Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Apicultura 1984 06

    Încărcat de

    Apicultorul
    33 vizualizări36 pagini
    Revista Apicultura in Romania

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revista Apicultura in Romania

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    33 vizualizări36 pagini

    Apicultura 1984 06

    Încărcat de

    Apicultorul
    Revista Apicultura in Romania

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 36
    Qatol heaves coh CS Peo AKON IKoLN DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA “Wicepresedinit Pema TNE TNL ad Ing. NICOLAE FOTI Perr re uN rae CMU Peers Pee EECCA Peo RP LAO RECLS ROPING L te rea ome Pinte Meat POLO eee ratory Pe Rm ana Conf. dr. ing. LIA CARMEN PCr SP CSCC MR LCCC COLEGIUL REDACTIONAL Dae = ere rat rah Bede NAC RSL Py Ae me eC MLS Pers rn ey 77 CTY a, Le ATU AUREL, prof, dr MU- Sa eh cates SO SCY aa) ema pee Get CS oa Poe RTS cs oe ULe HIER eee Tay HARES Ene Sc CarkaTe ct) i Me) ivy puta be LLU Rm EAN Sores WNC mole ONO) LOR / DE. -ALBINE. _ DIN Pasta We Oe. eS ce Cae Lae acta ae. Rfid Sisscb 20231 @ Tel. 1237.34 cet vir, 4596014 BALA fxr Faunicipitt Lig ha (occas poe Eas Pen Cee Ponts iPM uri Ce 51s \C) ae en ee ee OL c atrAindtate se pot abona prin buna onus »ILEXIM™ De- Pete vat Mme s Toner sins Pes Beta) Faire Goer Peas rae Ua CI OMe a 137, telex . 11226, cod. 70116. ‘Tiparit fa 1, P. ,13 Decembrie ptt rer Apicultura in Romania Revisti lunar’ de schimb de experienté gi Indrumare metodologic’ apicolé editaté de Asociatia Cresc3torilor de Albine din Republica Socialist’ Romania Cun) Ge See SL LK cd CUPRINS 1 § VA CUDELCA: Resurse interne ce trebuie va- $ “Iorificate in apicultura a 9M. NASIU : Relagia apicultor-albin’. 64H. Schimbarea. Jinistité a mitcii, Exp + rienge in’ schimbarea matcilor necorespun7: $ toare, 7 § Gh. ROTAR: Introduceredmitcilor cu botci con § _. lectionate dle apicultor. 7 $y. DELEANU:: Folosirea coliviel capac. 9 4 Cl ANTONESCU: Cind yi cum se forme ta- $ mille co mitci ajutatoare. 10 $ Cl, OCRAIN: Influenta, polenizSrit saturate ento- ¢ polit cu ajutorul albinelor asupra producsi¢i $f Moarea-soar 13. $ 9. POPESCU jcarea intensiv’ a culesului $7" deta Toarea-soarel 14 $ TL, CONSTANTINESCU : Culesul de Ja floarea~ J soarelui dim vara, 1983. is 2 Ana Maria ROMAN: Floarea si rolul componen- 4 “telor florale in atragerea_polenizatorilor. 17 $V. COSMA: Cauza a fost polenizarea, ly 7 RRAPET: “Avantajele stupului multietajar, on 2 ON, PUSCASU: Aparar pentru recoltac apilarnil. 21 $7 VOICULESCU : Uscarea polenslui cu ajstorul i zugiei solare ¢ EN AJUTORUL APICULTORILOR DIN UNITA- + TILE SOCIALIS 1 22°41 TOV: Misuri priorituee in judeyu! Burda 4% | pentru actwisarea sectoralui apivol socialist. ¢ DIN VIATA ORGANIZATIEL NOASTRE 24 Brdila - FIL VIZIREANU: Apicultorii beiileni in § Gialog cu specialist 24} Brasov —~ FL LICIL': Imbunatitirea bazei_ melifere. 25} Dol) — 1, BECHERU: Conlucrare activa cu api $ “cultorii de Ia sate, 26 $ CALENDARUL APICULTORULUI 29 $ DOCUMENTAR APICOL 3t $ DE VORBA CU CITITORIL Coperta Ts Roi agezat pe mina tindrului Pl, Liechian, cholvent al Liceulut agro-tndusirial cw specializare in api- endian wouresti, le stupinu frentaga a Inspectorateclue sitcic jul. Lisi, condusa ile apicudtorul P, Tulbure si aplatt RESURSE INTERNE IN APICULTURA CE TREBUIE VALORIFICATE vi. CUDELCA Apicultura yarii noastre dispune in prezent de importante resurse ce trebuie Integral valorificate, pentru ca aceast& indelemicire si devind rentabili si st dea depline satisfactii celor ce o practica, prin obtinerea unor productii apicole spo- rite, atit de apreciate si de solicitate de consumatori, De aproape 20 de ani stupii cu albine nu mai produc mierea marfi pe care 0 produceau inainte, desi aceytia sint trans- ortagi cu mari cheltuieli si multi munci fates eeeieaieetiarere (Cone diaters rat nu se cunoaste, dindu-se vina pe dis- parijia busuiocului de mirigte prin desmi- ristiti, pe chimizare, poluarea atmosferei sia solului, pe ricirea timpului din an in an, pe apariyia de noi boli Ja albine si alte cauze. Dup’ mine elementul prin- Cipal #1 constituie fn cea. mai mare parte conditiile atmosferice nefavorabile pentru producerea sau recoltarea nectarului. In aceasta situayie, crescitorii de albine din jaca noastri tebuie si aplice in pro- ductie metode noi de Incru, practicate de unii apicultori fruntagi din fark gi serai- nitate si prezentate fn literatura de spe~ cialitate si la congresele internationale de apicultura ale Apimondia, Tn acest scop consider ci volumul celui de-al XX-lea Congres internasional jubiliar de apicul- turi din Bucuresti, Romania (26—31 au- gust 1965) al Apimondia, nu trebuie si lipseasci din biblioteca nici unui apicultor, caci acest volum confine referate si Jus criri de inaleX valoare stiinyificd si prac tied. Dup’ cum am amintit, resursele apicul- turii din sara noastré sint inci menuma- rate si trebuie puse in aplicare gi intro- duse in productia apicol’. Ma voi referi numai la acelea care au fost puse in apli- care in prea mick misur sau nu au fost puse in practica apicolé in rotalitate si voi exemplifica citeva din ele : 1. Gresterea albinelor in faguri cu ce~ ule mirite. 2. Selectia si cresterea mitcilor numai din familii cu fnsusiti valloroase i in special din acelea care s-au evidenyiat in mod deosebit in productia de miere. 3. Cresterea matcilor si se fact nu- mai din ou si numai din familii recordiste in productie, in familii anachaliene dupa metoda dr. N. Romanescu si VI. Cudelea sau Ordsi PAl Zoltén, 4. Insiminjarea artificial’ a miteilor cu sperma tintorilor doriji, pentru. crea- rea de linii noi de albine, mult mai pro- ductive, lucru ce ar webui facut de Insti- tutul de cercetare si productie pentru apiculturk si la mitcile apicultorilor ama- tori, contra cost, 5. Imbunatijirea bazei melifere prin plantiti de arbori meliferi cit si punerea in practick a valoroaselor cercetati ale dr. ing. I. Cirnu prin crearea tn C.A.P-uri si LA'S.-uri a conveierelor melifere. 6. Introducerea in practica apicoli a tehnologiilor de crestere si intretinere a familiilor de albine care conduc la. cres- terea si diversificarea productiei apicole : a) formarea familiilor de albine cu mai multe mitei (metoda VI. Cudelci, prezen- tat la al XX-lea Congres internayional de apicultur’ al Apimondia, p, 211 si 697) ; b) introducerea metodei de marcare a miatcilor in toate stupinele ; c) metoda N. Chiru pentru miirirea productiei de miere 1a salcim, valabili si pentru alte culesuri, prin forjarea mai de- vreme a albinei tinere si iasi la cules; d) dotarea tuturor, stupinelor cu nuclee de imperechere a miatcilor la acelasi nu- mar cu stupii de productie din. stupina ; ©) in stupii de producyie gi in roii for- mari si nu se lase si se creasca matei din botci de salvare ci si se inlocuiascd, mit- cile necorespunzitoare numai cu mitci de tnalti valoare, gata imperecheate. Din_observayiile stuparilor rezultX ca timorii eclozionasi din celule de lucri- toare cit si albinele eclozionate din fa- guri vechi de peste 20—30 de ani sint mult mai mici la corp si mai pipernicite decit cele iesite din edtule normale de trin- tor si de lucratoare din faguri noi, Incé din anul 1895 citiva stupari avansati, por- nind de la ideea ca intr-o celula mai mare, larvele si nimfele au mai mult loc de hrana si crestere si pot da, albine mai mari la trup, au inceput si faca valyuri de imprimat celule de faguri artificiali, fn loc de 850 celule pe 1.dm?, valyuri de 800, de 750, de 700 si chiar de 640 ce- lule pe 1 dm?. Pentru obinerea unei familii cu albine cit mai mari la trup s-a ocupat in mod deosebit_marele stupar belgian Baudoux dupa primul rizboi mondial, care cu ajt- torul unor instrumente perfectionate a masurat: corpul, limba, toracele, aripile si capacitatea gusei, facind dovada ca tru- pul albinei, paryile lui si organele ce-1 aleatuiesc, se dezvolt{ in raport cu ma- rimea celulei in care este crescuta larva, dupa cum se poate vedea din urmatoa- rea tabela : esc, pentru c& nu pot ajunge cu limba in fundul Jor, cum sint florile de trifoi rogu, floarea-soarelui etc. Cum prima stupina mi-o formasem in anul 1939 la Radauyi-Bucovina, unde se seamana mult trifoi rosu, mi-am procu- rat de la apicultorul C. Antouescu faguri cu celule m&rite pentru 10 stupi (700 ce- lule pe 1 dm) si am trecut 10 familii pe acesti faguri. Am constatat, astfel, timp de 5 ani ca productia de miere a acestor familii este mai mare cu 10—13 kg com- Peete cu familiile ale caror albine au ‘ost crescute in faguri cu celule normale, fapt ce m-a determinat ca dupa distru- gerea primei stupine, in timpul razboiului, sa ma gindesc in mod serios sa-mi for- mez o noua stuping. In anul 1947 mi-am confectionat, cu imprumutat de la stat, 93 de stupi de tip Dadant, din care 76 stupi cu rama marita fn tnilyime cu 5 cm, adicS 42/32 om, iar 17 stupi cu rama normali 42/27 cm, Marirea ramei fn tnal- time am facut-o pentru a ajunge la ace- Wawra —Lamginea] Langinea anipi-Siprafaja | Perincirad | Eangimen ) Capactiates celulelor | corputui, or mari, | toracclui, | aripilor, | timbii, | uses, pe 1 dm? = mm | mim rim’ | mm “m 850 a7 | 9,037 20,637 sass | 6,88 | ° 29,90 800 14,28 | 9,375 24,478 4,000 ald | 33,40 750 sz | 9731 22/242 4152 Fal 37.40 700 40 7,700 10, 105 41,950 431 23,10 640 16,00 wois00 | 24000 4/800 8,00 47.10 Cercetirile iui Baudoux sint continuate de Etienne de Meyer, care a prezentat un referat la cel de al XI-lea Congres international de apicultur al Apimondia (Paris 10—17 august 1937) si dr. Zappi Recordati — Italia, La noi in gard s-au ocupat de cresterea albinelor cu corpul mirit apicultorii I. Dobre si apoi C. An- tonescu, care gi-a procurat din Germania un valy de 700 celule pe 1 dm? si altul de 660 celule pe 1 dm?, care a si prezen- tat in acest sens un referat la cel de al XX-lea Congres international de apicul- turd jubiliar din Bucuresti, 1965. Personal sint adeptul albinei cu corpul mare, plini de putere si samatate, care poate culege nectar din flori cu corola alungita, pe care albinele obisnuite le oco- 2 lasi num’r de celule cu rama normala Dadant (la 12 rame Dadant acesti 5 cm in inalyime echivaleaza cu 14 rame nor- male Dadant) iar toate ramele de cat au fost Facute de 16 cm cu 10 rame’ catul, care cipicite dau la extracyia de dupa cules 25 kg miere. Fiind presedintele Cooperativei apicole Prisaca-Roman, am convins comitetul cooperativel si cumparam de la apicul- torul C. Antonescu valyul ce imprima 700 celule pe dm? si am trecut, cu 66 stupi, pe faguri cu 700 celule pe dm®, 10 stupi pe faguri de 660 celule pe dm? pe care i-am primit de la C, Antonescu, iar 17 stupi au ramas pe fagurii cu celule nor- male. Rezultatul a fost de-a dreptul uluitor : an de an albinele din familiile cu corp miarit eclozionate din familii cu 700 ce- Jule pe dm? produceau in medie 10—13 kg mai mult, iar cele eclozionate din fa- gurii cu 660 celule pe dm? cu 15—18 kg miere mai mult, in medie, fata de fami- liile cu albine crescute tn faguri cu celule normale de 850 celule pe dm?, Precizez c& toate familiilé au fost amplasate pe aceleasi vetre si au participat la aceleasi colesuzi. La floarea de trifoi rogu, pe cintarul de control familia cu celule mirite la 660 ce- lule pe dm? fnregistra exact dublu com- parativ cu familia echipati cu faguri avind celule normale, desi ambele familii erau aproape de acecasi putere. Cu ochiul liber se yede ca albina din celulele marite este mult mai mare decit cea din celulele normale, in momentul eclozionarii. Pentru ca in fagurii cu celule mirite matca si depuni numai oud fecundate din care s& iasi numai puiet de albine Iucri- toare si.nu puiet de trintor trebuie proce- dat astfel : — Mitcile trebuie si fie de nalt® va- loare biologic, crescute numai din ou sau provenind din botci de schimbare linis- tik a mitcii, — Fagurii si fie introdusi pentru a fi crescuti numai pe timpul infloririi.cire- sului sau fn timpul marilor, culesuri de la salcim, tei, zmeur, floarea-sbarelui, in ca- turile de miere si si nu fie yinuji mai mult de 24—48 de ore, pentru ca si fie pornitd cresterea celulelor, dar acestea si nu fie umplute cu miere, dupa care se scot. si se pistreazi la rezerva. — Cind avem pregititi toti fagurii cu celule marite pentru formarea unei noi fa- milii, fie ci introducem pé acesti faguri un roi natural, fie cd scuturim toati al- bina dintr-o familie impreund cu_matea, adic formim un roi artificial fri fa- guri_cu celule normale. Ultima rami din familia astfel formata trebuie si fie tot- deauna 0 rami goali, capcani de clidit celule de trintor. Rar se fntimpli ca apicultorul si ‘aibi © satisfacyie mai mate ca atunci cind va vedea numai puiet cipicit de albine, va vedea eclozionind albine mult mai mari, jar toamna in stupii respectivi o canti- tate mult maj mare de mieré dectt in stu- pli care adipostesc familii de albine crescute in celule normale. Daci matca este mici si necorespunzatoare celulelor mari, depunind si oud nefecundate din care ies trintori, atunci albinele o schimba linigtit crescind 13 botci, din care vor ecloziona mitci valoroase, care vor oua fn acesti faguri numai oud fecundate. Albina cu corp mirit este de mare vii tor pentru sporirea productiei de. miere, dar problema cheie este greutatea pro curarii fagurilor cu celule mirite, Dacd pentru 700 celule pe dm? am rezolvat problema intrind in posesia valfului, pro- curarea fagurilor cu, 660 celule ‘pe dm? este mult mai grea, Am primit insi asigu- rarea din partea Asociatiei Crescitorilor de Albine, cX in curind Combinatul api- col va fi dotat cu utilajele necesare pro- ducerii de faguri cu 660 celule pe dm%, ce vor fi difuzayi prin magazinele aso- ciatiei. RELATIA APICULTOR-ALBINA Ing. M. ATANASIU Fancyia de bar¥ a activititi este caracterizati defini natura relasiei apicultor-albin’. Dar, tentat si gindeascd ,in locul albinei* si iese eam pe dos. Practica apicoli ofers multe posi fin cele ce urmeazi vor fi ils omul DESCHIDEREA CUIBULUL Cind stuparul umbla in cuib, deschi- derea este urmat& imediat de un zumzet general, de foarte scurti durata, insotit Eineori si de un atac de albine, acesta din urm&, mai ales seara sau cind timpul este rece, Urmeazi apoi o ingrimidire a al- binelor spre fagurii cu miere, pentru a-si umple gusile, st fie asigurate in caz de nevoie, Toate acestea denot% ca albina este deranjat’ cind i se deschide cuibul. Cunoscind aceste fapte, stuparul va. tre- bui sX se adapteze la Siruatie, de o ma- nierd cit. mai rajionali. Spre exemplu, va deschide cuibul

    S-ar putea să vă placă și