Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Apicultura 1984 01

    Încărcat de

    Apicultorul
    41 vizualizări36 pagini
    Revista Apicultura in Romania

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revista Apicultura in Romania

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    41 vizualizări36 pagini

    Apicultura 1984 01

    Încărcat de

    Apicultorul
    Revista Apicultura in Romania

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 36
    nogtrt, Te A MULTI ANE 1 IANUARIE 1984 COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE! CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA eee rd Nar rent os FOU ore nS ener Penne UTA Pan SERGE AG recom COSMO RCE TOT oenin eeu n aC) onmeee 7 ene eke Prema CPE ne eT reer Omen CSIR an ana eT SEU ire CRe ce (oof cil Te aoy Coa (Tol r oT Naren Sat cr Sr Ren ey See ote POLES ean San IGEN AMENITY Pome ar caer ne ST aCe tra eer Cece aC Tien encore cor met etnO TEE} BRET eeTtey COMIT EXECUTIV AL, ACen GEL me en vrei Te mon Veta ie aon aL Sn Uae cei Tar fener a) Era? PRecn ena ome OTP eae way TT OTe Trettrt eT ire Perera ee Pres rere te ier a Ee ae Lee COONS LES anata Revist’ lunar’ de schimb de experient& gi Indrumare metodologics apicoli editat’ de Asociatia Cresc&torilor de Albine din Republica Socialist’ Romania ae en) * ianuarie 1984 CUPRINS 1} C. ANTONESCU: Rezerve pentru cresteréa pro- ductivitisii stupinelor gi muneii — picultorilor, 3} V. POPESCU: Stimularca ritmului de dezvoltare timpurie prin administrarea de provizii proteice. > } B. CARAGEA: De ce stupii mei stat bine popu lagi prim&vara? © $ ***: Biostimulatori apicoli si modul lor de ad- ministrare, IN AJUTORUL APICULTORILOR DIN UNITATILE SOCIALISTE 8 { Tr, VOLCINSCHI: Organizarea activitisii in stu- Pinele si fermele apicole, CALENDARUL APICULTORULUI ay 2. VOICULESCU ; tn ajutorul apicultorului ince- Pator, Lucrari apicole in luna februarie. CRONICA r 13} **: tn sprijinul apirdrii skndtdsii albinelor, 15 $ STIRI $I INFORMATI DIN ACTIVITATEA ORGANIZATIEI NOASTRE 17 $ ***: Inaugurarea In Timisoara a primului sediu modern al Stasiei zonale de sclectie, ameliorare si productie de material biologic. APIMERIDIAN 19 $ 0, MILEA: Itinerar apicol vest-german, age © stuping din R. P. Ungari. 22 DOCUMENTAR APICOL 28 $. Tematica revistei noastre in sprijinul realizirii sar- cinilor ce stau in fata apiculturii in urmatori doi ani ai sctualului eincinal, 30} Indrumiri pentru colaboratoriprivind modul de redactare a articolelor trimise redactiei spre publicare. Coperta 1: Nowl sediw al Stajiei zonale de selectie, ame- liorare | si productie de material biologic de la Timisoara a Institutulut de cercetare si productie pentru apicultura. ‘(fotos ing. St. ONEA) REZERVE PENTRU CRESTEREA PRODUCTIVITATII STUPINELOR $I! MUNCII APICULTORILOR C. ANTONESCU. 1. DIN NOU DESPRE VALOAREA MATE- RIALULUI BIOLOGIC Curios si aflu_si si mi conving de modul in care unii colepi se preocupi de valorificarea potensialului familiilor de albine de a produce ceari sia cladi faguri artificiali in conditii de stuparit pastoral, am vizitat, in sezonul apicol trecut (1983) numeroase stupine, Am vizut si favayat cu acest prile) o serie de lucruri inte sane care merits si fie impirtisite © torilor revistei la timpul potrivic, In articolul de fasi mi-am propus si prevint unele din rezervele existente in orice stupini privind cresterea producti vitajii familiilor de albine si odata cu aceasta $i a productivitiyii muncii apicul- torilor, Incep prin a prezenta vizita ne- agteptat’ facut in stupina noastr’ de ctescatorul de albine G. Obert din Bucu- resti in timpul unei intervensii in. cuibu- rile familiilor de albine pentru ridicarea a ctte unui fagure cu puiet_ de toate virstele (in scopul formirii de familii noi cu cite 7—8 faguri cu puiet si 2 faguri mirginasi_en provizil), Oaspetele meu a Fimas mirac si descumpinic vazind ca albinele mele nu dideau seme de irasci- bilitate si cd nici nu se biteau intre ele fn stupul nou format. Pentru mine lucrarea aceasta a intrat de multi ani in practica curent’, Pentru vizitator era ins& cu totul iesita din co- mun, Mai ales cd — dupa cum mi-a re- Yarat ulterior — vizitind mai multe. stu- pine in zonele Snagov, Otopeni, Malu Spart s.a. nu intilnise nicdieri albine asa de blinde si nici familii de albine nou formate, pe cite 9—10 faguri in rame de 435300 mm, cu altoirea a cite 1-2 botci mature gasite in familiile care recurgeau la, schimbarea sau fnlocuirea linigtit’ 2 mitcilor devenite necorespunzétoare pe durata’‘eolesuls de’ la floaceacsoarelat (cultura de floarea-soarelui a C.A.P. Rasi, comuna Silcioara, judesul Ialomiya, iulie 1983). Peste tot intilnise albine-de dife- rite culori, unele mai irascibile decit al- tele si care se lésau cercetate cu grew si numai dac& erau ,inecate” in fum. De aci am tras concluzia’ ca era vorba de hibrizi mai mult sau mai puyin degenerayi morfo- fiziologic, hibrizi cu 0 productivitate re- dusi, nespus de roitori (au fost vazuti roi naturali, mici, prinsi de tulpini de floa- rea-soarelui) care au dat mare bitaie de cap crescStorilor de albine respectivi. Blindejea si comportarea linistits a al- binelor mele nu reprezintd un. secret ci un rezultat al indelungatei experienje in albinarit. Posed albinz romaneasc’ de rast puri Apis mellifica carpatica care se re- cunoaste prin culoarea ei cenusiu-inchis, uniformi, matcX mare, vioaie avind cu- loarea brun fnchis. Albinele din aceasta rast (nepoluat’ cu alte rase sau hibrizi) se comporta blind in timpul cercetirit cuibului, transvazirii etc., stau linistite pe faguri, sint deosebit de rezistente la boli si temperaturi scizute, dau produetii ri- dicate, unele iesite cu totul din comun (in jur de 100 kg pe sezon), sint putin roitoare, mari producatoare de ceara si isi fnlocuiesc linistit mitcile cind e nevoie si la momentul potrivit. Asemenea material biologic se_gaseste tn fiecare zona, in fiecare stupin’, acolo unde s-a urmirit acest Iucru prin’ selec- tie continua si in sfirsit unde incrucisarile nedorite apirute fn special prin practicarea stuparitului pastoral au fost extirpate prin inlocuirea neintirziata a matcilor respec- tive cu matci corespunzatoare. Materialul biologic din stupina noastra se trage din doui zone: Valea Dimbovi ei si anume satul Prisaca, Vacaresti din sudul municipiului Tirgoviste (1932) si Malu cu Flori cit si satul Odaile din nor- dul judeyului Buziu (1947). Acest material biologic valoros a fost selectionat con- tinuu, cSci nu odaté ne-am pomenit in stupind cu familii hibride, irascibile, slab roductive, sensibile Ia boli etc., de care insi ne-am debarasat cit am putut de repede, Albinele romanesti de rask puri (eco- tipurile de step’, deal, Banat, Transilvania si Moldova, albina din Munyii Carpati $i bazinul carpato-dunitrean) reprezinta fon- dul de aur al albinarivului roménesc, Este neintrecutd de nici o alta rasi de albine (E. Marza, 1967; N. Foti, 1970 5.a.). Ceva mai mult, cu albinele blinde, puyin sau deloc irascibile, apicultorul are mai putin de lucru si:cu toate acestea obine — se intelege — producti mai mari, Indreptarea poluarii materialului bio- logic din unele stupine nu este o Incrare usoara. Cu toate acestea sti in puterea oricirui crescitor de albine st cunoasca ppersonalitatea sau individualitatea fie~ carei familii de albine si s& indrepte ne- fntirziat orice: stare anormal ivita intre timp. 2. ADAPAREA ALBINELOR IN CONDITII DE STUPARIT PASTORAL. fn nici o stupind vizitard in Birdgan pe timpul culesului de la floarea-soarelui (1983) nu am vazut un singur adipitor. La intrebarea mea de unde se aprovizio- neazit albinele cu ap mi s-a’raspuns tn doi peri: la 500—1 000 m de ~aci se gx seste un canal din sistemul local de iri gatii, unde albinele gases destulé api ‘Asa era, Dar si revedem problema adi- parii albinelor prin prisma realirailor : Pentru cresterea nei grupe de 1000 larve sint necesare circa 35 g ap’. Stadiul de larva dureazd — dupi cum se stie — 6 zile, iar matca depune, primavara, a- proximativ 1500 oua in 24 de ore. Prin urmare, pe timpul cresterii intense de uiet, in cuibul unei familii de albine sint ingrijite in acelasi timp cam 9000 larye. Astfel, consumul de ap’ in 24 ore pentru fiecare 1000 larve este de 5,5 g, iar pen- trn toate larvele de aproximativ 50 g. In zilele secetoase si cu vint, consumul de apa al.unei familii de albine ajunge la aproximativ 200 g in 24 ore. In con- diyii de canicula (32—36°C), consumul de apa_al unei singure familii de albine — fup& constat&ri proprii — creste de 3—5 ori, ajungind uneori la aproximatiy 1 kg in 24 ore. $a ldsdm albinele sa se adape cu aceasta cantitate de apa de la distanta de 500— 1000 m uneori si mai mult ? Nu se poate admite acest lucru in orice situatie ! In_yederea aprovizionarii albinelor cu api in sezonul cald si tndeosebi pe timpul pastoralului la floarea-soarelui, se folosesc douk adapitoare ; uaul cu api curent’, menginut in stare igienica si altul in care, pe timpul cresterit intense de puiet, se adauga 5 g sare de bucatarie la 1 | apa. Sint numai citeva din caile generatoare de crestere a productivitatii stupinelor si roductivitstii muncii celor care*se inde- aes cu albinaritul. STIMULAREA RITMULU! DE DEZVOLTARE TIMPURIE PRIN ADMINISTRAREA DE PROVIZIl PROTEICE ‘Asigurarea iernitii familiilor de albine si dezvoltarea lor timpurie este conditio- nati de existenta sau administrarea de provizii stimulatorii pe tot timpul iemnii, care sk contin’ toate elementele proteice si vitaminele necesae cresterii in canti- Titi sporite de puiet viguros. Aceasti in- tervensie este cu atit mai necesaré in cursul iernii actuale, cu cit seceta excesiva din vara si toamna anului 1983, care s-a facut simyiti cu prisosingd gi fn zona de vest a firii noastre, a determinat o lipsi pronunyat’ de nectar si polen floral. ‘Aceasta a dus la-intearea in iarn’ a famie liilor de albine cu cantitayi insuficiente de miere si pastura, fapt care duce la un minus cantitatiy de provizii si implicit la © frina serioask tn calea dezvolearii fa- miliilor de albine, stiut find ci ,pastura este plinea puietului®. Daci problema proviziilor de miere a fos razelvatd ta parte prinsetinienrares hranirilor de completare cu sirop, nu in aceeasi misuri s-a putut asigura si nece- sarul de pasturé prin administrarea tn amestec cu sirop 91 a inlocuitorilor de po- fed (leptel prt dee dicidic de kere si fiina de soja). Cauza este determinatt de faptul cd o buna parte dintre acestia rimin, de regul’, depozitai pe fundul hrinitoarelor si deci nu sint preluaji si prelucrati de albine in pastura de rezerva atit de necesara cresteriipuietului. ‘Acest neajuns, pe care apicultorii lau fntilnit si in alti ani secetosi, poate fi fnlturat prin interventia ted din cursul luni ianuarie cu hriniri de completare sub forma de zahir pasta, in care se in- corporeazi si dozele corespunzitoare de polen floral recoltat de albine cu ajutorul colectoarelor. fn lipsa se pot folosi substi- tuiengii acestuia, precum si elementele vi- taminizante si antibiotice necesare vita- lizarii si. prevenirii bolilor din stupin’. Prepararea pastei de zahitr (serbet) cu ele- POPESCU mente proteice vitaminizante si antibio- tice se face prin incorporarea substantelor componente in felul urmitor; la canti- tatea de 650 g zah’r farin sau zahir tos macinat pudra se adauga cantitatea de 200 g polen floral recoltat de albine si transformat in fin prin micinare sau substituientii acestuia, Substituienyii stat formasi din : 100 g faina de soia cu gra- nulajia sub 0,3 mm; 50 g lapte praf degresat cu concentratia de grasime sub 10% si 50 g de drojdie de bere uscata (dezhidratat). De mentionat ci admi- nistrarea de inlocuitori de polen in dozele amintite, asigur’ compozitiel proteine in procent de 120/, incadrinducse perfect fnire limitele de 10 si 15%, necesare unei bune hraniri de completare stimula- torie, Aceste produse bine omogenizate se umezesc apoi cu 150 ml ceai din extract de plante medicinale objinute din infuvia rezultata din cantitayi egale de flori de sunatoare, coada soricelului, _museyel, ment si pelin, ceai in care se mai pot adauga 25 g sirop de ceapi, zeama de la o limiie sau 0,5 g sare de limiie (acid ci- tic) la 1 kg de serbet. Compozitia rezul- tat se amestecd pini ce devine 0 pasti de consistenja unui aluat care nu se lipeste * de degete, dar nu este nici sfarimicios, Deck devine lipicios i se mai adauga za- har pudra, iar daci devine sfarimicios i se mai adaug® extract de plante medi- cinale. Amestecul zahirului pedr cu. polenul floral sau substituiensii acestuia se poate face si cu miere de albine, tsi, personal, prefer extractul de plante medicinale cu sirop de ceapi, deoarece acesta fi confers compozitiei si o proprietate antibiotic. De asemenea, compozitia este bine aroma- tizata, ceea ce stimuleaza albinele s-o cor- sume cu prioritate fayi de proviziile de miere existente tn stup si tn acelagi timp este si. mai economicos pentru apicultor. ‘Administrarea acestei paste de zahar ast- fel preparata se repeta periodic la inter- vale de 15—20 zile, in rayii de cite 800— 1000 g, sub form’ de turte in grosime de 1012 mm, pe suport de hirtie subjire, erforata cu un ac, de dimensiunea supra~ ‘ejei_ghemului de iernare a albinelor, res- pectiv al spayiului de sub, podigor care este ocupat cu rame pentru iernat, Nu f Toses¢ pentru suportul serbevului din past de zahir pinza de tifon, atit pentra faptul ca dup’ consumarea pastel de zahar, al- binele, din dorinya de a evacua tifonul, se agita si este mult mai costisitor., Hirtia subjire este incomparabil mai ieftina si albinele o pot elimina din stup cu mai multa usuringa. Ca o miasura suplimentara, cu dublu rol, deasupra pastel de serbet se aplica 0 foaic’de polietilen’, care are proprietatea de a mentine atit prospetimea compozitiei pe toat% durata pin’ la completa ei con- sumare, ft si condensarea _vaporilor produgi de temperatura ghemului, fenomen ce asigura familiei necesarul de api pen- tru cresterea puietului pe timpul rece, cind albinele nu pot sd facd acest Iucru din afara stupului. —- Practicarea procedeului descris, ofera apicultorului atic sentimentul de liniste al garantiei unei bune iern’zi a familiilor de albine din stupina personali, cft si o serie de avantaje materiale, din care, ca mai importante, pot fi enumerate urmatoarele : — prevenirea pieirii familiilor de al- bine, atunci cind proviziile din perimetrul ghemului de iernare a albinelor se epui- zeazi in perioada de timp a unei tempe- raturi exterioare extrem de scazute, fapt care duce la imposibilitatea deplasarii_ghe- mului de albine pe ramele cu, provizii din stinga sau dreapta lui ; — evitarea imbolnivirii albinelor de diaree, cu consecintele ce decurg din aceasta cauza (mortalitate crescuta etc.), $n cazul lipsei perioadelor necesare pentru zborurile de curapire. Aceasta mai ales atune} cind in componenta proviziilor din 4 stupi exist si o cantitate sporita de miere din mani. Este stivt faptul c& consumul mierii de mani provoacd o incSrcktura a tubului digestiv al albinei de 0,42 mg fay de 0,36 mg cit este limita maxima de rezisteny, comparativ cu numai 0,21 mg cit. este incdrextura normal’ a con- sumului de provizii fara mana (ets de salcim, de floarea-soarelui, poliflora, ser- bet de zahar etc.) 5 asigurarea in permanenta de pro- vizii necesare, deasupra ghemului si stimu- larea timpurie (incd din luna ianuarie) a mateli pentru inceperea ouatului in, mod jntensiv si pe un perimetru tot mai' larg. Familiile de albine astfel hranite obtin, pink la primul cules mai consistent din naturi (pomi fructiferi, rapiya etc), un spor de 1—1,5 kg albine faa’ de fami- litle maxtor care n-au beneficiat de admi- nistrarea stimulentelor cu proteine ; — asigurarea proteinelor necesare cres- terii puietului, atit datorirk epuizirii pe parcursul inceputului iernii a pasturii pe care familia a avut-o in toamna, cit si a imposibilitayii, in perioada sfirsitului de jar’, a recoltarii din natura a polenului floral, de catre albine ; — economisirea corespunzitoare a can- titapii de miere. lasata in cuibul de ier- nare, ‘cu efecte pozitive atit sub aspectul potentialului biologic al familiei, cit si din punct de vedere economic. Prin aplicarea metodei descrise, perso- nal, am reusit s& obyin an de an rezultate tot mai bune fn practicarea apiculturii, fapt care mi determin’ si cred ci nu este Lipsit de interes & fie cunoscut acest pro- cedeu tehnico-economic si de catre alti apicultori dornici s& realizeze producti sporite din activitatea apicola. DE CE STUPII MEI SINT BINE POPULATI PRIMAVARA? B, CARAGEA In primavara anului 1980 eram cu stu- pina la un lan de rapiyi care cuprindea citeva sute de hectare. Mai veniser aici si stupari din tot cuprinsul judeyuh Aveam pe atunci o stupini de 45 fam in stupi multietajagi. ‘Tntr-una din zile m-a vizitat un apicul- tor. Traversind stupina pentru a. ajunge Ja mine, care eram in celalalt capat al ei, s-a uitat cu multd atensie la fiecare fa. milie de albine in parte. _ Stupii mei erau plini de albini, pe douk gi unit chiar pe trei corpuri. Era 0 zi cilduroasi si albinele desfasu- rau © activitate intens%. Dupi ce ne-am salutat vizitatorul meu mi-a pus prima intrebare : = Care este secretul dv. de avesi stupii_atit de bine populaji la ora ac- tuala 2° »Secretul meu — i-am r&spuns — este secretul pe care-l popularizeaza attt fntreaga literatura de specialitate, cit si revista noastri. ,Apicultura in Romania". Aplicind corect acest. secret rezultatele imi dau deplina satisfactie®. Replica a venit imediat : ,Sinteti ego- ist". Am inceput atunci si rid si Lam fntrebat : ,De ce ? Credeyi ci fac altceva fn plus in afara de ce scrie in carte * = De cind asi inceput sé stimulayi stupii in aceasta primavar’ > — ,Eu nu stimulez stupit primavara". La care vizitatorul a continuat : — Si eu am tot stupi multietajayii ca i dv. dar ai mei par ca nigte nuclee desi i-am stimulat toata iarna si i-am ingrijit ca la carte.“ li vizitasem si eu’ stupina cu 2—3 zile mai fnainte si intr-adevar pireau ca niste nucle pe cite un singur corp. Atunci i-am putut explica gravele greseli pe care le-a comis : — wln ideea ci stimulagi familiile dv. ai deranjat albinele toata iarna. Hranin- du-le cu zahir, ayi uzat atit albina din toamni, cft si pe cea care a eclozionat in februarie si martie, Din aceasti’ cauci stupii dv. nu sint populayi. Albinele mele au avut linistea necesari pe timpul iernii si sau hranit cu miere, nu cu sitop de zahir. Eu nici primivara nu dau sirop de zahir dectt de 4—5 ori ca si le admi- nistrez streptomicina : cite 0,5 g fiecirei familii, ca tatament preventiv. Din con- statirile mele personale am vizut eX matca tsi intensificd ouatul, La fiecare control pe care fl fac stptiminal sau la 8—10 zile dar numai pe timp cilduros, descXp3- cesc cite un fagure cu miere pe o {ati Kisind numai deasupra o coroan’ cipi- citi, pe care fl agez intre cuibul de puiet si fagurele cu polen. Procedind astfel nu sparg citibul, dar le pun la dispozitie miere pe care albinele 0 scot imediat si 0 depoziteaz’. fn jurul puietului. Prin aceasti’ operayie am facut dou’ servicii : primul — stimulent, iar al doilea — lir- girea cuibului pe care albinele singure si Lau ficut prin scoaterea mierii*. I-am ariitat apoi vizitatorului meu 2— 3 stupi la care fn corpul al doilea mai era nck mult® miere veche in faguri, cu care albinele ar fi putut creste mult puiet. De data aceasta colegul meu mica dat drep- tate adiugind cf si la cursul de apiculeur’ pe care la urmat li s-a spus ca pentru iar’ trebuie lisat’ in stup multa miere, dar in practic’ nu toyi apicultorii aplicd intocmai acest Iucru. Rezultatele, in funcyie de felul in care fiecare stupar si-a hranit si ingrijit fami- Tile s-au. vazut la sfitgitul culesului de la rapiya. Cei mai mulyi stupari n-au ex- tras nimic dar s-au muljumit cd si-au im- puternicit familiile, alii au extras cite 1—2 i cel mult cite 2,5 kg/familie iar eu am extras 6,600 kg/familie, predind asociagiei 300 kg. BIOSTIMULATORI APICOLI $1 MODUL LOR DE ADMINISTRARE™ I. APISTIM Produsul Apistim, administrat famili- ior de albine sanatoase, stimuleaza creste- rea. ‘Apistimul se foloseste in hrana albine- lor pentru hriniri stimulente si de com- pletare. La hrinirile stimulente, ce se fac pri- mavara (martie-aprilie) si toamna (august: septembrie), se foloseste siropul preparat din toate substantele ce intra in compo- zitia produsului. Pentru Compozitia. 1 sac de 25 kg kg 1 a) In amestec : — zahar tos 996) 24,909 — fink de soia degre- sat sau polen de porumb sau polen recoltar de albine 2'| - 0/050 b) In pungi separate intro- duse in sacul cu amestec : — lapte praf degresat 1] 0,025 = drojdie de bere uscati 1_| 0,025 TOTAL 25,500 La hrinirile de completare, ce se’ fac I anului si mai ales in vederea jernarii, se foloseste Apistimul preparat numai din amestecul de zahir, cu. Paina de soia sau cu polen; fina de soia sau polenul care decanteaz’ la suprafaya si- ropului se indepirteaza inainte de folo- ~. sirea acestuia. Modul de intrebuingare : siropul se pre- patg prin fierberea amestecului de zahar $i fain’ soia, cu apd in paryi egale (1:1). Dizolvarea se face la foc moale, ameste~ cindu-se continua; dup’ ce siropul di in * Produsi de Combinatul apicol al Asociasici Grescitorilor de Albine din R. S, Roménia, de vinzare fa toate centrele de aprovivionare si des- faeere ale filialelor noastre judeyene pentru api- cultorit incepatori. si pentru cei ce predau pro- duse apicole La fondul de star. 6 N clocot se lask si se raceascd Ja 30—32°C fe adauga laptele praf si drojdia de re, pregatite in modul urmator : — faptele praf se amesteck bine cu api rece (din cantitatea calculata pentru. si- cop) prin. frecare intr-un vas de volum corespunzator; se adauga apa treptat peste Iaptele praf pind ce acesta capatd consistenya, smintinii 5 drojdia de bere se fierbe cu apa in clocot cca. 10 min. si apoi se lasa la facie, dup care masa objinuth se stre- coark prin sita sau tifon ; = laptele praf si, drojdia de bere astfel reparate se adavgd peste siropul de 2: Per gi f¥in& sola preparat anterior si se amesteca bine. ~ La hranirile de completare se foloseste numai sirop din zahar amestecat cu fain’ sola, iar pungile de lapte praf si drojdie de bere se pastreaz’ penten hrinirile sti- mulente din toamna si prim&vara. Siropul se administreaza de obicei_pe fnserat in toate tipurile de hranitoare losite tn stupine. Se poate turna sirop cildug si direct in faguri, dar trebuie filtrat bine fn prea- abil, ‘pentru a nu patrunde in celulele fagurilor reziduuri de soia. Doze : pentru hrinirile stimulente: 0,2— 0,5 1 sirop pe zi, in functie de puterea familiei ; — pentru hriniri de completare in ve- derea iernirii : 2-5 | sirop pe zi. Modul de prezentare : produsul Api- stim se livreaza in mod Aerie in saci de hirtie de 25 kg si uneori de 10 kg, in care se introduc pungi separate de lapte praf si drojdie de bere. IL FONDANT DIN ZAHAR (Serbet) Compozitia: zahir 85—870/y; apa 13—150/o. Se recomanda ca fondantul din zah’r si se pensuleze cu suc de usturoi. La data fabrickrii si ambalirii, fondan- tul de zahir corespunde greutiii netto, prevzute pentru fiecare fel de ambalaj, In timpul pistearii, pe misura usckri, greutatea fondantului va sedea propor tional cu cresterea concentrasiel in zahar, (100 g greutate pentru 1 grad refracto- metric concentratie). Modul de intrebuintare : fondantul de zahi: poate fi folosit tn’ sezonul rece in completarea hranei la familille ‘de slbine slabite, cind nu se poate folost siopal de zahir, sau prin dilvare cu api in’ sestal ane Administrarea acestui produs se face sub Ect — In sezonul rece se foloseste fondan- tul de zahir sub formi de turte ty gros sime de 1—1,5 om pecera a pues fi introdus in spatiul dintee partés cape, oar a ramelor si podivor, Cantieatee de fondant ce va fi scoasi din ambalay sem tru turtife va fi in raport cu puterea familici, reseul pistrindise fn. ¢mbalaj pentra a evita evaporarea ‘apeh — Fondantul de zahir diluat cu api Ia concentratia dorits se foloseste ea ne rop fn stimularea familiilor de albice. Tondantul in pungi de material plastic se introduce direct th spayiul diate pare tea superioard a ramelor si podigon, dood ce fn prealabil s-au decupat 1-5 ferestre din suprafaja pungii care vine in contact cu albinele. Ferestrele se erceazi tn aga fel ca si corespundi cu intervalele respes tive dintre rame, Modul de prezentare: fondantul_ se ambaleazi in Ridije de lemn de cca, 10—— 14 kg netto ciptusite cu hirtie pergamen- ‘Trimiteti-ne spre publicare cele mai reusite fotografi APICULTORI FOTOGRAFI AMATORI! tata, in pungi de material plastic cu con- finut de 1-2 kg, in rame hrdnitor cu 4 kg fondant si in hranitor uluc cu fon- dant 0,700 kg. Il. ZAHAR CANDI Zahisrul candi se fabric’ in 4 sortimente = simplu, cu miere, cu extract de plante me. dicinale, si cu extract de plante medicinale si miere. Compozitie : zahir total 92—960/ ; api; 4—80/, 5 zahir invertit minim 10%» Modul de intrebuintare : zahirul cand? se poate folosi in tor timpul anului $i tn special tn sezonul rece (coamna, iarna $i primivara timpuriu) pentru completares necesarutui de hrana la familiile de al. bine, Plitcile de zahir candi se asazi pe rame sub podisor, deasupra cuibului, cantitatea fiind in funcgie de necesarul de hrana al familiilor de albine, Pentru a se stimula preluarea zahiru- lui candi de citre albine, se recomands ca plicile s& fie stropite cu api «sau. unse cu miere tnainte de a fi introduse in stup. La nevoie zahirul candi poate fi di- zolvat in apd si administrat ca sirop. Modul de prezentare + zahirul candi se prezinta sub form’ de plici dure sau se. mi-dure, de cca 260 mm lungime, 170 mm latime si 10 mm grosime, in greutate de 0,7 pina Ia 1 kg; de culoare galbenx sau galbena inchis, cu gustul dulce i cu o usoara aroma ‘de miere (ahir candi cu miere) sau _miros de plante medicinale (aha candi cu extract de plante medici- nale). realizate de dys. Fotografiile trebuie si prezinte un interes general, sé aibé ca obiect aspecte din activitatea apicoli, st fie executate alb-negru, cu contrast strilu- citor, la format de carte postalit $i st fie insofite de o legenda detaliati, de autor, Fotografiile publicate vor fi remunerate conform Legit dreptului Saas eee eens eee eRe eee nnn nnn Ramat tet e Tet weeetenne etwas | ORGANIZAREA ACTIVITATII IN STUPINELE S| FERMELE APICOLE Ing. Tr. VOLCINSCHI Seful serv. tehnic al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R, S. Romania Rentabilitatea stupinelor_ san fermelor apicole depinde in mare misurX de buna organizare a productiei si a muncii pre- cum $i de justa retribuire a apicultorilor. Prin organizarea muncii se inyelege an- samblul de masuri privind asigurarea i utilizarea eficienta a foryei de munce iar prin organizarea productici se injelege to- talitatea masurilor privind stabilirea, asi- gurarea si coordonarea mijloacelor de munca, a obiectului muncii gia foryei de munca in ve~ derea desfiiguratrii procesului de productie cu maximum de eficienya economica. Conducerea unitiyii are obligayia de a Jua metodic misurile necesare pentru asi- gurarea unui cadru adecvat desfasurarii organizate si eficiente a activitiyii, asigu- sind la timp aprovizionarea si dotarea material. a stupinei, a mijloacelor de transport necesare deplasirii stupilor in pastoral, precum si masuri pentru conti- nua perfectionare a pregatirit profesionale a personalului apicol. Regulamentul cadru privind organiza- rea si desfisurarea activitayii apicole in unitazile socialiste aprobat in 1982 (prin Ordinul comun nr. 41 al Ministerului Agriculturii si Industriei_Alimentare, nr, 592 al Ministerului Silyiculturii si nr. 93 al Uniunii Nationale a Cooperati- velor Agricole de Productie) prevede ca activitatea de apicultura sa fie organizata tn stupine, care reprezint’ unitatea de pro- ductie de baz. Stupina ca unitate de productie este condusa de un creseator, ingrijitor de al- bine (apicultor), care are in primire i yentarul stupinei si cel pusin 125 familii de albine, cea ce reprezintd norma mi- in ajutorul apicultorilor din unitatile socialiste nimi de deservire. El tgi desfagoark acti- tatea pe baza unui plan anual de pro- ducyie. ; ‘Activitatea in apiculturi se organizeazit pe principiile autogestiunii, autofinanyarii si autoconducerii. Norma de deservire a apicultorului este tn concordanja cu norma de munci care trebuie sf reprezinte cantitatea de munca necesaré. pentru efectuarea unei lucrifri satu indeplinirea unei funcgii in anumite con- digi tehnico-organizatorice date. Concomitent cu fntocmirea planului ven anual de productie si bugetului turi $i chelevell unitarile socialiste au obli- gatia s& stabileasca normele de munca si modul de rettibuyie a muncii conform conditiilor concrete de lucru si reglemen- tarilor legale in vigoare. La stabilirea nor- melor de munci este necesar sa se precizeze principalele sarcini ale apicultorului pen- tru objinerea productiilor stabilite in fine? tie de dotarea stupinei, gradul de diversi- ficare a productiei apicole, nivelut de me- canizare a lucrarilor de volum fn apicul- turk §i de pregitirea si experienta apicul- _ torului. In functie de aceste elemente se stabileste si norma de deservire — adica numirul de familii de albine ce se poate repattiza spre ingrijire unui apicultor. Pentru buna desfasurare a procesului de producyie apicol, regulamental cadru prevede ca in fiecare stupin’ si se for- meze familii ajutitoare, in proportie de cel puyin 10%. din efectivul acesteia. Fa- miliile ajutitoare se folosesc pe parcursul anului pentru intarirea familiilor de baza in vederea valorificirii superioare a prin~ cipalelor culesuri si la completarea unor pierderi survenite in efectivul de bazi. Familiile de albine din cadrul stupinei se individualizeaza prin numerotare si se tec in carnetul de stupini pentru evi- denja fiecareia. Stupina se amplaseazi pe una sau mai multe vetre in functie de potensialul re- surselor_nectaro-polenifere. Vetrele de siupina se aleg yinindu-se seama de caile de acces existente si & tindu-se terenurile accidentate sau din ve- cinatatea apelor curgatoare, locurile ce prezint® pericol de biltire a apelor si ime- diata apropiere a cailor ferate, a soselelor cy circulajie intensa si grajdurilor de ani- male. 1 Potrivit normelor gi masurilor elaborate ‘in _baza Legii sanitar-veterinare nr. 60/ 1974, stupii se amplaseaz’3 pe vatri dife- ritsin functie de suprafaya ei si a numa- rului de stupi. Numirul stupilor instalati pe 0 vatri nu va depisi 100 la masivele melifere din piduri si 50 la culturile agri- cole. Distanja dintre doua vetre la masi- yele melifere din paduri va fi de cel pu- yin 50 m — cind stupii fac parte din aceeasi stupin’ — si de cel putin 100 m cind stupii aparyin unor stupine diferite. La culturile agricole, distanya dintre st pine, va fi de cel puyin 100 m cind stupii fac parte din aceeasi stupini si de cel pu- tin 300 m cind stupii apartin unor stu- pine diferite. ‘Amplasarea unei stupine in raza de zbor a albinelor altor stupine este inter- zisa. ‘Asezarea stupilor pe vatri sé va face intr-un mod neregulat astfel incit ‘sf se creeze suficiente puncte de reper albine- lor, pentru a le ajuta si se orienteze i sa evite ratacirea lor de la un stup la altul. Apicultorul {si desfasoara_ activitatea in conformitate cu prevederile planului anual de productie. El poart% tntreaga raspundere privind buna gospodirire a gestiunii si indeplinirea sarcinilor tehnico- economice impuse de tehnologia de cres- Jere si exploatare a familiilor de albine ce-i sint incredinsate. In functie de structura activitayii de productie din unititile socialiste, stupinele pot fi organizate dup% cum urmeaz’ : — stupine incadrate in brigkzi sau sec- yi de productie cu profil diferit ; — brigizi apicole formate din 5—7 stupine ; — ferme sau ateliere apicole formate din 8—12 stupine ; — sectii apicole formate dintr-un nu- mfr mai mare de 12 stupine. Efectivul personalului pentrs buna funcyionare a fermelor, atelierelor sau sectiilor apicole se stabileste de citre con- ducerea unitatii respective potrivit norme- lor unitare de structuri in vigoare. In cadrul fermelor apicole, munca se poate organiza in echipe temporare sau permanente. Echipa temporari se formeazi din api- cultori cu raspunderi individuale pentru stupinele din gestiune dar care efectueazi in grup lucrarile cu volum mare de munci cum sint spre exemplu: extracsia mierii sia cerii, transportul stupilor in pastoral, hranirile de stimulare sau complétare a rezervelor de hrani, pregitirea stupilor pentru iernare, devinfectia stupilor si a utilajului apicol, recondijionarea si repa- rarea inventarului apicol 5.a. Echipa permanent? este format din totalitatea apicultorilor unei ferme in sco- pul efectuarii in comun a lucrarilor la in- treg efectivul de familii de albine in tot cursul anului prin deplasarea succesiva a echipei Ia toate vetrele conform. unui gra- fic de lucrari. In acest caz functioneaz’ principiul raspunderii colective a membri- lor echipei. Pentru utilizarea rasionald a fortei de muncd se recomandi ca fermele apicole si unitazile cu stupine si-si organizeze ac- tivit’ti ajutitoare productive care si con- tribuie la utilizarea deplina a foryei de munca fn tot cursul anului in vederea rentabilizarii activitayii apicole. Organizarea muncii tn fermele apicole specializate cu echipe permanente a fost experimentati in tara noastré cu rezul- tate eficiente inci din anul 1968 intr-o 9 ferma cu peste 2000 familii de albine de c&tre un colectiv al S.C.A.S., condus de ing. Eugen Marza. Modul de organizare si rezultatele obyinute au fost publicate in ‘Analele S.C.A.S, vol. X, pag. 67° tn co- municarea Date privind aplicarea unei noi tehnologii de intretinere a albinelor in fermele apicole". Experienta muncii din stupinele spe- cializate care au aplicat sistemul muncii In echipe permanente au dovedit avanta! jele acestuia faya de metodele obisnuite de ingrijife individuala a stupilor. Prin aplicarea acestui mod de lucru a rezultat eficienta sistemului obtinindu-se economii de 55°/y la forya de munca, scaderea pre- yului de cost al produselor apicole si cres- terea considerabila a beneficiului pe fami- lia de albine. Pentru cresterea productivitayii_ muncii si reducerea cheltuielilor de productie, o importanya deosebiti 0 are stabilirea judi- cioas’. a normelor de munca. Norma de deservire a familiilor de albine pe api- cultor trebuie si creascd treptat pe ma- sura perfectionarii tehnologiei, Acest lucru se poate realiza in cazul in care se aplica metode de ingrijire in flux continua si mecanizarea muncilor apicole de volum. in sectorul de stat sint tot mai multe ferme sau secii apicole care deyin intre 3.000—4 000 si chiar mai multe familii de albine si care obtin an de an rezultate bune. Astfel se pot evidentia fermele api cole ale I.A.S. Mogosoaia cu 4 500 familii albine ; I.A.S. Tulcea — 3448; LA. Berzovia — 3412 ca gi secyiile apicole ale Inspectoratelor silvice Iasi cu 4650 fa- milii de albine ; Pitesti — 3 260, Buzau — 4591, Sata Mare — 3515 si altele. Apicultorii din sectorul de stat au fn primire un numar de 140—170 familii de albine si folosesc tn sezonul activ, dup% necesitifi, un muncitor auxiliar ca ajutor de apicultor timp de 3—4 luni. 10 Astfel, apicultorului Niculiyé Yon de la ferma apicola LA.S. Mogosoaia a avut in primire in anul 1983 un numar de 170 familii de albine si un plan de 15 unitayi conventionale miere pe fiecare familie. Respectind tehnologia de crestere a fami- liilor de albine a depasit prevederile pla- nului anual, predind la fondul de stat o cantitate de 2950 kg miere marfa ; 30 kg ceara; 2 kg propolis; 15 kg apilarnil si 25 roi, ceea ce totalizeaz’ 4401 unitati conventionale miere’ sau 0 producyie me- die pe familie de 25 UCM (echivalentul a 575 lei). De asemenea, apicultorul Caia Petre de la stupina ocolului silvic Fintinele, jude- qul Bacdu, care are in primire 140 famili de albine, in anul 1983 a predat la fon- dul de stat: 3214 kg miere marfa ; 70 kg ceari.; 8 kg polen; 2 kg propolis si 14 roiuri, ceea ce in medie inseamni pe fa- milia de albine 27 UCM sau un venit de 621 lei. Este necesar si notim faptul cin ca- drul unor cooperative agricole de produc- sie, in special din judeyele Timis, Arad, Arges, Calirasi, Bihor, Dimbovija, Giur- giu si altele, mai exista apicultori care primesc spre ingrijire numai cite 70— 100 familii de albine, ceea ce nu este normal. Cu asemenea norme de deservire volumul de munc& este necorespunzator, productivitatea apicultorului este _micé, prejul de cost al produselor apicole este foarte mare si in final stupina este neren- tabilz. De aceea se impune ca peste tot unde exist astfel de situayii conducerile unitijilor respective si sefii de fermi si actioneze hovirit la organizarea corespun- zatoare a activitayii fn sectorul apicol, asi- gurind fiec’rui apicultor o norm’ cel pu- yin minim3, de 125 familii de albine pre- cum si un plan de productie bine chibzuit, urmirind indeaproape realizarea sarcinilor $i obligatiilor apicultorilor din subordine. Sel anconcnune ge in ajutorul apicultorului incepator Geen oot eee UE ICER ALOR; Lucrari apicole in tuna februarie Luna februatie — ultima luny de iarni = éite de obicel destul de, rac, dar ae vile cilduroase ind albinele’ por face zboruri de cnrijire care trebuie’ usurate ptin unele pregitiri care se fac in aceme- hea situaji, Cu tor. frigul, la Incepetal acestei luni tn familii apare puietul’ mai ales acolo unde sint miel ethers Ta te, ceput suprafaya puietulul este cedars, dae dick vremea este bund gi se menting Gat fel mai multe zile, suprafaya, pursue creste, Dack veemea se sid albinele consum’ toate ousle existente si de multe ori si latvele in virstS de 45 vile Odatg cu aparitia puietului ascultarea familiilor serva fase ds cel puvin davs ari oe nas pentru a putea preveni anumite accidente datorate lipse! de brand. Asezind fartenel eu un capat la urdinis xi alta! la creche, dae vom auzi un fosnet abia percepal jar la ciocinitura tn peretele sugpulut fos- netul nu se amplifich, inseamni ck fami lia este pe moarte din lipsa hranei, Un perdaf din aps caldt emesecats cu miere dat deasipia ghemulit urmae de atees unei piti de zahir candi, stropits eu ace- lagi amestec. va aduce la vite tn clteva minute ,toath populayias © -acemienea in: terventie nu trebuie se dureze mai mule oes idle, duex cre armoul este inchis|eu, luaren tuturor masucilor de pes: trare a eiiduril, Datorik stil de urgeats Jueiucen adres pelloeiny scans ACR atnd\ este: prea frig ge renunyé Ta-perdat si se introduce numai placa de candi unst cay njescleate\sekeyse\dearapta ghenclt Cind impel, permite cle de ete reserdc. turk asezarcallramelor ea fran veg riage pelcaral le vernlcaens nazar b eer tru a fi accesibile ghemului. Aceasta stare de lucruri apare ca urmare a grestei orga. nizati a cuibului ta vederea iernitii, cind am lasat fn cuib un numir prea mare de faguri fata de puterea familiei iar ramele pline cu miere au fost lasate tn cele douk extremitéti ale cuibului. Odat’ cu orga. nizarea ghemului care se face in dreptul urdinisului, pe ramele unde sau crescut ultimele suprafefe cu puiet, care contin mai puyin’ miere, apare lipsa hranei. Aceasta desi exist in stup, nu‘este Ia in. demina ghemului. fn cazul ctnd aprecie- rea hranei [sate pentru iernare nu a fost bung, pentru salvarea familie’ respective, se impune deschiderea stupului si asezarea deasupra familiei a unei plici de zahit candi sau a unei turte la fiecare 2 sip- timini, Este de preferat si se deranjeze fami- lia din 2 in 2 siptimini sau mai des dack consumul crete odati cu puierul, dectt sa fie Hisat si moari din lipsa hranei. Pentru aprecierea cantitativa a hranei 1i- sata. trebuie si stim ci 1 dm? de fagure cu miere cipicita pe ambele fete cintareste 0,350 kg iar un fagure din rami 4353 300 mm miasoara 11 dm? iar cel din rama 435x230 mm are 8 dm?, Consumul unei familii de peste 2 kg albind a fost, tn medie, intre anii 1972 si 1978, de 6,650 kg timp de 119 zile, adick de la’ 1 noiembrie la 1 martie, Aceast’ misuritoare am fi- cut-o in stupina mea, avind limita infe- rioara de 5,1 kg tn iarma 1973—1974 si 8,8 kg in iarna 1976—1977. Aceast can- titate ‘reprezinti 2 faguri fn rama mare si 3 faguri in rama stupului multietajat. In -vederea unei bune auditii a zumzetu. lui din interiorul stupului este foarte bine dacé la un ‘capit al furtunului agezim © pilnie confectionata din tabli de la cu- tile de conserve. Forma pilniei este un paralelipiped cu latura mare de 60— 80 mm iar latura mick de 20 mm repre- zentind partea care se aplic Ia urdinis. Partea care se introduce in furtun se in. gusteaz% terminindu-se cu un tub lung de 10 mm, cu diametrul egal cu dimensiunea interioara a furtunului fn care se intro- duce. Lungimea fntre latura mare si tu- bul terminal poate si fie tntre 40— 50 mm, 1 Constructia acestei pilnii mu este gre- oaie insi este de mare ajutor deoarece zumzetul din interiorul stupului~éste am- plificat de tabli. Devarece suprafaya ocu- pata de puiet creste pe masura ce timpul trece iar ziua incepe si se mireasca, tre- buie si se dea fiecdrei familii 0 curta din zahir pudrd si miere tn proportie de 4.kg zahar la 1 kg de micre, in care pu- tem ingloba 1—1,5 kg polen conservat in stare ured’, Proporyia aratati trebuie pastratt pentru cx dacd turta este moale, ea curge printre faguri_naclaind albinele si matea, Turta se ayazi pe 0 hirtie per- gament perforata in citeva locuri si se introduce in stup deasupra ghemului. Este mult mai bine dacd asezim compozitia pe © jumatate din gratia separatoare de matci, deoarece albinele consum% pasta prin taieturile existente in gratia din plas- tic, Deasupra fiecirei turte — care nu trebuie s& depiseasci greutatea de 500— 700 g — se asazi o folie din plastic care are rolul de a opri vaporii de apa ce se elimina din familie, Acestia menjin turta fn stare umeda find astfel consumata mai usor de citre albine. De la fiecare familie se ridicd 15—20 albine moarte, se pun intr-un plic pe care se noteaz’ numirul familiei din care s-au ridieat gi se duc la laboratorul judeyean pentru depistarea nosemozei, Apicultorii bucuresteni pot duce plicurile cu albine la Institutul de cercetare si producyie pentru apicultura, laboratorul de patologie api- cola. Linigtea pe vatrd si pastrarea cdldurii in stupi reprezinta o regula general, Orice interventie in stup se face foarte repede si {2rd zgomot, pentru a nu deranja prea mult familia, Este bine ca la interventia ce o facem tn familii si participe cel pu- tin douk persoane pentru ca Iucrarea sa se facd in cel mult 5—6 minute. Stuparii cu practict mai indelungata sint rugayi si invite la asemenea lucrari pe stuparii {n- cepitori pentru a le arata practic cum trebuie si lucreze. Este demni de toata lauda actiunea apicultorului. N. Barbu- lescu, din sectorul 6 Bucuresti care are 0 experienta bogata si pe care o impartayeste tuturor celor ce fl solicit. Stupina sa este vizitat’ de mulsi incepatori carora le da 12 toate explicapiile ce i se cer. Cur asemenea stupari asigurim noi schimbul de mfine in cea ce priveste practicarea apiculturii. Repararea utilajelor ca si_ producer celor necesare in vedere diversifica productiei apicole trebuie sa stea in aten- fia tuturor stuparilor. Practicarea stuparitulvi pastoral cu mij- loacele publice de transport este tot mai dificilé incit sfatuiesc pe cei care nu au curajul s renunje la asemenea mijloace si-si procure prin asociatie un tren si pa- Iete, tinind seami ci pe o paleta incap 10 stupi verticali sau multietajayi. Ase- menea constructii metalice executate la Salonta se pot remorca la Dacia 1300 eliminind 0 serie de neajunsuri intimpi- nate de apicultorii care practick pastora~ lul. In cazul fn care apicultorul nu dis- pune de masini mick este bine si caute vetre permanente in satele din jurul pi- durilor de salcim care asigura culesul principal si pe cel de la floarea-soarelui, deoarece lanurile nu vor fi la distanye mai mari de 2—2,5 km de vatri. Se recomanda inlocuirea periei apicole,’ purtitoare de germeni a numeroase boli, cu pana de giscl sau curci pentru fiecare familie, care si rimin permanent ‘sub capacul stupului, De multe ori boala nu se observ in faza de inceput iar prin perierea albinelor din diferite familii cu aceeasi perie, boala se poate rispindi. Completarea cunostinjelor apicole tre- buie si fie o preocupare permanent’ a tu- turor apicultorilor dar mai ales a ince- patorilor prin participarea la consfatui- rile cu. apicultorii, care se organizeaza lunar. Un alt mijloc de imbogijire a cu- nostingelor ,se face prin cercetarea publi- catiilor cu caracter apicol ce se gasesc de vinzare la toate centrele de aprovizionare si desfacere ale filialelor noastre judeyene si ale municipiului Bucuresti. e Z, VOICULESCU CRONICA IN SPRIJINUL APARARII SANATATM ALBINELOR Comisia sanitar veterinar’ pentru _problemele siniiviqii albinelor organizatX de Direcyiasanitari- veterinara din Ministerul Agriculturii si Industrie’ Alimentare (director dr, Valer Teujdea) a analizat la 30 septembrie 1983 realizSrile obyinute in ace tiunea_privind prevenirea gi combaterea_bolilor albinelor desfigurat{ fn ultimii ani de citre or- gancle sanitar-veterinare judeyene in colaborare 4

    S-ar putea să vă placă și