Apicultura in Romaniaeae SOL ae PNSoLo Peo Nei cel Ko) 9 DE ALBINE DIN RS.ROMANIA reece Peter area Perce R ered Peer re eC Peete tye AU) Secretar : POP NERC ULAN Sree RPI RELL emReME cero Ta Reena POTTS Pema RECENT Cos PPC metre) Ruste sie) PPS ORE Oo Coe aren ROC ou ere COM Cone COLEGIUL REDACTIONAL Er eee ao SOEUR) IOAN, ILIESTU NICOLAE, ing. OMS LCC LCS PONCE CE SO I Lee RESAN EUGEN, biol. PU- PEZA ANDRADA (red. rubr) Sauer ia ne Str Z Ue OM Taha eer neo oT CYT MaDe Nol mn YUU eat Re inerureerltcy COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEL CRESCATORI- LG2 DE ALBINE DIN COCCI Som OILY barre a tame amcor eon ae @ Cod, 70231 @ Tel 11.47.50 Piro ven ree roc mea .Y FEV MmTtL Tea CS VIaecaaT Cem eT TMe ee ete LTTE Ue se primes: prin cercurile si PTE tora Oeiiesstic li Bite Tort ceo eter a ONV tala Or UU rete Pog Mm iately Seaton bret eon yt: ers N Tira) nr b466, PO,Box 12-201 Poster Loam eee ferent Tiparit la 1, P. 13 Decembrie ew {AeA Lei Revist’ Apicultura in Romania lunar3 de schimb de experient& gi Indrumare metodologicl apicolé editaté de Asociatia Cresc&torilor de All Cu 1 2 4 6 a 8 9 10 iW 12 14 18 “22 23 26 27 28 $ ; | | | | e din Repualica Socialist& Rom&nia LIX % nr. 12 % decembrie 1984 CUPRINS ** 8: Directivele Congresului al XT1I-lea al Part dului Comunist Romin, amplu program de edi care socialista si comunisti a patriei, Sarcini prior tare in apicultur’, I. RECEANU: Cum putem deveni apicultori, Simona CONDURATEANU-FESCI ; Contribusii la roogeogralia unor polenizatori din familia Apidae din Romania (familia “ Xylocopinae gi _Apinae — Xylocopa latr. si Psithyrus lep,). FE. BOGDAN: Cum am devenit din nou. stupar. V. LUPSAN : S& marim productia de ceard. M, ATANASIU: © greseal3 scump placid. D. TIVADAR D. POP: Rimi cliditoare cu secyiune mobili, M._VILCEANU: © intimplare trist’. CANTONESCU}; Din nou despre albine, viespi i struguri IN _AJUTORUL APICULTORILOR DIN UNI- TATILE SOCIALISTE I. TITOV: Cind aptcultorii sint harnici si stupi- nele lor sint eficiente, rentabile si productive : Secjia apicofi a Inspectoratului silvie jud. Arges ; Cooperativa agricola de productie i jud. Buzau, Varrooza nu trebuie ignorati, ‘arpinistea, DIN ISTORICUL APICULTURII Cleopatra IONESCU: Mirturii_documentare pri- vind degvoltarea apiculturii in judeyul Dimbo- vita in secolele XV—X1X, * * * COLTUL GOSPODINEI CALENDARUL APICULTORULUI M. ATANASIU ; Lucriri apicole in luna ianuarie, Lidia RAHIAU ; Prognoza meteorologicé pentru lun: decembrie, e et DE VORBA CU CITITORE INDEXUL AUTORILOR $I ARFICOLELOR PU- BLICATE IN ANUL 1984 t HeDIRECTIVELE CONGRESULOI AL XII-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROWAN, AMPLU PROGRAM DE EDIFICARE SOCIALISTA $1 COMUNISTA SARCINI PRIORITARE IN APICULTURA Eveniment de exceptional semnificatie jstoricd la acest sfirsit de an, Congresul al XilI-lea a fost intimpinat de intreg poporul muncitor ca si de noi toti apicul= tori printr-un exemplar consens de an- gajare patriotick plina de incredere tn politica tnjeleapt a Partidului Comunist Romén sia conducitorului siu_iubit, tovarijul NICOLAE CEAUSESCU, pe care Congresul, in unanimitate, |-a reales la conducerea ‘partidului, ca pe cel mai vrednic fiu al sari. Directivele adoptate de Congresul al XI[I-lea al Partidului Comunist Ro- man, elaborate sub indrumarea direct i clarvizHtoare a secretarului general al partidului, plecind de la strilucitele re- zultate objinute pink in prezent ca ur- mare a politicii stiinsifice si realiste a partidului stabilese obiectivul fundamen- tal, orientirile gi sarcinile cincinalului_ur- mitor si in perspectiva pin’ in anul 2000, care vor permite ascensiunea _societatii noastre pe noi trepte ale dezvoltarii sale continue, un nivel de trai material si spiritual tot mai ridicat. Congresul al XIlf-lea al Partidului Co- munist Roman — forumul suprem al co- munistilor — marele eveniment politic din noiembrie a.c. deschide viitorului, Roma- niei socialiste noi si insorite orizonturi spre progres, spre civilizayia comunisti. Directivele adoptate de congres previd misuri de 0 deosebitt important 5i_pen- tru dezvoltarea continua a agriculturii, Iz vorite din acestea, apiculturii fi revin sar- cini privind sporirea efectivului familiilor de albine si a productici de miere care urmeaza st creased an de an — precum sia productiilor de cear’, pole, kXptigor de mated, apilarnil, propolis s.a. Totodati intensificarea actiunilor de polenizare a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor, va face ca in_cincinalul viitor sk se tnregistreze cresteri gi mai mari la productia agricola Ia hectar, apicultura dirijat& contribuind astfel in mod eficient la ridicarea nivelului de trai al intregului nostra popor, obiectiv central al Directi- velor Congresului al XUI-lea al Parti- dului Comunist Roman Plecind de la acest deziderat va trebui ca in viitorii ani sX fie sporit numirul apicultorilor sis fic ridicat nivelul teh- nic profesional al celor existenti prin cursuri de specializare si reciclare. Ca urmare Asociajia Cresciitorilor de Albine asi luat ined de pe acum misuri speciale, pe de o parte pentru popularizarea in- deletnicirit de crestere a albinelor in scoli, unit%ti militare, in intreprinderi si fn rin dul populatiei de la sate si orage si — pe de alti parte — pentru organizarea mai buni gi mai eficienta a cursurilor apicole de masa, pentru incepatori si pentru avan- saji (ciclurile I si 11), fn cadrul tuturor filialelor judeyene, precum si a unor cursuri intensive de specialitate la liceul apicol si L.C.P.A. a apicultorilor din sec~ torul socialist. Tn cincinalul urmitor, crescXtorii de al- incipal_ si-si concen- pe directia utilizarii la parametrii maximi a intregului lor potenyial uman si mate- rial, pentru sporirea gi diversificarea pro- ductiei apicole, a aplicarii opetative in producyie a rezultatelor obtinute in ac- tivitatea de cercetare, a realizarii tnainte de termen a investitiilor la. parametrii proiectayi, precum si indeplinirea inte- gralf a sarcinilor pentru. export, astfel incit st poat% fi asigurata trecerea la o noua calitate, superioara, a activititii api- cole din inteaga yara. Pe aceste directii, apicultorii din Romania se angajeaza ple- nar pentru traducerea tn fapt a obiecti- velor viitorului nostru stralucitor, prefi- gurat prin Directivele Congresului al Xl-lea al Partidului Comunist Romin, pe calea edificdrii socialiste si comuniste a patriel.CUM PUTEM DEVENI APICULTORI? Ing. I, RECEANU In yara noastri cresc&torii de albine sint sprijiniji pentru crearea de stupine noi, dezvoltarea acestora, fiind scutiti de impozitul pe veniturile realizate din api- cultura, beneficiind totodata si de o se- rie de numeroase alte inlesniri ca: pre- Iuarea produselor apicole direct de la lo- cul de productie, valorificarea gratuité a resurselor melifere, acordarea gratuita de vetre pentru stupine, facilitiri in transporturi, pentru deplasarea stupine- lor in pastoral, plata actiunii de poleni- zare a culturilor agricole entomofile cu, ajutorul albinelor, asistenta tehnicd cali- ficati si gratuita ete. Un rol insemnat in dezvoltarea api- culturii yarii fl are Asociayia Crescitori lor de Albine, care, desfisurind 0 activi- tate rodnica gi multilateral, a actionat pe toate caile pentru modernizarea con- tinua a apiculturii la nivelul cerintelor actuale ale economiei noastre nationale. Cregterea albinelor, pe lingi faptul ci este productiva, constituie o destindere activa. Ea sensibilizeazi sufletul omenesc si, determina 0 solidaritate care depiseste diferentele de orice natura. Apicultorul este inainte de toate un mare iubitor al naturii si invaya din viaya albinelor adevaruri de o inaltd valoare. Cimpiile, pidurile, plaiurile noastre sint pline de flori care pot fi cercetate de albine. Asa se explick de ce numirul apicultorilor si al familiilor de albine a crescut tn fiecare an. Si totusi inc’ se mai pierd anual nevalorificate mii de tone de nectar. Pretutindeni in qark sint inca Jocuri unde nu gasesti_un stup, iar florile stnt vizitate doar de fluturi si bondari. Tati de ce persoanele care inci eziti si se angajeze pe drumul apiculturii sint sfatuiji si fac’ pasul hotarftor in aceasta directie. Care sint condipiile si avantajele ca si deveniti apicultor ? In primul rind, evident, albinele tre- buie si aibi cu ce se hrini, adicé 0 bazi melifera, flori melifere. Deci trebuie st 2 se inceapi cu cffiva stupi, oriunde se gi- sesc pomi fructiferi, pajigti, vreo pidure sau culturi de plante care dau nectar. Ceea ce refine pe multi oameni ai muncii de diferite profesii si devina apicultori, nu este lipsa de flori, ci necunoscutul. Majoritatea nu se impact cu intepiturile. Sint putini aceia al ciror organism nu tolereazi veninul de albine, dar pentru cei mai mulyi insi injepaturile de albine nu constituie 0 problemi. Organismul, in general, se deprinde repede cu aseme- nea »inoculari. Aceasti problemi rezolvati, cei care sint atragi de apicultura au inst motivele lor ; pentru unii munca usoari si plicuti in natura, pentru aljii dragostea $1 admi rajia faya de activitatea rodnici a albi- nelor; altora le place mierea si ar dori si o aibi de la stupii lor. in sfirgit, sint si din aceia care isi fac planuri mari, gindindu-se la albine. Pentru toi acestia, fnsi, albinele igi vor arita miiestria si harnicia lor, cu unele conditii, Rabdarea este una dintre conditiile pe care trebuie s-o aib& stuparul sau cel care doreste si devin’ apicultor, Daci-i_va lipsi aceasti calitate, el va brusca albi- nele, va primi multe intepituri, se va enerva, iar familiile de albine vor rimine neingrijite. Dar si cu mai puyind ribdare, daciomul are ‘dragoste faji de aceste insecte, el va deveni calm si curios, bucu- ros si afle multe din secretele lor. Sint unii care cred ci posedind citiva stupi_in gridin3, vor ayea anual pro- ducjii mari de miere, fark bitaie de cap Este adevirat ci albinele isi construiese singure cuibul, ingrijesc singure puietul, fi aduc hrani, ap’ isi aduna singure pro- viziile pentru iernare, din care apicultorul poate sa-si ia si el o parte. Trebuie reyinut, ins& ck nesupravegheate, albinele pot si fie stingherite in munca lor de boli, furti- sag, lipst de nectar etc. In acest car ele produc putin, deloc sau pot si piara. Nu este vorba de o muncé propriv-zist in stupina. Pentru apicultorit amatori carelucreaza in alte domenii, este vorba de © odihni activa, antrenanti. Din cele 12 luni ale anului, doar douad necesita prezenta noastri mai asidui in prisack : lunile mai gi iunie, cind albinele ajung la maximum de dezvoltare si se pregi- tesc si roiascX. In rest un control la o siptiming sau dowd este suficient. Tarna albinele aproape inactive, last apiculto- rului rigaz suficient si se ocupe de alte probleme, chiar de cele in legitura cu stuparitul (confectionarea stupilor, pro- curarea fagurilor artificiali si insirmarea lor, topitul ceri etc.). Dupi aceasti orientare stimulativa tn domeniul apiculturii, si vedem in mod practic cum putem face inceputul. Avem nevoie de cijiva stupi in care vom intro- duce albinele. Acesti stupi se pot gisi la magazinele de aprovizionare si desfacere ale Asociatiei Crescitorilor de Albine sau si de ocazie, dar la acestia putem avea dows neajunsuri: si nu fie tip STAS cu dimensiunile si rama stupilor utilizati in fara noastra si atunci ne complicim activitatea apicol’, deoarece nu vom gisi accesorii pentru stupii nestandardizati, apoi este posibil ca lemnul, ramele acestor stupi vechi si fie infectate de vreo boalad si atunci dim de alt necaz. Avind stupii pregatiti, ne vom procura in primavara familtile de albine necesare sau roiuri, inscriindu-ne din vreme pen- tru acest lucru la filiala Asociatiei Cresci- torilor de Albine. In sfirgit, inci din iarnd trebuie si ne procurim 2—3 kg de faguri artificiali. Acesta este, in mare, materialul strict necesar cu care facem inceputul. Dar nu este suficient. Dack apicultura este 0 ocupatie usoar’ si plScuti, trebuie s& sti si 0 $i practici. Sint destui care, atragi de gustul dulce al mierii, au pornit cu entuziasm pe drumul albiniritului, fri si cunoascX meseria. Dup% ce au instalat albinele in stupi, si-au vazut de alte treburi. Toamna au venit la stupi gi au ciutat si vada dac% pot scoate ceva miere. Dar, ori ci n-au avut ce lua, ori cX au luat din stupi toat® mierea. In scurti vreme aceste procedee duc la desfiingarea stupinei, abia inceputi. Ca s& faci o treabi buna trebuie si fn- veti apicultura ca pe orice profesie, Aceasta se invata fie dAlahun stupar mai vechi, fie urmind cursurile de apiculturd care se organizeaza in fiecare an de citre filialele judetene ale Asociatici Crescito- rilor de Albine, fie studiind revistele si cartile de apiculturk. Fira aceast’ orien tare nu se pot face progrese. In concluzie, si vedem cu ce ne alegem de pe urma stupiritului practicat in mod rational. Este incontestabil ci apicultura ne aduce multe satisfactii. Viaya in mij- locul albinelor ne relaxeaza, ne fnvio- reaza. Activitatea, maiestria albinelor, ne umple de admiratie, cici la fiecare pas descoperim noi aspecte din viata acestor insecte pe care le-au cintat poefii tuturor timpurilor si care au dat gi dau inci de lucru oamenilor de stiinya. S-a spus gi se va spune intotdeauna ca apicultura aduce sinttate gi viayi inde- lungatk. Nu este vorba numai de viaqa in aer liber si de satisfactiile pe care le avem practicind apicultura. Este vorba de produsele albinelor care folosite de stupar, lucreaza in timp ca un tonic, Si aduc rezistenya fizic’ si imunitate con- tra bolilor. Stuparii, desigur, fara si vrea, primese mereu infepituri. Ori, este constatat ci veninul de albine, fa doze acceptabile, constituie un stimulent pen- tru organism si previne instalarea reuma- tismului. Consumul regulat de miere, consumul ocazional sau planificat de lip- tisor de matci sau polen, constituie un plus de sanitate pentru apicultor, Din literaturi gi din informayii se gtie cd ma- joritatea apicultorilor depisesc virsta de 80 ani, etate rivnita de multi oameni. In sfirsit, apicultura este aducitoare de venituri i de bunastare in familiile celor care 0 practick, ‘Agadar, punind laolaki buna dispoz tie, sinitatea, prelungirea vietii si banii pe care-i pot oferi albinele, orice om hot&rit poate deveni stupar. fn fara noastri exist create toate con- ditiile pentru ca_apicultura, aceasté in- deletnicire plicuta si in acelasi timp pro- ductiva, si fie imbrapisati de tot mai multi oameni_ ai muncii din cele mai diferite profesii, femei si tineret. oCONTRIBUTII LA ZOOGEOGRAFIA UNOR POLENIZATORI DIN FAMILIA APIDAE DIN ROMANIA (Subfamilia Xylocopinae si Apinae — Xylocopa latr. si Psithyrus lep.) Dr. Simona CONDURATEANU-FESCI LM.H, — Bucuresti In Romania, albinele teslar din genul Xylocopa Latr., himenoptere melifere so- litare, sint reprezentate prin trei specii : Xylocopa valga Gerst, X. violacea Ly ambele de dimensiuni mari (20—28 cm) si_X. cyanescens Brullé cu talia pe ju- mitate faa de’ speciile anterioare. Toate speciile robuste, de culoare viola- ceu-albistruie cu reflexe metalice, au apa ratul colector de polen la picioarele poste- rioare, Ele se catacterizeaz printr-un zbor foarte rapid si zgomotos comparativ cu bondarii. Xylocopa ‘31 face cuibul tn lemn uscat, atacat adesea de chiperci. Acolo isi sap’ 4—3 sau chiar 10 galerii (X. valga) as- cendente sau descendente (A. Murgoci, P. Neacsu, 1968). In acest cuib ada- postit, orientat indeobste spre sud, in- secta construieste celulele de ceara, unde depune ouile. Cercetirilé bibliografice, precum si de- terminarile de material efectuate de sub- semnata in_colectiile Muzeului de istorie natural. ,Grigore Antipa® din Bucuresti sau_a celui din Bacdu aduc noi contri- asupra ariei de repartitie i ecologiei speciilor. Xylocopa cyanescens Brul. (sin. X. iris Christ) este raspindity din regiuaea me- diteranean’. — Italia centrala_ (Lazio : Montebello, Roma, Ostia) (M. Comba, 1964), pina in Elveria si Ungaria. In Roménia specia a fost intilnitd in sudul qari: Mehadic (M. Méczar, 1907), Dobragea — Cocos — 1 mascul, 10.V.1975, Delta Dunirii — Periprava si C. A. Rosetti — 3 masculi, 12 femele, 19.1V.—17.1X., 1962—1969 ; Nucet — 1 mascul, 18.VIIL, 1938 pe Lithrum ; Costesti-Vale — 1 femeli, 2.V., 1968 pe ‘Armoracia rusticana (ambele localit3yi in jud, Dimbovira). 4 X. violacea L. este raspindita in Europa sudic& : Italia centralé (Abruzzi, 1200 m, Lazio si Campania) (M. Comba, 1964); Europa central ; Ungaria (Pécs, Visegrad, Beczk6) (M. M6czar, 1907). in Roménia specia a fost colectata la: Mebadia (M. M6czar, 1907) ; Eselnita (jud. Mehedinyi) — 1 mascul, 1 femela, {1.VIIL, 1969, 1 femela, 3.VI., 1966; Giarmata — 1907, 1 mascul, 11.VIIL, 1969, Cerna Sat — 1 femela, 10.VIIL., 1958, Valea Cernei — 1973 (jud. Timis) ; Odobesti — 1 femela, 11.VI.1950. Aiud (jud. Alba) — 1914; Remetea (jud. Mu- res) — 1914; Niculitel (jud. Tulcea) — 1 mascul, 27.VI., 1967 ; Valenii de Munte (550 m) — 5 masculi, 6 femele, 1968. 1969; Mungii Bucegi — Poiana Stinei (1300 m) — 1 femela, 12.VIII., 1969. X, valga Gerst se intilneste in’ Europa sudicd : Italia centrala (Abruzzi, 1200 m) (M. Comba, 1964), URSS. — Le- tonia, Ucraina (1931, Kursk), Ungaria — Visegrad, (M. Méczar, 1970). in yara noastra specia a fost gasit la Giarmata, Mehadia. (M. Méczar, 1907); Lopadea, Aiud (Z. Szilady, 1914) ; Costesti-Vale — 3 masculi, 4 fe- mele, 28.VII.1961 ; Buneasa (jud. Tlfov) — 1 femel&, 2.VIL, 1959 ; Dobrogea — Méacin — 9 masculi, 7 femele, 8.VII., 1960, Babadag — 4 masculi, 27.V., 1966 ; Viéilenii de Munte — 10 masculi, 50 fe- mele, 1968, 1969. Xylocopa valea si X. violacea viziteazs de predilectie plante aparyinind fami- liilor; Papilionaceae, Compositae, Legu- minosae, Rosaceae, Labiatae, Campanu- laceae, Scrophulariaceae, Boraginaceae, Oleaceae, Liliaceae etc. (P. Neacsu, C. Pirvu, 1971). In linii mari repartiyia celor 3 specii de Xylocopa Latr. coincide suprapunin-du-se arealelor sudice si central europene de silvostepa. Xylocopa violacea are 0 valenya ecologici mai mare dectt celelalte doua specii, aceasta reflectindu-se in ras- pindirea sa in biotopuri variate, pornind de la silvostep% citre pidurile amestecate (Bucegi, 1300 m). X. cynescens este ex- tinst mai ales in sudul Yarii noastre, po- sibil din motive fitoclimatice. Vizitarea leguminoaselor furajere-trifoliene, _ spar- ceta, face din albinele teslar valorosi po- lenizatori, carora trebuie si Je acordam un regim de ocrotire. Psithyrus Lep. tiieste ca_parazith in cuiburile de Bombus Late. Nu are lucra- toare, nici aparat de colectare a polenu- Tui; pentru construirea celulelor se ser- veste de ceara celulelor preexistente ale bondarilor. Tinerele larve de bondari sint distruse de invadatori, iar lucratoarele gazdelor hrinesc in cele din urma specia arazitar’. Comportamentul se aseamina intrucitva cu al cucilor. De aceea denu- mirea englezi a speciei este de ,bondari cuci*. Psithyrus vestalis Four. este rispin- dit in toata Europa — in muntii Alpi (900-1800 m), Abruzzi (1200— 1400 m), Tatra (700—1800 m) ; in Car- pati — Bucegi — Piatra Arsé (1500 m), Pestera (1300 m) — 2 femele, 2.V1.1973 ; Paring (1000—1900 m), mai-iulie ; Sibin — Magura — 8.1X1941 ; Delta Dundrii — Periprava — 1 mascul, 14.VII1966. P. bobemicus Seidl. este cunoscut in toaté Europa si Asia de nord (W. K. Knechtel, 1955), din etajul stejarului pina la 2000 m in muntii Bucegi (Carai- man, Babele). In Alpi (1000—1800 m), Abruzzi (1300 m) si Tatra (1500 m) spe- cia este larg raspinditi. Alte localitati de rispindire a speciei $2 RomAnia sint : Si- naia (800 m) — 2 ex., 3.1X.1962 ; Poiana Tapului — VIL1946; Poiana Stinei (1300 m) — 1 mascul, 12.VIII.1969 ; Su- zana (692 m) — 29.VIII1945 ; Valea Cheitei ; ' Paltinis (Mungii_ Cindrel, 1500 m); Miercurea Ciuc; Retezat — 11—14.VI1.1946 ; Rargw — piriul Adin- cata (F. flavidus) — 22.V1.1963 ; Ceabliu — Izvorul Alb — 1. ex., 19.V.1963 Cimpulung Moldovenesc — -VII.1957 ; Sacele-Brasov — 1 mascul, 12.1X.1962 ; Lacul Rosit — 1.V111.1968 ; Dobrogea — Caraorman — 1 femeli, 16.VII.1967. Periprava — 1 femela, 5.V1I.1974, Baba- dag —~ 1 ex., 21.VIL.1962. P. rupestris Fabr. este raspindit in Eu- ropa $i Asia palearcticd. Muntii Alpi (600 —2200 m), Abruzzi (1200 m). In Car- pati specia atinge etajul alpin. — Car. man (2400 m) ; Sibiu-Magura, Péltinis 20.1X.1940 ; Cheia — 1 ex., 23.1X.1967 ; Sinaia — 7—9.VIL1958, 3 Borsec — 1 ex., 10.V1.1966 ; Ciuc Singeorgix ; Baile Homorod ; Sieul Mare; Cristurul Secu- iesc; Burdujeni — 2 ex. 18.V1.1963; Bucuresti-Mogosoaia — 1 ex., 15.V1.1962, Caldirusani — 3 éx., 12.V1.1958 5 Ipcani — 1 ex, 10.V11959; Babadag — 21.VIL.1962. P. campestris Panzer este rispindit in Europa si Asia palearctick, Caucaz, Epir, Alpi (400—1470 m), Abruzzi (fn m), Tatra (700—1550), Anglia, Irlanda. 1 Romania specia a fost colectat’ la : Gi réiesti (jud. Baciu) — 1 ex., 3.V1.1973, Magura (jud. Back) — 1 mascul 2.VII. 1973; Baile Homorod ; Cristurul Sec: iesc ; Sieul Mare ; Paltinis — 20.1X.1940 ; Muntit Rodna (1.500—1.900 m) ;. Mungii Bucegi — Poiana Stinei, Valea Zgarburei (1.000 m), Poiana Cépririei (1200 m) ; Sibiu — Magura — 14.1X.1943,, Dum- brava — 2 ex., 10.X.1943, Gusterita — 7.VIIL1945, P. barbutellus Kirby este intilnit in Europa (exceptind regiunile mediterane- ene) si tn Asia de nord. In Europa apare in Alpi (1000—2200 m), Tatra (700— 1250 m), Anglia, Irlanda ; Romania — Muntii. Rodna; Sicele-Brasov —-1 ex. 18.VI.1963, 1 ex., 21.X.1962; Cheia — 1 mascul, 24.1X.1967. P. maxillosus Klug apare tn Europa sudici — Iugoslavia, Grecia — Epir, Ita- lia centraki — 0—1.400 m, Mungii Bal- cani; Mungii Caucaz; Romania — Do- brogea — Tulcea. P. sylvestris Lep. este raspindit in Alpi (1.000—2.400 m), Abruzzi (1.400 m), Ta- tra (700—1.250 m), Anglia ; Romania — 5Muntii Bucegi — Caraiman @ 400 m), Poiana Stinei (1.300 m) — 2 masculi, CUM AM DEVENIT DIN NOU 30.V.1964; Suzana — 1 ex, 22,VI. $STUPAR 1967. P, norvegicus Sp. “Sela colectat in Alpi (1.300 m), Sudeyi; Romania — Mung Bucegi — Sinaia (1.500 m), Piatra Ar Poiana Stinei — 1 mascul, 12.VIIL1969. E, BOGDAN Am jnceput sf practic apiculeura din anul 1974, cind mi-am cumparat trei familii de albine. Ajunsesem Ia un numae de 7 familii in anul 1977 si ma ocupam de ei cu multa dragoste. Incepuse intr-adevar sa m& pasioneze aceasta fn- ei Din nenorocire in acel an a venit in pastoral, in zona noastrd, un stupar cu familiile bolnave de Joc’, imbolnavind toate stupinele din jur, Atunci_mi-am pierdut ca si alji colegi, toate familiile de_albine. Din cei 7 stupi am mai ales numai 16 rame bune pe care le-am pus fntr-un stu curat, inchizindu-i urdinigul cu o siped. Stupul Iam asezat in fundul curyii la umbra. Au trecut aproape doi ani, cind am observat cX din stupul meu intrau gi ie- geau albine. Ridicind capacul si podigo- rul am rimas uimit vizind c& pe 3 rame era puict si albing, bineinteles si matca. Incurajat de aceasté descoperire am cum- parat 10 familii de albine. In prezent am ajuns la un numar de 40 familii, pe care le ingrijesc impreund cu sofia mea. Anul trecut ne-am cumpirat un gsasiu si_am construit un pavilion pentru 54 fa- milii, Am constatat ci albinele stat in- trefinute si ierneaz% foarte bine tn acest pavilion, Astfel, ne-am reluat vechea indeletni- cire, cu aceeasi pasiune si dragoste. riigalpublisitnte $3838 VIND stupi orizontali fard albine. Telef. 35.79.12, dupit orele 16. (22) Colectirile au fost ficute de dr. Me- deea Weinberg, dr. Xenia Palade, cérora le multumim pe aceast cale. BIBLIOGRAFIE ; é { $ ¢ $ $ é : ¢ 3 é i Comba, M. — Su alewni generi di imenoiteri ‘melliferi dell'Iealia Centrale. Fstratto dalle $ memorie della Soc, Entom. Italiana. Vol. $ XLIIL, Genova, 1964. ¢ Comba, M. — Bombus ¢ Psithyrus delle regioni alpine occidentali, Estr. dalle memorie della § Soc. Entom. Italiana, Vol. LI, Genova, 1972. @ Kaechtel, W. K. — Fauna R.S.R., Hymenoptera, ¥ Subjam. Apinae. Ed. Acad. RPR., Bucuresti, § 1955. i 4 : 3 : q : ¢ : 4 : : : 4 : 4 3 : : 4 3 i 3 4 3 ’ : : : 3 Q 3 3 g 4 Dylewska, Miroslawa — The Bombus Latr. and Psithyrus Lep. fauna of the Polish part of the Tatry Mountains, Acta Zoologica Craco- viensia, T MY, ar. 5, Cracovia, 1958. Fesci, Simona — Ord. Hymenoptera (Fam. Api- dae, Sousfam. Apinae et Xylocopinae). Teav. du Muséum d'Hist. Nat. ,Grigore Aatipa*, vol. XIf, Bucuresti, 1972. Méczar, L. — fragmenta Faunistica Hungarica, T,X, Fase. 4 Apidae, 1947. Méczar, M. -- Rovartani Lapok. V. 14, Buda- pest, 1907. Murgoci, A., Neacqu, P. — Notes sur les abeilles charpentidres de Roumanie (Apidae, Xyloco- pinae). Rev. Roum. Biol. Zoologie, T. 13, far. 5, Bucuresti, 1968. Neacsu,, Pirvu C. — Noi date asupra biolo- iei speciilor de Xylocopa valga Gerst, X. vio~ lacea L. (Hymenoptera, Apoidae). Comunict si referate, Muzeul de stiiayele naturii. Ploiest, 1971. Sellddy, Z. — Magyarorszégy- rovargyiijtesem je- gyzéke Hymenoptera Apidae. Rovart. Lap., 21, Budapest, 1914.SA MARIM PRODUCTIA DE CEARA Ing. V. LUPSAN Realizarea unor producti sporite de cear’ este 0 preocupare de continua actua- litate in apiculturd, cireia insi nu toyi stu- parii ti acord’ importanya cuvenita. In re- vista ,Apicultura in Romania“ nr. 3/1984 lap. 11 apicultorul C. Antonescu seria : »Productia de ceara natural’ de albine din jara noastra si din alte sari nu poate sa- tisface pe nimeni pentru ci se mengine la circa 0,2 kg pe an de la o familie de al- bine fntretinuri in stupi cu rame mobile sau in stupi sistematici“. Mai departe arati; ,Autorul a elaborat 0 tehnologie original’ si a realizat utilaje care asigur’ objinerea a cite 0,192—0,204 kg ceara ex- trast conditionat’ dintr-un fagure vechi din. rama standard 435X300 mm, astfel incit prin reformarea a cite 8—12 faguri de cuib, de la o familie de albine, si re- zulte aproximativ 2 kg ceara extrasi, din care aproximativ 1 kg ceara marfa pe an de la o familie de albine normal, res- pectiv cu de 5 ori mai mult decit’ pro- ductia anual medie de ceari ce se obtine in prezent". Deoarece este inci mare numérul_stu- parilor neincrezitori in aceste date, tin si indic c& literatura straina arata ci teo- retic o familie de albine produce 4—5 kg ceard pe an, din care teoretic se pot re~ colta 2 kg. Se constati o rejinere din partea unora de a produce ceara din mai multe cauze. Astfel, uni stupari se tem c& producind ceari ‘vor pierde recolta de miere, cea ce nu este adevirat deoarece albina in perioada culesului produce ceara pe care o pierde daci nu are unde si-si depuni mierea, Alsi stupari_ nu produc cearl considerind ca extractia ceri din fagurii copisi prin separarea ei de hosting este 0 teabi mult prea migiloasi si in fine alfii din cawza nor esecuri fn tncer- cirile de obyinere a ceri prin introducerea fagurilor artificiali sau a ramei cliditoare la date nepermise. Objinerea ceri de la albine se face nu- mai atunci cind albinele beneficiazd de anumite conditii si anume : — familiile sa fie normale si bine dez- voltate ; — familiile sd aiba albin’ vin'drd, de 18—25 zile in cuib, in cantitate propor- jionala ou albina culegitoare ; — sa dispun& de un cules bun de re- colti, sustinut atit dinainte cit si dup’, de un cules de intreyinere ; — si aib¥ in cuib o temperaturi co- respunzitoare pentru producerea, secrcta~ rea si depunerea cerii ; — si li se asigure spayiul necesar pen- tru cladirea fagurilor ; — familiile sé nu fi intrat in frigurile roitului ; — familiile sé aiba o inclinare pentru a produce ceara. Daca aceste conditii_sint asigurate se pot realiza cu siguranya producti medii de 0,400—1 kg ceard/familia de albine/ an — la recoltarea mierii se pot obyine 1—20/, ceara din descipiciri. — la un mare cules albinele pot clidi 2—4 faguri artificiali pe care depun circa 70 g ceark fagure standard (sint familii care au cladit si 20 faguri intr-un an, dar acestea sint excepyii) ; — de la inlaturarea puierului de trin- tori din stupi prin recolrarea Ini cu fague rele th care este, se pot objine cel pugin 100 g ceara/familie albine s — in perioada culesului de fntretinere se pot recolta 50—300 g ceari din. rama claditoare. dn cele de mai sus nu aw fost Iuati in considerayie fagurii vechi care se refor-- meaza, find calculata doar ceara pe care albinele o depun pe un fagure artificial, deoarece fagurii artificiali inlocuiesc fa- gurii extragi, al caror excedent de ceara asigura cele 70 ¢ de fagure topit. Putem conchide astfel c& intr-un an normal, se pot objine urm&toarele canti- tai de ceara : — din cipicelele de la mierea recoltati (10 kg cu 10) 0,100 kg — din fagurii noi clidiqi 40,070 0,280 kg — din decuparea celulelor cu trintori 0,100 ke din rame cliditoare 0,140 kg Total 0,620 kg 7Deci in conditii’ normale de cules, se pot objine in medie 0,620 kg ceara marf’/ familie de albine. In caz de an bun de recolt se pot obsine cantitiyi duble sau chiar triple, dar acestea sint cazuri ex- ceptionale. In ani prosti, fara recolti, cantititile scad simyitor. Tati, asadar, c& folosind ctt mai ratio- nal aceasta posibilitate de a obyine de la albinele noastre o cantitate cit mai mare de cear putem si ne asigurim rentabi- lizarea stupinei pe de 0 parte si pe de alti parte si contribuim eficient la dez~ voltarea apiculturii, asigurind ceara nece- sari inmulyirit familiilor de albine. PPAR OD IRDA LLP LPP PDD PPP PDP PPP PP PPP PDP PP PLSP LPP O GRESEALA SCUMP PLATITA Ing, M. ATANASIU In ziua de 12 iunie 1984, am fost mar- torul unui fapt foarce ciudat, petrecut in urmitoarele tmprejurari: Intr-o Fadiga de transport cu 5 rame, formasem cu 10—12 zile mai inainte un nucleu, sco- ind dintr-o familie puternicd ce se pre- gatea de roit, matca cu trei rame cu puiet. Pe una din rame existau dow botci deschise, cirora nu le-am dat nici © atentie, considerind cX vor fi. roase. Mai erau citeva zile pina la inflorirea salctmului. Familia puternica n-a mai roit sia cules bine. Ladita, cu nucleul format, avind matc& marcat& cu culoare rosie (1983), am dus-o la un prieten, in cealalta parte a oragului, unde era o zona bogata in salcim. Cum era normal, matca ineperecheata a continuat activita- tea. Noua familie s-a dezvoltat bine si a adunat surprinzitor de mult’ miere pentru puterea ei. In dupa amiaza zilei amintite, m-am dus si vad care mai este situatia si am deschis ldiya. Matca tocmai depunea un ou intr-o celula. Am. chemat repede so- tia prietenului meu sé vada acest lucru, in timp ce matca ‘isi continua ponta, de undeva dintre albine, s-a repezit 0 matca tindra, de talie tare mick si s-a tncolicit pe ea in timp ce avea abdomenul inci in celul si nu se putea apara. In mo- mentul urmator, matca batrind a cizut paralizatk pe fagure. Matca tinirs a Gisparut imediat. Lucrurile s-au_ petrecut atit de repede incit n-am putut interven. 8 In schimb, scena a putut fi urmirici perfect. Pacat ci a fost pigubitoare, cici, dupi cum vom vedea, greseala facut a fost sever sanctionati, dupa cum rezultx din intimplarile urmitoare. ‘Am auzit, citit si cunoscut multe ca- zuri in care se praipadesc mitcile in stupi, dar despre 0 asemenea fntimplare n-am auzit vorbindu-se niciodata. O mated abia eclozionata, si omoare 0 mated ouatoare in plina vigoare. Din cele expuse se desprinde 0 tnvi- yiturd: La formarea unei js familii in conditiile descrise mai, sus, este necesar Si se distrugi botcile aflate pe rame, caci, iati ca si o mated tinara este capabild de fapte mari Stagnarea pricinuit’ de pierderea mitcii oudtoare a capitat dimensiuni, in cele ce au urmat, deoarece matca tindra, rimasi in stup, s-a prapadic la zborul de imperechere. Dupa matca bitrink omo- rita, au urmat succesiv 6 matci tinere si abia ultima s-a imperecheat la data de 9 iulie, cind in cuib nu mai exista nici un fel de puiet, Numirul mare de mitci pierdute la fmperechere s-a datorat faptului cai in zona aceasta, timpul a fost foarte rece si ploios. Ori, se stie c& mitcile se impe- recheaza cu randament ridicat numai atunci cind vremea este calda, linistica si frumoasa. Tegirea din stup se face tn jurul prinzului, cind pasarile nu prea pirksese coronajul copacilor din cauza caldurii. Dac& vremea este récoroasi, pX- sirile nu mai cauta umbra copacilor si le putem vedea peste tot. Astfel sansa mit- cilor de_a sc&pa neatacate este mai mica. Am facut aceast{ comunicare consid rind c& este deopotriv’ interesantd si instructiva.Varrooza nu trebuie ignorata TIVADAR, Practic stuparitul stayionar din 1958. Stupina mea compusi din 40 de familii este amplasatd fntr-o vale, in satul Glod, judeyul Maramures, la o distanyé mare de alte stupini si de sosea. Bazindu-ma pe aceasta ,izolare“ a stu- pinei am trait cu impresia c& varrooza niu Vara care a trecut a fost foarte plo- joasd si cu temperaturi sczute. La un moment dat am boservat la unele familii, cum albinele care ieseau din stup, cXdeau pe iarba si mureau. Am crezut ca morta- litatea se datora lipsei hranei. Cind a inceput culesul situayia nu sa schimbat, albinele mureau in continuare. Abia atunci micam dat seama ci este vorba de varroozi, Dar era prea tirziu. Din cele 40 familii de albine, 15 au fost sortite pieirii, riminind de la’ acestea nu- mai Izile goale cu miere §i puiet bolnav. Desi Je-am tratat acum cu Sineacar, in- va apare in familiile mele de albine. CONSTANTIN ANTONESCU 1912—1984 terventia mea a fost prea tardiva. Constantin ANTONESCU s-a niéseut tn satul Udresti, comuna Colam:, judetul Dimbovita la 10 octombrie 1912, La otrsta de 19 ani imboluavinds-se de reuma- tism poliarticular, datorit® unui tratament intensiv cw albine si consumtlui de miere, tsi redobin- deste starea de stnitate, Indvaigind aceasté tndeletnicire gina dedicat cu pasinne si daruire intreaga viet popularizarii mul- tiplelor foloase ale omului de pe urna. practicarit_albindritidni, pe care La popularizat ew tenacttate pind in ‘ultimele clipe ale vietii. Cu experienja sa dobindité in organizarea sectorului apicol si a sectiilor producttoare de utilaj apicol in cadrul unititilor coope- rajiel de consum unde increazt in perioada 1950—1961 actioncazit Ferm la formarea profesional si coordonarea activitapit. personali- lui muncitor apicol cooperatist $i la organizarea valorificarii pro duseloy apicole la fondul centra- lizat al statului tn perioada 19531961, C. ANTONESCU este cooptat ca responsabil al Sec- fiei de apicultura la Societatea de stiinge agricole I. V. Miciurin i poi in cadral Asociatiei stiinti- fice a inginerilor si tebnictenilor, numirtniiese printre fondatorit Asociapiei Crescatorilor de Albine din R. §. Roménia, in cadrul ci reia a detinnt prnctia de secretar general a fost ales apoi mem ru al Consiliulud ACA. Pe misura acumularii unei tot mai bogate experiente de practi~ Gian tn cresterea si intrefinerea albinelor, desfigoaré 0 intensi ac- tivitate ‘obsteasc in cadrul So~ cietitii Cenrate de Apiculeari si Asociatiei Crescdtorilor de Aibine, popularizind

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1986 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1979 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1979 02

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1985 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1986 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări