fo iui 22h Tole Nm Xr l A Koy DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA eee rary eee ae a Lad Peele ros Prof. dr, EUGEN MURESAN Perec ct Reoris rma LULZN Prt) SRE LIN REM ec nC LO ere auto ION GRAMA ene eC chaiat rer ee Tere Prin OR aun sc oe Me ACMEU NT EO POR Lo Root COLEGIUL REDACTIONAL rete EPC ott Pears ee CT OE CE Oe CARL? eR acme y CTT aamnS cae See en RESAN Oe Ly a ee a ere Satsuma Ber oer) CO Pate LNTOd ReneS ASOCIATIEL CRES Re) a) MP NALS ene COE Som Cd Fucik nr, 17, Bucuresti, sect. 2 © Cod. 70251 @ Tel. 12.37.34 eG eae en TET E ML Tce ott es Tere CoCOSM MIL NUTMe ccte ne OE CEM este de 63 lei, Abonamentele Pe atc ec ect es) filialele A.C.A. @ Cititorii din Peer eee eee ey ers age we LOSS Pc Spee a Rec cembrie nr, 13,P,0. Box 136— 197, telex 11226, cod, 7011¢ pee eS eerie Lei 5 Apicultura in Romania Revist’ lunar’ de schimb de experient’ §i CCUM ce eee Meet toe cee aL PET Motte ote Oe Ee rl ited Socialist’ Rom4nia Anul LIX %- nr. 5 x mal 1984 CUPRINS 1 V. POPESCU : Prin diversificarea productiei apicole u 13 15 16 a 22 24 27 28 29 aw 32 Srerererererereresererete seresererererererererererevereseserere ret la rentabilizarea stupinei. P, BUCATA, Maria DRAGAN: matea in ‘stup. Z. VOICULESCU: In legituri cu introducerea matcilor in familii sau roi Al. JGUMA: Primii faguri artificiali in stup. Al, PATAKI: Cum pregitese familiile de albine pentru cules, M, ATANASIU: fanoiri si perfectioniri in api- culturi, I. VISOIU: Realiziri inte-o stupini stayionar’. $t. POPESCU: Transportul familiilor de albine, I BALANA, Elena GROSU, Gr. FOTA, Gabriela DOBROTEANU : Cercetiri’ privind rolul albi- nelor in polenizarea plantatiilor intensive de isin in. sporirea producrici de fructe gi a cali- acestora. C, STANESCU: Diafragm’ cu plasi de siemi, N, TOIA: Cu varrooza nu-i de glumit. A, BOAGIU : In fiecare gospodarie si fie stupi cu albine. Cum ciutim E TITOV: Angajament plenar in realizarea sarci- nilor de plan in 1984: Instructajele anuale pe fark cu apicultorii din sectorul silvic. DIN VIAJA ORGANIZATIE] NOASTRE jud. Mehedingi: Pentru continua diversificare $i tentabilizare a producyiei, +» jud. Cilirasi: Angajamente ce cinstesc_ membrii unui cere apicol, CALENDARUL APICULTORULUI * © %: In ajutorul apio apicole in luna iuni Livia RAHAU : Timpul probabil in Juna mai, DOCUMENTAR APICOL rorului incepStor, LucririPRIN DIVERSIFICAREA PRODUCTIEI APICOLE LA RENTABILIZAREA STUPINII ereresoresy Econ, V. POPESCU oo" Nolle conditi te din cauza diminuSrii considerabile 9 masei de flor’ spontana — consecingi a folosirii pe seari tot mai largi a ierbicidelor — ca si practicarea in tot mai mare misuri a stupicituluj stajionar — ca o consecingi a penuriei de -energic reflectata in reducerea posibilititilor de transport — au determinat apicultura sii re- considere a in producitoare. exclusiva de miere gi ccari cum era in trecut si weaci la o diversificare largi a productiei apicole. in sprijinul acestei not orientari a fost elaborat si cadrul fogal al evaluirii produ- selor_stupului in wnitisi conventiohale miere (U.C.M,) prin Ordinul MALA, a, 140 * ,din 22 octombrie 1982, publicat in nr, 12/1982 ‘al revistei ,,Apicultura in Romania. Evahiarea produselor apicole in unitlsi convengionale miere demonstreazi cu 4 posibilitatea realizdyii unor venituri maj substansiale, prin producerea si valo- area, in paralel cu micrea si ccara, si a celorlalte produse ale stupului ca: polen, propolis, liptisor de matci, venin de albine, apilarnil, pisturi si material biologic (tamil de albine, roiuri si mitci), De asemenca, evaluarea produsclor in unitayi convensionale 2, face posibili stabilirea de catre unitiile teritoriale ale organizatiel noastre a volu= si yalorii produselor apicolé, pe care le predau apicultorii la fondul de stat, in yederca acordarii biostimulatorilor, fagurilor artificiali si medicamenteloy, De aceea considerim oportun gi util sii fie cunoscute mai bine posibilitagile de diversificare a productici apicole, pentru a facilita asigurarea unei rentabilitis] optime. a stupinelor in tot sezonul apicol si, in special, in condisiile stup3ritului stayionar sau in cazurile de exceptie cind principalele culesuri de Ia salctm, tei ji Hoarea-soarelui au fost calamitate, In ‘aceste condifii, prin divijarea activitijii stupinii_ si exploatarea intensivi a familiilor de albine pentru diyersificarea productiei, concluziile contirmate de rertitatele obsinute pe gccasté Tinie, au dovedit ca de la o familie de albine in medic se pot obsine si valorifica intr-un sezoy apicol, in diverse variante urmitoarcle produse : 15 kg miere marki, 1 kg ceari, 3 kg polen, 160 g propolis, un roi pe 6 rame si 200 g Liptisor de mated sau 50g apilarail ori 4 g venin de albine, Evident ci pentru realizarca unora din aceste produse sint necesare anumite condijii de cunoastere a tehnologiei pro- dusului respectiv si posedarea utilajelor corespunzitoare procesului de recoltare, condi- es ecesesoseresey fionare si conservare a acestora, eteveverorerera Pe variante de producrie, diversificarea produselor ce se pot obfine de la o fa- milie datr-un singur sezon apicol, tn func- tie de cunostingele teoretice si practice, precum si a bazei materiale (utilajelor) a apicultorului este indicata in tabela 1. Din tabela 1 se poate conchide ca ori- care din cele 3 variante este realizabila fn funcyie de preferinja si ‘posbilitatea practic’ a apicultorului. Prin oricare din ele se poate obtine 0 productie in echi- valenti de peste 63 si respeotiv 70 kg U.CM. si o valoare de peste 1475 si res- pectiv 1 623 lei/familia de albitte produc- tiva. Elocvente fn. aceasta directie sint, cu seuzele de rigoare pentru lipsa de mo- destie a-exemplului relatat, realizirile ob- finute de autorul acestor rinduri in’ sezo- nul apicol 1983, materializate in tabela 2. Raportind valoarea productiei realizate si valorificate la fondul de stat, de prererereresereroterererercrotersrerereres severerevereroes 20953 lei la'cele 15 familii de albine productive, rezulté obsinerea nei pro- ducjii_marfé de 1395,86 lei/familia de albine. Evaluind produsele apicole obsitute in unititi convenyionale miere (U.C.M), e- chivalentul acestora se cifreazé 1a 901,410 kg miere, cea ce revine pe o familie de albine (din cele 15 familii participante la productia realizata) 60,094 kg, productie realizaté in. conditii de stuparit: stasionar, De mentionat mai este si faptul ca aceste produse sint numai cele valorificate pe baza de documente oficiale, la fondul de stat fn cantititile respective nefiind incluse rezervele pentru iernaré si mierea oprits pentru consumul familiar dup. zi- cala din batrini ci: ,cine umbl& cu miere se linge, si pe dogete™ noi adaugind si el, familia, rudele, vecinii, prietenii i tori cei_din anturajul apicoltorului. Produciii apicole si mai apreciabile au a 1Varianta I-a Tabelai Varianta a II-a Varianta a III-a Produsul apicol 7 Vatoa: ay (Valo realizat | Cantitate | U a MeV re |.Cantivate| USM | re | cantitare let ie | Micre 13g | 15 345| 15 ke | 15 345| 15 ke | 19 345 Ceari ve 2,6 6} 1, |r 26 6} 1, |» 26 60 Polen oe 99 | 240) = eal a ema ad Propolis, 100 g 13 30} 100-g 13 30| 100 13 30 Roi pe 6 7. es Ze (tebe satraty | seas 436| 1 roi | 19 450 ee 200g | 348 | 800 mate a [eo a ae =) , Venin de albine Fa cho Hee Seis erg 952 [5 ie idl bs Apilarnil goog. | 347 | soo] — pa | = alll) he TOTAL oy ces jars] = | 706+} 1623) 2,7 | ver fost objinute si de numerosi apicultori bi- nieni care pe Tings diversificarea produ- selor, au procedat Ja dimensionarea op- tima’ a stupinelor fn funcjie de timpul disponibil, practicirii apiculturii, distanta si posibilitatile de deplasare in stupina, nivelul cunostintelor de specialitate, in- Tabela2 Produsul apicot idatealValoare fal U.C.M. realizai cotta lei hg ae eae Miere supetioars | 70 kg | 1820 70 Propolis supe- ior 1,350 kg | 405 17,55 Apilarnil 8/280 kg | 13.248. | 575,46 Famili de albine pe ; 10 rame ” Bbuc | 5480 | 238,40 TOTAL 901,410 = | 20 953 ventarul apicol si alyi factori strins legati de aceasta activitate. Graitoare sint ast- fel productiile realizate si predate la fon- dul de stat tn sezonul apicol 1983 de citre apicultorii : Sofia Pasca din Comeat-Ti- mig — in valoare de 125 500 lei, constind din 3150 kg miere si 545 kg polen flo- ral; 1’ Szilard din Sustra-Timig — in valoare de 43 130 ei, constind din 1450 kg miere si 22 kg propolis; T. Taneu tot din Sustra-Timis — in valoare de 30 300 lei, constind din 1050 kg miere si 50 kg ceari, precum si alti apicultori ca: I. Brinzei, Gh. Hranislayevici, V. Cra- sovan etc. tot din Timisoara, I. Secara din Jebel-Timis, I. Simo din’ Moraviya- 2 ' Timis, L. Ferenczi din Oraviya-Caray Se- verin si al Rerultate remarcabile, pe linia diver- sifickrii productiei apicole au fost obtinute tn. judeyul Timi gi de, stupinele sectoru- lui ‘socialist si cooperatist, evidentyiindu-se conteibaits agua ta fondal’ esnmralizar al statului de citre : Inspectoratul silvie ju- dejean — secjia, apicol& Pigchia, unitate condusi cu mult competenya de iscusitul apicultor V. Grigoras, care a predat 26,5 tone miere, 500 kg ceark, 400 kg polen floral, 42 kg propolis, 100 kg apilarnil si 10 kg laptisdr de matcx, “precum si Ferma apicola a AE.L. Dudestii Noi, con- dusi de apicultorul Eugen Lazir, care a ‘predat: 444 kg miere, 68 kg ceard, 154 kg polen floral, 3,5 kg propolis si 20 fam de: albine prodice aveerox valoate sa ridicat la suma de 42649 lei. La objinerea acestor rezultate un aport tnsemnat I-au avut misurile tehnico-orga- nizatorice si de propagand& luate de or- anizayiile teritoriale ale asociayiei noastre, fn care scop s-au iniyiat gi desfzigurat cursuri de iniyiere — ciclul I si II, consul- tatii Ja cabinetul’ tehnic, conferinge api- cole lunare, schimburi de experient’ si discuyii Ia ymas& rotund’, «Prin extinderea diversificirii produe~ tiei, apicole Ta toate produsele stupului, inclusiy materialul biologic, apicultorii pa- triel noastre au posibilitavea si contribuie, fn tot mai mare mésuri, la sporirea volu- mului de produse agro-alimentare, pre~ cum si la largirea semipreparatelor api terapice.CUM CAUTAM MATCA IN STUP Biol. P. BUCATA ji biol. Maria DRAGAN Institutul de cercetare i productie pentru apiculturd fseepstck lu Gyahiai, amass sau; pao: feito Gepsecal ortcate perlite sas aor tack etamehal raatena paces iacrunding earn sine ios Pevee Mere aelegnre tarrieciealent iene Ieee rlegaraceegritecih ce oes matcii in familia de albine sint diferite ; dee cceen pears a] erey etieslgreal ies peri lefonennteane- stingheriti a lucriilpr de roire artificial; dejiadsviaiees tee: Belialnchiren: fascist tad ene etoeeasGnrzseetrel atspittbasetpiciai* ea Halieae) sda piesenie reeves seed Perstived fect @rii unor unificari ; bly ona mrettren tsi thee tec aaa galseienens reer raids: eee aimee wrec te tea so gaat ree ere retina TA el ictbil cuter meieat aera ee Spee eeen eee tera ee mbes, Paked aparca gndicli pein cablsesca TAGES bealiey sioner ial senegal prliepin ararea Gccagile aise eoiteaiul Gh de nenitenrt,cucmérindirse thes valores: mieele te fie lentes tn Gieiiacae boise vi ete olosessetce Pa irae tan GnikA erate Mah el nae TiseR aecaade aenlO niles ae lamtepeimn tel porin,, sgreurtae ciemet sae etcreutedtoe dreds Epil Succi Mena chon cama gic fepedl mates fipeide loming ¢ de fom es eee tqusvislae a euiea de Werte Arieslurall poate ponviigede ate Teta is Lanse cues aspera tall ariel de albino eee 0. fr neatarat meNOEIca = 6 vach Colmull emiien see: Pause @ abnelor: ¢ cetignsr Aomale ahevicuion in auke meet Adan (Presta comet deniers, fe spayii, prezenja puietului fn toate sta- diile de dezvoltare sint garantii ale pre- zenjei matcii. Matcile marcate sint mai usor de gi- siv la control decte cele care nu au fost marcate. Legat de comportament trebuie si se Tbe ily ecerel dentchirNcetenioenv tiers mitcile imperecheate si cele neimpere- cheate. Matca imperecheata se deplaseaza , Tent pe fagure, chiar sila un control mai eed aracloniet itiodana aa yetoars! gi nu fncearcd. si pXraseascd cuibul si stupul, De asemenea, este mai cu usu rin identificark dacd jinem seama side faptul cd prezenja_sa este wadati de lu- cratoarele din suiti care au capetele tn- dreprate citre ea. Matca neimperecheatt fnsi este mai zglobie, se deplaseaz’ rapid printre albine din care cauz§ poate usor sepa observariei, ea poate zbura si de- seori parkseste stupul, caz, tn care, stupul trebuie lisat deschis (pind la fnapoierea ei. In timpul agitasiei datorate controlu- lui, separdrii corpurilor sau perechilor de faguri, mitcile tinere, tn special, se de- plaseazi cu deosebiti rapiditate putind fi. gisite, nejustificat, pe. ultimul fagure din cuib. Cind acyiunea de depistare a mitcii nu este presanti, determinat? de anumite cauze, se recomand’ ca ea si fie facuti atunci cind ta natura este un cules de nectar in scopul-evitirii furtisagului, Pre- zenja culesului ajuté pe apicultor prin faptul ci pe timpul controlului culegi- toarele fiind plecate fagurii sint mai putin aglomerati. Matca poate fi observati, dimineaya . devreme si seara, in mijlocul cuibului, iar in timpul zilei — pe fagurii marginasi ai cuibului, Un fagure mirginas plin ca miere cipicitX este locul eel mai pusin probabil (dar nu exclus) unde ar putea circula matea, Un fagure cu oud si cu puiet tinkr este locul unde ar. putea fi gisit’ o match gi de aceea acesti faguri trebuie controlai foarte bine, Fagurii_corect olditi, bine pringi. in rami, fir onduliri, gauri sau crescitturisupraadiugate sint de un_ajutor real ti gasirea matcii, Ar putea sd para surprin- zator, dar adesea se gaseste mai usor matca fnur-un. cuib fn care puietul se intinde pe doua corpuri si aceasta deoarece albi- nele ai mai mult spajiu si se tmprastie. Th cazul. unui singur corp, cu puter,, ele pot prezenta tendinja de a se aglomera in cuib, La aparitia primelor flori, c&tre sfirgi- tul iernti, cind populayia familiei de.albine nul este “arte de dumeroasl, jar canta tea de puiet este mick, este mult mai usor ca matea sa fie gasita. De asemenca si spre sfirsitul culesului, inspre toamna, Gnd de asemenea populayia se imputi- neazi. Pentru gisirea mitcii poate fi folosit un procedeu simplu (fig, 1-A) recomandat primavara. In general procedeul este apli- cat de cei care doresc si-si marcheze mat- cile, Se deschide stupul dup’ o probabila _afumare prin urdinis. Se ridica repede, dar cu atentie, toate ramele goale si topi fagurll cil, provizil aflati de o parte si de alta a ramelor centrale, cu puiet. Trebuie Eso sink seama de faptul c&. marca, se regiseste adeseori fn partea dinspre soare a stupului. Dack matca nu a fost gasitd dupa controlul atent al ramelor cuibului, se ingpectears’ podissrul, Hianitsral) pe- rejii si fundul stupului. Un alt ‘procedeu (fig. 1-B) aplicat la stupul multietajat, fecomand’ aplicarea fumului la urdinis timp’ de 3—5 minute, perioad’ tn care-matca este -obligata. sa urce lent. La 5 minute dapa administra- Fig. 1 rea fumului, se deschide’ stupul, se dep’r- teazi podisorul gi eventualele caturi si se cerceteaza’ corpul superior, cu atentiz,: si fn special partea superioatS a ramelor gi apoi podisorul, Se pot folosi dowd capace le stup ce servesc ca suport pe care se agaza caturile sivrespectiv corpul supe~ rior. Daca exista puiet in ambele corpuri este ‘aproape sigur ci matca poate fi gi- sitt in corpul superior. In ambele procedee se recomanda’ ca matca si fie cautati in special pe fagurii care contin puiet tindr si oud, inde ea isi vede nestingherité de activitatea de Inspectare a. celulelor si depunere a oud- lor si datorita acestor spreocupari va da puyind atenzie celui ce mfnuieste ramele. Desigur. ca literatura recomanda nume- roase procedee si v@tiante de a cauta matea, prineipiul dies. find: melanie miarirea fiecdrei rame in parte. Amintim insi diverse variante pentru ca, apicul- torul si poata folosi ceea cei se pare mai usor, mai comod. Astfel se recomanda sa fie indepartayi unul sau doi faguri din margine si controlul cu atengie a celor- lalti'mergind spre centrul cuibului. O alta metoda recomanda plecarea Ja control din centrul cuibului, dup’ ce in prealabil am separat fagurii ca puiet in dou, spre una din cele dou’ pirgi, In acest caz doi oa- meni care stau fayd tn fay de o parte side alta a stupului, de obicei_pasesc foarte repede matca. Se mai practica fo- Josirea unui nucleu sau a unei Hidiye mici de transport'tn care se pun fagurii con- trolati. Cind existd cules in natura nefiind pericol de furtisag, fagurii controlayi pot fi asezayi cu grija linga peretele stupului in ordinea lor, Reamplasarea in stup se face respectind aceeasi ordine. Oricare ar fi procedeul folosit, tn con- trolul efectuat pentru gasirea matcii rama se priveste cu atentie numai pentru a ob- serva matca“. De obicei_matca se gaseste la primul control, Daca totusi nu este gisitd, fagurii cu puiet se pun inapoi fn stup in perechi separate, stupul_ se in chide cca. 10 minute gi apoi e redeschis, Fiecare pereche de faguri se examineaza succesiv, Stiind faptul ca matca are ten- > dinga de a fugi de lumina zilei si de a se ascunde intre cei doi faguri, la desfacereaPere hi peaaderfoxatenntvatigpetienle detcomucwalércelér 2 fagusi perechi+ Apiculeorul se\poate:gisivtn sicuatia de a cauta matca intr-o familie de albine foarte) puternies, 'Pentri aceasti Ivcrare se foloseste urmitorul procedeu (fig. 2) : Familia’de, albine tn caus se depla- seazi‘usor, tn locul ef amplasindusse’ un cain palicdiet are acre Fiod A aSkp en plasath © erate separatoare! Toate lb mele se seuturd ty faya stapulsl gol, pe 0 Sclndars tuclinatt sprjinis pe ‘scndura de gbor pentru é albinele cf poats utes, Matca este ujor de gisit la grgtie dupd ce toate albinele ,s-an strecurat™ tn stup. Peneru upitingd putem afera numal o th fic otpreue Ser Neotoate le ulate {ul find aselag ©. variant a acesint. procedeu consti tn amplasarea fh Ioeul stupulul eu matea ce dorim so idecttficim, a unui stup on 4a ‘corp cu fagucl gol Deasupra corpului $e asaza o gratie separatoare peste care se pune wn corp gol In acest corp gol se squturi albina cave trece prin gras, se. aratoare in corpul cu fame. Mavca va fi Hattesd vor ge pate Disiguy rebuie, tase, coor fn, evidenss faptul ch experienta individualk cheigats 3H spume cuvintal fn, alegerea procedeutul adetvat, Este mult mai ull & ne inchi- uim — funcye. de experienta. aneerioark de ferioada’ din a tn care se face cone frolul — cain unde ea# putes alla mates fu, momentul, respectiv, dectr sf ckutim rami cu rami, intutia jucind un col deo- sebic de important tn reusta. acyiunil Oumetode de gisire a, enstcl lacg 13 pladitl in SULA. recomand’ urmitoncale Apicultorul, s asad intr-o| parte. a srupilu preferabil tu spatale spre soare fic aia del indi stye coudia feeuclor & poats fi vazutl atte imp cle sine ined fn, stup. Clad se sided un fagore din ctib all exe tinut in. mini deasupra stupulul, pendulat putin intr-o parte; dar nu. este examinat imediat. 4n schimb och vor f avintit rapid pe faja expust a fagurelul prmitor imag tn stup. Dack este acolo, ses ear 8 yoo ca ining? fags ae Tuming, etre leapl inferior al ramel, abdomenul stu volumings 4a aceast posi Fig. 2 jie trddind-o. Zarind-o, vom aseza fagu- , tele din miini si-l vom ridica pe cel pe care am vazut matca. Daci matca nu se afla pe aceasta faya expusd a fagure‘ui din stup se examineaz3. cu atentie fagu- rele din mina. Dac& albinele s-au strins in ghem pe tami: matca poate rimine ascunsa spe fagure sub aceastd aglomerare de albine. Puyin fum sau mai bine o usoark apasare cu palma sau degetele le impristie. In felul acesta procedim cu toate ramele cuibului, Dacd nu am reusit sd gasim matca procedim tn acelasi fel, asezindu-ne in partea opus’ a stupulu! si repetam procedura, In caz cd matca nu este reperata se inchide stupul si se reia actiunea mai tirziu. Rezumind ideile sus menyionate, tre- buie ariitat c& operatia de cautare a mat- cli este executata de apicultor tn stupin’ alituri de alte lucréri curente. Se pre- fera executarea acesteia numai ‘cind este imperios necesar i in functie de con- diyitle de mediu, Matcile marcate sint de- sigur mult mai usor de observat evitin- du-se multe nepliceri si economisind timp. Se recomanda ca lucrarea si se efectueze cu un deranj cit mai mic al familiei, cea ce presupune operativitate si iscusiny cip- tigatd prin practic. Desigur cX, dup acumularea unei oarecare experienya, aceasta ‘ucrare este usor de realizat, spo- rindu-se in acest mod eficienya muncii fn stupind,in legatura cu introducerea matcilor in familii sau roi Z. VOICULESCU Adeseori, in discusiile purtate, unii api- cultori se pling cA desi cumpirk mitci de Ja filial, totusi s-a intimplat ca din- trun numar de 10 matci sa nu ramind dectt cu una. Topi considera ca neaccep- tarea se datoreaza faptului ca matcile nu au fost Imperecheate. Oate aja st fie? Sint ferm convins ca situatia este cu to- tul alta. Nu apir nepinierele j-sritututui, unde este posibil sa se greseascd im apre- cierea imperecherii, in, cel mai nefericit caz cu 5%, Sint conyins cd anual 20— 250/o din matcile produse se pierd din cauze care depind de: cunostinjele si rab- darea apicultorului, de starea familiei, de culesul de nectar si polen si in multe cazuri de conditiile meteorologice. © alti greseal mare, care 2 repeti an de an-este aceea ca matcile se introduc fn familii sau roiuri puternice cu multa albina batrina, care este refractara accep- tari mateii. Trebuie sd reyinem amanun- tu] ca primavara timpuriu matcile stint -acceptate cu mare uguriny’, la fel toamna tirziu, spre finele lui octombrie — incepu- tul Jui noiembrie, cind in familii ‘nu mai exist puiet. In practica mea am incercat aproape toate metodele de introducere a matcilor firk a avea siguranja ci pot realiza o acceptare de. 100%. In. revista wApicultura in Romania® nr, 5/1973 am aratat ca, folosind colivia Titov, am ob- finut un numar de acceptari destul de mare, folosind-o cu matca fara albine fnsotitoare. De atunci am imbunatayit fo- losirea_coliviel cu rezultate mult mai bune, In ce consta noutatea ? «Inainte de introducerea, matcii si a al- binelor insoyitoare in colivie, asez in ca © cantitate mai mare de serbet din zahar cu miere, care ocupa 1/3 din yolumul co- liviei, dupa care introduc matca cu 5—6 albine insojitoare tinere eclozionate din familia orfanizata. Colivia astfe] prega- tik o introduc intre ramsle cu puret ale familiei, citeia fi schimb matca sau in roiul nou format, ambele find orfanizate 6 cu cel putin 3—4 ore inainte de primirea coliviei eu matca. La 5—6 ore dupa aceasta operatie cercetez comportarea al- binelor faya de matea captiva. Din cauza ca albinele din stup au acces din exterior Ja serbetul din colivie, atitudinea lor este $n marea majoritate buna. Deschid apoi orificiul pentru accesul’ albinelor in coli- vie jar ca urmare a acestel operatii o rte din albinele ¢nsoyitoare parasesc co Tivia, ducind astfel substanya de marca fntre celelalte albine. Albinele stupului care patrund in colivie trec pe Itng’ marca sise duc la serbet. Astfel, incepe un du-te- vino in colivie si substanta de matca este difuzata tot mai mult fn masa populatiei de albine, Las acest orificiu deschis 24, ore, dupa care cercetez cu atentie daca nu ctimva sint inceputuri_de botci. In cazul in care sint, de desfiinyez, distru- gind larva cu un bay de -chibrit, dupa care deschid orificiul rotund din centrul capacului, pentru ca matca si urce incet si astfel sa fie acceptata. Zn anul 1983 am avut foarte bune re- zultate procedind in mhodul aratat mai sus, Daca timpul nu permite, in loc de a deschide onfieial, fl acopar cu o bucata de fagure presat tn care am fcut clteva orificit cu o sint& pentru rame. Albinele vor largi unul din orificii prin care matea va parasi colivia, Daca pe timpul lucra- rii_condiyiile meteorologice sint nefavo- rabile, vom amina: eliberarea miatcii pen- tru a nu risca pierderea ei. : Un alt mod de introducere a matcii fmperecheate intr-un roi nou format este ‘urmatorul : fatr-un’ stup pregatit pentru primirea roiului_ se agaza 3—4 faguri erescuyi, dar fara hrana sau» 3—4 rame cu foi de cearé presata. In cutia astfel pregatita se va ageza fn mijloc colivia Titov, pregatita cu sezbet si albinele inso titoare, Dupa aceasta pregatire se perie albinele de pe 6—7 rame cu puiet necapa- cit, ridicate din 3—4 familii puternice, in care, in prealabil, sau dat clteva ra- fale de fum ca albinele si-si umple guya cu miere. Lucrarea se executa tn tot cursul lunii iunie-iulie, dup& orele 13, pind la orele 15—16. Dupa perierea albinelor si $napoierea fagurilor familiilor de unde au fost ridicayi, albinele rémase fn noua si-tuayie fara hrana, fara puiet dar cu o mated .captivi, se vor grupa fn jurul co- liviei. Fiind foarte tinere, majoritatea nici nu pot zbura pentru a se intoarce in ve- chile lor familti, Albinele batrine care nu au ce lua din noua familie, o parasesc gi se intorc la stupul lor. Este bine ca din ord in ord stupul sa fie mutat in alt loc, pentru a. indepirta posibilitatea intrarii hoatelor, iar la circa o ord de la scutu- rarea albinelor urdinigul sa fie redus la 4 cm deschidere. Dupa incetarea zborului, catre seara, roiului nou format i se da.o rama cu hrana iar tn ulucul hranitor se toarnd olteva linguri cu apa. Dimineaya se deschide colivia, matca este eliberata de cdtre apicultor fra nici o teama, de- varece fiind vorba de albine tinere acestea nu-si pot face botci din lipsa puietului. Dupi ce noua unitate ia format garda la urdinig iar matca a fnceput si depun’ oua in celulele goale din fagurele cu miere, se fntireste roiul cu rame cu puiet capacit care eclozionédzd’. Aceste rame se dau treptat, cite doud pe siptiming, pints: dau 4 rame cu puiet. In Jocul ramelor cu puiet ridicate fara albina acoperitoare, se introduc ramele goale ridicate din roiul nou format, de pe care, mai fntii s-au pe- riat albinele. In vara anului 1983 am dat unui asemenea roi o matca ngimperecheat’ care a fost acceptati. Folosind un ase- menea procedeu de formars a roiurilor, acceptarea matcilor este siguri. Totul de- pinde de timpul disponibil pe care il pu- tem darui acestei indeletniciri. Pentru pen- sionari nu se pune problema alegerii tim- pului ci numai pentru apicultorii care sint in cimpul muncii. Consider ci cel mai bine se lucreaza astfel: simbata se for- meaza roiul iar duminic& dimineata se eli- bereaza matca; saptamina urmatoare, simbata se incepe ntarirea roiului cu fa- guri cu puiet capacit care eclozioneaza. Nu am/pretentia c& prin cele arlitate mai sus am reusit si gisesc metodele cele mai bune, insa pot afirma cu toata con- vingerea cd procedind astfel, riscurile de a ucide anual 20—250/) din efectivul m&tcilor produse in pepinierele institutu- lui dispare, dacd se lucreazi constiincios. i ‘ i \ \ . : \ \ \ \ ‘ \ \ s \ x \ \ \ \ \ : \ \ ‘ ‘ ' \ \ \ \ \ \ \ \ ‘ \ \ \ \ x \ PRIMII FAGURI ARTIFICIALI IN STUP Prof, Al. JGUMA Liceul agroindustrial Hayeg Ceara este unul din principalele produse ale stupului, fara de care albinele nu ar putea exista. Ea este materialul de con- strucjie folosit de albine in orice adapost s-ar afla ele, fie in scorbura unui copac, fie in. cei mai modernizayi soupi sistema- tici, Dupa cum se stie, albinele nu secret ceara oticind, ci numai fntr-o anumité perioad’ a anului apicol, Iucru de care stuparu!, fncepator sau avansat, trebuie si ind cont. Aceasti perioad’ tncepe din Juna aprilie si se termina la sfirgitul luni august. Deci primi faguri artificiali_ vor fi introdusi in stup de regulé in luna aprilie sau, tn anit. cu prim&veri tntie- ziate, in luna mai. Pentru a nu destrima integritatea cui- bului trebuie s% yinem seama de doi fac- tori: unul intern, adick de puterea fami- ide albine si unul extern, adicd de conditiile climatice. Succesul deplin il putem obyine- insi numai prin corelarea judicioas’ a acestor doi factori, altfel rezultatele obsinute putind fi contrare celor asteptate, care si frineze dezvoltarea familiifor de albine. Un lucru foarte important de care tre- buie s& yinem numaidectt seama este si lo- cul unde se introduce noul fagure artifi- cial: Daci introducom noile rame cu fa- guri artificiali in mijlocul cuibului riscdm sa destrimam regimul termic al familiei de albine si si pricinuim ricirea cuibului sau chiar imparyirea , lui in. doud unitayi, ‘Acest procedeu aplicat primavara de tim- puriu este cao sabie cu dowd t&isuri : putem capita intr-o perioada foarte scurta un fagure in plus cu puiet, dar in acelasi timp noul fagure artificial, actionind in mijlocul cuibului cao gratie Hanneman, poate reduce suprafaja de puiet la ju- miatate, ; Asadar Jocul cel mai indicat pentru in- troducerea fagurelui artificial nu. este mijlocul cuibului, ci spayiul dintre ultimul fagure cu puiet si rama de acoperire. Pen- . 5,truca_primele rame cu faguri artificiali sa fie introduse in stupi cit mai devreme, la revizia sumard a cuiburilor tebuie sa strimtoram familia la maximum, ast- fel tnctt sa nu existe portiuni de rame neacoperite compact de albine. In condifiile ,arii_noastre instinctul de clidire apare, inca din luna aprilie, odata cu inflorirea rachitei, a pomilor fracti- feri, a rapiyei de toamna sau_a_ salcici, jn functie de zona unde se afla instalatt stupina. Aceastd aparigie a instinct ui de cladire este’o intercorelatie fireascd dintre familia de albine si mediul ambiant. In perioada repausului vegetal acest instinct dispare gi el. Odara cu trezirea vegetatici, a aparijiei polenului, nectarului, a caldurii solare, el apare din nou, Cind timpul este frumos, cid pomii fructiferi au albit si la urdinisul stupilor se observa 0 activi- tate intensa, putem face un. control fie~ Sirei familii de albine ridictnd: rama de acoperire, Daca. partea dinspre interior, adick aceea dinspre puiet, este curagata de albine pentru ca matca s depun’ oud, inseatand ch este cazul si Kixgim -cuibul familict ‘cu un nou fagure, din principiu — unul artificial. Mu'yii apiculibri se tem sa treaca la aceasta lucrare atit/de timpuriu, motivi cA astfel ar facetini dezvolrarea fami! de albine. Totusi a introduce un fagure artificial in cuibul familici nu este ace- lagi ducru cu introducerea unui fagure nou, deja cladit. Fagurele olidit introdus dupX ultima rama cu puiet prezinté dez- ayantaju! ca in celulele sale, deja tnalyate, exist? mutt aer rece, lucru ce nu se in- timplz cu noul fagure artificial. Dup% introducerea noului fagure, daca timpul continua si fie frumos, el va fi repede clidit si dup’ 2—3 zile instminyat de matca familiei, Daca totusi conditiile at- mosferice devin neprielnice zborului albi- nelor, atunci vom hrani familia cu sirop 1:1 chiar dact avem suficienta miere) tn stup. Odati insdminjata noua rama cu puiet poate fi mutark fn mijlocul cuibu- Jui si tn Jocul ei introdusd alta. Atunci dnd familia este destul de puvernicd pu- tem introduce cite doua rame cu faguri artificiali deodata, de o parte si de alta a ramelor cu” puiet. Familiile puternice cladesc fn timpul tnfloririi, pomilor fruc- tiferi_ numai celule de albine, iar matca le insiminyeaz’ foarte repede. Nu acelasi fucru se intimp!a si tn timpul culesului de la saleim, cind familia cladeste faguri mult mai repede, dar ei sint umpluri cu miere chiar daca se aflé in mijlocul cui- bului, De aceea, in pericada culesului principal este bine sa se aiba mai mult fn vedere obinerea de cit mai multa ceara prin folosirea ramei cladivoare, care nu reste decit o rama goala insirmatd si plasati dup ultima rama cu puiet. Procedind astfel, pina la terminarea, inflorivii pomilor fructiferi, putem obsine cel puyin 3—4 faguri claus care in toamna vor intra ti componenta cuibului de iernare. Introducerea fagurilor artifi ciali_nu trebuie oprita aici, In anii fayo- rabili apiculturii se pot clédi 15-20 fa- guri artificiali, De exemplu tn anul 1982 am introdus in familiile proprii nu mai puyin de 15. rame cu faguri_ artificial, Astfel, atunci cind pomii fructiferi ay in- florit dupi 1 mai si timpul a fost favo- rabil pe toaté durata fnfloririi, familiile mijlocii. si cele puternice.au oladit cite patru faguri, La -saleimul unu, Ja care culesul a fost mediu, majoritatea. fami- iilor au cladit cite trei faguri artificiali, iar la salctmul doi la care culesul a fost deosebit de bun am obtinut cite patru-fa- gc cladiji. Culesul la munte a fost ‘carte “stab cu o perioad’ mai buna de’ numai trei zile. Totusi familiile de albine au cladit cite un fagure artificial. tn sfirgit pe timpul culesului principal de vari de la floarea-soarelui, a carui in- tensitate a fost putin peste mediu, au fost claditi inc& trei faguri artificiali, Deci_pornind de la o familie mijlocie cu‘cinci rame ocupate compact; am ajuns fa sfirsitul culesului de vara la 20 rame “complet cladite. In concluzie, folosirea la maximum 2 instinctu’ui albinelor de cladire a fagu- rilor realizim : innoitea fagurilor, indbus girea instinctului de roire, ridicarea pro- ductiei de ceart, mentinerea starii de sa- natate a familiilor de albine, obyinerea de noi faguri de rezerva si in ultima in- stanja contribuim la sporirea | eficienyei economice a activitagii in stuping,CUM FREGATESC FAMILIILE DE ALBINE PENTRU CULES ‘Al, PATAKI Pentru propagarea metodelor avansate $n stupirit, literatura noastra’ apicolé a scos in evidena in foarte multe articole, superioritatea stupilor multietajayi asa de cei orizontali, folosind pentru aceasta, printre altele si conferingele judeyene ti- nute de popularul scriitor apicol C. L. Hristea. Cu toate acestea stupii orizon: tali sine incd preferayi de unii stupari amatori, prin simplitatea. lor, preg’tirea usoarX pentru transportol in pastoral. gi usurinfa cu care permit ingrijirea fami- liilor dé albine. Mai au tnsd si avantajul, asa cum arataé C. Antonescu “in cartea sa, Albinele si noi, ,,...cd intirzierea sau grabirea unor intervenjii nu_influenyeaza totdeauna in riu viata, activitatea si pro- ductivitatea familiilor de albine*. Dau deci toleranta.necesara stuparilor amatori SA se ocupe de aceasta indeletnicire in timpul Jor liber rimas dupa asigurarea obligagiilor de serviciu si familiale, lucru pe care fl consider esenyial. Din, pacate, in pastoral am vazut cd stuparii care folosesc stupi orizontali, in majoritate,.nu aplici nici o metodi de pregatire a culesului, Pur si simplu Iasi toate ramele din stupi la discreia fami- liilor de albine. Munc& simpla si pusin3, dar si rasplat% relativ puyin’. La acestia matca insaminjeaz’ dupa voie si putere um numir oarecare de faguri, cea ce la familiilé’ puternice poate duce la intrarea in frigurile roitului inaintea sau in tim- pul culesului. de Ja salcim si la ingreu- area extragerii mierii de pe un num&r mare de faguri cu puiet si miere. Dacd stupul roieste se poate pierde atit roiul: in al doilea caz ca sa se. dau la centrifuga fnedleind normele de si de crestere a. albi- cit si recolta, iar se obtin’ miere, faguri ca puiet, igien’ alimentara neler. Pregitirea propriu-zist a culesului. de la salcim il efectuez cu 1014 zile ina- intea Inceperii culesului. Acesta incepe cu segalizarea familiilor Ia puteri corespunzi- toare mérimii stupilor, plecind de teza ci pentru atingerea popularii optime a stupilor cu albine la inceperea culesu- lui, in proportic de 2/3—3/4 din volum, la data egalizirii familiile trebuie si aiba puiet compact pe 7—8 rame la stupii cu 20 de rame si la cei verticali cu magazine, jar orizontalii cu 23 rame pe 8—9 faguri. fn rastimpul rimas de 10—14 ile, din acest puict circa jumitate eclozioneaz’, asigueind popularea stupilor in. proporyia prtconlaatt, Inventariind si facind socose- ile pe hirtie, intiresc la nevoie familiile rimase {n_urmi cu tame cu puiet Iuate de Ja familiile ajutitoare gi de la familiile puternice care trebuiese slibite sau de la familiile slabe care se desfiinyeazi, fin anii buni, cu puietsl excedentar intiresc fa- miliile ajutitoare la nivell celor produc- tive, Cu aceeasi interventie pregitesc stupii pentru cules in sistemul strinsurii cat in cuib astfel : mut matca dup’ gratie in sensul opus al stupului fard de urdinisul folosit, pe rama pe care’ gisesc, for- mind tm, nou cuib cu 2—4 rame cu puiet necipicit, 2 rame cu coroand cu miere, bune le ouat si cu o ram& care’ contine miere si pisturi, Hisind loc dups dia- fragm’ pentru 2—3 rame ou faguri arti ficiali. In partea opus a gratiei urmeazi restul ramelor cu puiet, mentinindu-se uni- tatea cuibului in cele dou’ péryi ale gr tiei. In completare, agez rame cu fagurl claditi, Lsind loc la margine, dup’ dia- fragm%, pentru alte 2—3 rame pentru cladit. In pastoral stupul pleack tn aran- jamentul aritat, cu exceptia ci ramele pentru ‘cladit pleacé goale, instrmate, exe- cutind fatinsul sirmelor si’ echiparea lor cu faguri artificial doar inaintea introdu- ceriivin cuib, pe. timp cilduros. Consider neindestulitor volumul stu- pului orizontal pentru dou familii pro- ductive; cunoseind faptul cd pentru matu- rizarea mierii la culesurile intensive albi- nele au nevoie de. spatiu mirit, Din Ia ipo- . 9aceasté. cauzi, dack iernez intr-un stup dou% unittyi (coiuri sau familii ajuta- toate), la pregatirea pentru cules mut una din familii cu o parte sau intreaga zestre de puiet, aitsnid familia rine tn stup cu albinele zburStoare care se intore Ja vechiul loc, echipind stupul asemanitor celor aratate mai sus, catul cuib formin- du-se in locul familiei_ mutate. Familia mutati, slabiti de albinele zburatoare, pleaci in pastoral fn jumatatea unui stup orizontal, impreun& ca o alt familie ase~ manatoare, tefacindu-se pentru culesurile de vara. Cind dispunem de biostimulatori aceste familii nu fe deplasim la culesurile de la salcim. Dac¥ cele dow’ roiuri sau familii ajutitoare iernate in acelasi_stup au primayara dezvoltarea caracteristica stupilor productivi, sint mutate in lazi separate §i folosite separat, inlaturind ast- fel farimiyarea unor unititi capabile pro- ductiei individuale in sezqnul respectiv. In locul lor desfiingez familiile slabe. Montarea unei magazii peste stupul ori- zontal preconizat de unii, consider ca des- fiineazd avantajele primordiale ale stu pului,' simplitatea si usuringa de tngrijire a familiilor de albine, ingreuntnd rotodacs stupul peste masura, La declansarea culesului intercalez de 0 parte si de alta a gratici 4—5 rame, cu faguri artificiali intre cele cu puiet, lasind fn continuare nederanjat stupul pina la extractia mierii sau terminarea culesului, fn timpul. culesului, puiewul eclozioneaz’ din fagurii catului cuib, locul lui, fiind ocupat de mire, “‘Tintnd'seama de faptul c& albinele depoziteaz’ cu precddere nec- tarul in fagurii eliberayi de puiet, a ex- tracfie trebuie sk avem grija sé nu Misim stupul fari rezerve de miere, La recol- “tara .mierii se verifica fagurii now con- struiti din noul cuib, extragind la nevoie mierea depozitatt pentru prevenirea ru- peri lor Ia transport, Kirgind cuibul dup’ necesitiyi cu faguri buni pentru ouat. Atte la restringerea cuibului dinaintea culesului cit si Ja lirgirea Iui tn timpul culesului care poate dura 2—3 sXptimini, trebuie sh ginem cont si de necesitatea refacerii puietului pink la culesurile care urmeaza si la care dorim si participam.. Lokam: Metoda, pe ling’ separarea mierii pen- tru extras, prezintd si avantajul reinnoirii a 4—5 faguri din cuib, fayé de 1—2 fa- guri cite reusesc sa reinnoiesc la stupii verticali cu 10 rame tn timpul culesului de la salcim. tr Cine considera greoaie metoda din cauza necesitapii cdutarii matcii, poate fo- losi_metoda mutarii cuibului in partea opust a stupului, dup’. gratie, operatie ce se efectueaz imediat dup’ declansarea. culesului. Aceasta metoda se poate folosi deci si in cazul familiilor ceva mai slab dezyoltate, Si la aceasta metoda se pot introduce 3—4 faguri pentru crescut, in- deosebi in_poryiunea unde a fost yechiul cuib, ca sa nu lrgim cuibul propriu-zis peste misura, in perioada cind de fapt ar trebui s4 restringem cuibul. Intoreind stupul cu latura scurté in fay si deschizind urdinigul din capat, asezim ouibul in pat cald.Metoda considerata demodati renaste mai ales la payilioanele pe roti. Ea separa foarte bine pastura pe primele rame, puietul pe urmatoarele si mierea fn continuare. Separarea pasturii are importanga deosebita fn anii ploiosi la culesul de la salcimul de deal, cind din cauza excesului de polen se blocheaz’a ma- joritatea fagurilor de cuib, matcii rami- nindu- de ouat numai portiuni de faguri- Si aceast’ metoda se combina Ja stupari- tul pavilionar cu metoda cat fn cuib saw permutarea cuibului. Daca metoda strinsurii cat in cuib, care vizeazi i o restringere a ouatului matcii, . se preconizeaza tadeosebi la culesurile de la salcim, Ja culesurile de vara se potri- vesc metodele permutarii cuibului si in- versarea stupului 3n pat cald, metode care nu afecteaza meninerea cantitayii puietu- lui, conditie necesara Ja sfirsitul verii pen- tru‘intrarea familiilor cu multe albine in jarna. Desi pregiétirea ‘famililor pentru cules comport unele lucrari in plus, ceea ce vine in contradictie cu cele aratate la in- troducere, aceste munci in continuate se ramburseaza cel putin dublu in economia de timp si munca la extrasul mierii, Ji- mitarea ouatului matcii influenyind po- zitiv si recolta de miere.INNOIR! $1 PERFECTIGNARI IN PRACTICA APICOL = Ing. M, ATANASIU aa Bay a t Am pentru ce sistematicd s1 curajoasi ipe linia noului, Fe ID De ee Veer ee Pentru introducerea nowlui in practica apicoli punctul de plecare tl reprezints “Zestrea apicol’ si starea in care se aflé, lus doringa de a thtreprinde ceva, pentru Imbunatipire. $i ca totul si mearga bine, si enumeram principalii factori de care tyebuie si jinem seam’ tn cadrul tncerc’i- rilor pentru care ne-am hotirit: 1, CRESTEREA PUTERI FAMILIILOR. Literatura de specialitate recomandi menyinerea in stupin’ numai a familiilor puternice. Acestea dau producti mari, rezisti mai bine la boli, consuma mai pu- tin% miere in sezonul rece si necesita mai puind muncd, Deci numai avantaje. Cum si ajungem la familii puternice ? Foarte simplu! Pentru aceasta nu este nevoie de un model anume. Lum ca mo- del cea mai bunit familie a stupinei si ne propunem sx le aducem pe toate celelalee a acelasi nivel. Acest deziderat mu se va realiza din primul an, dar progresele se vor constata chiar de la inceput. Cu timpul, pretensiile vor creste si se va- ajunge Ja o stupin’ ou familii puternice si rezultate foarte bune in fiecare sezon. refinut, este ci acest progres near fi fost posibi pirisite, treeindu-se cu curaj Ja tnnoire gi perfecsionare. sistat asuipra acestui aspect, deoarece este valabil si pentru. apicultori, $i iati fapt, trebuie si fim convingi, ci o imbunatisire a mun se poate face pe nesimyite, iar rezultatele vor fi cel mai bun impuls spre o munci Dintotdeauna, omul a fost preocupat in permanent si utilizeze capacitatea isco- ditoare a mingii sale citre mai bine, in toate domeniile de activitate. Astiel, de-a lungul pului s-au imarcat trepte de evolutie pe dropt cuvint spectaculoase. Cea ce .trebuie il, dacd ideile conservatoare n-ar fi fost Aja cum se stie, fara noastri are o foarte veche si bogati tradisie apicol’, iar in prezent se afli la loc de frunte dn apicultura mondiala. Stuparii nostri se bucuri de mari avantaje, sub formi de asistenti tehnici gratuit: turk de specialitate bine reprezentat’ prin cirgi, reviste, broyuri si multe altele, Cu toate acestea, metodele tradifionale de stupirit im drepyi, trebuie si recunoagtem eX. fiveir Iucruri si obiceiuri cu care s-a obignuit de cind se stie. Chiar daci recunoastem acest se manifest pe alocuri din plin. $i ca si, ia dintre noi ii vine geeu si renunje la apicole se impune. Trecerea S i \ : \ \ { material apicol abundent, litera- \ i : { , \ \ \ \ 2, FAMILILE SLABE, Bornllifie Mabe! in eomraselett cdle" pu: henteey alte tial dedavahea\ouee, arele dit Elaeatlacttl uestat Mteari revs ates Cae ee a fermi ad ie Bakes tate Jaharelialabe Sint rare cazurile cind din neatenyia stuparului ‘0 familie puternicd poate de- Geearebe Depa es rere Nea a eae libel Gebeabx trheqtlctpant mt siallates NnbesttO ia toma Venger once Sif gral retdlev'Se ehtene de Goacrt ds Ih va) SGbU dandcalt dau acetals cate, Soild naan alana HU he ist tae CTE Hificaat ed Maeincaas Apa geen fae jndlirahie!coleratelan Ab anrtd/eeisine i HiGieta iis aba bata WuteE Ee Ca soos Sse Ta bertiele atts Rijbinueledlevdetsnnad tre Prartereeuit for: Hatendellaviteanutneedl putin pale Fame bine ateperiee, din cate cal pusin aaa cal puier etpeete Un astfel do'qucten esta corebillec eacanebanets hia etee= Genital qf hse dervoles aalitiens, Maat? Hage ie bike pee damn Diack) hac Haloade Qs staeraie es cules, seal Ha, trebal sa anielving, woo Gi tial Geen urmarite in actiyitatea lor. Daca slabe Sidi creccrmule pute: atactais niees vat fice Halpin ane’ca ale Fal, fr print adaugirerae maeadl Bislb Ee aHaifa wean demrecomman&tilencsy se: ac Berea stn ldelonseeh mete unires a dGim'oei cei famaili’ slabe se va alege matca consideratt cea mai buntapredindi-so Gop! activieacea din SERIA HERG fee EES ee a : Nu mai insist asupra avantajelor unei A octata’ pracseutiy cepaicce piece stn Peccgre garde curaj alc chiar ameaise Tai epee 3. MATCA, Sevail catmatea'gres dd “rol Niithor: tn cijigitneea aie teenies aumnas ex Teale eigen Gar wate dome ae acrisitice aralbuatlony Ene lchitawacer uci eeael ene (faartenaderaeatee “vor! Pectin ott ts BB Ge ie acetal curds diss spaced puteur Teepe vianie sAcelia cebuie sks He CORE Bie fee Sialic gealelnieneaat ae Beat fart ce pueedvlatiita tlm crew) face aualia ge anteniad anc! Sie, Match aus feu aa eave ae Tie Galege. iapintcles Gena ceeank dchidiae dig’ eden one Stee cele ce area paises Sa sree as meee eoihde Sample nee) aibincor, ae Bie bltads aan aereee, Bereta cic pespaliassl encase asia Au fost aratate toate acestea, pentru a segs ack b faaiciaprenla tt terrae nee gate edicwie de mal ust pea ince euitets we ec ee poramientalnc Son aeR Ton eens Tesreaniesye ree Geren mai aca) HpHavenols Ghutaie a Gael tare gen ve fee tims 1a Peale Poyude ce elute as nercven Tira iron litte Sone aeeai tea ist Tae ore ieee nies eset saute eect Dace deere rabig eee eee Gaia aon Reena eeeees tnisnen de: nach ta vedeven det caabermenant ee natin, 4, ACTIVITATEA ALBINELOR. Mentinerea stirii active, de-a lungul Sntregului sezon, repreziata un factor im- 12 portant pentru menyinerea_puterii fami- liilér de albine. fn conditiile actuale de stupirit, de cele mai multe ori, aceasta depinde de grija pe care o are suuparul ds etbceival studs Alegerea vetrclor, pregitirea familiilor de albine si transportul acestora, fari ta- gadi ‘si au importanya Jor. In vederea stabilirii i conditiilor optime necesare fa- miliilor de albine in timpul transportului, au fost facute diferite observayii si cer- Cetari cu, rezultate foarte utile pentru practica apicoli. Astfel, au fost formate dou’ grupe de familii de albine * din care prima avea 14—15 faguri cu puiet capacit si 4,5—5 kg albine iar a doua grupa avea 10-12 faguri cu puiet cXpicit si 3,5— 4 kg albine. Temperatura si umiditatea relativa a aerului din mediul.ambiant au variat tn- tre 19—28° C gi respectiv intre 55—781/9. _ In ce priveste temperatura aerului din cuibul familiilor de albine tn timpul trans- portului, aceasta “a variat tn cazul ambe- lor grupe intre 34,2°C si 35°C, cn preci zarea. ca in cazul familiilor de albine mij- locii temperatura din cuibul Slbinelor, tn timpul noprilor era cu 0,6—0,9°C mai ‘mica fayi de temperatura din cuibul fa- miiilor puternice. De asemenea, s-a_constatat ci in tim- pul transporturilor ficute dimineaya tntre orele 4 si 8, cind temperatura aerului este de 15—16°C si viteza mijlocului de transport de 50—60 km/ori temperatura ‘din cuibul familiilor puternice a crescut cu circa un gtad si a scizut cu aproxima tiy un grad fn cazul familiilor mijlocii. De observat ci in timpul transportului, . -cind temperatura mediului ambiant este de 15—16°C, in cuibul familiilor de al- Dine nu se fnregistreaz’ nici o crestere a * Peclarstvo 12/1982, pag, 15. ‘ temperaturii, ci dimpotriv’ o scidere a ei tn caval familiilor cu putere mijlocie. In schimb s-a observat cd dack durata transportului, este de peste 5 ore si tem- peratura aerului se situeazi intre 23— 25°C, in cuibul familiilor de albine pyter- nice se creeazd un microclimat dintre cele mai nefavorabile, temperatura in acest caz atingind 38—41°C iar in cele mijlocii 365°C, Ridicarea temperaturii se dato- reste in general drumutilor impracticabile sia reducerii vitezei de transport. Totodatit s-a stabilit cX in timpul opri- rii_autovehiculului si descArcirii.stupilor albinele sint puternic agitate, temperatura din cuib atingind 41°C. fn acest caz albi nele pier, mai ales dacé fagurit sint noi jar suprafaya cu puiet cdpacit este simti- tor de mare. De aici rezult c& este indicat ca trans: portul familiilor de albine s& se fac seara sau dimineata, iar daca durata transpor- tului este peste cinci ore si temperatura mediului ambiant este de 23—25°C si mirim spasiul de refugiu si si asigurim o ventilayie corespunzitoare puterii, famili- ilor de albine. De asemenea, s-a stabilit ci nu sint ad- mise pornirile ‘si opririle bruste, -acestea in toate cazurile contribuind la ridicarea temperaturii din cuibul_albinelor, iar atunci cind transportim familiile de al- bine deosebit de puternice ‘si cind tempe- ratura aerului este ridicati, si marim vo- funn] stupului, prin adiugare de corpuri suplimentare, echipate cu faguri goi si si marim ventilayia. Nu este recomandabil si amplasim stu- pina nici la marginea padurii unde curentii sint mai accentuayi si nici tn mijlocul padurii unde diferenyele intre temperatura si_umiditatea relativa din cursul zilei si cele din cursul nopyilor stnt mult mai mari si au .o influent’ negativi asupra evaporarii si eliminirii vaporilor de apa djn cuibul albinelor, cu repercursiuni nedo- rite atit asupra dezvoltirii optime a fa- militlor de albine, ctt si asupra produce tiei de miere marf’. 15Cercetari privind rolul albinelor n_polenizarea plantatiilor intensive de visin in vederea sporirii productiei de fructe sia calitatii acestora* Ing. I, BALANA, biol, Elena GROSU, ing. Gr. FOTA, ing. Gabriela DOBROTEANU tn ultimii 10 ani, in livezile intensive de visin s-a fnregistrat un ,fenomen de nerodire“, care poate fi generat de urma- toarele cauze principale : existenfa in cul turd a unor soiuri care nu satisfac pe de- plin exigentele pomiculturii moderne: si rodirea defectuodsa ca urmare a neasi- gurarii unei bune polenizari. Asigurarea unei bune polenizari este determinata atte de viabilitatea polenului soiurilor compatibile, cit si de prezenta insectelor polenizatoare, care au rolul de a asigura polenizarea incrucisata. Ori, prezenja insectelor polenizatoare este deficitar’ ca urmare a micyorarii entomofaunei spontane, cit si a stingheritii activitayii acestora si in special a albinei melifere, fie prin acyiunea factorilor di- namici, fie prin interventia tratamentelor Pe plan mondial s-au fntreprins nume- roase cercetari in scopul stabilirii condi- jillor necesare unei bune fructifictri, Pal- mer J. (1968), Keith N. D. (1972), Lan- gridge D. E., Lecomte J., Lerin M. D., Roy C. Rom (1973) etc. au, demonstrat rolul albinei. melifere in obyinerea. unor Ite echilibrate si de calitate superi- oara. in yara noastra in 1965, Bordeianu Th. atrigea atenjia asupra_ necesitapii asigu- rari polenizatorilot, afirmind ca poleni- zarea inerucisata la pomi este practic efec- tata doar de cétre a'bine. In acest context in anii 1980—1982 La- boratorul resurse melifere din cadrul In- stitutului de cercetare si productie pentru apicultura a luat in studiu valoarea meli- ferd a visimului, procentul de fructificare si calitatea fructelor obtinute tn condiyi- ile unci, polenizSti controlate in vederea stabilirii unei tehnologii de polenizare cu albine a’ livezilor de visin. * Referat prezentat la al, XXIX-lea Congres APIMONDIA, Budapesta, 1983. 16 MATERIALUL '§I METODA DE LUCRU Tactile ad foge alectuate ts plantaysa do ipciln. Facele yi Selbecceareiae Mitre angle er aetia Ulett cat Ge ohdureics pel dab, aeid presen tru. Din punct de vedere al aprovizionarii Gitlenena ainkele smcoale, collie focadressa tn. class celor bine aproyizio Beco oat meen east lat sain lente acai tear Pietapa. de vise ta stat de 8 ani Fete eres aan el Searsolenieeat dary aaescalsce souls “polenieatpere Mari timpurii, Timpurie englezeasci, Ra- pare Rede (cement Diseanyaideyphece enc de 5-10. teventad un mumie. de 350, pomi/ha. Eficiecta polenivicl ca albino, sai ur- mirit in dows vatiante. at 7, <= polentzacea liberd ‘cu famili de albine amplasate.la 1000 m i 400 m de livadi precumesi eu familli de albine amplasate. in jnteriorul, livezii, tn qure&r de 2 si 4 familii de albine/ha livada. = Vy polenizarea savurari folosind sub izolatoace o familie de albine pentru fie- tare. pom Scomparatiy ca port izolagi. in condi de autopolenizare. Pentru. polenizarea.plantayiilot devi gin sau folosic familil de albine puternice, svind 810 rame ci albine i 4—6 rame cu puiet pentru a realiza © polenizare complets #1 a. crea yFoamea’ de polen*. Stupii au fose amplasai tn. livad’,. in, momeneul ia’ cave, 4nflosirespomilon a fost de 10-12%, In cazul_ varlantei cn area familli albise/na, stapit an fost pla- Foyt lavaslvurile nui pierat ccu;larura de 100 m pentrua asigura. acoperirea ariel de zbor. La varianta cu 2 familii albine/ Tha veeapil acieecricer dniiayeolsunlopiicelne diagorala. patatatui,.Stupii aw fost age- ray co urdinigurile spre rasieit si ageza- rex lle th werea cca teat, aittell snete tn .prima jumatate a zilei, cind albinele stat active si nu’ fie umbrite de tulpinile ar- borilor. 7 Pe fntreaga perioad’ de inflorire, stu- pii au fost stimulagi cu sirop de zahar, administrat in -hrdnitoare la interval de 2 zile.. Tzolarea “pomilor sa efectuat tn sta- diul de buton floral avansat si totodata s-a tnregistrat si numarul butonilor flo- rali/pom., Cunoseind numarul de flori/ pom s-a stabilit num%rul de flori/pom si Ja heetar ‘si totodata procentul de fructe legate/ha. Numarul de, florifha a con- tribuit la stabilirea incdrcaturii de stupi Ja ha de livada stiind ca Ja 0,5 milioane flori este necesara o familie de albine. Calitatea fructe’or s-a apreciat in func- tie de gréutatea, lor. Valoarea riectaro-polenifera. a visinului s-a stabilit prin determinarea cantitapi de nectar/floare folosind capilare de sticla cintarite fnainte si dup& recoltarea necta- rului. Concentratia in zahar s-a masurat cu ajuworul. refractometrului. Cunoscind cantitatea si concentratia nectarului pe floare precum $i riumarul de florifha s-a calculat cantitatea de miere, la ha. Un alt mijloc folosit pentru aprecierea valorii melifere a fost realizat prin sta- bilirea frecventei de vizitare a florilor de catre albine. Datoritd existenyei unei strinse corelayii intre conditiile climatice si procesul de polenizare si fecundare a florilor s-a urmarit declansarea fenofaze- lor de finflorire parale! cu mersul yremii- REZULTATE $I DISCUTU 1. Mersul vremii si declansarea fenofa- zelor de inflorire, Corelind fenograma cu mersul vremii (temperaturii) se constata ca odata tnsu- mata cantitatea de caldura necesara inflo- ririi, primele flori se deschid la ridicarea temperaturii.imediat peste 10°C. Datele meteorologice in cei trei ani ana- lizayi arat’ ck mersul temperaturii orare minime si maxime, Snregistrate, nu a fost lin crescdtoare, ci foarte neregulat, pre- zentind cresteri si scaderi bruste, chiar im cuprinsul acelecasi zile. ‘Aceste conditii au influentat negativ declansarea fenofazelor de inflorire si du- rata infloririi. In cadrul ‘celor trei ani de studiu, vis nul a inflorit la date diferite. Cel mai devreme a inflorit in anul 1981 si anume la 13 aprilie, cel mai tirziu la 26 aprilie, jn. anul 1980, diferenta intre datele de in- floriré fiind de 13 zile. Durata de inflo- rire a fost de 8—16 zile. Prezenta precipitatiilor a stinjenit de asemenea bunul mers al fenologiei inflori- wilui mai ales dacd avem in vedere ca s-a_asociat cu coborirea minim’ pind la O°C. Astfel, in 1981 lapoviga si ninsoarea care au intervenit dupa inflorire a facut ca durata de inflorire si se prelungeascad ajungind la 16 zile. evolugia se~ funcgie de 2. Valoarea melifer3 ji creyici nectarului in temperatura aerului. Producyia de nectar la visin a oscilat intre 0,9—6,4 mg/fl, iar concentrajia nec- tarului in zahdr intre 5—320%. Media producyiei de nectar a fost de 2,56 mg/ floare cu o concentratie in zahir de 2790. Cele mai mari cantitiyi de nectar de 6,4 mg/floare au fost tnregistrate tn pri- mele ore ale zilei la temperatura de 14— 15°C cind concentrajia in zahdr a fost de 5,7—10%. Observatiile au aratat cd albinele ignord acest nectar, cu concen- tragie scdzuta in zahdr. Pe masura’cresterii temperaturii aerului, creste si concentrayia fn zahar a nectarului. Astfel, la 27°C can- titatea de nectar a fost de 1,75 mg/floare cu o concentrasie maxim’ in zahir de 320/9: In jurul temperaturii de 24°C, cantitatea de nectar a fost de 3,60 mg/ floare cu © concentratie de 26%/o. Cunoscind cantitatea medie de néctar pe floare, concentrajia in zahér mg/floa- re, durata unei flori, de asemenea numa~ rul de flori/pomi si la hectar s-a stabilit cantitatea de 42 kg zahar/ha ceea ce re- prezintd 52 kg miere/ha. 173. Valoarea meliferd. exprimati prin freeventa de vizitare a florilor de citre albine, Analizind datele privind frecvenya de cercetare a florilor de visin, se constata ca frecventa creste treptat cu temperatura si_atinge valoare. maxima de 1,5 albine/ minut si floare la temperatura de 24°C dup’ care frecventa scade desi tempera- tura este in crestere. i Numarul cel mai mare de albine cu- legatoare de polen este inregistrat dimi- neaja la temperatura de 21°C urmati de © scadere a acestei activitati dupa care la temperatura de 24°C se constata o noua ctestere, In ceea ce priveste nectarul, frecvenja’cea mai mare a albinelor cule- gatoare a fost tnregistrata la 23—24°C. Timpul mediu de cercetare, necesar re- coltarit_polenului a fost de 6—12 sec/ floare si 8—37 sec/floare, in cazul recol- vari nectarului. Albinele incep si viziteze florile la temperaturile de 21—22°C in timp ce bondarii, albinele silbatice la temperatura de 24°C, numirul lor fiind foarte mic, PROCENTUL DE LEGARE LA VISIN La varianta-polenizare liberi (tabela 1) procentul de legare a fost de 9,1% in cazul familiilor de albine amplasate la 1000 m de livada, cv produetia de fructe pe pom de 14 kg si 10,2%/y, ctnd familiile de albine au fost amplasate la 400 m de livada cu o productie de fructe de 17,72 kg/pom. In cadrul acestei_variante prin aducerea familiilor de albine’ in liyada procentul de legare creste ajungind la 14,1%o, cu doua familii de albine Ja hec- tar si 17,5%/) cu 4 familii la ha. Pro- ductia de fructe creste de asemenea ajun- gind la 32 si 38 kg/pom. La varianta-izolat cu o familie de al- bine sub izolator rezultatele nu sint con- Tabela 1 PROCENTUL DE LEGARE A FRUCTELOR LA VISIN IN FUNCTIE DE AMPLASAREA * FAMILITLOR DE ALBINE SI DE NUMARUL LOR LA -HA LIVADA Ny. fructe ramase | > Lee dupa caderea fizig- | Greutatea] Fructe recoltate a Modul de amplasare| a+, fori pe logic tenn rianta @ familiilor UAcrbiEe lpomi cercetati Priel aie nr 2 8 rae % stupi amplasati 49.000 | 4500] 91 31 “4 100 Ja 1000 ma rr 4.900 Polenizare stupi amplasati 52412 5454 10,21 3,25 17,72 | 126 dibers Ja 400 mi f 6 202 2 familii aibine 65975 | 9236 | 141 347 32,28 | 130 ha 11.298 4 familii albine 430066 | 7666 | 17,5 4,96 38,02) 171 | la ha =k 13 300 cu 0, familie albine 32 292 665 | 2,06 4,15 2,763] 19 Tvolat sub izolator 945 fir albine 39762 24 | 0,06 3,00 0072} 0,5 or rt) | “25 re medin flori/ ! pom 47 206 : Nr. florijha 16 522 800 | Nr. pomiha 350 : 18cludente deoarece albinele sub izolator sint stresate, nu au un zbor normal, ele stind fm majoritate grupate in partea superioara a izolatorului, ramurile reco'~ tate de la soiurile polenizatoare, care au fost introduse tn izolator nefiind vizitate de ‘albine pentru transportul de polen. Astfel ca, procentul de legare in acest caz va fost de numai 2,06. tn cazul_pomilor izolati, (firX albine) procentul de legare a fost numai 0,06 cu o productie de fructe de 0,07 kg/pom. Din datele prezentate rezulté c& pro- centul de legare, deci producyia de fructe/ pom gi la ha creste odata cu micjorarea distantei_de amplasare a familiilor de al- bine faya de livada si este maxima in cazul livezilor cu 4 familii de albinefha. Sporul de productie obyinut tn cazul amplasarii a 4 familii de albine la ha de livad’ comparativ cu amplasarea_fami- liilor de albine la 1000 m de livadd a fost de 17,1%. In afara cresterii cantitiyii de fructe fn livezile cu familii de albine se constata sio imbunitatire a calitiyii lor, astfel c& acestea ajung la 4,96 g/fruct fay de 3 gf fract in cazul fructelor de sub izolator. STABILIREA NUMARULUI DE STUPI/HA DE LIVADA ntr-o livada clasicd de visin cu un numar de 350 pomi/ha, numarul mediu de flori pe pom a fost de 47 208 flori, revenind la ha 16,5 mil, flori. Finind seama de faptul cd la 0,5 mi- lioane flori este. necesari o familie de al- bine pentru asigurarea polenizirii rezult® c& la 16,5 mil. flori sint necesare 33 fa- milii de albine. Acest calcul este valabil dack. 0 floare dureazi o singura zi si deci cele 16,5 mil. flori se polenizeaza intr-o singura zi. Tabela 2 BAZA DE CALCUL PENTRU STABILIREA NUMARULUI DE FAMILII DE ALBINE|HA, NECESARE POLENIZARII UNEI PLANTATII DE VISIN Timp mediv de visitare a unei flori, sec 20 Timp necesay pentru visitarea unei flori st deplasdrile de 1a 0 floare ta alta side ta wn: pom ta celalalt ' Nr. de vizite/minut efectuate 3 — 1 minut = 60 sec de o albind oe a 60 sec : 20 — 3 vizitefminut Ni. albine active pe familia 3.500 — familie de albine primavara are de albine 6 000—7.000 albine 50% sint culegatoare Nr, vizite/minut efectuate de 10 500 3 vizite/minut/albine ‘ © familie de albine 3.500 x°3 = 10 500 vizite/familie/minut Nr. flori vizitaté de o familie - ° 25 200 000 4 ore de zbor/zi x 60 min. = 240min,{zi de albine in perioada de 10 500 vizite/min,fam. x 240 x 10 zile zbor = 25200 000 vizite inflorire favorabile de familie/intreaga_perioad’ de fnflorire Nr. de’ vizite necesare poleni- 8 date din literatura de specialitate z&rii unei flori Nr, vizite necesare poleniziirii 214796 400 a 16 522 800 florijha Nr. de familii albine/ha nece- 5,2 sare polenizirii a 16 522 800 florifha 8 vizite/floare 16 522 800 fiori/ha’ 8 X 16 522 800 — 132 182 400 vizite/ha 214796 400 vizite/ina, 12,900 000 flori polenizate de o familie de albine pe toat& perioada de inflorire 132, 182 400 : 25 200 000 = 5,2 19Deoarece 0 floare dureazi mai multe zile (4 zile) si inflorivea se esaloneaza pe o durati de 10 zile, de asemenea stiind cA in medie o floare are nevoie de 8 vi- wite_pentru o polenizare completa,’ sa stabilit cX la un_ha plantasie clasick de vigin cu un numir de 16,5 mil. flori/ha, sint necesare un numar de 5,2 familii de albine/ha (tabela 2). Reult& cd numarul de familii de al- bine pentru polenizarea livezilor difera de la an la an si trebuie stabilit in func- qie de numarul florilor/ha, de discanya de amplasare a stupinei si puterea fami- liilor de albine folosite tn procesul pole- nizarii, CONCLUZII 1, Declansarea infloririi~ speciilor po- micole -variaza de la un an la altu', find determinata de conditiile meteorologice in special de temperaturile fnregistrate in luna miartie, care pot imprima o intir- ziere sau.o accelerare,a reluarii vegetaiei. Visinul a inflorit cel mai devreme la 13 aprilie tn anul 1981 si cel mai tirziu la 26 aprilie, diferenta dintre datele de inflorire fiind de 13 zile iar durata de cules de 8—16 zile. 2, Secretia de nectar este influenyata de temperatura aerului. La visin cantitatea maxima de’ nectar dé 3,6 mg/floare s-a fnregistrat la temperatura de 24°C. Cantitatea de nectar a oscilat*la visin intre 0,9-—3,6 mg/fl in medic 2,56 mg/ floare cu o concentrayie in zahar de 279%/o. 3. Frecyenta albinelor culegatoare de nectar este maxima la temperaturile de 23—24°C, in ump ce culegitoarele de po- len ating numirul cel mai mare la:21°C. 4. Timpul mediu de cercetare, necesar recoli&rii_polenului a fost de 6—12 sec/ floare si 8—37 sec/floare cel necesar re- coltarii nectarului. 5, Procentul de fructificare. creste de la 91—17,5 odata cu micgorarea distanyei de amplasare a familiilor de albme fata de livadi si devine maxim prin ampla- sarea in interiorul livezii' a 4 familii de albine la ha. 20° 6. Cantitatea de fructe/pom a fost de 0,07 kg la pomii izolati si a inregistrat valoti crescinde de la 14 kg/pom la va- rianta cu familii de albine amplasate la 1000 m, pind la 38 kg/pom la varianta cu 4 familii albine/ha. § 7. Sporul de producrie obyinut prin amplasarea a4 familii albine/ha este de 1719/9 comparativ cu productiile obsinute prin amplasarea familiilor de albine la 1000 m distanya de livada de 1300/. cu 2 familii albine la ha si de 1260/, la familiile de albine amplasate la 400 m de livad’. 8. Norma de polenizare cu albine pe tru o livada clasica de visin cu 16,5 mil. florifha-este de 5 familii/ha, 9. Norma de polenizare se_stabilesta anual in: functie de abundenta florala, lu- ind in calcul data infloririi, durata. unei flori, numiarul de vizite necesar unei po- lenizari complete, numarul de vizite exe- curate de albine pe minut, precum si pu- verea familiilor.de albine folosite in pro- cesul polenizarii. BIBLIOGRAFIE 1, Anonymous: Delicios problem is grow- ing. Am. Frait Grow, 1978. 2. Avetisian G. A.: Apicultura, Ed, -Api- mondia, 1978, 3. Bataglini M.: Cercetiri preliminare ast- pra perspectivelor selectici convergente in po- miculturl, tn legiuuri cu functia polenizatoare a Tui Apis mellifica L. Polenizarea cu. albine. Ed. Apimondia, 1973, is 4. Cirnu [, Cociu V.: Eficienta polenizirii entomofile la mar, Anale SCAS 1971, 5. Curennoi N. N,: _ Importanya albinelor melifere pentru rodirea_regulati a _mirului, Polenizarea cu albine, Ed. Apimondia; 1973. 6. Free J.: Albinele si. alte insecte poleniza- toare ale culturilor. Polenizarea cu albine. Ed. Apimondia, 1973. 7,Langridge, D, E.: Rolul albinei_meli- fere in polenizarea merilor. Polenizarea cu al- bine. Ed. Apimondia, 1973. 8 Lecomte J.: Note asupra funcyiei poleni- zatoare a apiculturii gi consecinjele. care de- curg din aceasta. Polenizarea cu albine. Ed. Apiinondia, 1973. 9. Levin M. D.: Polenizarea, Polenizarea ct albine. Ed. Apimondia, 1973. 10. Keith N. D.: Comportamentul albinelor in procesul de polenizare, Reve francaise, nr. 30 AITQ. +.DIAFRAGMA CU PLASA DE SiRMA. C. STANESCU Pentru unirea a dowd familii de albine, se poate folosi cu bune rezultate o dia- fragma cu plasd de sirm’, care se asaza intre cele doua familii si care permite tre- cerea mirosului, fara ca albinele sa ia con- tact direct, unele cu alte'e, Diafragma este Pprevazuta th partea superioara cu o des- chidere, peste care se prinde cu pioneze © bucat% de hirtie, in care se practic un orificiu atit cit sd poatd trece numai o singura albing. Dupa 2—3 zile, cind al- binele s-au obignuit unele cu altele prin unificarea mirosului, ele incep sa co- munice prin orificiul facut tn hirtie, pe cares ieee ares estat oenitel ee unificarea este realizati i diafragma poate fi scoask. ‘In mod mai simplu, aceastt diafragm’ se poate construi din sipculite de 30 mm Xx ° 8—10 mm tiiate pe dimensiunile unei diafragme obisnuite si imbinate ca si for- meze 0 rama. Mai intli se alcdtuieste sche- letul ramei, format din sipca superioar’ care are umeragii de sustinere si o deschi- dere de circa 10X50 mm, sipca inferioara si cele doua sipci laterale. Sipca superi- card gi cea inferioara se ayaza peste cele dou’ sipci laterale i se prind cu cuigoare, care se indoaie pe partea opust (fig. 1), Pe acest schelet se aplica al doilea rind de sipci, pentru a consolida scheletul si pentru a-aduce la acelasi nivel suprafaja ramei (fig, 2). Sipcile de consolidare pentru laterale si partea de jos se suprapun corect pe sipcile scheletului, iar cea pentru partea de sus se asaz% cu 10 mm mai jos pentru a lasa liberd deschiderea de 10%50 mm. Se intelege ca sipcile de consolidare se asaz’ doud pe o parte a scheletului si doua pe partea opusa. Rama se face\cu 2—3 mm mai mica in parsile laterale ‘si partea de jos, pentru.a se putea folosi ‘cu usurinyi Ja toate cutiile. Peste aceasta rem’ se fixeazS plasa.de sirm& (sau de material plastic) care ‘trebuie si» depa- geascd rama in piryile laterale gi spre fund cu cicca 5 mm, astfel ca prin in- doire usoard la asezare, si asigure o bun’ etansare la peresii si fundul stupului. Tot pentru o buna etansare, hirtia care astup’ trecerea in partea de sus, se prinde pe toatl lungimea ramei si va depasi rama cu 2 mm astfel ca podisorul asezat dea- supra sa o preseze putin, ‘Aceasta diafragmi se poate folosi atte la stupii-care au ramele orientate tn pat rece, cit gi la cei cu ramele orientate in pat cald. Nucleul sau familia care nu beneficiaz& de urdinis — fiind izolata- cu diafragma — se asigura cu hrana si apa fn fagure, pentru perioada de acomodate. La inlocuirea mitcilor necorespunzi~ toare este bine ca matca tinard sd fie in- soyita de un mic nucleu — chiar gi o singura rama cu ceva puiet tinar si albina acoperitoare. Dac& lucrarea se face spre toamna, ciim de altfel se si obignuieste,, cu cit nucleul va fi mai dezvoltat, cu atic va constitui si un ajutor mai substan- ial, pentru fntarirea familiei respective. Folosirea diafragmei cu plasd de sirma, fn. aceste cazuri, asigura primirea tinerel matei, dar diafragma nu trebuie tnlatu- rata mai fnainte ca albinele si road% hir- tia pentru a mari locul de trecere, chiar Ft 21.daci pentru aceasta se agteapti mai mult de 2—3 zile. Pentru redresarea familiilor bezmetice se poate folosi, de asemenea, diafragma cu plasi de sirma. fn aceste cazuri, fami- lia bezmeticd se muta cu stup cu tot in alta parte, iar in locul ei se agaza o alta cutie, in care se pune un nuclen cu 2—3 rame, din care una cu ceva puiet de toate virstele, iar celelalte cu hrana si apa, cu albina acoperitoare suficienté si matca. Acest nucleu se izoleaza cu diafragma cu plasa de sirm& — fara acces la urdinis — iar dupi diafragma se. pune un fagure gol spre urdinis. Albinele culegitoare de la stupul bezmetic, intorcindu-se la locul stiut, vor gisi un fagure gol, dar simrind prin plasa de sirma prezenta mitcii se linistesc si dupa citva timp incep si se strecoare la noua familie. Ceilalji: faguri, ramasi in stupul bezme- tics mutat, se, scutura de albine cit mai departe de noul stup, dar -nu tofi odati,

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1979 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1979 02

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1986 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1986 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări