COMITETUL EXECUTIV AL Pela NAIR ALON KoLS yaa aad] COLA aN Sarria! Prey anes PPE Cent enn Pee aera nel me FrmrereTy Cel OCLs OMe me UL Peery 7 RON CeCe ULL eerie pura’ PON esacot Pee UOC Frere ece eer Ome Nao onan ar CCRC Pye Rm Mn Caree ice COLEGIUL REDACTIONAL Corres Pra ICOa TRC REL ST Pests Smo Oe en aC ey OLE Rotter eC TD Pee ne Cite te Tet ye Coreen} REY AGNES Curae Deere TNO fener) Manette COMITE Sentun ha ees Gio front LOR DE ALBINE DIN Fawn OOOO Sener Tg Fires a come eee CT neg e Cod, 70251 @ Tel 11.47.50 Cont vir, 4590014 BALA PETE MmnIaCCe UTP: cena ore NE Ue Pernt mca runic Peet eet filiaicie A.C.A. @ Cititorii din Rr cae a oa ROMPREFILATELIA — Sec- Con etre ee teeis e see Revised lunard Apicultura in Romania schimb de experienté gi Indrumare metodologic’ apicoli editaté de Asociatia Cresc&torilor de Albine din Republica! Anul LIX *& or. 10 W 12 4 7 2 2 & 30 Socialist’ Rom&nia p amrecacolinle la el siad CUPRINS Mihaela SERBAN : Pentru ameliorarea albinei ro- manesti (III). Ce stim si ce nu gtim despre po- enizare M. OMAR : ‘Efectele hrinirii albinelor cu proteine monocelulare si polen, Glande hipofaringiene, 1. CIRNU: Influenga factorilor meteorologici asu- Bra seereied de nectar la” salcim, wei qt floarea soarelui M. IONESCU : Ventilayia ghemului de iernare A. BOAGIU : Despre luarea deciziilor in apiculturk I. CIAGLIC : Noi apicultorii si fim ia prima Tinie fn_rezolvarea problemelor ce ne intereseazi ©, CIURDARESCU : Insectele polenizatoare, factor important in producerea de siming la culturile de. cimp M. LISOVSCHI: Autotrenul format din autoturis- mul Dacia 1300" si semiremorca_,Apicola* AL VARTOLOMEL: Cum si folosim Sineacarul IN AJUTORUL APICULTORILOR DIN UNITA- TILE, SOCIALISTE . 1, PANDREA: Organizarea activivigii apicole fn cadrul Ocolului silvic Sighisoara pentru reali. zarea unei producyii ridicate de miere PE TEME DE PROTECTIE A MUNCII 4%: Misuri in atelierele apicole de reparagii DIN ACTIVITATEA ORGANIZATIEI NOASTRE I. RECEANU: Cercurile apicole scolaré in con- tinuS dezvoltare, Importanya lor sociali si ine structiv-educative, : CALENDARUL APICULTORULUI Z. VOICULESCU : In ajutorul apicultorului fnee- pitor : Lucriri apicole in luna noiembrie Lidia, RAHAU: Prognoza meteorologick in. luna octombrie 31 i DOCUMENTAR APICOL Coperta 1: Rama pliant ti Fota este folositt cu bune rezultate la cresterea mitcilor intr-un stupusbr ori ginal de constructie proprie de catre apicultorul P, Hea din Bucurestiae a PENTRU AMELIORAREA ALBINEI ROMANESTI (III) -Ce stim gsi ce nu stim despre polenizare Biol, Mihaela $ERBAN Institutul de cercetare i producyie pentru _apiculturi Ameliorarea albinei_ presupune scop, yintk. Prin forja lucrurilor, dar si — mai ales — prin orientarea planurilor de dez- voltare a apiculturii noastre, scopul prin- cipal este dublu: productia de miere oi pelenizarea culturilor. In cautarea de al- ine valoroase pentru selecjie intra ast- fel, in concurenja, mai multe criterii ; cri- teriul principal productia de miere si cele asa zise secundare, printre care si com portamentul la polenizare care ne preo- cupa in mod deosebit, in ultima vreme, fn egatura cu livezile intensive, cu lo- turile semincere de leguminoase si — in perspectiva — de ce nu, cu bumbacul. In anul 1982 am avut satisfactia de a intilni douk mici dar semnificative rea- lizati ale apiculturii in relaqiile cu agricul- tura : prima, soldarea cu succes a produc: tiei de prune si apoi de mere in live- zile unei mari intreprinderi din Olt, da- torat interventiei stupinelor fermei api- cole a aceleiasi intreprinderi ; a dowa — realizarea in Bihor a 200 kg la ha de cul- turd, seminceri de lucern’, datorata in bund parte interventiei oportune (califi- cata si la timp) in polenizarea stupine unei cooperative agricole de productic. Din picate, sint singurele exemple care imi vin in memorie; si data fiind srs cia de informatie, imi permit s& rog pe toti acei care pot oferi completiri la o eventual lista a locurilor din tard unde agricultura recunoaste deschis, obiectiv si coneret aportul incontestabil al albinelor Ja realizarea recoltelor, si le comunice la redacjia revistei noastre. Din lipsa unei astfel de liste proprii (literatura strain’ nu convinge, si in bun parte este de {injeles), ne aflim astizi fn imposibilitatea de a dovedi fermierilor, brigadierilor, conducatorilor unititilor deyinatoare de lanuri sau liveri la care ne deplasim a! binele, cé in mod normal acest serviciu ar trebui_ invitat, protejat_si/sau_remu- nerat (mai bine). Ne aflam fn situatia re- gretabili si demobilizatoare ci tn planul de productie 1984 polenizarea nu este no: minalizata Ja nici o ferm& apicoli, nict chiar la unititi ceo practica deja de multi ani. Sine miram ca unii apicultori evita deplasirile stupilor la Hivezi sau ke alte culturi care au mare nevoie de albine dar picktuiesc prin aceea cd sint prea frecvent tratate cu pesticide. Pe de alt parte insi, poate cX nici nei nu stim su- ficient despre funcyia polenizatoare a al- binei, pentru a-i convinge pe alti. Pregatind lucrarile de selectie .a albinei cu inclinayie sporits pentru polenizarea lucernei am fost frapata de adevaruri elementare, de care, din cauza unei caren- te a educatiei, specialistii nu tin seama. Adevarul este ca polenizarea * esenyiala pentru perpetuarea majorititii plantelor cultivate ge petrece atit de discret incit deseori este ignorati sau subapreciat’. Floarea se deschide, se ofileste si apoi fie leaga fruct*, fie cade — in functie de realizarea sau nu anterior a polenizarii. Lasata la voia intimplarii, optiunea intre cele doua alternative se poate traduce, pentru cultivatori, in profit sau pierdere. Recolta scazuta este deseori atribuita atacului dZunatorilor, unor boli, tehnici- Jor de cultivare sau vremii: cind de fapt se poate ca pur si simplu elementul floral barbatesc, polenul, s& nu fi fecundat elementul femeiesc, ovulul, in modul spe- cific florii in cauza. Multi factori influ- enjeaza polenizarea, si majoritatea — ne- gativ. Polenizarea poate fi impiedicata de vremea rea, dar vremea calduroasa nu poate provoca ea singura legarea fructu- lui; fertilitatea solului poate influenya - legarea fructului polenizat, dar fertili- zarea ca atare nu poate cauza legarea ; plantarea intercalata a unor soiuri indicate de selectic, combaterea corecté a dauna-° torilor, irigarea corespunzitoare sau umi- ditatea adecvata din sol si alte practici Fi 1culturale pot contribui la eficienta pole- nizarii entofomile, dar nici una din ele nu poate provoca singuré legarea fruc- tului: polenizarea este factorul critic. Polenizarea plantelor este complex si influentaté de numeroase efecte care se suprapun. Printre altele, faptul cX anu- mite insecte polenizatoare care cu 0 gene- rayie-douX in urmi erau abundente, pe cind yZranii cultivau o gam’ intreagt de plante, au disparut pe mari intinderi dato- rita cultivarii intensive sau altor tehnici agricole moderne. Cultivatorii sint con- stienti de modificSrile ecologice care s-au produs, isi dau seama de nevoia de agenti polenizatori, unii au invayat chiar sa-i foloseasc’ si sint dispusi si recunoasci si si remunereze avantajul adus produc: yiei lor. Dar au nevoie de cunostinje fun- damentale despre polenizare in general, de cunostinte specifice referitoare 1a planita pe care o cultiva si care beneficiazd de polenizarea entomofila, precum si de spri- jin cu privire Ja utilizarea eficienti a polenizatorilor pentru realizarea de pro- ductii maxime/ha. Carenta de care vorbeam, in domeniul educatiei se refera la biologia florala, si anume la capitolul despre sexualitate, des- pre polenizare. Numai astfel se poate ex- plica cum de nu s-a gindit nimeni la pro- fundele tulburari ale conditiilor de fructi- ‘care pe care urma si le antreneze cu sine cultura monovarietalé (este adeva- rat, relativa autofertilitate* a unor so- iuri a mascat un timp efectul acestor tul- burari). in lumea productiei vegetale cu- noastem culturi foarte viguroase practic neproductive sau — invers — arbori slab dezyoltati, aproape anemici dar incdrcaqi de fructe in fiecare an. Contradictia tine de faptul ci respectivele productii sint fnainte de toate foarte strins dependente de activitatea sexuala a plantei. Or, dacd 2 conditiile oferite de culturile moderne ac- tiyitayii vegetative sint optime, condigiile pentru polenizare si fecundare *, pentru legarea si dezvoltarea fructului si forma- rea si calitatea seminjelor nu sint luate suficient in considerare. Reproducerea sexuat% presupune ajun- gerea pe stigmat a polenului in canti- taqi mari si asigurarea provenientei aces- tuia din alta clond sau varietate (alta planté, un alt genotip*). Din acest punct de vedere, in pomicultura moderna transportul polenului, care la mar, pat, piersic si alte speci este aproape ex- clusiv facut de insecte, nu este asigurat corect. Este adevirat, speciile respective nu sint foarte nectarifere, iar daunele ca- uzate de pesticide i-au facut pe apicultori sd se indeparteze de livezile intensive. Pe de altd parte, repet, cultura mono- varietal insisi creazd o situatie ingraté sub aspect genetic. $i din pacate nici me- canismele de dezvoltare a organelor re- producktoare (de contracarare a autopo- tenizarii*, a hermafroditismului* si a fnfloririlor succesive) nu reusesc si pre- ving faptul c& stigmatul are toate san- sele sa fie polenizat de polenul aceleiasi plante. Or se stie ca legarea, rezistenta la cadere, viteza dezvoltarii si dimen- siunea finala si regularitatea formei fruc- tului, conservarea lui sau — fn cazul se- mintelor, calitayile tehnologice si vitale ale acestora — stint cert ameliorate in urma polenizirii abundente si incrucisate chiar la specii sau variet3}i considerate autofertile. Tata citeva realitaji demne de luat in seama: florile de rapiya se vestejesc mai incet iar silicvele (pastaile) formate cresc mai repede in cazul poleniz&rii de catre polen strain; cdderea silicvelor sau di- mensiunea lor redusa se datoresc de multe ori frigului, dar acesta rimine neputinciosin cazul florilor polenizate incrucisat. Fenomenul se regiseste si la alte specii. Jn cazul mirului: fructele rezultate in urma polenizarii intervarietale* au forma regulata gi sint evident mai mari (241 g faya de 206 g in anii buni sau 250 g faya de 105 g in anii nefavorabili), iar po- mii respectivi au fncaredtur’ mai mare (250 fructe/pom faya de 167 fructe/pom); trei nopyi cu —0,2 la —1,8°C in peri- oada imediat urmitoare polenizirii pro- yoack ciderea in 2 etape a tuturor fruc- telor formate prin autopolenizare, dar nu cade nici un fruct format prin polenizare incrucisata.* ; iar media de seminye este de 8,32—8,52/fruct (alopolenizare) faya de 2,70—3,27/fruct (autopolenizare), ceea ce influenteaza considerabil conservabilita- tea fructelor. Deci, pentru rezultatele (recoltele) atit de diferite de la un an Ja altul nu tre- buie incriminate numai genele de stei tate* (acuzate de regul) ci si cauze mai complexe care intervin fn biologia florii. Intr-adevar, exist’ un mecanism fin de favorizare a, polenizirii fncrucisate: in cazul alopolenului* tubul polinict avan- seazi rapid catre oosfera* (gradat, in functie probabil de combinayia de va- rietiti), in timp ce al autopolenului* are © avansare mai lenta pind la nul; pro- gresul tubului polinic citre ovul * mai este influentat si de temperatura. Cu- nostintele dobindite in ultimul deceniu, dar al caror efect a fost de mult verificat in practic’, indic& prezenya in stilul flo- rii a unor auxine* foarte specifice gene- tic, care favorizeazi alopolenurile gi se opun mai mule sau mai pusin energic au- topolenului. De asemeni, polenul — mai precis tubul polinic — libereazi si el auxine, a c&ror acumulare provoaci ali- mentarea ovarului $i legarea fructului. Se pot intelege cu ajutorul acestor cunostinte sus mentionate rezultatele dobindite in productia de mere: reducind viteza de pitrundere a (tuburilor) autopolenurilor, deja frinate de rezistenta barierei auxi- nice contrare (din stil) dar de slabi ener- gie, frigul ce intervine de multe ori in perioada infloririi micsoreaz’ numarul de tuburi care ajung la ovar, doza de au- xine (din polen) liberatS devine inferi- oar’ pragului necesar, legarea ramine foarte fragil’ si fructificarea * atinge nu- mai 37, 50%. Daca nu este frig, auto- polenurile reusesc sa fnfringd barierele auxinice ale stilului si fructificarea atinge un nivel destul de ridicat, dar legarea rimfine fragild si nu poate stimula mai departe dezvoltarea rapidi a fructului — astfel incit greutatea acestuia este in final mai mick cu 35—50 g decit a celui re- zultat din polenizarea incrucisati. In ciu- da frigului, avansarea tuburilor alopoli nice este stimulata de barierele auxinice ale stilului strain, tuburi care elibereaza — proportional cu numirul Jor — canti- titi mari/normale de auxine gi astfel le- garea este imediata. Din acest moment fructul face parte integranti din plant, rezista eficient exceselor climatice care mai pot surveni si legarea este conso- Nidat4 in continuare de auxinele eliberate de numeroascle seminje *. Soarta fructului nu depinde deci numai de Sony ci $i — iniial — de numirul de tuburi po- linice care patrund in stil. scemat formarea fructului urmeazd aceasta cale: polenizarea provoaca ime- diat legarea — prin numeroase polenuri, si apoi prin unul din acesta — fecunda- ea. Siminga, prin eliberare de auxine, intervine in continuare in viaya’ fructului. Datorité necunoasterii acestor detalii, si poate sia altora, sintem cu toyii tri- burari —' si apicultorii si agricultorii — unor pareri gresit formate dar solid in- *Ja aumrul vitor vesi gisi Timurisi supli- mentare Ja termenii din text.cevyenite (Ed. Barbier, 1981): (1) .Na- tura a fScut bine ce a, facut’. (Or, cul- tura modern, intensiva, nu permite des- fxsurarea liberX a legilor naturii ; trebuie ajutata) ;(2) Este greu ca din multi- tudinea de grauncioare de polen existente fntr-o cultura, unul macar si nu ajungi pe fiecare stigmat". (Adevarat, dar nu toate grauncioarele de polen au capacitati identice, si mm griuncior nu este sufici- ent pentru asigurarea legitii) ; (3) »Pier- sicul este autofertil". (Acest model de ex- primare confunda formarea fructului sau a semintei, deci legarea, cu fecundarea. Specia, si chiar in mod aparte unele so- uri, pot fructifica cu propriul, polen, soatta respectivelor fructe este ins foarte precarX {n comparajie cu a celor prove- nite din fnerucisare.) Pentru noi cei care direct sau indirect {ngcijim albina, cuvintul ,polenizare" su- gereazi imediat ,albing*, frX a nesncoti existenja si aportul polenizatorilor silba- tic. Bar de nivelul cunostintelor noas- tre si ale celor din ‘jurul nostru desprz polenizare depinde, ca aceast apropiere spontand sa devin’ frecventa si printre celelalte categorii de specialisti, de prac~ ticieni. Motiv pentru a comunica si al- tora cunostingele. Si. poate ci niciodatd rolul albinei nu ar fi fost contestat dact factorii acestia care intervin in biologia florii ar avea actiuni mai independente (nu atit de discret fntrepatrunse) si dact pe parcursul evolusiei agriculturii bazele fundamentale ale reproducerii sexuate nu ar fi fost ignorate. Bibliografie Barbier, Ed. : Santé de Pabeille, 1981. Mc Gregor, S.E.: Insect pollination of cxtivated cvop plants, USDA publ, 1971. Popescu, I., Mohan, Gh, Ptrvu, G. : Dic tionar de Biologie vegetal, Ed, Didactic’, Bucuresti, 1971. POPP POPIIPPPPPARAPRAALDDPPPPAPPLAEPAAPP ALISA PRODUCTIA APICOLA A ANULUI 1983 UNITATI CONVENTIONALE MIERE (U.C.M.) jCocficient de; ay | Prods tala [Productia totals] Produsul U.M. t. transformare: | * fizic’, U.C.M. (U.C.M.) | ‘Miere de albine kg 14794 410,0 — |14 794 410,0 1,0 Polen * kg 112 724,5 371 990,9 33 Pastura kg 224,2 1569.4 7,0 Propolis * | kg 4932,9 64 127,7 13,0 Ceara | kg 324 245.0 | 843. 037,0 2,6 Laptisor de mate’ * , kg 690,9 120 216,6 174,0 Apilarnil | kg 133895 | 930570,3 69,5 Venin de albine g 66,01 539,6 | 8174,0 Roi realizayi ne | 144 107 2.738 033,0 19,0 Mitci selectionate | ne 33572 1510 740,0 45,0 TOTAL U.C.M.| 21 375 234,5 NOTA: Revine ia medic pe o familic de albine in producyie 20,8 UCM. In total preductic (fizic si UCM) nu au fost incluse veniturile realizate prin polenizarea cu albinele pe bazi de contract a culturilor agricole entomofile. * Reprezinti numai preluirile la achizitie, nefiind incluse cantititile folosite ca auto- consum gi valorificarile pe piaja neorganizati.EFECTELE HRANIRII ALBINELOR CU FROTEINE MONOCELU- LARE $I! POLEN* Glande hipofaringiene Ing. Mohamed OMAR *# Activarea glandclor hipofaringiene pentru eoloniile de albine cit $i pent mete ees tsetse rezinté o deosebiti importangi biologics atit eficienta economic3 a stupine’ Fste bine cunoscut faptul ci in anumice condigii secreyia lor poate fi reactivati Ja albine in virstd (tip yculegitoare"), in_primul rind la aparifia unui les abundent si implicit intensifiearca bruscd a ponte: si a nevoii de doic) — in colonii in care act Cidental lipseste albina tindra si in al doilea rind Ia stimul i suplimentate proteie) a ponte mit cu tehnicile de crestere a matcilor — industri sirop de zahir sq pa legiturd artificial in extrasezon Fenomenul avind stricti care ssa dezvoltat rapid in ultimii 30 de ani — a facut obiectul a numeroase cercetiri. MAURIZIO (1954) si WAHL (1959) au aritat ci dezvoltarea_glandelor hipofa- ringiene nu poate fi inigiaté atita timp cit albinele sint hrinite numai cu miere sau_cu sirop de zahar. De asemenea, DE GROOT (1953), MAURIZIO (1954) si. STANDIFER si colab,, (1960) au aritat ci porametiu in determinarea cali in dezvoltarea albinelor doici. Studiile efectuate asupra variagi sumul de hrand si incircitura intesti precente diferite de protein’ monocelulara demonstrat eficacitatea cantitayi_m idea testi MATERIAL $I METODA Au fost luate in studiu albine nou eclo- zionate (0—24 ore) din rasa roméneasca (Am. carpatica), crescute in colonii_ in sezonul de primavara (luna mai 1983). Albinele destinate acestui studiu au fost. mentinute, tn timpul hrénirilor in custi de tip Foti, 50 indivizi / cused. Hrana a fost administrati, sub form’ de pasti consistent, introdusi in tuburi de plastic (| — 10 mm si @ = 10 mm) acoperite cu o folie perforata de poliet lena, in scopul evitarii evaporarii apei sau_a altor pierderi eventuale, Hrana de baz a albinelor a fost mierea de salcim Gradul de dezvoltare a glandelor hi- pofaringiene a fost urmérit prin aplica~ rea a 6 variante de dieti proteici prezen- * — Lucrare efectuaté in cadrul Institv- tului de cercetare si productie pentru apicul- turd si Institutul Agronomic ,N, Balcescu". w* — Asistent univ. la Fac, de Agriculturd a Univ. Asstut — R.ALE., doctorand al LA.N.B. dul de dezvoltare a acestor glande pi ii proteimelor din circuitul cresterii puietulvi si implicit icarii, in hrana colo} de astfel de materiale (10% ¢ fil utilizat ca vnor parametri ca longevitatea albinelor, con- sub influenga unor diete proteice ce consin | sau polen conservat (OMAR, 1984) au + de albine a unor diete ce congin SCP 4 10% polen). Acest fapt a sugecat unui alt parametru deo insemnatate deosebits in viaya colonici de albine anume gradul de dezvoitare a glandelor hipofaringiene ca efect’ al administearit de € proteice ce conjin precente scizmte de SCP. tate in tabela 1. Determinarile au fost e- fectuate conform scirii Maurizio (1354), prin citiri la lupa binocular (100 x) fa virste de 3, 6, 9 si respectiv 12 zile de Ja eclozionare. EZULTATE $1 DISCUTIE In urma rezultatelor obyinute cu pri- vire la longevitate, consumul de hrand si conyinutul rectal al albinelor crescute in conditii de laborator cu diferite reyete de diet proteici, in anul 1982 am con- statat ci cele mai bune rezultate au fost oferite de varianta Vy (10% SCP - 10%/) polen conservat). In anul 1983 s-a studiat influenta hrénirilor cu 5%/ sau 100/) SCP cu sau fri adaos de polen asupra dezvoltérii glandelor hipofaringi- ene la albine nou eclozionate, in perioada de primivaré. Glandele sint foarte sen= sibile la diferitele tipuri de diet proteict, dezvoltarea lor find conditionata. strict 5de aportul de proteind fn hrana albine- jor. ‘Asa cum se observa din tabela 1 si fig. 1 cele 4 vatiante de diet testate experi- mental au fost comparate in condipii de Jaborator cu doua ee de custi cu al- bine care au constituit martorii 5i anume un lot care a primit ca hrana in exelu- sivitate miere a albine (deci fara prote- ina suplimentarg) siun al doilea lot care a fost hranit cu pasturd proaspata pre- Jevata din familii de albine in perioada efectuarii experimentului. Rezultatele obsinute araté c& pentru martorul hranit numai cu miere se ob- serva o slaba dezvoltare a glandelor hi- ‘ofaringiene, comparativ cu toate cele- lalte variante ; dezvoltarea acestor glan- de prezinta o constanya cu o foarte usoa- Th crestere spre virsta de 9 zile, pentru ca apoi sa scada bruse pind la virsta de 12 zile. Aceasta scddere brusc& este ex- plicaté prin lipsa de proteind din hra- na. Daca pind la aceasta virsta albinele pot utiliza resursele proteice din propriul ‘organism, Jipsa de proteina din hrana se face simtit® prin seXderea pronunjata a gradului de dezvoltare a glandelor si deci fi a functiei acestora de producere a hra- juate in studiu. Cel mai_ridicat grad de dezvoltare se tnregistreaz’ la virsta de 6 zile (3,950). De fapt graficul prezint’ o Grew te cenaiere a giondetr hpotngere VIRSTA ALBINELOR IN ZILT Gradul_de dezvoltare a glandelor hipofa- Fig. 1 a albine doici de diferite virste, la ad- ringiene nei larvale. s . mipistrarea de diferite diete proteice. Pentru al doilea martor, Ja care apor- | ¢ Se ae tul de proteing din hrana a fost substan- mm pee F fial (pastura proaspiti), gradul de dez- Ye Sz scp v5 scp+_—___ voltare a acestor glande cunoaste un *¢io9,ScPp+ v,Dagturi mmanim fay de toate celelalte variante Y9\10%,polen —7—"—"~ Tabela 1 GRADUL DE DEZVOLTARE A GLANDELOR’ HIPOFARINGIENE LA ALBINE DOICI DE DIFERITE ViRSTE LA ADMINISTRAREA DE DIFERITE DIETE PROTEICE (GRADE MAURIZIO) valori_medii VARIANTE DE DIBTA PROTEICA brsta «lard ease ws iW ae Vale | es bala ou micre wy scr | sy scp |IVRSEr | Sh OCF | Pastwrdt Ms Mie ies ie | Mee 3 2,225 3,017 3,092 3,217 5,625 +0,082. £0,107 0,111 £0,087 40,077 6 2,400 3,208, 3,383 3,733 3,950, 40,097, 0,125 0,137 ),074 +0,022, 9 2,475 3,042, 3,100 3,592 3,883 40,098, 0,116 40,099 40,103 4:0,031 12 1,858 2,600 2,717 3,008 3,700 40,087 40,127 420,153, 4:0, 162, £0,059FARINGIENE LA ALBINE DIFERITE DIETE PROTFIC! poicr A FATA DE MARTOR A GRADULUI DE DEZYOLTARE DE DIFERITE VIRSTE LA Tabela 2 A. GLANDELOR HIEFO- ADMINISTRAREA DE Virsta Variante de dicta proteicd albinelor | Y, Va Va V, doicé oy Vas 19% SCP 5% SCP al (fa zile) 5% SCP 10% polen 5% poten Pésturd | 3 14,247 38,906 44,584 62,921 6 5,916 33,666 40,958 55,542 9 | ait 22,900 25,253 45,131 R |___ 27,395 39,935 46,233 61804 | curb ascendent® destul de pronunyati in perioada de la 3 la 6 zile, prezintd apoi © usoara scadere spre virsta de 9 vile jar apoi catre 12 zile sc&derea este mult mai lenta decit la toate celelalte varian- te, fapt explicat pe seama aportului de material proteic din hrana. Acest com- rtament se poate observa si pe ta- Fela 2 daca Ja virsta de 3 zile deviatia faya_de martor (fara proteina) este de 62,9210/o, la vwirsta de 12 zile ea atinge 99,138%/s, fapt explicat prin prezenya per- manenta a proteinei tn hrana albinelor. variantele Vy si Vz care conjin nu- mai proteina artificiala SCP, in concen- tragii de 10/4 si. respectiv 50/o, se cons- tata inca de Ia virsta de 3 zile o cres- tere semmificativa a gradului de dezvol- tare a glandelor hipofaringiene fati de martorul hrinit numai cu miere; dar si in acest caz se constatd cd 0 concentratic mai mic’ de SCP (5/9) conduce la re- gultate mai bune (3,017 fayz de 2,542 Ta 100). La varianta Vy se remared o crestere a gradului de dezvoltare numai intre 6 si 9 zile (cu maximum lo 9 zile) pentru ca apoi valorile s& scada bruse la fel ca la martor. Explicatia ar putea fi lipsa de proteine specifice, necesare re- actiilor metabolice de Ja nivelul organis- mului albinei. La V2 graficul urmeazx o curb asemanStoare cu cea tnregistratd pentru martorul hranit cu pistur’ insti valorile sint mai scazute. La V3 si V4 (care conyin alaturi de SCP (10% si respectiv 59/.) procente e- gale de polen conservat se constata ace- easi forma a curbei, insd si aici valorile fnregistrate prezint¥ un nivel mai seXzut faya de martorul hranit cu pistura, Si aici stimulente sint dozele mici’ de proteind (5% SCP + 50/, polen) care se aproprie mai mult de conditiile naturale. Din analiza statistic’ a datelor de la vir- sta de 6 zile nu se constati nici o dife- renja_ semnificativa desi aici se inregis- treaza maximul de dezvoltare. Dar la a- ceeasi varianta la virsta de 12 zile gra~ dul de dezvoltare scade bruse in compa~ raie cu martorul, tnregistrindu-se © dife- renja foarte semnificativa faya de acesta, ceea ce inseamna c& aportul de proteing nu este suficient pentru a acoperi o pe- ricada mai lungi de dezvoltare, CONCLUZIT 1. In baza rezultatelor de mai sus, ma- terialul proteic experimentat (50/) SCP + 5% polen conservat) este recomandat nu ca tnlocuitor de polen ci ca stimu lent (vezi OMAR, 1984). 2. Hranirea de stimulare cu acest ma- terial este de perspectiva in pepinierele de crestere a miatcilor si in stupinele de producere a KEptigorului de mated. Pentru asigurarea rezultatelor si a eventualelor recomandiri avem in curs un experiment de verificare a dowd formule de mate- riale proteic + polen comparatiy cu hrana obignwitd a familiilor crescdtoare ; urmarim citiva parametri clasici (apro- vizionarea cu lptigor de matc% a botci- lor, greutatea si morfologia mitcilor — cap, tars, mandibul3, ovare).INFLUENTA FACTORILOR METEOROLOGIC! ASUPRA ”SECRE TIEI DE NECTAR LA SALCIM, TE! $I FLOAREA SOARELUI Dr. ing. LV. CIRNU Problema secretiei de nectar la princi- palele _plante aectaro-poleifere a fost studiats pe plan mondial, precum si la noi $n yard, de diferiti cercetatori din dome- niul biologiei, apiculturii ete, stabilindu-se © serie de indici, corelayii si concluzit pri- vind potentialul_nectaro-polenifer fn tara noastra, studiile cu privire la secretia de nectar i respectiy de mand, precum, i factorii care o influenseazs, au cSpitat 0 amploare mai mare in ca- drul Stayiunii centrale de cercetare pen- tru apicultura si sericiculturd si mai re- cent in Institutul de cercetare si productie pentru apicultur’, in colaborare cu Insti tutul de meteorologie si hidrologie si Insti- tutul de cercetSri si amenajari silvice. Procesul secretiei de nectar respectiv aparitia manei pe plante sint conditionate de un complex de factori interni (f. ge- ici) si factori externi (f. biotici si abiot Dintre factorii biotic’ cittm : bolile si déunitorit plantelor melifere, vegetaria fnconjurxtoare, precum si plantele — gazdi ale producdtorilor de mani, furni- ile de pidure etc; iar ca factori abio- tici amintim : solul, expozitia, altitudinea, condigiile meteorologice etc. In prezentul articol, la cererea apicul- torului Mibiilescu Mihail din comuna Corbii Mari, judeyul Dimbovija, ne vom referi succint numai la influensa facto- torilor meteorologici asunra secretiei de nectar Ja salcim, tei si floarea soarelui. Trebuie ‘sk mention’m ct datele gi con- cluziile, pe care le prezentim tn con- tinuare, sint rezultatul observatiilor si analizelor de nectar si miere, efectuate tn anii 1972—78 la punctele fenologice si experitentale ale Institutului de cerce- tare si produce pentru apicultur%, pre- cum si al valorilor fnregistrate la cinta- rele de control privind productiile de miere realizate la salcim, tei si floarea soarelui de apicultori experimentatori. Pa- 8 ralel, fn perioada de inflorire s-a ur- marit si evolusia factorilor meteorolo gici in vederea stabilirii unor corelayi fntre acestia si indicele nectarifer, res- pectiv productia de miere. Din analiza datelor obsinute la salcin: (Robinia, pseudacacia) reiese cd cei mai mati indici nectariferi si respectiy cele mai mari recolte de miere s-au fnregistrat in 1974 si 1976, cind in perioada tnflo- ririi, complexul de factori meteorologici a fost cel mai favorabil si anume: pre- sittnea atmosferict de 1005—1010. mb, temperatura de 24—29°C, umiditatea ae- rului 70—80%/o, vintul aproape linistit sub 2 msec. si_precipitatiile slabe saw complet absente. Dimpotriya, cele mai mici producti de miere s-au fnregistrat in ani 4975 si 1978, in contextul unor factori meteorologici putin favorabili tn perioada fnfloririi salcimului si anume : presiunea atmosferica relativ scdzuta, fn jur de 1000 mb, precipitayiile de durata, urmate de raceli cu temperaturi de 13,6° si 14,8°C, vintul cu viteze de 3,5 pina la 5 m/sec. In concluzie se poate afirmd ca la sal- cim secretia nectarului este conditionata de evolutia_factorilor meteorologici din perioada infloririi, dintre care un rol ho- tSritor fl exercit® temperatura aerului $i presiunea atmosferic’, ceilalyi factori avind tn acest caz un rol de corectie. La teiul alb (Tilia tomentosa Moench) cele mai bune recolte de miere din pe- ridada cercetata s-au obyinut in anii 1974 si 1977, cind in perioada de fnflorire factorii meteorologici au fost deosebit de favorabili secretiei de nectar si anume: presiunea atmosferici a oscilat intre 1005—1010 mb., temperatura intre 26— 30°C, umiditatea atmosfericé intre 75— 850/o, vintul slab (1—4 mlsec) si precipi- tatiile moderate si intermitente.Pe linga factorii menyionati, trebuie si adaugim la tei ca factor insemnat pen- tru secretia de nectar si durata de strilu- cire a soarelui, care in anii favorabili a inregistrat 9—12 ore. Este de remarcat faptul, c& cel mai mare spor zilnic ta cintarul de control, in perioada cercetati a fost de 8,5 kg miere/familia de albine, cind. presiunea atmosferic’ a fost de 1007,2 mb, temperatura 27,8°C, umidi- tatea aerului de 770/, iar durata de stralucire a soarelui de 10 ore, ceea ce a favorizat si un zbor intens al albinelor. In contrast cu aceasta, in anii 1972 si 1975, s-au obyinut la teiul alb cele mai mici producti de miere, datorita unor factori meteorologici nefavorabili, care anifestat puternic in perioada in- gi anume: vintul si arsita. Acegti factori calamitanji au contribuit nu nu- mai la 0 secretie de nectar foarte slaba, dar au influenyat negativ si durata de inflorire reductnd-o la jumatate (6—7 zi- le), cea ce s-a soldat cu calamitarea par- qiala a culesului. La floarea-soarelui (Helianthus annuus) analizam rezultatele obtinute in condigii de produictie la 2 puncte fenologice din zona I-a, foarte favorabila culturii de floarea soarelui. Din aceste date reiese ci cea mai mare productie de miere s-a rea- lizat in anul 1976, cind cintarele de con- trol au inregistrat in medie cca. 50 kg/ fam. albine. Productia mentionati s-a ob- tinut fn contextul unor factori meteoro- logici aflai in optimum si anume ; pre- siune atmosfericd mare, in general peste 1008 mb, temperaturd optima oscilind tntre 30 si 32°C, wmiditatea aerului intre €8—804/q, precipitatit moderate, intermi- tente si vintul absent (timp linistit), in schimb, cea mai mici productie miere s-a fnregisteat fn anul 1975, cca 18 kg/fam. albine, in contextul unot factori meteorologici pusin favorabili si anume: temperaturi_ridicate in timpul zilei pind la 38—40°C, ceea ce a deter- minat © stagnare a secretiei de nectar in cea mai mare parte a zilei, calamitind partial culesul. In incheiere dorim s& subliniem faptul ca actiunea factorilor meteorologici se re- flecti in mod continu, atit asupra plan- telor nectaro-polenifere, influentind secre- tia si abundenta nectarului, cft si asupra activititi de bor si de cules @ famiiel de albine, ambele fenomene conditionind recolta de m INFORMAM CITITORII CA REVISTA personal de Ia solicita: din capital. Anungurile se primesc de citre redactia noastri, str. Julius Fucik nr. Bucuresti, cont, 45.96.01.4 — BA.A. — Sucursala municipiului »pentru mica publicitate", prin scrisoare si mandat postal de Ia solicitanyii din provincie i OOOO O0O OOO fr a LLLQOHLOYOOOOO Li tai LOYSOOHHSHOOSS ‘ SOOSOHOSS SSS »APICULTURA IN ROMANIA* PUBLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI $I CUM- PARARI DE MATERIALE $I UTILAJE APICOLE, ROIURI $I FAMILI. DE ALBINE CU SAU FARA STUPI, PAVILIOANE APICOLE ETC. Costel unui cuvint este de 5 lei Se primesc minimum 10 cuvinte, Pentru alt caracter de liter’ se aplici @ majorare de 20%, i aplici 0 majorare de 302% fari de costul total al aaunsului simplu, pentru inchiderea textului in chenar s¢ 17, sector 2, cod. 70231 Bucuresti, cu mengiuneaVENTILATIA GHEMULU! DE IERNARE M. IONESCU Cetcetarea stiingificd persevereaz’ in determinarea influentei concentrajiei bio- xidului de cacbon din interiorul stupuli asupra familiei de albine si tn special asupra ghemulut de iernare. {nck din anul 1953 s-a stabilit ca in timpul verii concentratia de COp in. stup variaz’ intre 0,2—30/. in familiile de al- bine puternice si mijlocii concentratia de Oy nu depasesce 1% In 1971 SEELEY T.O. confirma cele de mai sus si releva ca numirul albine- lor angajate tn ventilayie creste concomi- tent cu ridicarea nivelului COp, Importanté ne pare si precizarea dane- mului V. HALLUND care’ a stabilit ci ghemul de iernare incepe si ventileze €ind concentrajia CQ, ajunge la 10°/a Maxima de 10% reprezinti limita de sufocare” acceptati de ghem sub impe- riul rigorilor iernii. In legiturd cu acest aspect, apiculro- rol romin C. GIURCANU a estimat in- trun studiu publicat in revista noastri cd — zilnic — este necesar 1,5 m® aer proaspit pentru a elimina din stup bioxi. dul de carbon emanat de albinele adu- nate fn ghemul de iernare. Asigurarea ventilaie: bioxidului de carbon — in tim- pul jernii prin intermediul albinelor — urdinisul fiind strimtorat in limite foarte restrinse, este orinduité in acest mod de apicultori situati cu toyii in consens tacit pe acelasi impuls ,teama de frig". ‘Aceastt jinuti devenit’ conservatoare prin ylongevitate* se cere a fi revizuicd cel putin in ‘sensu de a accepta si alte posibilitiyi de abordare a problemei. Consecinfele distructive decurg tn pri- mul rind din metabolismul declansat prin acjiunea de ventilatie a albinelor, ca urmare a conyinutului ridicat de CO2, 10 Se pot enumera succint asemenea conse- cinge: — excedentul de umiditate rezuleat din sur- plusul de api metabolica 5 — imbitcinirea prematurX a albinelor, lipsin- duw-le primivara de vigoarea necesar’ 5 — acumularea de reziduuri fecale tare etc. Sovieticii TARANOV si MIKHAILOV aii eonbestay ex ctefterea, dabsra:picatalis ju cormavard este generat de coatinatal ape de CQ,, Aceastl problema, cu im- plicatii attt de importante, ‘poate fi solu- Pee Sitesi pti adopiaces “ulorepie codes care sk asigure o VENTILATIE NATURALA, eliberind astfel albina de va activitatea’ cu uimisi nefaste expuse ea Exista si experiente notabile in acest a DE LAYENS, laureat al Academiei de eiarge francere si GASTON BONNIER Meer Ia Sorbomk, membew al Aza Pe, Cancers (ae “aig keine ae ak Sim de fae tn, atrguees sendllayet ctupului in eimpal ern. In Curs complet de apiculiird publicat tHe, Seek preciaas anil beuntal rental mobil pentru ca in/Gmpul ier Ch compul suupulet & fie ridicat eu pene Be leney) prowaevte bi ceon aeplaeats ce ee etic latrale si io partea din spate Fee cere ca-aoayiill wongag! ase) doar eatenventiatis & He ore eaaticn Ga det de ctreasind ace Gk Smipiedice! pa trunderea in stup a ZApezii viscolite. Be ds Sie parte, ednoseutil ecreettnor sovietic C. A. AVETISIAN preocupat Pree. evaciarea aecilui vicar prin® ventilatia natural’, recomanda orientarea lui int, taney cose curenya peal poe terieh dinepre Polul Nord si partea she- ie : Revistenta albinelor Ja frig oferk api- Allerton roslilieesea ahcwte et PanGrcOn Sectie: privind! oreanizaéa Semen! Eitilor de aleine ta. condile une! ven: hilagi nariealehe: chatenMsrerie eatin lest in cperiudi pect equalev eins custo periiess suplimen-DESPRE LUAREA DECIZIILOR iN GRESTEREA ALBINELOR Prof. A, BOAGIU Preyediatele Filialei A.C.A. jud. Teleorman Indiferent de sectorul de activitate, deci implicit si pentru apiculturk, deciziile , Norbesc despre acclea care ajung si fie puse in practicy — sint ascensiune sau jalnic repres, De aceea iuaren nei decizii gi pumerea ei in circuitul productiy de bunuti ne ob! igh — indiferent de felul_proprietayi 3: = 1a o meditagie serioasi, Spun indiferent de Proprietate, deoarece se stie ci in gospodiriile populagiei se afla un numar mare de famil de albine care, an de an, livreaz& Ia fondul central al statului wsemnate cantiti le pro~ duse apicole, ca si nu mai vorbim de contributia indirect’ a albinei melifere da realizrea in agriculturk de recolte bogate si de calitate, in gospodirie si un numir nelimitat de stupi, practic’ a nor decizii oricum gindite, cici familiile de albine Aceasta nu inseamna ci dreptul de a avea permite si libertatea de a decide puneren in e_care sacictates lena incredingat, fac parte dintr-un patrimoniu nayional de o deosebiti valoare, care, alxtud de alte bogifii, ne permit si me facem viaja mai prospers, mai {rumoasX, In sustinerea celor de mai sus iatt ce A ajuns 0 stupin’ cireia i sa grefat 0 decizie oricum gindit’ — ar fi bine & fie singura — sub pretext c& dreptul de proprietate permitea dreptul de a hotirt. Nu cu mulji ani fa urma ua apicultor din. zon mi-a prezentat, nu pentru a ma consulta, ci pentru a-si etala capacitatea, urmitoarea decizie : : »Am 25 familii de albine si realizez anual o productie de circa 20 kg/familia de albine. Am si dublez stupina si am sa objin 10 kg/, familie, ceea ce ar insem- na acecasi producyie global, dar, in plus, voi realiza si inc’ 25 de familii. Apoi am si dublez iarigi stupina si chiar dact n-o si obfin decit 5 kg/familia de albine, nu se todificx deloc productia globalé inigialf, dar stupina se ridicd la 100 fa- mili, ftr-adevir In 34 ani cifra inmulyi- rilor a fost realizat% ; nu tnsi si a pro- ducyiilor planificate. Dar drumul declinu- lui total, declin care a nimicit gi cele 25 familii avute inijial a fost tot atit de scurt precum i-a fost si falsa ascensiune, Cici calculele nu pot fi puse tn prac- tick aidoma de la apicultor la apicultor, de Ja stupiné la stupind, de Ja an la an, deoarece exist aminunte de mare fineye care se cer avute in vedere la punerea fn practic a unei decizii. Dar si vedem unde a gresit acest api- cultor 1. Gind a luat decizia, tnckrcttura cu stupi tn localitate era cu mult mai mare decit cea optim’, mai ales cf nici unul dintre apicultorii Jocalnici nu practic astoralul la distanye mari si in plus, atit i calesil de latin a side la floatea- soarelui, anual, soseau in regiune. stupine strine venite fn pastoral. 2. Apicultorul trecuse de 60 de ani gi ajutorul cel primea din partea familiei era minor, din motive care de la inceput ar fi trebuit puse in cintarul deciziel, 3. In momentul punerii tn practicy a deciziei dispunea intr-adevir de 25 fa- milii, dar nu formate dinte-un material biologic valoros si nici perfect sinatoase. 4. Fortind inmulgirea a avut probleme financiare care l-au obligat si cumpere, la preyuri de ocazie, cutit de stupi vechi gi chiar rame crescute. Intreaga stupin’ sa fine lamentabil si futr-un timp. ne- bEnuit de scurt. 5. Inmultirea a dus la prezenga tn stu- ping a unor familii slabe si foarte slabe, susceptibile tmbolnivirii, necesitind trata. mente preventive, dar si mai ales curative, provocind furtisag i ierniri pline de pro- bleme gi griji 6. Volumul de mune in stupin a cres- cut avind in vedere numirul mare de familii, dar mai ales numirul sporit de probleme ridicate de prezenta familiilor itdabe. Multe lucrSri au fest din aceasta cauza efectuate cu intirziere si in graba, superficial si nu atit pentru exploatarea stupinel, ctt pentru remedierea serioaselor si nesfirsitelor lacune ivite continuu. 7. Obiectul central al deciziei fiind in- multirea, a neglijat grija pentru selectie = asa CH materialul biologic rezultat a fost din cel mai slab pont 8. Introdus cu intreaga fiinyx in pro- blemele ce i le ridica acum stupina, n-a mai avut timp, sau chiar dad il aves nea mai avut stabilitatea morala necesara a se documenta, raéminind cu mult in urma problemelor pe care trebuia sa le re- zolve fn stuping. 9. Ce este si mai dureros, a ascuns starea fn care cdzuse stupina, dintr-o jena e decidea orgoliul si nu rapiunea, icitind nimanui pareri si ajutor. 10. Si, in final, cdci nu ¢ usor sf ramii proprietarul a 100 de stupi goi, mai ales Cind sti cX acesta este rezultatul unei decizii gresite, i-a fost afectata si pro- pria-i sanatate. Cici asa cum spuneam la inceput, drep- tul de proprietate, este adevarat ch ne d& si dreptul de a Ina decizii, dar cind Geciziile sint contrare nevoilor stupinei, rezultatele negative diminueaz’ nu numai productiile unui individ, nu nuniai numa- ful siu de stupi, ci ne lezeaza si pe noi, ca societate consumatoare a produselor apicole. Este adevarat, norma impusi unui api- cultor tece de 100 familli si ea poate fi realizatd. Dar cu totul altele erau con- ditiile cind apicultorul nostru. s-a_de- cis pentru a atinge aceasta ciffa la el acasé, unde m avea nici pe departe in- trunite conditiile favorabile realizarii op- time a decizici sale. In concluzie, consider ¢X fiecare apicul- tor, mai fnainte de a lua o decizie im- ortanté in stupina, trebuie s4 consulte fteratura gi presa de specialitate si bine- ingeles gi apicultorii cu experiensa, cercul apicol si organele tehnice de specialiate din cadrul filialei_judeyene respective. fn caz contrar decizia pripit’ si necal- cuilati pusi in practicd duce adeseori la nereusita. 12 Ce ee LT FAT FL FO = are. ns A MEL DAE ABA FE FE IO FB FA ES EE a Noi apicultorii sé fim in prima linie in rezolvarea problemelor ce ne intere- seazd J. CIAGLIC ‘Am {mbrijisat munca. cu albinele fn anul 1973, cind tocmai iesisem la pensie si-mi petreceam vacanja de var’ pe Va- Jea Parului, in Teleorman. Intr-o bund zi, in jurul orei 11,30, s-a oprit pe craca unui ulm care era lingé fereastra casei tn care locniam, un roi de albine de toata frumusejea. Nu aveam nici un fel de eu- nostin’ de felul cum se munceste cu al- binele. Totusi i-am oferit adapost, iar cu am fugit repede 1a biblioteci si_am pus mina pe .Caléuza apicultorului® si FAB.C.", ambele volume scrise de C.L. Hristea, ‘Am mai gasit apoi gi alte lu- i te de E, Marza, Al. Popa, Ba- pe care le-am studiat cu str- guinga. In prevent, de ciyiva ani, cel mai bun pricten imi este insd revista ,Apicultura in Romania“, cu care stau de vorba de cite ori am vreo nelamurire. Aici sint dezbitute tot felul de probleme, atit de specialisti, cit si de apicultori cu multi experienya. Bineineles ca” nu-mi_ lipsesc nici yolumele ,Stupiritul nou’, ,,Albinele si noi “ete. Dupk clteva siptimini de la prinde- rea rotului, luind legatura cu Filiala A.C.A. din Alexandria am intilnit aici colegi care Iucrau tot in invatamint, care m-au tn- conjurat, indrumfndu-ma st-mi procur de Ja magazinul apicol tor ce trebuia unui ineep¥tor in munca cu wuinele. Ar fi multe de spus prin cite am trecut pind Ja ora actuala, dar ma opresc aici. Din acel roi, desfagurind 0 munca sustinuta, am reusit ca astazi sa am amenajata in curte, © stupin’ cu 25 familii, in stupi R. A. 1001, confectionati de mine tn- sumi pe parcursul timpului, De asemenea Ja ora actualé am si trei stopi noi care 4si asteapta locatarii. Practic stupSritul stayionar, avind 0 po- ziyie care nu necesita pastoral. Rezultateleobjinute pind acum stat mulyumitare. Aceasta in citeva cuvinte este istoria muncii mele de stupar. ‘Am spus ca cel mai bun prieten tmi este revista ,Apicultura in Romania’, iar cel mai apropiat prieten imi este sotia, care ma ajuta zi de zi si care m& face atent de multé ori la ce se spune tn revisti. Printre cei care m-au primit cu céldur’ si mi-an_ dat primele sfaturi la filiala AGA. Teleorman era si colegu! meu de munci A. Boagiu. M-am gindit foarte mult la articolele, Mai mult atentie resurselor melifere st wIn fiecare gospodicie si fie stupi cu al- bine publicate in revista nostra. In continuare yreau si-mi spun pirerea mea personal la. actste probleme de prezent. in aceste articole nu se dau si sugestii pen-' tru rezolvarea rapid’ a problemelor tra- tate. Dupa mine rezolvarea lor_trebuie Si porneasca de la noi, apicultorii si tats cum; si se ia legatura la nivel de juder cu organele de resort si sa se treaca la replantarea cu salcie si plop a luncilor Vedea si Teleorman, precum si a celor- Talte lunci si terenuri nefolosite, mobili- nd in acest scop apicultorii din zonele respective, incepind din toamna si termi- nind tn primavara. Acest lucru ar fi’po- sibil cu atit mai mult cu cit in fruntea Ocolului silvic Alexandria este un tinar yrednic inginer chiar din satul presedinte- lui filialei A.C.A. judegene si ai cirui pa- rinti au muncit tot in fnvayamint ; Oco- lul silvic Alexandria dispunind el in- susi de circa 2000 familii de albine gi fiind deci direct interesant in acest sens. In cea ce priveste cea de a doua pro- blemi pe care o trateaz% autorul A. Boa- giu incheindu-si articolul cu afirmayia cd sapicultorii sint oameni de nidejde* pi- rerea mea este cd aci mai avem unele lipsuri in ceea ce priveste organizarea si instruirea apicultorilor cel putin tn ce priveste strictul necesar. Poate cei de la orase sa se bucure mai-mult de organi- zare si instruire fiind mai aproape de conducerea filialei, dar apicultorii de la sate nu au aceleasi posibilititi mai ales acolo unde cercurile apicole nu-si desfi- soard’ 0 activitate corespunzitoare. Ori majoritatea apicultorilor sint in sate si al- hinele lor lucreazé pe tarlalele dintre sa- te, fie in cele cu padure, fie in cele cu plante cultivate. Be aceea consider ci este necesar si fi reorganizaté munca acestor cercuri’ api- cole in sensul reactivizirii lor, astfel incit apicultorii de la sate si aibi posibili- tatea cunoasterii noutatilor in practice apicola prin studierea in colectiv a mate- rialelor publicate in revista noastrd de specialitate. Pentru ci nu este de ajuns s-iabonim la révistd. Este necesar ca totodaté conducerile cercurilor apicole si le explice materialele publicate sau si-i indrume prin lectii tip, care si trateze fiecare problema in parte, antrenind apoi discuyii si lucrari practice fn stupine. Un astfel de cere apicol ar fi necesar si fie organizat la nivel de comuni, in Mirzinesti in care se afli si satul Valea Pirului si care ar insuma circa 30—40 apicultori, care astfel ar putea fi instruigi tn perioadele toamni-iarné-primavard. APICULTORI! Valorificati rezidurile de ceara (bostina) si fagurii reformati prin filialele Asociatiei Crescatorilor de Albine, 13Insectele polenizatoare, factor important in producerea de sdminta la culturile de cimp Dr, G. CIURDARESCU LC.CP.T. — Fundulea Polenizarea unor culturi se realizeazi cu ajutorul insectelor ; astfel de plante sint cunoscute sau grupate sub denumirea de entomofile. Plantele entomofile prezinté o pondere insemnata atit ca suprafaya cultural’ cit si ca importanya economica, Utilizarea lor in alimentatia umana si animala a impli- cat extinderea suprafeyelor cultivate, iar vasigurarea fondului de seminje necesar, sa devina una din problemele majore ale specialistilor din unitayile agricole produc- tive $i de cercetare. Fructificarea plantelor entomofile de- pinde in totalitate de vizitarea si deschi- derea florilor efectuate de catre insectele, polenizatoare. Plantele adaptate poleniza- rii_entomofile prezinta o anatomie flo- ral specifick si fructifick numai tn pre- zenja polenului strain adus de la alte flori de cdtre insecte. Reprezentative pentru ‘acest sistem de polenizare sint unele speci de plante ce apartin culturilor de cimp, legumicole, pomicole si viticole, Prezéata Jucrare ‘analizeaza succint polenizarea cu ajutorul insectelor a unor ¢ulturi de cimp, cuprinse sistematic in familiile: Euphor- biaceae, Papaveraceae, Leguminosae, Com- positae, in general, insectele cere viziteaz’, asi- gura deschiderea florilor si transportul po- Jenului aparyin in principal ordinului Hy- menoptera si in mai mica misurd ordinelor Diptera, Lepidoptera si Heteroptera. Majoritatea plantelor cultivate cit si cele din flora spontan3 (peste $0%) pre- zinti 0 polenizare entomofila. Dintre acestea aproape 77% sint polenizate de catre albinele melifere iar restul de 23'%0 de alte insecte. De-a lungul mileniilor, plantele si in- sectele au suferit numeroase modificari ca rezultat al actiunii selecyiei naturale. In 14 final toate acestea au condus fa obyinerea unui tot unitar si dialectic care a stat la baza supravieyuirii lor. Majoritatea plan- relor care au precedat angiospermele erau. polenizate cu ajutorul vintului (anemofil), producind un polen usor. Angiospermele (plante cu flori si siminsx formata in ovar) s-au dezvoltat din acelasi strimoy si inca de la aparitie au fost polenizate de citre insecte. Angiospermele adaptate la polenizarea entomofild, elibereaza un po- Jen dens, uneori lipicios sau cu suprafara ornamental. La rindul lor florile prezint forme, culori, arome care atrag insectele polenizatoare. Polenizarea culturilor de cmp entomo- file constituie, pe Hngi misutile agrofi- totehnice, un mijloc de baz prin care se pot objine sporuri cantitative insemnate de siminya. Pentru aceasta in cele ce ur- meazi sint analizate pe grupe sistematice, prineipalele culturi de cmp cu polenizare entomofili. La fiecare specie de plant se prezint® pe scurt principalele specii de insecte care le polenizeazi. Prezentarea familiilor de plante urmea- zi clasificareasistematica indicat de PRODAN si BUIA (1966). FAMILIA EUPHORBIACEAE J. ST. HEL Plantele din aceasté familie sint ierba~ cee anuale, bienale sau perene, mai rar suculente sau arbusti, care secreti latex, monoice sau dioice. Inflorescenta este vm- beliformi. RICINUL (Ricinus communis L.) Cultivat in yara noastr’ in sudul pari, tn special in sudul- Munteniei, ricinul are florile grupate in inflorescenye sub form’ Ge raceme compuse. Insectele care efectueaz_polenizarea apartin ord. Hymenoptera, fiind repre~ zentate prin albina melifera (Apis melli- fica L.) gi albinele silbatice din. genurile Andrena 5 Halictus. In mai mick masur’, la polenizare particips si viespile (G. Ciurdarescu, 1977). O polenizare superi- oard se objine prin aducerea a 1—2 fax milii de albine la hectar.FAMILIA PAPAVERACEAE B, JUSS. Plante jerboase, anuale, bienale sau perene, unele cu suc laptos. Florile sint dispuse in raceme, umbele sau solitar. MA@UL (Papaver somniferum L.) Th gara noastra suprafeye mari cultivate cu mac se gases in judeyele Brasov, Mu- res, Timis, Maramures, Cluj, Suceava, Iasi, Bacau, Floarea este intens vizitata de albine (CIRNU, 1973), Principalele specii de in- secte care viziteaza florile de mac stnt: albinele melifere (Apis mellifica L,) si al- binele silbatice (in special speciile genului Bombus ¥), Pentru 0 polenizare eficienti a loturilor semincere sint necesare 12 fa- milii de albine la hectar. FAMILIA LEGUMINOSAE JUSS Plante erbacee anuale, bienale sau pe- rene, subarbusti sau arbori cu tulpini erec- te, rar cXyiritoare. LUCERNA (Medicago sativa L.) Suprafeye intinse cultivate cu lucern% se gesese in sectorul agricol Ilfov si jude- yele Dolj, Talomita, Teleorman, Timis, Florile sint grupate in inflorescenye de tip racem care cuprind 15—28 flori. Nu- meroase specii de insecte sint atrase de florile de lucern’, dar relativ purine sint si polenizatoare. Dintre speciile de insecte care sint polenizatoare amintim : albinele melifere (Apis mellifica L.) si albinele sil- batice din genurile: Andrena, Halictus, Melitta, Melitturga, Eucera si Megachile. Datorita morfologiei florale, lucerna bene- ficiazd in mai mick masur% de aportul polenizator al albinei melifere (care des- chide si polenizeazd pink la 10% din flo- rile vizitate) si este polenizatd tntre 45— 100% de catre albinele silbatice. Astfel pentru sporirea procentului de fructificare a florilor, la hectar, se dirijeaza perioada infloritului in aga fel incit s4 coincidd cu perioada de maxima activitate a albinelor salbatice. In situajii extreme, cind aceste perioade nu se suprapun sau numirul al- binelor salbatice este redus, se pot aduce 10 familii de albine pentru un Hegee, TRIFOIUL RO$U (Trifolium pratense L.) Se cultiva pe suprafefe apreciabile tn Transilvania, Banat, Oltenia, Nordul Mun- teniei gi Moldovei. Florile sint gcupate in inflorescenyx — capitul. Referitor la polenizare, cercetirile au evidenjiat faptul ci spre deosebire de lucern’, trifoiul este polenizar in special de citre albinele melifere si bondari (spe- cii ale genului Bombus). Cu un aport mai redus participa la polenizare si speciile genutilor : Osmia, Andvens, Encera gi Ha- ictus, PRITSCH (1966) constati ef prin aportul adus de albinele melifere in pole- nizare productia de siminji obyinut a crescut intre 30—220%, Pentru polenizarea suplimentar’ a se- mincerelor de trifoi este indicat prezenta a 6—8 familii de albine/ha. MAZARICHEA DE TOAMNA (Vicia villosa Roth.) Este o plant furajer’ a carei arie de culturd este destul de mare, dar suprafe- tele destinate culturilor pure sint mai re- dase. Florile sint grupate cite 330 intr-ua racem alungit. Polenizarea florilor este asigurati de albinele melifere si albinele salbatice (in- deosebi cele din genul Bombus). Pentru producerea de siminja se reco- mand ca tn perioada infloricului_mizi- richii st fie aduse tn imediata vecinatate a lanului, 3—7 familii de albine/ha, GHIZDEE (Lotus corniculatus) Tn yard cultura este raspinditS in toate zonele geogratice de la ses pind in zonele montane. Rezultatele cele mai bune se obrin fn reigunile din nord-vestul sari. Florile sint grupate, cite 3—9, in in- florescenje umbelate. In general din to- talul insectelor care viziteaza florile de ghizdei 96% sint albine melifere iar restul de 4% sint albinele salbatice din genurile : Osmia, Anthidinm si Bombus. De men- yionat este faptul ca aceste procente sint variabile in raport cu zonele ecologice si condisiile meteorologice. La: ghizdei este important si se cunoasca faptul cX pentru 15a se obtine o fructificare abundenti este necesar ca fiecare floare si fie vizitats Ge mai multe ori. Astfel 1—2 vizite per floare determina tn medie formarea a 2,5 seminje/pastaie ; la 3—5 vizite un numar de 7,3 seminte/pastaie iar la 6—10 vizite ajungindu-se la 10,8 seminye/pastaie. Producti superioare de siminyi. s-au objinut in prezenja a 2 familii de al- bine/ha. SPARCETA (Onobrychis viciifolia Scop.) Cultura acestei plante in sara noastrat dateazi din secolul XIX, zonele mai_im- portante unde se cultiva ji azi find Cim- pia Transilvaniei, Dobrogea si Cimpia Bardganului. Inflorescenta este un _racem_spiciform care cuprinde 15—90 flori, Polenizarea se realizeaza cu ajutorul albinelor melifere si salbatice. In general dominanta, apartine albinelor melifere si in mai micd masura sint reprezentate albinele salbatice din ge- nurile Melitturga, Eucera, Bombus si Ha- lictus (CTURDARESCU, 1971). Pentru realizarea unei polenizari saturate se aduc tn perioada infloritului.4 familii de albine/ha. FAMILIA COMPOSITAE ADANS. Plante ierboase, mai rar_subarborasi, wneori cu suc laptos. Flori sesile pe recep- tacul comun sint reunite in calathidii ‘n- conjurate de un involucru comun (peri- clin), Florile tn una si aceeasi infloreseenta pot fi egale, adica sau toate sint tubuloase sav ligulate, sau cele interne tubuloase iar cele externe (marginale) ligulate. FLOAREA-SOARELUI (Helianthus annuus L.) Introdusi in, culturé la fnceputul seco- Jului XX, astzi se cultiv? pe suprafere fntinse, zonele cele mai favorabile gisin- du-se in Cimpia Dunaxii, Dobrogea gi su- dul Moldovei. Florile de culoare galben-portocalie si erupate in calathidii produc o cantitate mare de nectar cu o concentrasie de zahir de pind la 51% (CIRNU, 1973). Datorita valorii_ melifere ridicate, floarea-soarelui este intens vizitata de catre insecte, Pole- nizarea este asigurati in principal de ci- 46 tre albinele melifere (Apis mellifica L.) si in m&sura_mai mica de_albinele silbatice din genurile Bombus si_Halictus. Acest din urma gen se remarca totusi printr-o activitate mai mare pentru polenul flori- lor, culegind uneori o cantitate mai mare decit albinele melifere. S-a constatat ca sporul mediu de recolta ca rezultat al polenizarii suplimentare cu ajutorul albinelor melifere a fost de 322 kg/ha (CIRNU si colab., 1974). In gene- ral se poate afirma ci prezenja unei fa~ milii de albine/ha poate spori productia de siminya cu 2i—270/, Inckrcatura op- tima pentru conditiile yarii noastre este de 1—2 familii/ha. Prezentarea succint a unor aspecte le- gate de insectele polenizatoare si aportul lor fn procesul producerii de siminj nu ne permite si intrim {n procesele intime ale polenizarii atit de importante si spe- cifice pentru fiecare cultur’ ta parte. De asemenea am prezentat doar principalele culturi de cimp cu polenizare entomofila, numarul acestora fiind mult mare: Cu toate acestea nu putem incheia fir a mentiona faptul cé in contextul aplicarii slegilor ecologiei agricole“ un rol impor- tant fl ocupi masurile de protejare a in- sectelor polenizatoare. De multe ori, ins’, factorul antropic le diminueazi ‘nume- ric, atit prin aplicarea. neraionali a pesticidelor cit si prin distrugerea locurilor naturale de inmultire (in cazul albinelor ealbatice). Este de la sine inteles faptul c& misurile de protectie a mediului inconjurator vor contribui direct la protejareainsectelor polenizatoare si indirect la sporirea pro- ductiei de siminta la culturile de cimp enomofile.AUTOTRENUL FORMAT DIN AUTOTURISMUL ,,DACIA 1300“ $I SEMIREMORCA ,,APICOLA Comportament in exploatare Ing. M. LISOVSCHI Instivutul de cercetare gi produeyie pentru apiculturd Transportul in pastoral al familiilor de albine este 0 lucrare apicoli cu un con- sum energetic mare, necesitind un volum ridicat de forya de munca pentru incar- catea stupilor si a materialului apicol, descarcare gi asezare pe vatra. Datoritd condisiilor specifice in care se desfasoara, se poate considera ca una din- ire cele mai dificile lucrari de sezon. Tnstitutul de cercetare si producyie pen- tru apicultur’ a avut in planul siu de cercetare, pe parcursul mai multor ani de studiu, rezolvarea optima a acestei pro- bleme pentru unitéti apicole mici, mijlocii si mari. Majoritatea apicultorilor din yara noas- wa dein un numér relativ mic de familii de albine (sub 30 familii). Dintre acestia, foarte multi sint dejinatori ai unui auto- turism de mic litraj. Institutul nostru a studiat si a_solutio- nav transportul. paletizat al stupilor prin utilizarea de ciire apicultorii_ particulari a unui autotren format din autoturism de mic litraj si remorc% apicol’. In prezent se fabrica doua tipuri de semiremorci apicole, diferite ca form’, destinate inst aceluiagi scop : transportul paletizat a 10 familii de albine in stupi de tip vertical sau ME. Fabrica de piese de schimb auto din Salonta confectioneaza semiremorca ,Api- cola“ pentru 10 _stupi, utilizind trenul de rulare de la semiremorca de marfuri ,Pa- dis 500°. Combinatul apicol fn colaborare cu Dacia Service fabricd semiremorca apicola pentru 10 stupi prin refolosirea subansam- blelor recondijionate ale autoturismelor Dacia scoase din uz. in articolul de fati sint tratate unele aspecte legate de comportamentul auto- trenuluiconstituit din autoturism trigitor si remorci apicoli. Incercarile de laborator in vederea omo- logarii_semiremorcii apicole fabricata_de catre F.P.S.A. Salonta se refera in prima faza la incercdrile semiremorcii_,Padis CO" la care se adaugi incerckvile speci- fice pentru semiremorca apicoli, Cele dowd semiremorci (,Padig 500% si wApicola") fabricate de F.P.S.A. Salonta au caracteristici foarte apropiate. Incercarile efectuate de catre L.C.P.A.T. Brasov — Centrul de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica pentru autovehi- cule, fn_baza_contractului_ nr, 129/1981 intre. LC.P.A.T. Brasov si F.P.S.A. Salon- ta au ca obiect semiremorca ,Padis 500". AUTOTURISMUL TRAGATOR TIP DACIA 1300 BERLINA STANDARD — indltimea gol/incarcat_ mm 1434/1 341 — ampatament, mm 2440 — ecartament fayi/spate, mm 1310/1 310 — pneu 155 SR-13 — masi proprie, kg 880 — mas§ torala, ‘kg 1320 — masi maxima reparti- zat pe axa spate, kg 695 — masa maxim admis a remorcii tractate, in_kg fii frink 440 cu fring 850 — motor capacitate cilin- drica, em’ 1.289 putere: maxim 54 CP DIN la 5 250 rot/min momentul_ maxim 9,4 daN Ix 3.000 rot/min SEMIREMORCA ,,PADIS 500“ Sasiu de tip rigid, confecyionat din_pro- file asamblat prin cusituri sudate, sistem de suspensie proprie, Royi cu pneuri de cauciuc, gentile rulind prin intermediul rulmentilor. Prevazuti cu instalayii de iluminare si semnalizare. 17—lungimea total, mm 3.050 — garda la sol, mm 200 = ecartament, ‘mm 1312 — greutate proprie, kg 210 — greutate maxim’ admisi in mers, kg 800 rosile: 2 bucati tip Dacia 1300 suspensie : cu bare de torsiune in&lyimea maxim’, mm 820 frina de serviciu : cu tambur, hidraulici, prin inersie Dispozitivul de remorcare este fabricat de intreprinderea ,Electrometal Timisoa- ra, folosit Ia autoturismele Dacia 1300 berlin’ si autorizat pentru remorci cu masa de maximum 750 kg. 1. Incerciri de duranyi | Semiremorca de mirfuri ,Padis 500% a rulat fn toamna anului 1981 (august, sep- tembrie, octombrie), 20746 km efectivi (tabela 1). Cy Tabela 1 Km Categoria de drum Km efectt am | K | oT |b lechivalenti 20746 |12155 ]5099 |2583 |909 19 971 100.0/» 158, 24,6 Wel 12,4 9%] 4,4 Wo — parcursul mediu zilnic, km: 490; viteza medie de deplasare, km/h: $5—50. 2. Masurarea maselor — masi proprie, fn kg a autotren 1205 — faye. 510 — spate 473 — semiremorcd 220 autotractor 960 semiremorcd 245 — masa total (Inckrcar’), tn kg autotren 2050 autotractor 1260 semiremorca 790 — sarcina utila - semiremorc’, kg 545 3. Pneurile Pneurile folosite au fost 155-SR-13 buc 2, fabricatie Victoria, profil D 310, tip cord TM, numirul pliuri — 6, presiune de regim 2,2 bar. Uzura la rulajul de 20000 km efectivi a fost de 75%, Anvelopele aveau 0 uzura ayansat’ si asimewrica, profilul fiind com- plet sters pe partea dinspre exterior a ben- 18 zii de rulare, Presiunea in pneuri la auto- tractor: faa 1,7 bar; spate 1,9 bar. 4. Determinarea capacitisii frinei de serviciu Determinarile au fost facute conform STAS 6926/12-70 si 8831/71. Autovehiculul incdrcat s-a frinat de la “0 vitez& initiala V — 80 km/h apasindu-se cu © forsa constants F,< 50 daN, Spatiul de frinare cu frinele tn stare rece: 8,5 m << Sradm = 50,6 m, Spagiul de frinare cu frinele in stare caldi : 62m < Siedm = 63,2m. Sr. Frinele autovehiculului se tncalzese prin realizarea unui numar de 15 cicluri de frinare-accelerare, cu durata unui ciclu de 45 secunde, cu frinarea intre vitezele i 35 km/h. anormale, trepidatii sau abateri de la direcyia de mers. 5, Determinarea efi acjiunii frinei de sigueanga Frina de siguranj actioneaz’ pe osia din spate a autoturismului si prin ineryie la remorci. Spatiul de frinare in cazul frindrii cu frina de siguranya S, = 88 m, situa sub limita prescris’ S,, — 93,2 m. 6. Masurarea consumului de combustibil la viteze Constante S-a rulat in trepte de vitezi constanta, pe drum uscat, plat, la o presiune atmos- feric’ de 735 mm col Hg, temperatura aerului-de 25°C si o viteza a vintului de 1 m/s lateral. Benzina utilizati : CO-90. Consumurile realizate sint date tn ta- bela 2. Tabela2 Viteza medic = km/h 40,55 50,05 59,1 68,55 78,7 Consum benzink = 1itoo km 7,5 7.5 7,75 8,125 9,5 7. Misurarea timpului de accelerare Acceleratiile realizate de autotren la sarcina nominala : 0-60 km/h — 16,6 secunde ; 0—80 km/h — 3288 secunde ; 0-500 m = — 34,4 secund 01000 m — 55,6 secunde,8. Misurarea vitezelor Au fost determinate vitezele maxime in cele patru trepte de vitezi, precum si vi- teza minima pentru mers rotund, fri zmucituri, in regim de durati (in km/h), Vmax treapta ll — 39,1; Vmax treapta I — 71,7; Vmax treapta IIL — 100,1 ; Vmax treapta IV — 92,3 ; Vmax treapata IV — 39,65 In baza_comenzii 703/83 a F.P.S.A. Salonta, Institutul de cercetare, proiectare si inginerie tehnologicé pentru masini i utilaje agricole — Bucuresti a efectuat tn- cercirile de laborator ale semiremorcii »Apicola®. Deoarece aceastd semiremore’d este derivaté din semiremorca de mir- furi ,Padiy 500", nu s-au mai repetat © serie de misuritori’ efectuate de citre LCP.A.T. Brasov si care au fost tnsugite fn cadrul fncercirilor de laborator de citre LC.P.LT.M.U.A, Bucuresti. CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE SEMIREMORCII ,,APICOLA* Semiremorca ,Apicola“ este constituita »Padis 500"), cadru sustinere si pales — Dimensiuni de gabarit, in mm: Tungime cu proyap 3 153 lungime caroserie 2433 Kisime 1818 — Eeartamentul rosilor, mm 1315 — Garda la sol, mm 212 — Greutate, fn kg masa proprie (1 palerd) 170 masa proprie_a_paletei 64 masa total’ fr stupi 234 —Numfrul rofilor 2 bue 155-SR-13 — Presiunea de umflare 2 bar — Sniljimea dispozitivului de cuplare, mm 350 — Tipul suspensiei : cu bare de torsiune — Dispozitivul de cuplare : proprin Sint redate tn continuare citeva masu- ritori care pot interesa pe cei ce exploa- teazi semiremorca ,Apicola®. Posibilitigile de decuplare si cuplare a paletei cu 10 stupi Pentia decuplarea palerei cu stupi de pe semiremorea se decupleaz% paleta de rama, prin decuplarea celor patru bolturi, se monteaza cele patru picioare de reazem si cricul de ridicare. Se ridick paleta cu stupi, se trage semiremorca spre inainte si se lasi pe sol paleta. Efortul masurat Ja acjionarea manetei cricului_a fost de 28—30 daN. ‘Timpii de cuplare-decuplare palet% si stupi sint redayi in tabela 3. din tren de rulare (comun cu semiremorca detasabili pentru 10 stupi. Snilyimen semiremorcit 880 fniljimea cu stupi 1129 fndlsimea la suprafayaalveolei 688 — Consola fay3, mm 1933 — Consola spate, mm 1280 sarcina utilé 500 masa total rulanti 734 masa repartizata pe sfera de cuplare — gol, 25 — incdreat 38 hidraulics, cu comand prin inerfie — Frina de serviciu : — Frina de stationare : mecanic’, am- plasaté pe prorap — Instalasia electric 12 V cu alimen- de iluminare si tare de la semnalizare : autovehiculul triigitor — Diametrul minim de viraj, m it — Culoarul ocupar de autotren in viraj, m 55 Tabela3 TIMPII DE CUPLARE-DECUPLARE PALETA sl STUPT Timp | y, Operajia.executata \) lanscuare| NCB (nin) Cuplarea paletei cu wo | 1 10 stupi pe semiremorct 3 2 Decoplaree paleiei ou 10 stupi de pe semi- 10 1 ‘emorca, 3 2 Descircarea a 10 stupi de pe paleth 10 2 Incketaren Fy 2 ‘Timpul de ancorare cu coardi a stupilor pe 4 2 Timp demontare coarda 3 L 19Comportarea semiremoreii in ‘andurangi Comportarea semiremorcii in anduranyi a fost corespunzitoare, asa cum reiese din buletinul de incercare nr. 31248/81 al CCS.LT.A. Pe linga rulajele realizate in cadrul pro- belor efectuate de I.C.P.1.T.M,U.A. semi- remorca a fost supusi unei incerciri for- fate pe pista cu obstacole fnalte de 150 mm cu viteza de aproximativ 2 km/h (la trecerea cu 0 roata peste obstacole). La cele 1.000 impulsuri (treceri) semiremorca §ncircaté complet, s-a comportat corespun- vitor, fard sa sufere vreo deformare. CONCLUZII — semiremorca ,Apicola“ poate trans- porta 10 stupi de tip ME sau vertical, in greutate maxima de 50 kg fiecare avind © mast total de 734 kg; — pozigia relativ joast a centrului de masi a semiremorcii incircate si avind un ecartament de 1315 mm asigura, acesteia © bun’ stabilitate la rasturnare ia trans- port, viteza critic de risturnare in viraj fiind superioara vitezei de derapare 5 — in transport semiremorca are 0 fi- nuti corecti de drum 3 — sistemul de palet% utilizat asiguré cuplarea si decuplarea rapida pe si de pe remorca a paletei incarcaté cu 10 stupi, operasiunea putind fi executatd comod de ctre 0 singur’ persoana sau dowd ; — parametrii dinamici ai autotrenului stat slabi din cauza puterii reduse a mo- torului avtoturismului trgator 5 — reutilizind integral sasiul semiremor- cii_,Pades 500“ din fabricayie de serie, apicultorul dispune de un utilaj universal, ce poate fi folosit si la transport de ma- teriale, Recomandim apicultorilor particulari aceasti semiremorca, ce va rezolva optim necesitatile de transport. parrarcarrarrurrwr corre NOUTATI IN LITERATURA APICOLA i ‘ ALBINELE SI... NOI \ de C. ANTONESCU j (editia a Il-a revizuita si imbundtatitd) @ Un ghid de BINE DIN R, S. ROMANIA. sinitatea omului. LFLOR JUDETENE A.C.A. 20 LOS LL AE SMTA TMT FY Yat 2 ! ‘ \ 5 \ \ \ 5 fiere gi indrumare in practicarea apiculturii, ce se adre- seazi, deopotriva, atit celor ce doresc si devina apicultori, cit si stupa- \ vilor incepatori i celor experimentati. @ DE VINZARE PRIN TOATE MAGAZINELE APICOLE ALE FILI- ALELOR JUDETENE ALE ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE AL- J . \ S : \ . \ , ‘ \ , ALMANAHUL STUPARULUI @ O carte destinati tuturor celor ce vor si cunoascd din tainele si curiozi- titile victii albinelor si eficientei miraculoase a produselor apicole pentru @ DE VINZARE PRIN CHIOSCURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN INTREAGA TARA SI PRIN MAGAZINELE APICOLE ALE FILIA-Cum sa folosim Sineacarul Al. VARTOLOMET Acest medicament are 0 mare putere de distrugere asupra acarianului Varroa, dack este folosit conform. instructiunilor existente in cutiile de ambalaj. In prac- tica administrarii lui la familiile de al- bine se ivesc unele greutiti care fac si scad& puterea medicamentului, de aceea ma voi opri asupra modului de admi- nistrare. Medicamentul omoara parazitul si prin gazele (substantele volatile) ce ies din el, de aceea se va evita ca aceste gaze sd se piardi fri rost in atmosfer’. Pentru aceasta, nu vom prepara ameste- cul dintre concentrat si diluant decit in stupini, imediat inainte de a fi aplicat la * stupi, procedind in felul urmator : sub. podisorul de Jemn sau PFL se va pune 0 foaie de plastic care si dep’seasci pereyii stupului cu 1—2 cm. De asemenea, 0 foaie de plastic cit suprafaja fundului va fi pusi peste acesta, sub ramele cuibului. Pentru omogenizarea amestecului medica- mentos se va folosi o punga de plastic suficient de mare pentru ca in jumatatea ei sd fncap3 cantitatea necesara, socotind 100 g de colonie. Sineacarul concentrat este livrat in cutii metalice foarte bine astupate, in greutate neto de 250 sau 500 g. Modul ermetic de inchidere a cutiilor cu medicament arata grija deosebits pentru pistrarea gazelor din masa medicamentului. Pentru acelasi motiv, voi arata mai jos cum trebuie si procedeze si apicultorii. De exemplu: 0 cutie de 250 g Sineacar concentrat se va amesteca cu 2,250 kg diluant, cantitatea rezultata fiind suficienté pentru tratarea a 25 familii, In punga de plastic se pune diluantul. Se agazi punga pe masi gi se preseaza cu palma diluantul, pentru a ajunge intr-un strat cit mai subsire. Apoi se deschide cutia cu Sineacar gi se intro- duce medicamentul cit mai uniform peste diluant, cu ajutorul unei linguri. Punga este golit’ de aer si legata strins la gura, dupi care va fi rsturnata fn toate sensu- rile, pentru ‘ca omogenizarea si fie cit mai perfecti. In stupina prafuirea este bine sa se fact de catre doi insi. Unul descopera stupul, al doilea prafuieste albina. Pentru prifuire, se iau din punga cu amestec trei sau pa- tru linguri de amestec, in funcyie de greu- tatea conjinutului unei linguri (cintiit in prealabil) si puterea coloniei si se pun pe o farfurie. Cu o pan’ de giscS sau cu peria apicoli se imprastie amestecul peste albine, in asa fel ca acesta sa cada printre intervale ca o pulbere fin’, nu gramadi. Se prafuieste intti de-a lungul ramelor, apoi se, prafuiesc usor si intervalele mar- ginase. Chiar daci nu toate intervalele sint ocupate de albine, se vor prafui si locu- rile goale, pentru ca albinele se refugiazé in aceste locuri. Punga cu amestec, dup ce s-a luat can- titatea necesara, se inchide imediat, rasu- cind partea liber si punind-o sub partea pling, pentru a opri pierderea gazelor. Corpul stupului se acopera cit mai repede cu podigorul, peste care se pune capacul stupului si pe urdinis se dau rafalele de fum recomandate de instructiuni. La 24 ore dup’ prifuire folia de plastic de pe fundul stupului se scoate, pentru a se stabili gradul de infestazie (respectiv numirul aproximativ de acarieni cizuti pe ea) si necesitatea repetirii tratamen- tului. Folia se reintroduce in stup cu amestecul de pe ea, scoaterea ci definitiva urmind a fi facutd dupa circa sapte zile. In cazul jn care tratamentul se repeti, folia se curds. si se reintroduce in stup, pentru a evidentia eficienta noului tratament si a deduce numarul de acarieni rimasi in viayd (numir care, conform literaturii de specialitate, reprezinta 10—200/, faa de numarul acarienilor c&zuti). 21in ajutorul apicultorilor din unit&tile socialiste Organizarea activita apicole din cadrul Ocolului silvic Sighisoara pentru realizarea unei product tidicate de miere Tehn, I. PANDREA Seful atelierului apicol ‘Activitatea de apicultura a Inspectoratu- lui silvic judeyean Mures este organizarit in cadrul atelierului apicol de pe lings Ocolul silvic Sighisoara, care cuprinde 8 stupine cu_un efectiv de 1076 familii de albine la inceputul anului 1983. Ocolul_silvic Sighisoara este situat tn mijlocul Podisului ‘Tzansilvaniei, in bazi nul mijlociu al riului ‘Timava Mare, cu- prinzind arborete de foioase, in care pre- domin’ fagul, stejarul si carpenul, speciile melifere reprezentind doar 5'/ din fondul forestier si fiind dispersate in amestec cu celelalte speci de baz, ceea ce nu asigura © baza melifera pentru un stuparie inten~ siy. De asemenea, pe, terenurile agricole din judey nu se cultiva specii melifere de productie (floarea soarelui, rapipi, co- yeandru). : Se poate aprecia deci ci atit in zona ccolului Sighisoara, cit sia intregului in- spectorat silvic Mures, zona meliferd nu poate asigura decit un cules de intretinere. Ca atare, activitatea atelierului apicol Si- ghisoara este organizati pentru un stuparit fa sistem pastoral, avind ca baz meliferx principalele masive de salcim din. judeyul ‘Mehedinji, in special piduvea Crivina, Ocolul silvie Medias — pidurile Copsa ‘Mick si Valea Scalei, iar pentru floarea soarelui culturi din judewl Talomija — GAD Andesequisi din jederal Coneanye — CAP. Cobadin. Pentru ocolul silvic Sighisoara activita- tea de apiculturé deine 0 pondere impor- tanti tn valoarea productiei silvice, res- pectiv 15,4 % si determinant in productia de export, respectiv 55%. Prevederile programului special privind dezyoltarea activitayii de apicultura $i sar- cinile din planul de stat al anului 1983 au mobilizat intregul colectiy al atelierului apicol la o activitate susjinuta, pentru 22 pregatirea corespunzatoare a familiilor de albine — astfel incit acestea si asigure un cules intensiv — si pentru organizarea in cit.mai bune conditii a depiasarilor in pastoral pentru a valorifica a maximum potentialul resurselor melifere, Preocupirile noastre, inci de la incepu- tul activitatii, au fost orientate in 1983 @ principalele directii care s asigure rea- Desreat ation! de productie, respectiv realizarea principalului produs din plan — mierea marfa — folosirea judicioasa a biostimulatorilor, optimizarea transpor- turilor, pregatirea si perfecyionarea cunos- tinyelor personalului apicol, si nu in ulti- mul rind, crejterea responsabilitarii acestora faya de sarcinile deosebite pe care le-am avut. In urma controlului de primayara, s-a constatat ca din 1072 familii de albine existente, 371 familii au fost bune si foarte bune, 423 familii — de putere medie si 278 familii — slabe. In_vederea realizarii planului la mierea marfa s-a intocmit un grafic, de comun acord cu apicultorii, pentru deplasarea fa- miliilor de albine in pastoral la salcim si floarea soarelui dup% cur urmeadi : Deplasarea Ja salcimul I s-a facut fn juderul Mehedinti, la padurea Crivina din raza ocolului silvic Simian, unde am de- plasat 918 familii de albine gi s-a realizat cantitatea de 6420 kg miere marfa (7,0 kg miere/familie de albine). Rezultatele obtinute pe stupina au fost de 10,5 kg/fa- milia de albine la stupinele Curta Nicolae, Ludwig Friederich si Baciu Toan si de numai 4,6 kg la stupinele Buluy Eugen si Maier Ioan. Rezultatele obsinute reflecta puterea familiilor de albine si, deci, capa- citatea de productie a stupinelor. ‘Transportul in pastoral s-a facut la timp si in bune condijii, Greutayi am tntfmpi-nat numai la deplasarea familiilor de al- bine de la salcimul I ia saleimul I, pe care fl facem tn judepal Sibiu, Ocolul sil- vic Medias. Din cele 8 autocamioane pri mite de la Autobaza Vinju Mare, 2 auto- camioane s-au defectat pe traseu si, dato- rit acestui fapt, dou’ stupine au ajuns Ja culesul de salcim If dupa 30 de ore de la plecare, cu familii de albine sufocaie si o porte din albina zburatoare distrusi, fape.ce a condus la diminuarea productiel cut circa 350 kg miere pe stupin3. La sal- imul IT s-au realizat 7 420 kg miere din productie proprie (8 kg/familia de albine), cu o medie ce variaza intre 12 kg/familia de albine la stupina Baciu Ioan si 5 kg! familia de albine la stupinele Baluy Eugen si Maier Ioan. De Ia salcimul II toate stupinele au fost deplasate pe vetrele de baza, pentru re- facerea familiilor pierdute pe durata trans- portului si pentru extrasul mierii, precum si pentru realizarea de familii coun) gi a nucleelor cu matci de rezerva. Torodata au pregatit familiile de albine pentru culesul urmator de la floarea soarelui. Deplasarea stupinelor in pastoral pentru culesul de la floarea soarelui s-a facut cu 4 stupine fn judeyul Constanta si cu 4 stupine in juderul Talomiga. Plecarea in pastoral la acest cules a coincis cu reco! tatul grfului din judeyul Mures, Datorici acestui fapt, toate autocamioanele desco- perite si cu remorci au fost reyinute pentru transaorval grtului, iar pentru transportul stupilor am primit autocamioane cu pre- lata si autodube. Familiile de albine find Ja acea dat& bine dezvoltate, unele chiar foarte puternice iar mijloacele de transport improprii si calduri foarte mari, s-au pro- dus pierderi de familii si de albin¥ zbu- rBtoare. Un alt factor negativ care a determinat productia mica de miere la acest cules a fost seceta prelungiti, care a calamitat floarea soarelui sia diminuat productia de-miere cu peste 50%, La floarea soarelui s-au realizat 5 416 kg mieze productie proprie cu o medic de 9,5 kg pe familia de albine Ja stupina Maier Ioan gi Keul Ioan si 4 kg/familie la stupinele Tudwig Friederich si Curta Niculae, stupinele cele mai-bune realizind cea! mai mick productie la floarea soare- Dup aducerea stupinelor de la floarea soarelui pe vetrele de baz s-a trecut la refacerea lor si pregitirea pentru introdu- cerea fn jana a familiilor de albine cit mai dezvoltate, cu hran’ suficientS si de bund calitate. Intructe s-a constatat ci exist varrooz% la toate stupinele, am aplicat dou% trata- mente cu Sineacar. De asemenea, toate fa- miliile de albine au fost tratate preventiv cu Teramicin’ si Fumidil B. Rezultatele reiztiv bune obyinute la pro- Jucyia de miere au’ avut la baz’ o muncd depusk in mod congtiincios de citre toi apicultorii_ din cadrul atelierului apicol. Toate Inerarile ce vizeaza dezvoltarea fa miliilor de albine au fost Facute la timp, cu respectarea strict a regulilor de igiens sia complevarilor de hrani.- Dac& fa produsul miere avem rezultate bune, nu acelasi lucre Ml putem spune des- pre celelalte produse apicole si despre in- multiri, deoarece la acest capitol mai avem multe de facut. Nerealizarea planului de inmultire are, in principal, la bazt deplasirile in paste: ral, care se fac la mare distanyi, De ex- plu, pentru culesul de la salctmul 1 din judeyul Mehedinyi se parcurg peste 1000 km dus si fntors, jar la flloarea soarelui intre 800 si 1 000 km dus-intors, Timpul scurt pe care il avem la dispo- ie inte culesul de la salcimul IT gi floavea soarelui abia ne permite refacerea familiilor de albine pierdute tn sezonul activ gi a nucleelor cu matci de rezervi, Yotusi, apicultori buni, cu experienti, $i care Iucteazi cu pasiune tn aceasti me- serie, cum sint Curta Nicolae, Ludwig Friederich, Baciu Ioan si Keul Ioan, au reusit si tealizeze peste 20 kp micre/fa milia de albine si, tn conditile arztate mai sus, si produc gi clte 10 roi pe fie- care stupini. Din punct de vedere economic activi- tatea de apiculturd s-a incheiat deficitar tn anul trecut. In conditiile actuale, cind ta- rifele la transporturile in pastoral au cres- cut cu peste 50% iar prejurile la biosti- mulatori si medicamente de wz apicol cu 23circa 700/9, de asemenea si retributiile api- cultorilor in medie cu 15%, nu se poate yorbi de o stupina rentabila decit atunci cind se realizeaza o productie de peste 25 kg miere conventionala pe familia de albine. In anul 1983, cind am realizat media pe familia de albine de 19,4 kg miere- marfi, prepul de cost a fost de 32 lei/kg iar prequl de vinzare de 25,2 le/kg in conditiile cind doua treimi din productia de miere a fost de calitate superioard. in raza de activitate a Ocolului silvic Sighisoara, cu un stupirit stayionar nu se poate realiza decit maximum 20% din planul de miere-marfa si aceasta in anii cu © secrefie buna de nectar. De aceea pentru realizarea planului la mierea marfa sintem obligati sa facem pastoral la mare distanya. In aceste condifii, cu greu se pot realiza si alté produse apicole, care impun obligatoriu un stuparit la micd distanya sau, daca se poate, stapionar. Pentru reducerea cheltuielilor de trans- port si prevenirea pierderilor familiilor de albine, ne propunem si dotim cu pavili- oane apicale cu 0 capacitate de 82—90 fa- mili albine, pavilioane care pot fi trac~ tate de tractoare proprii si care ar reduce mult, pe ling cheltuielile cu incarcatul si descarcatul stupilor, gi efortul fizic al apicultorilor. Un alt avantaj* al acestor pavilioane const in aceea cM permit mare mobilitate si participarea la mai multe culesuri abundente si de scurtt durata. pormrmemrmrer CATITOR vom \ REINNOITI-VA ABONAMENTELE LA REVISTA NOAS- } TRA PE ANUL 1985 NUMAI PRIN CENTRELE DE APROVI- 5 DESFACERE SI MAGAZINELE APICOLE ALE \ ALE ASOCIATIEI CRESCATORI- {| LOR DE ALBINE DIN R, S. ROMANIA . \ , > ZIONARE SI FILIALELOR JUDETENE Costul unui abonament anual éste de 63 lei. Asa_cim s-a ardtat, activitatea de api- culturé din cadrul Ocolului silvic Sighi- soara s-a soldat cu rezultate destul de bune sub aspectul producyiei de miere pe faatilende elbmes dan nesaacencareidia punct de vedere economic, ca urmare a nerealizarii, productiei medi planificate Ia toate stupinele, nerealizarii planului tn structur’ sortimental’, a. pierderilor din calamitati. si, in consecinya, a diminuXtii capacitajii de productie a stupinelor afec- rate. Exist posibilitii privind imbunieiyirea activitatit de apicultur’ la Qcolul silvic Sighisoara prin cresterea ji diversificarea productiei apicole, perfectionarea pregi- tirii profesionale a apicultorilor, imbun’- tipirea si respectarea tehnologiilor de tn- trejinere a familiilor de albine si de reali- zare a produselor apicole, incadratea in consumutile normate, mai buna organizare a stupiritului pastoral, aplicarea corecta 2 acordului global, desigur, in cond unor ani normali, intructt actiyitatea de apiculturd poate. fi influentati, in mod sensibil de evolusia factorilor naturali. Activitatea in anul 1984 are in vedere realizarea deplina a sarcinilor ce revin Ocolului silvic Sighisoara din prevederile planului de stat si din programul special privind dezvoltarea apiculturii la unita- tile silvice. ‘Analizind resursele umane si materiale si avind in vedere starea actuald bun’ a familiilor de albine, considerim ci exist condigii de realizare si in acest an a sar- cinilor cate ne revin. as wars mews mms mrs mrs wrt ae LE FOE A BF Pe Faas wwPe teme de protectie a munci' Masuri in atelierele apicole dle reparatii In atelierele pentru reparat stupi si alte utilaje apicole, ale unitagilor socialiste cu sector apicol, precum §i ale apicultorilor cu gospodarii individuale, este necesar sa se yina seama de urmatoarele reguli de tehnicS a securit4sii muncii privind unel- tele de mina : Uneltele de min& se vor confectiona din materiale care si corespunda operasiilor ce se executa. Uneltele de mini actionate electric sau pneumatic vor fi previzute cu dispozitive care si prezinte siguranja pentru fixarea sculei precum gi cw dispozitive care si tm- piedice functionarea lor necomandata. Dispozitivul de comand’ trebuie_astfel conceput, incit dup% incetarea actionarii acestuia, funcyionarea uneltei de mina sa nceteze imediat. Daca uneltele de mina cu actionare elec- trick sau pneumatics sint dotate cu scule ce prezinta peticol de accidentare, ca pie- ‘tte de polizor, pinze de fierastrau et acestea yor fi protejate impotriva atin- geri Uneltele de mina rotative, cu actionare pneumatica, vor fi dotate cu dispozitive de reglare a presiunii si debitului, in ve~ derea limitarii turapiel, Pentru prevenirea accidentelor prin elec- trocutare, uneltele de mina acyionate elec- tic trebuie si corespund’ prevederilor tehnicii securitayii muncii privind instala- yiile si echipamentele clectrice si vor fi verificate periodic de citre personalul de specialitate. Cozile si minerele de mini trebuie si fie netede, bine fixate si vor avea dimen- siuni care sa permita prinderea lor sigura si_comoda. fn cazul folosirii cozilor si minerelor din lemn, se va alege lemn de esenja tare, cu fibrele drepte, fari noduri, eripaturi si aschii desprinse, iar pentru fixarea lor in scule se vor folosi pene me- talice corespunzatoare. Utilizarea aceluiasi miner la mai multe unelte de mina, se admite numai pentru trusele de scule con- struite in mod special cu miner detasabil. Uneltele de percusie din ofel (ciocanele, diltile, foarfecile, dornurile si toate unel- tele de mina similare) vor fi executate conform standardelor de stat si normelor interne in vigoare, din oyeluri corespun- zitoare, tratate termic in aga fel inctt sub actitumea eforturilor la care sint supuse in timpul lucrului, sa nu permit’ deformari permanente, fisuri sau desprinderi de as- chii, Folosirea uneltelor de mina cu supra- fee de percutie deformate, inflorite sau stinbite, precum gia uneltelor de ming improvizate, este interzisa, * Uneltele de mina prevazute cu articu- lagi, ca foarfeci, clesti etc., vor avea o constructie robusta gi nu vor prezenta fre- cari mari sau joc in articulayie, care ar duce la eforturi suplimentare pentru ac- yionare si in acelasi timp la nesiguranta in timpul lucrului. Bratele de actionare a acestor unelte vor fi astfel executate incit la inchidere sa ramina un spatiu suficient incre ele, pentru a se preyeni prinderea degetelor. Uneltele de mind vor fi pastrate dupa caz in dulapuri, 122i, rastele sau suporturi speciale, in apropierea locurilor de mune si vor fi astfel asezate incit sf aiba orien- tat spre exterior partea de prindere, pen- tru a exclude contactul cu partile ascusite sau tBietoare. In timpul transportului, partile pericu- loase ale uneltelor de mina, ca taiguri, vir- furi etc., vor fi protejate cu teci sau apa- ratori adecvate. In timpul lucrului cu uneltele de mina, la operasii in care se pot produce scintei, aschii metalice etc., utilizatorii vor purta ochelari de protectie, iar zona de munca va fi protejata pentru a impiedica acci- dentarea persoanelor din apropiere. Toate uneltele de mina vor fi verificate cu _atenzie la inceputul schimbului. Peri- odic, in functie de frecventa de utilizare, uneltele de mina vor fi controlate siste- matic, iar cele care nu corespund condi- fiillor normale de lucru vor fi inlocuite cu altele, corespunzitoare. Ing. 1. Re 25DIN VATA ORGANIZATIEY NOASTRE CERCURILE APICOLE SCOLARE IN CONTINUA DEZVOLTARE IMPORTANTA LOR SOCIALA SI INSTRUCTIV-EDUCATIVA Ing, I. RECEANU pellejul Consfitui comund si in fe albine, Asociati Inteasi_activitat productiva, si fie imbritigata de tot mai mul precum si de tineretul scolar. In articolul de fayz de lucru cu cadrele dia zootchnie, gospodiric, in cooperat Greseitorilor de Albine, prit pentru ca apicultura, aceasti indeletnicive plicutt si i ne-am propus a analiza le scolare, care potrivit indicasiilor conduce: tovarasului NICOLAE CEAUSESCU, secretarul general al Partidului Comunise Romin, prejedintele Republicii. Socialiste 1980, Rominia, adresat3 cu pentru cain flecare seoli, si fie stupi de ganizajiile sale teritoriale, desfiyoara 0 clasi_ timp oameni ai muncij de diferite profesti, realizarile ol de superioare de partid si de stat, au inregistrat in ultimi ani un sustinut ritm de dezvoltare in in- treaga sari. Sieeessceses Printr-o munci sustinut’, filialele jude- yene cu sprijinul Inspectoratelor judejene, Consiliilor judejene ale Organizatiei Pio- nierilor, sub conducerea Organelor si orga- nizatiilor de partid, in special in zonele mai bogate in plante melifere, au orga- nizat cercuri apicole scolare, atit in scolile generale cit si la unele case ale pionierilor $i soimilor patriei. In anul 1979, in tara noastrd erau orga- nizate un numar de 687 cercuri apicole scolare, ajungind ca la sfirsitul anului 1983, numarul acestora sa se ridice la 823. Comitetele filialelor judejene ale Aso- ciafiei es de Albine care s-au preocupat in mai mare misura tn organi- zarea de cercuri ener scolare, acordarea de sprijin tehnic si material acestora sint urmatoarele : Vileea — 200 cercuri api- cole scolare ; Dolj — 58 ; Suceava — 40 ; Olt, Satu Mare — cu cite 34; Constanta — 32; Prahova — 30; Timiy — 28; Mehedinsi, Gorj, Iasi, Arad — cu 5 Buziu, Braila cu cite 20 cercuri apicole si altele. Contributfa cercurilor apicole scolare la dezvoltarea traditiei, cresterii albinelor tn yara noastra, se remarcd in mod cu totul 26 weeeeesees! deosebit’ in judeyul Vilcea, pentru care motiv recomandam celorlalte filiale jude- jele ale Asociatiei Crescatorilor de Albine Sa organizeze schimburi de experiensi, bi- nefnjeles, cu sprijinul organizatiilor de pionieri si Inspectoratelor scolare judeyene. are sarcinilor izvorite din do- cumentele artid, «din indicapiile rovarasului ce fae Ceausescu, secretarul general al partidului, privind cresterea productiei agroalimentare si participarea tinerei generayii la realizarea obiectivelor de dezvoltare economico-sociala a sari, poate fi tnfaptnitd cu usuringa prin orga- nizarea corespunzitoare a cerenrilor api- cole scolare, prin sporirea numarului aces- tora $i prin antrenarea sustinutd a cadrelor didactice gi a elevilor in traducerea in viaya a acestui deziderat. Sugerim tn’ acest scop Inspectoratelor judetene scolare si consiliilor judeyene ale Organizatiei pionierilor pentru ca, cu spri- jinul filialelor judetene ale Asociatiei Cres- catorilor de ee sub pines orga- nelor gi organizaril jor de partid, sa extind’ numarul cercurilor apicole scolate, atit in scolile generale cit si la casele pionierilor si soimilor patriei. In acest scop, comite-Elevi ai liceului apicol din Bucuresti tele filialelor judejene ale Asociatiei Cres- citorilor de Albine au primit indicatia si desemneze un reprezentant yoluntar din cadvul comitetului, care alaturi de cadrele didactice de resort insircinate cu conduce- rea cercurilor apicole scolare si sprijine si s& indrume activitatea. tehnico-instruc- tiva apicola’ desfisurata in cadrul acestor cercuriy ajutat fiind de un colectiv de api cultori voluntari experimentaji de pe raza localitétilor din cadrul judeselor. Activitatea desfasurata de acest activ voluntar va urmari sprijinirea pionierilor apicultori, in vederea insusirii indeletnici- rii de crestere a familiilor de albine, spo- ririi efectivelor, productivitipii, diversifi- citii productie! gi practicatij unei apicul- turi rarionale. Cu sprijinul si la recomandatea filiale- lor judefene gle Asociagiei Crescatorilor de Albine sugerim ca in fiecare judey si se constituie un cerc apicol model, fi zona melifera favorabila cresterii familiilor de albine si care si fie dotat cu utilajul uind Tuce%ri practice in’ stupin’, necesar, cu’materiale documentare de spe- cialitate si cu personal bine pregitit in acest domeniu.* Ca acjiuni prioritare ce trebuie tntre- prinse de citre Inspectoratele scolare ju dejene, Consiliile judeyene ale Organiza tiei pionierilor, Casele pionierilor si soimi- lor pattiei, cu sprijinul filalelor juderene fn. scopul realizarii sarcinei dezvoltarii cercurilor apicole scolare existente $i a in- fiingirii de noi cereuri apicole suger’m urmitoarele : — organizarea de cursuri de instruire, pe plan local sau judetean, cu caracter metodico-practic in vederea instruirii ca- Grelor didactice antrenate in. activitatea apicol’ scolara ; — asigurarea dopistérii, reeuperasii si repunerea tn circulayie a inventarului' api- col eventual existent in scoli, precum si dotarea corespunzatoare a cetcurilor api- cole scolare ; — antrenarea apicultorilor avansati, pi- rinji ai elevilor, de a dona cercurilor api- 27cole scolare nou infiinjate, roiuri si even- tual utilaje ce le prisosese ; — sprijinirea cu elevii a acyiunilor, ce se intreprind pe plan local pentru imbu- mivijirea si extinderea resurselor melifere prin plantarea si intreyinerea florei, arbo- rilor i arbustilor meliferi ; — organizarea de tabere de instrvire, consfatuiti, schimburi de experienja cu membrii cercurilor apicole scolare, in scopul stimulirii, popularizarii si extinde- sii experientei pozitive a acestora. De ase- menea, considerm cX pentru antrenarea pionierilor si scolarilor la conducerea, or- ganizarea si desfasurarea activitiilor ap’ cole este recomandabil ca la nivelul uni- titilor_ scolare sa se asigure ca coordonarea cercurilor apicole pionieresti si fie facuta de citre cadre didactice sau de alte per- soane — apicultori pasionayi — pe baza fntocmirii unor tematic} anuale, corespun- zatoare calendarului apicol si de asemenea cu sprijinul conducerilor de scoli, prin ate- ierele scolare proprii s se asigure confec- jionarea si repararea unor unelte necesare activitatit apicole din scolile respective. In afara de aspectul economic al pro- blemei, de atragerea tineretului la pract carea albinaritului, partea cea mai intere- santa este importanja ei social’ i instruc tiv educativa, vizind torodata inlocuirea cadrelor in virsté, cu elemente tinere, bine pregitite-care si duct mai departe aceasta indeletnicire de milenii a sttimosilor nos- iri. Copilul contemporan a devenit mai re- ceptiv, sensibil la ceea ce este nou, frumos si interesant, capabil sa discearn3 preocu- parile care-l intereseazk daci acestea ti sint oferite, Predomini tendinja in multe domenii de activitate, de integrare timpu- rie a copilului in diverse preocup’ri, din care apoi, una si devin’ pasiune pentru 0 viitoare profesie. Dar nu numai sub acest aspect, exist’ preocupiri colaterale, inte- resante, alturi de cea de baz, utile pen- tru societate, familie si individ. Una din preocupri deosebit de intere- sante poate fi si apicultura, cu satisfacyiile si recompensele ci. Apicultura nu poate fi 28 indrigita decit de cei ce 0 cunosc, de cei care-i cunosc bucuria si necazurile, Armonia, ordinea, devotamentul si spi~ ritul de sacrificin pentru apirarea colec- tivitétii, diviziunea exemplar’_a muncii intt-o familie de albine constituie exemple bune pentru om, pentru copilul in formare si fi dezvolt& ia mare masurd aceleasi ca- lieayi. Formarea deprinderilor specifice, deprin~ derea copiilor cu unele activitaji practice, de munca, au, de asemenea, o mare impor- tanga in educatie. Apicultura reuneste muncitori, functio- nari, profesori, ingineri s.a. cultiva pe copii si prin ei pe parinti, prelungeste viaya, da sens timpului liber, fiind si o sorst de bunistare, ‘Aceasta. indeletnicire, apicultura, este frumoasa, pentru c& dup o zi de lucra in stupin’, in aer curat si soare, cu tot efortul fizic depus, te simpi totusi recon- fortat. Practicarea albindritului inseamn’ san&tate, vigoare, energie si totodati sa- tisfactij de ordin moral si material. in ara noastr’ exist create toate con digiile pentru ca apicultura, aceasté in- deletnicire plScut’ si in acelasi timp pro- Auctiva sa fie imbratisati de tot mai mulyi scolari, pionieri si tineret. Un indrumator foarte bun pentru orga~ nizarea si functionarea cercurilor apicole scolare si pionieresti este brosura ,Cercul apicol pionieresc*, editati’ de Asociatia Crescitorilor de Albine pe care 0 reco- mandim si existe in bibliotecile tuturor scolilor.Tnajutorul apicultorului incepator Lucrdari apicoie in luna noiembrie © Luna noiembrie este destul de capri- cioas in unii ani, cind frigul se declan- ‘seazi destul de timpuriu, cum a fost in 1983, cind, pe ziua de 14 s-au instalat temperaturi de sub 0°C. De aceea, acum cind familiile nu mai au puiet, iar afara stint inci temperaturi peste 15°C, tre- buie si facem tratamentul cu. sineacar, pentru c& toyi acarienii sine pe albine si ii putem combate in condisii optime, mai ales daca dam si pe urdiniy 5—6 fumuri ‘cu afumatorul in care am pus si fenotia- zina. Fenotiazina este bine suportati de albine si ea combate tn afara lui Braula coeca si Varroa. Dupa administrarea fu- mului urdinisul se lasi deschis, pentru ci, daca tl vom inchide, riscim sa distrugem familia. © Regula cea mai important este pis- wratea linistei pe vatra stupinei. In aceasta perioadi nu trebuie si deschidem stupi deoarece albinele, pentru pastrarea cal- durii pe timpul iernii, au propolizat po- disorul de corpul stupilor. Daca ridicam acum podigoarele, albinele nu le vor mai putea lipi din cauza timpului rece, iar prin golurile dintre podisor si corpul stupu- lui se va produce curent care deranjeaza mult buna iernare. ® Deoarece lucritile in stupin’d au tn- «etat, acum topim fagurii reformagi si ceara strinsi din stupi in timpul sezonului activ. Dup’ topire si limpezire, ceara se pred la-filiala, contra cost sau pentru schimb de faguri. Facind acest schimb din vreme, asiguriam Combinatului apicol ma- teria prima pentru instalapiile de facut faguri artificiali. Topirea fagurilor pentru weara se face cu toatd atenjia, deoarece ceara topita se umfld, dind in foc, iar de aici si pina la declanjarea unui incendiu este foarte pujin, ceara fiind inflamabila si arzind cu o flacir’ puternics. © Datoriti faptului c& tn aceasti luni apar totusi uneori si zile cu temperacuri ridicate, albinele vor face zboruri cautind nectar, In locul acestuia gasesc ins polen de la 0 serie de plante care este bine si Je plantém din timp in jurul sau in veci- natatea stupinei. Printre plantele produc toare de polen tardiv sint steluya si dalia piticd care sine tn acelasi timp si plante ornamentale, Daca dispunem de teren tn jurul sau in apropierea vetrei, se poate insiminja facelia pentru primavara care urmeaza, Tot in aceasti perioada este bine si cautm gi sd ne procurim seminye sau butasi pentru imbunatitirea bazei me- lifere din zona unde avem instalata stu- pina. Nu trebuie si lisim totul pe seama naturii deoarece sint dese situatiile cind prin munca noastri, in scopul imbuniei- sirii bazei melifere, ajutzm natura gi tn acelasi timp ne ajutim si pe noi insine. © Acum trebuie sii ne procurim si toate cele necesare stupinei in anul viitor. Pro- cedind astfel ajutim filiala in realizarea obiectivelor si nu riscim ca tn plin sezon, cind cererea este mare, si nu gasim toate cele de care avem trebuinti. ® Se continua cu contractarea produse- lor stupinei pentru anul viitor. Aveti in- credere in posibilitisile ce va stau la in- demin’ si cu putin cura} diversificati gama sortimentala chiar de la inceputul activitiyii ca stupar. Ficind diversificarea din timp, veri reusi si va insusiti toate cunostingele in practicarea unei apiculturi avansate, datatoare de satisfacyii sub toate aspectele, Acum, in perioada cind nu este weab% in stupin’, ciutasi s& va intregiti cunostinyele prin cercetarea literaturii api- cole si mai cu seam a materialelor pu- blicate fn revista noastri ,Apicultura ta Romania®. : © Participind la sedintele lunare organi- zate pe timpul sezonului neactiv de catce 29filialele judeyene si cercurile apicole, va Sntregiti cunostintele in domeniul apicul- turii, La aceste sedinje aveyi dreptul si ‘puneyi intrebari privind elucidarea unor dubii_privind conducerea stupinei si di- versificarea produselor stupului. © Folositi aceasta perioad’ cind nu lu- craji in stupina, pentry a va confectiona singuri unele dispozitive necesare tn stu- pina cum sint spre exemplu colectoarele pentru polen, Nu trebuie cine stie ce pi cepere pentrt a Va injgheba partea din Iemn, pentru c& plasa din simi si placa activa pot fi procurate de la magazinele apicole. Pentru corpul colectorului se pot folosi scinduri subjiri de la ambalajele pentru fructe exotice, completate cu placi fibrolemnoase. Apicultorii din judeyul Sz- laj in marea lor majoritate au colectoarele confectionate de ei si an de an obtin can- titéti tot mai mari de polen, situindu-se Prognoza meteorologica pentru luna octombrie tigi pusin mai ridicare, inst sub Toamna, in comparayié cu a incepind inci din anul 1972 in fruntea tuturor apicultorilor din Jara privind can- titatea de polen recoltatd si valorificaté prin organizatia noastra. @ Luna noiembrie este ultima Tuni in care mai pot fi ficute abonamente pentru anul 1985 Ia revista noastri, Abonamentul costi 63 Ici si poate fi facut numai prin centrele de aprovi- vionare si desfacere, magazinele apicole, cercu- rile apicole cu gestiune proprie si prin filialele A.C.A, judeyene. Nu se prin factorii postali, Este necesar ca orice api- cultor, fie incepitor, fie experimentat, si aibs in biblioteca sa ji si studieze revista ,Apicultura in Romania“ in care vor gisi indicasii generale si indrumiri privind Iucririle ce se fac in stu- pind lunar. rimesc abonamente Ia revista noastri VOICULESED remperaturii aerului sint mai se&- zute decit in Cimpia de vest cu aproximativ 5°C, iar fn z0- nele din. sud cu 3°C fayX de cele din nord Valorjle medi lunare ale tem- notimpul de vari, cantitatea pre- ipitagiilor scade apreciabil inck din luna septembrie si continu si in octombrie. Explicayia const pede o parté in persistenja unor cimpuri de presiune atmosferici ridicati, iar pe de alt® parte in diminuarea fenomenului de con- vecyie, ca urmare a micsorarii treptate a temperaturii solului. Cele mai rene intre cantitigile precipitasiilor de- vari si de tonmn& se constati in zona muntorsi (150-200 mm) jar cele mai mici pe litoralul Mri Negre (10—25 mm), unde convectia este slabi chiar si in timpul veri Pentru octombrie™ din acest. an se prevede un regim pluviometric deficitar. Cele mai scigute cantitii de precipirayii (sub 25-35 mm) sint de astep- tat dn sud-estl sari si deci si pe Iitoralul Mirii Negre. Canti- mari Juna 30 30—40 mm sint de asteptat sa se insumeze in Moldova, In Mun- tenia, Oltenia si Banat canti- tigile’ de precipitayii ce se vor fnsuma vor fi de asemenea mai sc&eute decit mediile multianuale care sint respectiv in valori de: 30-55 mm, 40—65 mm, 40— 5C mm. In Maramures precipi- tatiile totalizate in octombrie vor fi sub 50—60 mm, in ‘Tran- silvania sub 40—50 mm, iar fn Grigana sub 45—55 Cantititi reduse de precipicayii se prevad si pentru zona mun- toasi, mai ales pe piscurile inalte ale Carpasilor Sudici si Orientali, fiind in general sub 70 mm. inm, Temperatura aerului isi va continua sc&derea obignuiti de toamn%, constatindu-se aparitia unor diferensieri termice pe te: torjul yirli_noastre, intre regiu- nile estice si cele de vest. Astfel, in Moldova mediile lunare ale peraturii aerului se previid fa lis mite normale, acestea fiind ur- mitoarele: Maramures 8—9°C, Crisana_ 10—11°C, Transilvania 6—10°C, Banat 11—12°C, Ol tenia 11—12°C, Muntenia_ 9— 12°C, Dobrogea. 12—13°C gi Moldova 8—11°C. Jn concluzie, prognoza asupra caincteristicilor termice si plu: viometreie ale lunii octombrie poate fi rezumata astfel: nor- mal de cald si cu plot -puyine si neinsemmate cantitati Cercet. pr. Lidia RAHAUDOEUFENTAR APIEOL DESPRE OBICEIURILE TRINTORILOR, Una dintre cele mai_eficiente metode pentru a yerifica dack zona in care urmeard Sa fic le de imperechere este liber’ de consti in, eliberareamiecilor virgine; si dacX ‘acestea rimin_ neimperecheate, zona corespiinde. In aceasté ordine de idei, Peer in Canada, a observat cazuri cind mitcile sau imperecheat desi trintorit trebuiau st parcurgi 0 distanyz de 10 mile (circa 16 km). Dupi_cum se’ stie, mirosul pe care il. urmi- esc trintorii derivi din glanda mandibular’ a mite, Dact muiem o bucatt de buirete di cauciue in extractul acestei glande sci dim dri- mul in aer legark de un balon, trintorii 0 ‘vor urma cu sigurangi. Interesant este cl acest_ mi ros nu are efect asupra trintorilor de la mitcile din stup sau agezate pe pimfnr, ci_numai la indlyimea de circa 10 m. A fost cealizath si 0 substanga_ similara sintetick (acid 9 oxidecenoic), care mul are efect asupra lucratoarelor. dar atrage trintorii, desi intro misurk mai mick decit ee tractul glandular. Tr jurul mateli plecaty la imperechere, mirosul pluteste ca un nor pe un iametra de 109 m, CrescStorii cle mitci fi pun adesea urmitoarele fintrebiri = Trintorii zboark in orice dlrecyie sau exist i pe care le prefert si altele pe care le ? b) Exist® posibiliratea ca trintorii si fie atragi fn unele zone, au ei tendinja si frecventeze ulte- ior unele zone in care an fost atragi in mai multe rinduri cu ajutorul matcilor 2 ~ Experimenratile ficute au dat urmitoarele re- rate 1. Trintorii zboart Ia inalyimi de 10—30 m. A fost observat cazul unei miatei care, din vi- ridicat la ‘a 40 m, unde trintorii au pierdut-o si nu au mai cMutat-o. De regulZ, pint Ia tnilyimea-de 8 m zboark albinele Jucrtoare. In -cazul fn care o matct intr’, in apropierea stupinei, tn aceast zona ea va fi atacatd si ingepatd de albine. Peste 10 m » noaynpuyena «Annikona>; Aa. BAPTOJOMER : Kak ucnoasszosaTs Cuneaxap; H. MAHPA: Meponpuatne gan noaywenwe sbicoKHx MeOBLEX ypoxaM, B AecHWYecTBe Curmmoapa. 4 Hugerpannne wurareau sosyr noayure wa seypuas ofpauiasty o POMAPECOHJA- TEMHA, Henapramexr oxcnopr-usnopr nevatu, IT. 0.Boxc 12-201, reaexe 10376 npcup, Byxapecr, ys. Kasea Tpusuya 64—66: DANS LE NUMERO.~~~~ ~~~ enn ene w teen etc ect et cees Mihaela SERBAN: Liamélioration de Pabeille roumsine (IU). Pollinisation — aspects conaus et inconnus; M. OMAR: Effets du nourissement des abeilles avec des protéines monocellulaires et du pollen, La glande hypopharyngienne ; I. CIRNU: Influence des facteurs météorologiques sur la sécrétion de nectar chez Pacacia, le tilleul et le tour- nesol; M. IONESCU: Ventilation de la geappe dhivernage; A. BOAGIU: Sur les decisions prises en apiculture ; 1, CIAGLIC: Les apicultcurs doivent étre les premiers A resoudre les problémes qui les intéressent ; C, CIURDARESCU ; Insectes pollinisateurs — facteurs importants dans Ia production des grains des eéréales ; M. LISOVSCHI : Vauto-train constitué de la voiture Dacia 1300" et la semi-remorque ,Apicola" ; Al. VARTOLOME!: Comment doit-on’ utiliser le Sineacar ?; J. PANDREA': Organi- sation de Pactivité apicole dans la circonscription forestiére de Sighisoara afin de réaliser des productions de miel considérables. Les lectenrs. de Véntrager peuvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Département exportation-importation presse, P, O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucarest, rue Calea Grivifei, no. 64—66. IN THIS ISSUE, Mihaela SERBAN: Improving the Romanian honeybee (Il). Known and unknown about pollination; M. OMAR: Effects of a single cell protein andor pollen diet fed to honeybee colonies. Hypopharyngeal gland; I. CIRNU:: Effect of weather conditions on the nectar flow in false acacia, lime tree and sunflower ; M. IONESCU : Ventilation of the winter grape; A. BOAGIU: Taking decisions in beekeeping; I. CIAGLIC: Solving our own problems; C, CIURDARESCU : Pollinating insects — an important agent of seed setting in field crops; M.-LISOVSCHI: Moving the hives with 2 Dacia 1300" and our new trailer; Al, VARTOLOMEI: How to use Sineacar?; i. PANDREA : Higher honey yields in the Sighisoara forestry district. Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Importation Department, P. O. Box 12—201, Telex 10376 prsfir, Bucharest, Calea Grivitet St, No. 64—66. IN DISER NUMMER Mihacla Serban: Zur Amelioration der rumfnischen Biene (III). Bekanntes_und Unbekanntes ber die Bestiubung; M. OMAR: Wirkungen der Bienenfitterung mi Monozellproteinen und Pollen, Hypopharynxdriise ; I. CIRNU : EinfluB der Meteorol Faktoren’ auf die Nektarsekretion der Arakie, der Linde und der Sonnenblume M. IONESCU; Ventilation der Wintertraube; A, BOAGIU: Uber verschiedene Ent- scheidungen, die in der Bienenzucht getroffen werden miissen ; I. CIAGLIC: Die Imker, die ersten, dic ihre eigenen Fragen lisen ; C, CIURDARESCU : Die Bestiubungs- insekten, wichtiger Faktor der Saatgutkulturen ; M. LISOVSCHI: Das Gefiige Da- cia 1300" (PRW) und der Anhinger Apicola" ; Al, VARTOLOMEL: Die Verwendung yon Sincacir; L PANDREA: Organization der imkerlichen Titigheit im Forstgebiet Sighisoara zwecks hdherer Honigproduktion, Auslividische Leser kiinnen sich bei filgender Adresse abonnieren: ROMPRESFILATELIA, Departamentul exportimport presi, P.O. Box 12-201, telex 10376 prsfir, Bucuresti, Calea Grivitei, nr. 64--66.< CAMPANIA DE TOAMNA iN COMBATEREA YARROOZE! ' Datoriti inaltei eficacititi a Sincacarului si a Iuptei organizate impo- triva varroozei nivelul parazitismului stupinelor este foarte scizut astfel ci in viitor se vor efectua tratamentele numai in perioada de toamn3, Tratamentul familiilor de albine se face riguros conform prospectului ce insofeste medicamentul. IN FUNCTIE DE ZONA GEOGRAFICA, TRATAMENTELE SE VOR EFECTUA IN PERIOADA 15 AUGUST — 15 OCTOMBRIE ATUNCI CIND NU MAI EXISTA SAU EXISTA FOARTE PUTIN PUIET IN STUP. Facem cunoscut apicultorilor ci Institutul de cercetare si productic pentru apicultura a produs cantitatea suficient3 de preparat pentru trata- S i mentul tuturor familiilor de albine din sari si posed’ pentru anii viitori > g face stocuri de preparat. care, pastrate in condifii necorespunz3toare, igi poate diminua eficacitatea. Este necesar si acordafi toati atentia tratarii corecte a varroozei, boala Parazitara extrem de gravi, care neglijats duce la distrugerea familiilor de albine. Apicultorii membri ai Asociafiei Crescitorilor de Albine au datoria si indrume si pe ceilalti apicultori, in special pe cei incepatori, si-si trateze familiile de albine, altfel aceste stupine vor constitui focare de boali ce vor reinfesta stupinele tratate. Posedim arma cea mai eficace pe plan mondial pentru combaterea varroozei — Sineacarul. Utilizagi-I corect. Sineacarul poate fi procurat de la toate magazinele apicole $ $ toate substanfele necesare preparirii Sineacarului astfel c¥ este gresit a se : é | : i lelor judetene A.C.A, gi de la farmaciile veterinare. 50821 D0OtO1S9O1 O41 OSSOLOSOLOrererorororororerererererereserereres’