9 SEPTEMBRIE 1984Ceol Tv ea >. are Peele Stair Urol Kel. e Draw SN Me CoA ay Sree te PremUPMeT SAG MTL Pera CCN eres Prof, dr. EUGEN MURESAN acted Nita beara! re MILLIS eee eg erat Cnr reno emer ru Pn eC h alt Se ab crtol ee sled Pera oy ORY aso oe aera MCC L SOE Py TREC Ree elit! COLEGIUL REDACTIONAL ets Teles OREO ean aoe eC St A) ey gue eS OE ToL ence LTT 7 es Vege om co oC el aC Ren s./.t). ai Mt a) ree uueemee Et SIRBU F Seas er ny Pena ToTLTU7 A Prine teeta (eltinn Borer MOTT fmol} Free OVC ge Or Stn bata) a Rem ae rece cee Tee Went ernie Manes cee hee Cat) Peer riame Te a fillala municipiul Bucuresti CRESC. ALBINE DIN Con mMtme rm ct renee et eet ae Meer Te filiaiele A.C.A, @ Cititorii din Rianne cen wer aE ROMPREFILATELIA — See- Poems ines Puaet coe eee Tt rae a EON tt Seppe EUEET errs Apicultura in Romania Revist’. lunari de schimb de experienti qi! Indrumare metodologicS apicolS editat’ de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica, (aie ee Oa Ree) serererererererece 22 23 24 25 27 28 cwrerererereresererererecesesesosese. Socialist’ Romania 9 x septembrie 1984 CUPRINS I, RECEANU an scolar P. BUCATA : Albina — minune a nacurii si hir- niciei A., CHIRULESCU : Reagtiile albinelor si rolul lor in funcgionarea coloniei AL, VARTOLOME! : ,Oglinda* stupului B. CARAGEA : Este bun sau nu zahirul candi? D. VACARELU : Influenga sucului de ceapé asupra comportamentului albinelor M, DANCIU: Sporirea productiei de propolis V. POPESCU : Apiterapia — izvor nesecat de sink- tate ‘Tr, OLARIU : Polosirea just a produselor apicole D. POP: Evolugia condisiilor atmosferice in zona Mungilor Apuseni din ultimii 6 ani FL LICIU: Baza meliferd a judeyului Ole si ca racteristica culesului de nectar V, PADURARU: Alungarea pitigoilor din stuping M. DRAGOS$: Cum am distrus goarecii din cuibul unei familii de albine L VASILACHE Cum am scSpat de soareci si de ciocinitori IN AJUTORUL APICULTORILOR DIN UNITA- ‘TILE SOCIALISTE $e. GEORGESCU : Rentabilizarea apiculturii. prin diversificaren producyei 1a stupinele silvice Bra toyoesti — jud. Dolj PE TEME DE PROTECTIE A MUNCIL * * *; Instruirea gi testarea personalului muncitor CALENDARUL APICULTORULUI Z, YOICULESCU : Lucriri apicole in luna octombrie LIVIA RAHAU: Prognoza meteorologics pentru luna septembrie DIN VIATA ORGANIZATIEL NOASTRE TARTA : Sussinutd participare in cadrul secy de apicultur’ a celui de al Vill-lea Simpozion nayional de ‘storie si retrologie agrari a Rominiei DIN _ACTIVITATEA APIMONDIA DOCUMENTAR APICOL Cursurile apicole la 4ncepur de Coperta Ira: Albine la eules la florile stelujei de toamni (Aster sp), plunté decorativa freevent cercetatd de albine in inlie-octombrie pentru calitijile sale nectaro-polenifere (Foto: Natalia TRIPSA)CURSURILE APICOLE LA INCEPUT DE AN SCOLAR Ing. I. RECEANU Intregul nostru popor este angajat cu tocalé. diruire si devotanient, exprimin- du-si voinja ferma de a depune toate eforturile pentru indeplinirea integrala a obiectivelor si sarcinilor ce reales din documentele de partid si de stat, privind dezvoltarea si perfecyionarea activitXpii de faurire si consolidare a societAyii so- cialiste multilateral dezvoltate. Animati de acceasi dorinyZ, alaturi de tosi oamenii muncii din pattia noastra, apicultorii au objinut si chen rezultate remarcabile si se angajeaza plenar, ca si pe viitor, si nu ptecupefeascd nici un efort, pentru objinerea de succese din ce mai mati. Apicultura actuald a yarii noastre a devenit o indeletnicire moderna, bazata pe concentrarea, specializarea si indus- trializarea produictiei. S-au infiinyat mari ferme apicole, dotate cu inventar pretabil pentru aplicarea tehnologiilor industriale crestere si exploatare a familiilor de albine si totodata a sporit numarul oa- menilor muncii de diferite profesii, care se ocup& de albinarit, " Concomitent cu promoyarea progresu- lui tehnic s-a inregistrat o crestere sim- yitoare a efectivelor familiilor de albine, precum si diversificarea si spotitea pro- ducjiilor apicole si agricole, ca urmare a intensifictrii actiunilor de polenizare su: plimentar% cu albinele a plantelor agri- cole entomofile. Acestea sint numai citeva realizari, din bogata palet’ a succeselor apiculturit ro- manesti, La toate acestea, se adaugi si straduinga miilor de apicultori amatori, care, animati de o profund’ pasiune dragoste de albine, isi petrec timpul li- ber in cel mai placut mod, crescind al- bine si tioegat astfel veniturile perso- nale si nagionale. : Avind tn vedere activitatea de viitor, conducerea de partid si de stat, personal tovaragul Nicolae CEAUSESCU, secre- tarul general al Partidului Comunist Ro- man gi presedintele farii noastre, a sta- bilit sarcini importante privind coordo- narea unitara a apiculturii, a folosirii al- binelor pentru polenizarea culturilor a- gricole entomofile, acyiuni ce vor permite sporirea producjiilor agricole si apicole, in care scop, in anit de dezvoltare a economiei nationale pentru actualul cin- inal, sectorul apicol este evidengiat dis- tinct, In vederea transpunerii in practicy a acestor importante sarcini, pe ling’ mun- ci, diruire si pasiune, mai este absolut necesari si_o desiivirgiti competent. pro- fesionala, fn care scop, se impune ca o necesitate stringent’, intensificarea’ pre- ocuparilor pentrn buna desfasurare a pre- gatirii cadrelor, atit din unitizile agri- cole socialiste cu sector apicol, cft sa apicultorilor;cu gospodarii personale, care in prezent dejin. peste 85%/, din efectivul familiilor de albine, dupa recensamintul din. februarie a.c. Conform preyederilor statutului Aso- ciayiei Crescitorilor de Albine, organiza- ia noastra are sarcina sd atragi oame- nii muncii.de diferite profesii la practi- carea apiculturii yi tovodat’ & le imbo- gayeasca bagajul_de cunostinge in scopul inmulyirii familiilor de albine, sporirii productiei apicole si diversificarii aces- tela. Pentru progresul continuu al apicul tutii dia yara noastred, invapimintul api- col din anul 1984—1985, prin diferitele sale forme, trebuie si inregistreze un salt calitativ, el constituind una din cele mai eficiente forme de propagandi apicoli. Insistam asupra acestui domeniu de ac- tivitate tntrucit exist? unele comitete ale filialelor judeyene ale Asociatiei Cresca- torilor de Albine, care nu se preocup% permanent de organizarea diferitelor for- me de invayimine apicol conform pre- yederilor statutului, asociatiei, cum ‘sint : Caraj-Severin, Calarasi, Harghita, Ialo- mita, Maramures, Silaj, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vilcea, Putem évidentia pozitiv urmatoarele filiale: Arad, Bihor, Bistri- ya-Nasaud, Constanya, Covasna, Dimbo- visa, Dolj, Hunedoara, Neamy, municipiul Bucuresti i altele:Se impune, deci, comitetelor filialelor judetene ca acestea si analizeze urgent situatia invayamintului apicol si st ia masuri pentru organizarea in anul de tn- vayamint 1984—1985, a diferitelor forme de invayamtnt, care de altfel, sint men- ionate si in cartea de plan, la capito- Tal emis nalbitetinieetar inteace! prope ganda si invayamint*. Tati formele de fnvayimtat apicol pe care comitetele filialelor judeyene urmeazi sa le organizeze si si le aiba permanent fn obiectiv : — cicluti d= conferinte apicole cu un numar de 6—10 teme (in functie ide conditiile locale), in perioada octombrie- aprilie ; — cursuri apicole de iniyiere ciclul 1 in perioada noiembrie-aprilie ; — cursuri apicole de perfectionare ci- clul' II, in perioada noiembrie-aprilie ; —mese rotunde sub forma de dez- bateri pe anumite teme apicole, cu par- ticiparea cadrelor_tchnice de tnaltd ca- lificare profesional’ (unde este posibil) ; Ciclul de conferinge apicole se va or- ganiza in municipii, orase si comune cu ocazia adunirilor cu apicultorii. Se re- comand’ comitetelor de filiale sa orga- nizeze conferinjele intr-o anumita si a- ceeasi zi din luna si la ore stabilite pre- cis, care si fie cunoscute de apicultori. ‘Temele se stabilesc de catre comitetele fi- - lialelor, tn funcyie de conditiile specifice fiecarei zone, precum si a necesitatilor la un moment dat, privind cunostiintele api- cultorilor. Z Cursuri apicole de initiere ciclul I tre- buie si fie popularizate in tot judeyul prin afise, presa locala, stayii de radio- ficare, manifestari apicole etc. Recruta- rea cursanyilor la ciclul I se face din rindul damenilor muncii de diferite pro- fesii, la care trebuie sa fie atras tint retul si femeile, care n-au cunostinje api cole si care vor sk devin apicultori Programul se stabileste de comitetele fi- lialelor judejene. {nscrierea cursanyilor se face din timp pentru cursurile de ini- 2 tiere si perfectionare, la filialele judeyene si cercurile apicole municipale, orasenesti si comunale. Cursurile apicole de perfectionare ci- clul I] se vor desfasura odati pe sip- timfn’, iar participantii vor fi cursanyii care au promovat ciclul I. Dupi absolvirea fiecirui ciclu, se face verificarea cunostiinjelor cursantilor fn fata unei comisii desemnati prin decizia presedintelui filialei, Absolvenyilor li se elibereaz’ 1a terminarea cursurilor un certificat tip Asociatia Cresc&torilor de Albine. In anul scolar 1983—1984 cursurile a- picole de initiere ciclul I si perfectiona- re — ciclul II — au fost frecventaté si absolvite de aproape 2600 apicultori incepatori si avansati, iar ciclurile de conferinte apicole au fost audiate de peste 26 000 apicultori. Mesele rotunde pe teme apicole se pot organiza la solicitarea unor apicultori, pentru a se Kimuri unele aspecte tehnice deo deosebita importanta pentru pro- ductie, concluziile find trase de cei mai buni specialisti, practicieni din teren. Lectorii pentru aceste cursuri, confe- rinye si mese. rotunde, trebuie si fie re- crutati de catre comitetele filialelor ju- dejene din rindul celor mai competentit apicultori si specialist. ¢ Ayind in vedere sarcina de sporire substantiali a efectivului familiilor de albine, trasati de conducerea de partid si de stat, in tematicile respective, tre- buie si se pun accent deosebit pe in- mulrirea familiilor de albine si cresterea matcilor. Printr-o temeinicd pregitire profesio- nali a tuturor apicultorilor si specialis- tilor, printr-o munc% susyinuti, daruire totali si pasiune, toti factorii de raspun- dere trebuie si actioneze ferm pentru transpunerea in practic’ a_mobilizatoa- relor sarcini trasate de conducerea supe- rioaré de paitid si de stat, privind de: voltarea apiculturii.ALBINA MINUNE A NATURII SI HARNICIE! Biol. P, BUCATA Institutul de cercetare si ‘productie pentru apiculturd Datorit’ numirului mare, “imens, de speci de insecte existente pe ‘Terra putem afirma, fara putinyd de tagadi, cd prac- tic azi traim fn era insectelor, pe o pla+ net& a insectelor, Nu.ne dim prea bine seama de, acest lucru decit atunci cind oamenii cifrelor, statigticienii, ne pun in faga realitapii. Sute de mii de speci, in miliarde si miliarde de exemplare foiese in aer, in api, pe sol si sub pamint, du- cind un teribil rizboi pentri ctstigarea existenjei: procurarea hranei. Numai in- tr-o singura jara (India) gi intr-un singur an, pagubele provocate de insectele diu- ‘n&toare recoltelor echivaleazi cu hrana a 40 de milioane de oameni !: Cheituielile " pentru insecticide ale unor tari ating va- lori de multe miliarde de dolari si totusi victoriile oamenilor se dovedesc efemere. Prin selectia naturala apar in permanenta specii rezistente la ultimele noutaji tn do- meniul insecticidelor. Noi specii dezvol- tate prin tnmultirea unor indivizi rezis- tenti, nu numai ca se dovedesc imune la substanje toxice, dar capati si obiceiuri noi, care le ajuta sd evite contactul cu acestea, Singura solutie convenabilx con- sti in combaterea. diunatorilor cu aju- torul unor arme biologice, cum ar fi con- taminarea cu virusi si bacterii. Vizavi de aceste aspecte grave, multi- ple, care implica multe energii si mai ales probleme nerezolvate, si privin cu ochii minyii una din speciile de. insecte folo- sitoare : albina. Ea este harnica, desem- nata de multa vreme ca simbol al orga- nizarii vietii si economiei. Numeroase lucrari de popularizare sau cu caracter stiingific trateazi comporta- mentul albinei melifere. Din prima ca- tegorie poate fi amintiti brosura. »So- cialismul la albine“, scrist de Gaston Bonnier, membru al Academiei de stiinye din ‘Paris, Iucrare tradusd si tiparita si fn limba romana. Din a doua categorie face parte valoroasa teri de doctorat a lui C. N. Tonescu din Iasi ,,Studii asupra creierului la albina meliferé® publicara la Jena in Germania in anul 1909 (si inca netradusa fn limba romana, dar citata’ in tratatele moderne de biologie apicola). In zilele noastre se discuta intens si se actioneazi de citre toate foryele jubitoar de progres in directia asigurarii linigti si pacii pe Terra. La albine intilnim ase- menea stiri de comportament destinate stivilirii patrunderii dusmanilor fn. stup, a diundtorilor (viespi, soareci etc.). Ura necruyatoare faya a dusmani duce la albine chiar la acea stare de mobilizare total& pind la ‘sacrificiul suprem, pind la jertfirea propriei fiinge, pentru binele co- lectivitatii, al progeniturii. Albina este aservita si totodata se bu- cura de protectia omului datorit’ prefe- rinjei initiale comune pentru substantele dulci, precum si datorit’ actiunii bene- fice, tot mai apreciate in ultimul timp, de polenizare a culturilor agricole. Din~ tr-un personaj ingrar din lipsi de cunos- tinje fundamentale, Homo sapiens devine pe vi ce trece tot mai recunose&tor si or- ganizeaz& actiuni menite sx faciliteze at cesul acestui ,supravieyuitor® al poluarii la polenizare, tn vederea sporirit canti- alee si_calitatii_produselor agricole. Mult i-a trebuit celui ce a descifrat hieroglifele s& ajunga la rezultatele cu- noscute. Sint sute gi mii de limbi si dia- lecte vorbite pe mapamond. Una dintre modalitayile de comunicare intre necu- vintatoare ¢ste dupa cum se stie dansul (jlimbajul*) albinelor, acea suits de mis- . cari caracteristice ale acestora pe fagurii dia seipieaee pramaler caterers sajiilor coregrafiate* ale albinelor i s-a decernat acum 10 ani Premiul Nobel. Mai recent se atribuie comunicérii_ prin olfacyiune (miros) 0 pondere similark. Malte calitati li s-au atcibvit albine- lor; mai sint desigue multe de spus in privinja. comportamentului lor gi este tot mai sigur cd intr-un viitor nu prea indepartat cercetatorii vor dezvalui aceste ysecrete ale lumii vii".REACTILE ALBINELOR $I ROLUL LOR IN FUNCTIONAREA COLONIEI A, CHIRULESCU Daca injep%m _usor la deget un om care doarme, acesta fsi retrage mina. Daca il fnjepam la picior, {pi retrage piciorul. In cele dou& imprejurari omul reactioneaza printr-un act reflex, instinctiv, automat, Toate reactiile albinei stnt de aceeasi natura, instinctiva, reflex’, automata, De aceea ¢le se supun principiilor dup% ‘care funcioneazd orice automat, mecanic, electronic sau biologic. Unul dintre acested este yprincipiul programarii®. In electronica, programul Teprezinté o seam& de instrnctiuni fnre- gistrate tn memoria unui computer si constituie ,,starea sistemului*. El deter- mini capacitatea de functionare a auto- matului. Programu! de funcjionare a albinei este Ynregistrat in memoria genética din cro- mozomii celulei.primare, oul, din care se va dezvolta. El cuprinde cu cea mai mare aminuntime dezvoltarea tn faza larvara si caracterele albinei, toate conditiile nor- male de viaya ale ei, toyi paramettii arhi- tecturii cuibului, precum si toate instruc- qlunile referitoare la opefatiile prin care sa se efectueze orice lucrare fn stup sau fn afara lui. De aceea, declansarea ori- carui instinct la albine reprezinta in re- alitate executarea stricta a unui program genetic. Tinind seami de acest principiu,, pu- tem. sx fnyelegem de ce o albina, carcia i s-a Iuat polenul de la urdinis, continua drumul ptni la celula_respectiva, unde efectuear% toate operafiile inutile de des- carcare si depozitare. Pebaza aceluiasi principiu putem ex- plica perfecta coordonare a grupurilor de albine ce executé o lucrare complexi, cum este spre exemplu construirea fagu- rilor sau intretinerea puietului, fara, nici un centru de coordonare, deoarece fiecare albina executé cu stricteye un anumit pro- gram, asa cum de altfel functioneaza in mod reflex si organele in organism. 4 Un alt principiu de functionare a auto- matelor este ,algoritmul. Orice lucrare simplX sau complex’ necesita executarea tunel anumite suocesiuni de operatii pen= tru a putea fi realizat’. Orice lucrare are un algorithm propriu. fn programul de funcyionare al oricarui automat (ca gi ta cel al albinei), dupa ce se efectueazd orice lucrare, sint previzute si instructiu- nile referitoare la desfasurarea tuturor o- perayiilor necesare, algoritmul lucrarii respective (stereotjpul dinamic). La _albine orice instinct stabileste nu numai ce sd se faca, dar si cum sd se exe- cute. Principiul algoritmic al programului genetic atinge la albine cea mai mare dez- voltare. Tinind seama de acest principu putem explica reacjiile dezordonate si stingicia cu care albinele efectueazd curatirea stu- pului. O astfel de lucrare se poate efectua prin diferite operajii in functie de pozitia urdinigului si a lucrului ce webuie evacuat si deci nu are un algoritm. De aceea, in programul genetic nu se pot prevedea instrucyiuni precise de executare, coea- ce determin’ lipsa de coordonare cu care albinele efectueaza o lucrare atit de sim- pla. . Un automat odat& declangat are doar dou’ posibilittyi: s funqioneze (dupi program) gi si se oprease’, conform prin- cipiuli. — tot sau nimic — deschis inchis. El nu-gi poate modifica functio- narea, de unde rezultd caracterul ,,uni- voc“ al actului reflex la albine, ceea ce fnseamna c&’ o anumita cauz& determina intotdeauna o anumiti reactie, fntotdea- una aceeasi., Daca constatim .o modifi- care in felul de a reactiona al albinei, atunci_a intervenit o alta cauza ce de- termina 0 nowd reactie. Cunoseind acest principiu, putem’ in- terpreta in mod corect deosebirile pe care le constatim intre construirea botcilor de salvare, de inlocuire linistitt si cele de roire, in ceea ce priveste numatul, cali-tatea i pozitia lor, cit si in felul diferit al reacyiilor albinelor in cele trei impre- jurari. Este evident c&, deoarece reactiile albinelor sint efectuate dup’ programe si cu algoritmi diferiti, ele sint determinate de cauze diferite. Daci lipsa substanyei de matc% ar fi cauza construirii botcilor, asa cum sint explicate aceste fenomene, atunci ar fi trebuit ca albinele si reactio- neze la fel — univoc — tn cele trei im- prejurari. eo Inyep%tura degetului unui om adormit provoack actul reflex, dar cum poate ac- tiona de la distanyé o sursi de nectar, astfel incit sX provoace la albine un act reflex, reacjia de cules? Prin semnale. Semnalele (olfactive, vizuale, tactile, gustative si auditive) sint forme ale ma- teriei_purtatoare. de informayii. Organele de simy ale albinei recepjioneaxt astfel de semnale din mediu si le traduc in alt gen de semnale, impulsurile , nervoase Gemnale electrice) pe care le transmit pe traiectul nervos unor centri specializayi, Aiti ele sint ,decodificate’ (descifrate, traduse) pentru a fi inyelese, dup care sint din nou, codificate in impulsuri-ner- voase si transmise ca yordine® organelor de execujie. (Schema prin care se produc reactiile reflexe la albine este specific’ automatelor — funcjionarea linear’). organe centeii organe de de Sint neryost executio ix ofS IE S—_ > 6~ ps ameeitem acca mia a ae er 4 seainale impulsiirt nervoase m sale . Ei : Cind albinele receptioneaz$ semnalele vizuale sau olfactive de la o sursi de nec- tar, ele reactioneaza “in acelagi fel, de- oarece prin oricare dintre acestea i se transmit aceleasi informatii. Ceea ce de- clangeaza reactia culesului este informayia, semnalele constituind doar mijlocul de comunicare al acesteia. De la organele ‘cu grati de simy ce receptioneaz% _informasiile din exterior, nu se.transmit centrilor ner- vosi mirosul, cildura, imaginile etc. ci tot nigte informayii. Reactiile albinei stat executate auto mat de catre un instinct, dar ele sint de- clansate si dirijate printr-un proces in- formagional si orice pertucbiri ale aces- wi proces determina modificiri ale’ re- acyiilor albinei. Astfel: — daci se taie nervul ce leagi ochiul cu, centrul siu nervos, se produce orbirea si albina nu, mai reactioneaz%, deoarece s-a intrerupt circuitul informa~ viel ; — dacd legim fnerucisat_antenele al- binei, ea va zbura in directia opus sur- sei de nectar, deoarece am inversat acest circuit 5 — daci amputam antenele albinej, or- ganele prin care comunici cu cei din jur (teceptioneaz3 si transmite informayii), ea nu mai ia parte la schimburile de hra- na ce au loc tn stup. Se demonstreaz’a astfel ca schimbul de hrana este un impor- tant sistem de comunicare ¢i nu un proces de nutritie, asa cum este considerat acest fenomen, deoarece o astfel de interpre- tare nu justifica neparticiparea albinelor cirora li s-au amputat antenele ; — daca .modificim semnalele olfactive recepjionate de Ja matci (fi schimbam mirosul), albinele nu o mai recunosc, o omoara si construiesc botci ; — daca intrerupem semmnalele tactile de la matcX prin izolarea ei intr-o cusck duble, albinele nu o-mai recu- nose $i reactioneaza construind botci. Al- binele isi recunose matca prin semnalele olfactive si tactile, pe care le receptio~ neaza cu antenele in mod simultan, a- tunel cind 0 tngrijese si o hrXnesc. Intre- ruperea sau modificarea unuia dintre a- ceste semnale declanseaza reactiile de con- struire a botcilor. Reflexele de construire a botcilor-nu sint determinate de sub- stanta mitcii, ci de perturbari fn .pro- cesul informayional ; — daci deplasim stupul cu citiva me- tri, albinele ce se intore din zbor nu-l mai pot regasi, cu toate ca, fara tndo- i 5iala, recepjioneaza de la acesta semnalele olfactive si vizuale prin care si-l poatt recunoaste. Albinele injeleg informayiile ce se transmit prin dans, deoarece cunosc jdinainte® semnificatia migc&rilor. si pot decodifica (traduce) aceste semnale, In- formayiile recepyionate de Ja stupul de- plasat si care sint transmise Gentalae ner! vosi nu pot fi ins& injelese, deoarece al- bina nu poseda ,dinainte* © informayie genetic’ referitoare la un astfel de eve- niment cu totul neobisnuit. Din aceasta cauz% comenzile necesare cAtre organele de execusie nu mai au loc, iar albinele nu pot reacjiona in consecinga. Deoarece traiectul informatie’ a fost tntrerupt, ‘al- binele nu vad si nu miros stupul deplasat. Fenomenul este confirmat de faptul ca, atunci cind o sursa de nectar inceteaza si apare alta la cfyiva kilometri, semnalele referitoare la o astfel de mutare a sursei pot fi decodificate, deoarece albinele de- fin informayii genetice anterioare despre un astfel de eveniment si pot reac in consecinya. Analiza reactiilor reflexe ale albine- lor prin metodologia oferita de teoria informagiei ne ajuti si inyelegem’ feno- menele si sX fnlaturim interpretarile* ce nu corespund realitatii, deoarece ea este © metoda de cercetare ,aptt-a ne oferi “un tablou general si corect al cauzali- tapi conporemencilel in viaja animale- lor* (M. si M. Cociu; ,Tainele com- portamentului animal", “Ed, Albatros 1983) si care va avea drept consecinya sresctierea multor capitole din biologie, tinind seama de conceptul de informayie“ (Victor Sihleanu : ,Stiinya si filozofia in- formagiei, Ed. Politica, 1972). APICULTORI! Valorificati reziduurile de ceara (bostina) si fagurii reformati prin filialele Asociatiei Crescatorilor de Albine. ss Admiratia si dragostea noastr’ pentru albine sint justificate, dar nu ne indrep- ttesc si le atribuim nigte tnsusiri ce de- pisesc caracterul actului' reflex. Albinele si ‘organele reactioneaz% re- flex, dar colonia ca si organismul repre- zinta ceva mai mult decit suma elemen- telor din care se compun si ,cu totul altceva“, de aceea ele functioneaza dupa cu totul alte principii. e evident ci reactiile albinelor, prin care se éxecuta toate lucrarile in stup sint, ,dirijate“ pentru mentinerea inte- ritayii cuibului si a conditiilor normale de viaya, indiferent de modificdrile ex- terne sau interne gi ca intreaga activitate este ,orientats catre viitor, pentru pre- gatirea in vederea unor evenimente ce vor veni (culesul, roirea, iarna etc.). Pen- tru aceasta colonia isi modific’ compor- tamentul tn mod ,adecvat si prin acest mecanism de ,auto-reglare“ a funcyio- nirii, colonia tsi Insuseste 0 excoprionala capacitate de adaptare,. datorita careia albinele si-au menyinut existenta pe a- proape intreaga suprafaja a pamintului, Dar aceste fiinye firave si cu o viaya atit de scurté nu au astfel de insusiri prin care si poata realiza aceste performanye, ele constituind niste ,,fenomene de orga- nizare“, niste ,,functii* ale coloniei..Ca sa le putem intelege, sa le dirijam si sa le exploatam, nu_ este deajuns sa cu- noastem numai principiile dupa care ac- yioneada albinele, ci si acelea dupa care funcyioneaza una \dintre cele mai com- plexe forme de organizare din lumea ne- cuvintatoare —-colonia de albine.»OGLINDA* STUPULUI Al. VARTOLOMEI Desi in toatk literatura de specialitate se vorbeste despre ,oglinda” stupului, ma- joritatea apicultorilor nu isi dau seama de importanya ei, si nu, folosesc acest mijloc de control al activitatii familiilor de albine. “MA voi referi mai fatii la, terenul din faja stupului, In fiecare primavara acesta se sap’ cu hirleyul pe o portiune de 1 m? dupa ce, mai fintii, sau miturat si pus pe foc toate resturile scoase din stup de de citre albine, Peste sapatur’ se presara clorur’ de calciu, var stins, cenuga sau sare de bucitarie, dup’ care se grebleaa si se niveleazi pentru a opri biltirea apei din ploi. Pentru ca pe yoglind si nu creasci buruieni, se va imprastia din cind in cind sare de bucitirie, iar cele care totusi mai rasar se vor smulge si se vor arde. Restu- rile scoase din .stupi se yor arde si ele dup’ examinarea prealabili intr-un labo- rator de specialitate. Mai existi 0 a doua ,oglind’“ a stu- pului’'si_anume foaia de carton asfal- tat sau folia de plastic, de marimea su- prafejei fundului de stup, care se intro- duce pe urdinig, sub rame, pentru ca a- tunci_cind albinele nu pot scoate restu- rile din stup, ele si ‘fie scoase de catre apicultor, fara a ridica corpul cu rame de pe fund. Aceasta in timpul_zilelor calde de iarni sau in cele cu ploi reci si indelungate de vara. Avantajele acestor asa. multiple. — In primul rind sint semnalul de alarmi al aparitiei bolilor. Mai ales acum, atenjia apicultorului trebuie si fie per- manent indreptat’ asupra aparitiei_var- roozei in stupina, pentru a se lua imediat misuri de combatere. Daca pe terenul din fae Gene luimebelter nealiine leap” tecele supt, gol, larve sau nimfe moarte, scoase noaptea, de asemenea supte si go- lite de continut, albine mai mici ca cele normale, care nu pot zbura, albine cu ari- pile infasurate ca doua mici bere, toate acestea sint semne ale apariiei varroozei. vise oglinzi sint Dack se observa albine vii, dar cu pin tecul umflat, care se tirasc pe pamint fr && poati zbura sav zboard in sal- turi, cad pe spate si mor sau albine care tremuri etc., toate acestea sint simpto- mele altor boli ca paratifoza, paralizia, loca ete. Aceste albine trebuie adunate si pre- date organelor. sanitar-veterinare locale pentru diagnosticare in laboratar, iar res- tul vor fi arse. — Cartonul asfaltat sau plasticul pus pe fundul stupului mai ales din toamna pind in primayari, ne da aceleasi_sem- nale de alarm’, dar rostul folosirii. lor este c& he scuteste de a ridica corpul cu rame de pe fund, operayie mult mai grea. — In zilele calde, iarna, cind albinele trebuie indemnate si iast Ia zbor este mai usor si le stimulim scotind reduc- worul de urdinig si. aceasti ,oglind’", Albinele vazind lumina si simyind aeral cald de afari, ies la zbor fara a fi ne- voie si se descopere stupul, operagie mai grea si in muke cazuri nerecomandabila. —, ,Oglinda“ se examineazi cu aten- ie, se curija de resturi, se sterge cu o cirp’ muiata bine in ap’ cu formol 10% sau sipun, Dack se foloseste stpunul se spalX apoi ct apa curat’, se usucd cu alti cirp’ si se introduce din nou in stup, notind data efectuirii controlului gi re- zultatul lui. In cazul formolului, cartonul nu se clateste cu apa. — Scotind din stup numai cartonul, nu se stricd propolizarea facut de al- bine, din toamn’, dintre corp si fund, care se fereste de curentii de aer. — Sirurile de rositurd de cearé de pe carton, sezultat al descapacirii fagurilor cu hrana, indicd pozitia ghemului de ier- nare si consumul de hrand, fara a des- coperi cuibul, lucru foarte daundtor, mai ales dup’ luna ianuarie, cind exista puiet in stup. Pentru asigurarea unei bune dezvoltari a familiilor de albine, igiena, linistea a- cesteia precum si caldura ghemului sint tot atit de vitale pentru albine ca gi hra- na suficient’ si de bun’ calitate. Folo- sirea ,oglinzilor® né ajuti tocmai la re- zolvarea acestor probleme." ESTE BUN SAU NU ZAHARUL CANDI? B. CARAGEA { Fiind delegat de filiala . judeyean’ A.C. A, Teleorman, pe lings Consiliul popular Tr, Magurele, pentru recensi- mintul familiilor de albine pe municipiu, am avut prilejul sk stau de vorbi cu fie- care apicultor in parte, unii exprimin- du-si satisfacyia, alyii nemulyumirea de fe- Tul cum a decurs iernarea familiilor de al- bine in acest an. Mare mi-a fost surpriza, cind am v% zut ci un numir destul de mare de api- cultori, uni din ei chiar cu experiensa destil de indelungatt in apicultur’ si-au exprimat nemuljumirea faji de zahirul candi, spunind ca s-a topit deasupra ghe- mului_de albine niclaind albinele gi o- morind 0 mare parte din ele. Unii aduceau invinuiri gestionarilor ci nu au depozitat zaharul in mod cores- punzitor, aljii secretarului filialei sub di- ferite pretexte $i alii chiar Combinatului apicol cf nu l-a preparat bine. Dupi p&rerea Jor, toatl lumea era vi- novata, numai ei, stuparii, ou. La aceste afirmasii vreau si le raspund fn cele ce urmeaza, Zahiirul candi este un produs ideal al Combinatului apicol, menit si ajute pe apicultori si-si scoats familiile din iam’ atunci cind nu_au hrana suficient3 si la stimularea familiilor pe timpul rece, cind albinele nu trag siropul din hranitor. Care a fost greseala apicultorilor ? Unii dintre ei, nefiind siguri tn toam- na cé hrana albinelor este suficienti pen- teu toati javnay pentea mai mule sigy- ir ranja Je-a aplicat gi cite o placa de zahii candi deasupra ramelor. Astfel, au stat linistiyi, fiind siguri cd albinele au ce minca pina tn martie cind se incalzeste timpul. Altii, care au stiut ca albinele au hrana suficienta, s-au gindit sa le mai adminis- treze si cite o placa de candi, pe care al- binele sé 0. aiba la dispozitie ca stimu- Tent. H Si in primul caz si in al doilea ei au facut aceeasi greseala. 8 Zaharul candi ca oricare altul, se stie ca este higroscopic gi trage umezeala. Zaharul candi nu trebuie administrat in nici un caz daca ‘albinele nu au ajuns cu ghemul sub podisor, pentru ca ghe- mul albinelor, degajind -vapori, acestia se condenseazs, pe zahir, il dizolva gi acesta se scurge peste ghemul albinelor, naclaindu-l si astfel omortnd parte din ele. Situatia este cu totul alta cind tempe- ratura este ‘ridicat’, ghemul desfacut si albinele raspindite’ in tot corpul. Placa de zahir candi se fncilzeste, va-~ porii mu se condenseaza in totalitate pe placa, iar ceea ce se condenseazi si ume- zeste zaharul, este imediat preluat de al- bine, astfel cd nu ajunge sk se scurg’ pes- te albine. E Atit in cazul hranirilor, eft si in cazul stimularii familiilor sa se ina seam’ ci la administrarea zaharului candi, acesta trebuie sé aiba contact imediat cu albi- nele si absolut in mod sigur,-nu vor mai avea neplaceri cu niaclairea albinelor. De asemenea, sa se find seam’ cd za- hirul. candi se umezeste si se_prelinge chiar si vara in dulapul nostru, fard sa fie pus in stup, dack nu este bine pro- tejat. Personal am jinut un pachet de zahar candi 2 ani si s-a pastrat excelent, putin- du-I folosi la albine. Zaharul candi se pistreazi in bune condijii in pungi de plastic sau infa- surat bine in folie de polietilen’.INFLUENTA SUCULU! DE CEAPA ASUPRA COMPORTAMENTULUI ALBINELOR D. VACARELU Literatura apicold recomand’ ca siro- pul de zahir administrat albinelor’ si contin’ si suc de ceapé in proportia 25 g/l. Urmind aceste indicatii am avut sa- tisfactia de a, avea familii dezvoltate de timpuriu si sanatoase. Am constatat insa si.un aspect neplcut pe care vreau sil felatez. Jn aprilie 1981 m& aflam cu_stupina in comuna Dragos-Voda, jud. Cilarasi. In dorinja de a avea familii. puternice Ta culesul de la salcim, administram din doua in douwa zile hraniri stimulente cu sirop de zahar in care adaugam suc de ceapa, in proportia indicata de specia- listi. In jurul datei de 20 aprilie 1981 am constatat la 0 familie care avea la acea dati 5 faguri’cu puiet, 0 agresivitate ce nu putea fi trecuta cu vederea, Ziua ur- matoare familia respectiva si-a fncetat orice activitate de cules, iar albinele ba- tine atacau trecitorii de pe drum si copili din curtea scolii, cu care eram ve- cin, In doringa de a nu avea nepliceri cu satenii, injepati in numar din ce in ce mai mare si de a nu-si forma o parere gresitd asupra comportamentului albine- lor in general, m-am simyit dator si re- zolv imediat situatia creata. Cu precautii, respectind indicayiile spe- cialigtilor in astfel de situapii, ajutar si de un alt stupar, am intervenit fn cuibul familiei fn cauzd. La deschiderea stupului albinele s-au n&pustit asupra noastra. Bi-~ neingeles' cé am Incrat cu masca si haine de protectie iar mfinile ne erau prote- jate de manusi de menaj. In urma controlului efectuat, cu mari dificultayi, in cuib nu am constatat nimic deosebit. Comportarea, dupi pXrerea . noastra, s-ar fi datorat unei intoxicari provocate de un cules toxic. Aceasta p3- rere a fost infirmata insa prin faptul ci nici o alts familie de albine de pe raza comunei nu a prezentat fn acea perioadi yreun simptom de intoxicare. Am Juat atunci toate ramele si-am for-. mat cu ele doi roi. In vechiul loc am agezat wm stup cu cltiva faguri goi. Seara, albinele batrine si agresive au intrat fn stupul gol, unde'le-am narcotizat cu azo- tat de amoniu, si apoi le-am introdus la unul dintre roiuri. Dup’ citeva zile to- tul a reintrat in mosaials fn prim&vara anului 1982 mi aflani cu stupina in comuna Borcea din judeyul Cilarasi. La inceputul Tunii Bnte am cumparat de Ja un stupar din comund doua familii care aparjineau unei linii foarte valoroase. Aplicind intregii stupine hraniri de 5 mulare cu sirop de zahar in care am ada: ugat suc de ceapi in aceeasi proportie ca si in anul precedent, am ayut aceeasi Te acetes de data aceasta cu una din fa- » miliile cumparate. In jur de 1 mai, cind familia in cauzi se afla pe 12 faguri bine populati, din care 8 cu puiet, in mare parte gata de ecloziune, am fost nevoit si aplic aproximativ acelagi procedeu de izolare a albinei bitrine si de narcotizare a acesteia. In 1983 am aplicat tuturor celor 30 de familii hriniri de stimulare, de aceasta dati insk fird suc de ceap’, si nu am avut nici un fel de nepliceri in cea ce . priveste agresivitatea. | Acestea au fost dou amintiri nepli- cute din activitatea mea in cei 10 ani de stupitit. Dou fenomene identice, pe- trecute in locuri diferite, cu familli de albine diferite, dar de fiecare dat% in urma administrérii sucului de ceap% in hrinirile de stimulare. N. R. Cauza “irascibilitayii albinelor poate fi determinaté de aparitia unei serii de albine su rori din owt fecundate cw spermatozoizi prove- niti prin tmpreunarea mite t-0 familie irascibilé. In nici un caz sucul de ceapi nu influenja numai familia puternict, ci avea acelasi efect tn toate familiile. Exemplu concret este culesul de la rapitt, unde toate fa- miliile sint irascibile indiferent de putere, dato- vita uleiwrilor volatile pe care le consine rapija, cu: un trintor 9_SPORIREA PRODUCTIEI DE PROPOLIS M, DANCIU L Propolisul este un produs secundar al stupului, din ce in ce mai solicitat, atft pe piata intern’, cit si pe cea extern’. Cu- noscind propriecatile lui, in ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe pro- Gucerea de preparate pe bazd de pro- poli Stiind unde il utilizeazad albinele vom gui si unde si-l gisim: in lungul cra- paturilor din peretii stupului, la, imbin’ Tile dintre corpuri, intr-un cuvint deci, jn orice loc pe unde se poate pierde cal- dura. Albinele recolteaza propolisul de pe mugurii, franzele si scoatya_unor pomi fum ar fi: plopul, mesteacinul, _cive- sul, salcimul, arinul, pinul, molidul, la- ricea, precum si de pe alte plante care att o secreyie rayinoasa. Propolisul s-a objinut mule timp, prin mirirea cu 2-3 mm a_distantei dintre speteaza superioari gi podigor. Aceste spa~ tii sint blocate cu propolis de catre al- bine, pentru evitarea patrunderii curentilor , de aer reci si o mai buna pastrare a cal- durii..Colectarea propolisului prin, aceasta etoda este destul de anevoioasi, fami; Te de albine sint yinute mai mult timp descoperite, existind riscul aparitiei fur- tisagului, precum gi al deranjarii famili- ilor de albine. In ultimul timp, fn ara noastea s-a realizat un colector de propolis sub forma unui gratar din metal sau lemn. incadrat {ntr-o rama. Spatiile libere ale colectorului sint propolizate de citre albine. Aceste grtare au inconyenientul ca la unit stupi utilizarea lor este greoaie sau chiar im- posibila. © metod% de recoltare a, propolisului, mult mai simipla, economic’ si eficienta, la indemina tuturor apicultorilor este de a pune deasupra ramelor 0 bucata de inzi de prelata tivita la mare cu ace- leek dimensiuni ca ale tipului de stup folosit. ‘ Piaza de prelata se recomanda sa fie aplicat incepind cu luna aprilie, cind secretia de propolis din natura este foarte mare gi se las pind la data de 1—10 au- gust, cind albinele tncep pregatirile pen- tru jernare, asigurind etanseitatea stupu- lui in vederea pastrarii caldurii pe tim- pul iernii, In acest interval de timp pinza este propolizata complet sau aproa- pe complet. Aplicarea acestei metode are urmitoa- rele avantaje : — se pastreazd mai bine caldura in cuib 5 ‘ — se evita curentii de aer si evident consumul de hran este mai redus 5 recoltarea propolisului se face mult mai usor ca la alte metode ; — se economiseste timp. Prin utilizarea acestei metode se poate objine intr-un sezon apicol o productie de pint la 300 g propolis de familie de albine. Aceasta cantitate poate si difere in funcyie de asezarea stupinei si posi- bilitatile de recoltare, a -acestui produs, dar mai ales de puterea coloniei. N.R. Apicultorit clujeni folosese in lo- cul pinzei de prelati, linoleum. Acest ma- » terial are calitatea cz propolisul se poate vecolta foarte usor cu dalta, fara ca sé mai rimind ceva, cum se intimpld la pinza de prelaté. Dact linolewmul are .séport de pinzd, se va aseza astfel incit peste rame st fie pus partea, nepinzatd. Albinele vor lipi linolewmul de sipca su- perioari, pe cele 2 laturi dle acesteia. POAT, 3 ergata] OO 2° ’ east OO VIND pavilion apicol exceptio- nal, pentru 104 familii, Varzaru Gh., coniuna Uliesti, sat Croi- tori, jud. Dimbovita (19) Lops OANA AAHONOANKAOANOANHHON MISONO OOTYAPITERAPIA izvor nesecat de sanatate Econ, V. POPESCU Folosirea tot mai intens’ a produse- lor apicole in slujba sanatayii noastre a dobindit in ultima vreme o importanya tot mai mate pe linje de nutritie’ si te- rapie, ceea ce face si confirme pirerea, potrivit cireia, produsele naturale, cu miraculoasele lor balsamuri datatoare de vigoare si sanatate, au constituit medica- mente populare inci de pe vremea cind natura insasi era unica faramacie’a omu- itis 3 »lntoarcerea la naturé...“, asa cum spunea dr. D. C. Jarvis din statul Ver- mont — S.ULA. ,situeazd medicina popu- Tart intr-o lumind noud", pe care Jarvis © infatiseaz% marelui public prin publi- carea experienyei si studiului sau de a viaja in caryile ,Mierea gi alte produse naturale si ,Produsele apicole si alte re- medii naturale“ a caror traducere a api- rut fn editura Apimondia, Bucuresti, 1976. Si tn, fara noastr’, asa dup’ cum reiese din publicatiile de specialitate confirmate competent de prof. dr. docent Al. Ciplea : win ultimul timp cercetavea stiinpifice a fost orientatt spre stadinl medicamentelor populare, a céiror vechime de utilizare in medicina traditionalé se pierde in negura secolelor, face ca, in ptezent, si se cu- noasca deja directia de dezvoltare a te- rapiei viitorului, respectiv trecerea de la curativ la profilactic. Produsele apicole se inscriu astfel $i ele pe linia produselor biotice, adic& a produselor care ne ajuta organismul si fie suficient de purernic pentru ca si poaté thvinge orice agre- siune interna sau extern, printr-un echi- libru. stabil in relagia natura-om. De aceea, utilizarea terapeutic’ a mierii si preparatelor apicole a devenit un impor- tant obiect de studiu stiingific, cimpul lor de aplicabilitate largindu-se substan- yial in ultimele decenii. tnalta valoare nutritiva a mierii si larga paleta a afec- tiunilor ce beneficiaz’ de terapia cu mie- re si preparate apicole, au ficut ca aceste produse si fie tot mai ciutate si utili- zate ca atare. © premiera mondial& pe aceast%’ linie © constituie pentru jara_noastré. organi zarea §i functionarea inc’ din anul 1975 a primului sector de apiterapie din lume, care-si desfdsoari activitatea in cadrul Institutului de cercetare si productie pen- tru apicultura din Bucuresti. Sectorul este incadrat cu medici specializayi tn apitera~ pie si acord’ consultayii prin cabinetele’ de boli interne, cardiologie, urologie, sto- matologie, O.R.L., oftalmologie, reuma- tologie si cosmetick, Astfel, aci au fost consultayi si trataji in ultimii 8 ani peste 100000 de bolnavi. Cabinete de apite- rapie pentru consultayii si tratamente si- milare au mai fost organizate la Timisoara si Lagi si este tn. studiu extinderea lor tn toate centrele universitare ale yarii. Tot in cadrul Institutului de cercetare si productie penteu apiculeurt din Buey- resti, s-au efectuar fn ultimii ani cerce- tari privind biochimia, chimia analitic’ si farniacologia produselor apicole, pentru sporirea eficientel terapeutice a acestora sia irgirii gamei de preparate apiterapice realizate pina in prezent ca: Drageuri cu laptisor de matcd, Vitadon, Melcal- cin, Polenapin, Polenovital, Polenolecitin, Proposept, Apireven, Miprosept, Spray cu propolis, Antiven s.m.a. La toate aceste realiziri de mare pres- tigiu pentru ara noastra, la baza ca- rora au stat cele sapte produse ale stu- pului (mierea, ceara, pastura, polenul, pro- polisul, veninil de albine si liptisorul de matca) s-a adaugat cel de al optulea produs apicol, Apilarnilul, pus tn va- loare de apicultorul Nicolae V. Iliesiu din Bucuresti si brevetat de O.S.I.M. inca din 1980. Pe baza acestuia au fost reali- 1zate tn productie de serie drageurile ,,Api- Jarnil* si ,Apilarnilprop“ de catre “In- treprinderea de medicamente din Bucu- resti, destinate tratamentelor terapeutice si vitalizante, conjinind substanye biolo- gice active, naturale, provenite din tri- turatul larvar apilamnil si propolis. Am- bele preparate .administrate ca energosti- multente generale sint indicate in debili- tatea fizica, in astenii, in stari de denu- tritie, convalescensa, stiri post operatorii, pubertate intirziata, climacteriu, astenii sexuale, surmenaj fizic si intelectual, im: b&triniri premature, precum si in st&ri care necesita ‘tonice si trofice generale. Cum insa toate aceste realizdri sint efortul unui numér relativ restrins de oa- meni de stiinya, cercetatori si cadre medi- cale, se cuvine, ca gi noi apicultorii — dejinatori ai mijloacelor de productie a materiei prime necesare produselor apite- rapeutice, si ne aducem contriburia, in tot mai mare masura la aceasta opera a sAnataqii semenilor nostri. In acest context, in cadrul ciclurilor de conferinte apicole lunare ale filialelor judeyene si cercurilor apicole ale organizayiei' noastre au fost prezentate in acest an numeroase refe- rate teoretice insotite de experimentari practice de tndrumare a apicultorilor, pentru a-si diversifica si spori productia apicoli, Ca un exemplu pozitiv privind acti- unile fntreprinse pe aceasta directie ci-~ tkm cele douX instructaje cu apicultorii organizate de Filiala A.C.A. Timis, fa pri- mul trimestru al acestui an, privind ,Sta- diul actual de cercetare a apilarnilului si noile directii de wtilizare in folosul sinitii omulut, ca urmare a ultimelor #3 completagi adresa_ de ciului dv» postal, care este si ci nu SCRISORILE, CE LE ADRESATI solicitind Comitetului Executiy al Asociay tor! tura in Roménia" rispunsuri cu privire la uncle detalii tehnice sau. uncle reclamasii ce le facefi — altele decit cele care fac obiectul rubri= x de Albine sau revistei Ay cititorii* sar cilor ,De vorba c viitor de plicuri ti trimite rispunsul solicitat. 12 CATRE ABONATI! NOSTRI CIND NU PRIMITI UNELE NUMERE DIN REVISTA sau cind dor adresagi-va servi cul in misura si vii rezolve situagia. In eventualitates figurayi ca abonat adresaji-va filialei judejene A.C.A. spre clarificare, »intrebiri si raspunsuri* — urmeazi a fi insosite pe ibrate sau carpi postale completate cu adresa dv. spre a vi se putea testi clinice“, lucrare expusi de insisi autorul brevetului de apilarnil, N. V. Lli- esiu si Teknologia recolteirii veninului de albine® expunere f§cuti. de ing. E. Tarja din cadrul Institurului de cerce- tare si productie pentru aplicultur’ din Bucuresti La fiecare dintre aceste manifestéri au participat cite aproape 400 de apicultori. Interesul viu acordat expunerilor prezen- tate ca gi participarea activa Ia discuyii au demonstrat interesul apicultorilor pen- tru tot ce este now si angajamentul aces- tora pentru realizarea de sporite produc- Hii apicole, spre a veni asttel in sprijinul apiterapiei pus in slujba sinitxyii oame~ nilor. La solidificarea argumentirii calitiilor nuititive si terapeutice ale produselor api- cole asupra sinatizii omului, un aport deosebit_I-a adus participarea la aceste manifestéri a unor, personalitiyi de inalei inut’ stiingifick si competenta. profesio- nali cum sint: conf. dr. ing, Carmen Spataru — membru al Comitetului Exe- cutiy al Asociayiei Crescitorilor de Albine din R. $. Romania — presedinte al fili- alei A.G.A. jud. Timis 5 prof, dr, Gh, Ba- cant — rectorul Instivutului de medicini din Timisoara; dr. Monica Negriseanu — seful cabinetului de consultagit si. trata- ment apiterapeutic din cadrul Spitalulut judeyean Timisoara ; dr. I. Gheorghiu — director al Spitalului militar Timisoara 5 ing. V. Iyco — director al Bazei de apro- vizionare 2oo-vererinar’ Timisoara; ing, 1. Sodolescu — seful compartimentulut apicultur’ si produse de pdure din cadrul Inspectoratului silvie judetean ‘Timis 5 I. Pescariu de Ja Liceul C. D. Loga Timi- soara si ali. i schimbagi sau de difuzare a presei din cadrul ofi- i Cresci~FOLOSIREA JUSTA A PRODUSELOR APICOLE Dr, Tr, OLARIU Institutul de cercetare si¢producyie pentru apiculturé, sectorul de apiterapie in ultimul timp, produsele apicole sint ciutate din ce in ce mai insistent de citre bolnavii care s-au convins de eficacitatea lor. In acelasi timp si medicii se intece- sari cu multi curiozitate si tncredere de calitayile terapeutice “ale acestor_pro- duse si cauti si inlocuiasci unele produse de laborator prin aceste produse naturale si netoxice. Produsele apicole au ajutat omul bol- nav inci fnainte de aparitia celor_mai multe medicamente chimice si dack la aparitia acestora, produsele apicole au fost un timp neglijate, in prezent se ca~ uta reconsiderarea si aprecierea lor la justa valoare, Pentru. ci, daca produsele chimice dau rezultate rapide si spectacu- loase, in schimb ele au o serie de efecte negative, toxice, fie imediate, fie la dis- tanta, De altfel, nici clinicile si nici labora- toarele nu s-au preocupat ta suficient’ masura de aceste efecte negative, toxice ale produselor chimice, pina in ultimele decenii, Constatitile facute pe aceast’ li- nie, au dus la scoaterea din ansamblul terapeutic a multor medicamente si orien- tarea O.MSului spre fnlocuirea pe cit posibil a produselor terapeutice de labo- ator, prin produse naturale. Un rol deosebit de impottant in aceasta nouit orientare terapeutici, fl au_produ- sele apicole, naturale, netoxice, fara efecte secundare sau incompatibilitayi. Produsele apicole Iucreaza. mult miai natural, chiar daci, rezultatele nu sint spectaculoase, in schimb ele ajuti la res- tabilirea proceselor fiziologice ale orga- ~ nismului. Boala este un dezechilibru func- ional al organismului, iar produsele api- cole vin si restabileasci treptat acest de- zechilibru. In prezent avem la dispozitie cele 8 produse apicole cu, intrebuinyari _tera- peutice si anume: mierea, ceara, polenul, pistura, propolisul, Kiptijorul de marca, Sand dose # oleate Este cunoscutt nevoia - organismului uman de o anumiti cantitate de glucide. Ori nu exista in natura un aliment cu calitii glucidice mai bun ca mierea. Prin administrarea ei se pot obtine ins’, pe Hogt of hranaleliciete supsiote a serie de: efecte terapentice remarcabile. Yn general, toate, starile de subnutritie, debilitate general, debilitate post-opera” torie sau dup’ unele afecyiuni cronice, be- neficiazt de miere, Dar cind acest produs se foloseste gre~ sit, se pot produce efecte negative. ‘Asa-zisii terapeuti improvizayi, mai ales dintre apicultori, au sfatuit bolnavi cu diabet, si foloseasci mierea gi au provocat mari dezechilibre, mergind pin Ia. come diabetice. De unde au luat aceste in- formayii gresite, ci mierea se poate ad- ministra diabeticilor, fara nici un discer- namint ? Pentru ca, daca ar fi tntrebat * orice medic, li s-ar fi .contraindicat cu energie acest lucru. Gregeli, terapeutice se pot face gi cu polenul si pastura, care, de-asemenea, pe Ting’ calitatile lor terapeutice bine sta- bilite, pot provoca unele tulburiri nedo- rite. Se cunose bine durerile abdominale, diareea, balonirile etc. la unele persoane care folosese polenul, mai ales in unele forme de colit, gastrite si diskinezii bi- ‘liare. Pe misurd ce s-a rispindit folosirea propolisului, au apirut si unele indicagii gresite si chiar nocive pentru bolnav. Propolisul se foloseste cu succes in multe afectiuni, ca: boli cardio-vascu- lare, gastro-enterocolite, bronsite cronice si asmatiforme, etc, dar propolisul nu este indicat tn afectiunile hepatice si re- nale, mai ales cind dozele indicate sint necorespunzitoare, stiind bine c& propoli- sul se depoziteaz’ in ficat si incarca celula hepatic’, care si asa e lezata de boala respectivd. Propolisul nu este in- dicat in hepatite acute sau hepatopatii cronice. 5 Dar propolisul a inceput sa fie preparat dupa’ diferite reyete si metode neverifi- 13cate, de cétre uni apicultori si comer- cializat pe piay’, in mod neoficial. Aceste preparate de propolis necorespunzitoare aduc mari prejudicii skniiqii bolnavilor dar mai ales duc la pierderea tncrederii bolnavilor in acest produs. Propolisul nu este, usor de preparat. Produsul brut este un amestec de ingre- diente, care tebuiesc separate tn labo- rator. Ori singurul laborator care are aparatura si tehnologia necesar’ este La- boratorul Institutului de cercetare si pro- ductie pentru apicultur’ al Asociagiei Cres- citorilor de Albine, Tinctura de propo- lis si celelalte produse pe baz& de pro- polis abricare tn. acest laborator, sint ine dozate si por fi folosite de citre, ms- dici cu eficienya. ‘Asa si ‘cu liptigorul de matci, produs care poate provoca .accidente neplicute anafilactice; cardio-vasculare si alte afec~ sini. -Ultimul preparat — apilarnilul — are fn prezent o mare popularitate destul de justificata de rezultatele terapeutice ob- inute si pe baza calitiilor lui. deosebite, certificate prin variate studi de labora- tor, facute si la noi si in strintate, Inst nu este deloc justificati, parerea ci sé in- trebuinjeazi tn orice afectiune. Tar dack nu face rau, in unele boli nu face nici bine si atunci bolnavul rimine dezorien- tat, iar alti bolnavi care ar putea benefi- cia dé el, isi pierd entuziasmul si pierd ocazia dea putea si fie ajuragi. ‘Am. specificat aceste aspecte negative ale folosirii produselor apicole, pentru c& este deosebit de grav si prejudiciem ro- lul lor pozitiv si sa discreditam un arse- nal terapeutic de o valoare attt de mare, prin acceptarea de indicatii_necorespun- zatoare, Dack bolnayul nu poate consulta un medic de specialitate, cel putin si folo- seasci literatura:pusi la dispozitie de In- stiuiul de cercetare si producyie pentru apicultur’ cu indicagii destul de precise, date de medici de specialitate. Produsul apicol folosit gresit_nu face nici bine bolnavului si in consecinga face rau unor bolnavi care ar putea profita de acest produs, indicat pentru. afectiu- nea respectiva. Din observatiile sectorului nostru de apiterapie, cei mai multi: ,sfatvitori sint apicultori, care fie cd vor_si-si plaseze produsele, fie ci se considera atotstiutori, Gind sfaturi si facind watamente de cele mai multe oti necorespunziitoare. De a- cea filialele judeyene ale Asociatiei Cres- Gatorilor de Albine au rolul de a Kimuri pe apicultori, care -prin, producyia lor iduc un mare serviciu sangtiqii publice, sk se rezume Ia obtinerea acestor produse ta cantititi sporite si superioare calita~ tiv $1 si lase oamenilor de specialitate, in- dicatiile folosirii lor corespunzatoare. SCHIMB DE EXPERIENTA LA Q STUPINA AFLATA LA CULES IN | 1 DELTA: DUNARITEvolutia conditiilor atmosferice in zona Muntilor Apuseni din ultimii 6 ani D. POP Crescitorii de albine trebuie ca pe lingd cunogtingele tehnico-practice pe care le aplica in lucririle din prisaci s& cunoascd si conditiile atmosferice care pot inter~ veni fn cuibul si viaja familiilor de albine. * Desigur ci ‘apicultorii nu pot prevedea mersul vremii, dar pot, cu aproximatie, sé cunoasca din timp perioada infloririi plantelor melifere, a arbustilor, a arbo- rilor si pomilor fructiferi, dacd si-au no- tat, an de an, starea florei nectaro-p9- lenifere, si anume datele la care apare si se sfirseste inflorirea florilor, plantelor si arbustilor meliferi. Urmarind aceste date mai multi ani la rind, le va fi mai usor si prevada, in fiecare an, perioada in cate vor inflori speciile melifere din zona. In acest scop in fiecare an eu mi fo- losese de un carnetel de buzynar care cuprinde circa 50 de file. Pentru fiecare saptamina folosesc 0 fila, pe care 0 li- niez in rubrici. In fiecare spatiu no- tez de sus in jos: data si ziua saptaminii ; temperatura (dimineaya, la ora 14 si la ora 20); aspectul vremit (senin, soare, ploaie, noros, variabil, ceaya, brum’, in- ghey etc.) si lucririle efectugte: in’ stu- pina. In ultimii gase ani am urmrit evolutia conditiilor, atmosferice din zona Muntilor Apuseni, unde ma aflu cu. stupina, in partea nordicd a jtdeyului Alba, in im- prejurimile orasului Abrud. Cele mai timpurii zboruri de curatire efectuate de albine in perioada urmarita au avut loc fn cursul lunii februarie in anii 1978, 1980, 1981 si 1983 si la ince- putul lumii martie in anii 1979 si 1982. Analizind data aparijiei florilor (res- pectiv si a potbalului care infloreste mai de timptiriu), am stabilit,ci in ani 1978, 1980, 1981 si 1983, acestea au aparut intre 7—9 martie, in 1979 in 2 martie, iar in anul 1982 in 13 martie. Compa- rind temperatura medie lunar’. am dedus ca in 1981 luna martie ‘a fost cea mai c&lduroasi, cu temperatura medie maxi- m3 de +8,8°C, in 1978 +7,4°C, iar in 1983 46,2°C, deci’ temperaturi foarte apropiate i care favorizeaza aparitia flo- rilor timpurii. In anul 1983 luna aprilie a fost cea mai calduroasi div cei sase ani pe care i-am turmirit cu valoarea temperaturii_medie 14,7°C, urmata in 1981 cu 12,5°C, in anii_1978—1980 intre: 10,8 si- 11,7°C. Aprilie cel mai rece a fost in 1982 cu numai 9,3°C. Cele mai calduroase zile din martie au fost in 1978 — 5 martie 15°C, in 1979 intre 20 si 22 martie 16°C, in 1980 — 30 martie 14°C, in 1981 — 26 martie 19°C, in 1982—28 martie 12°C si-in 1983 — 26 martie 16°C. Cea mai rece lund mar- tie a fost in anul 1982 cind la 10 mar- tie s-au fnregistrat —11°C. Zilele favorabile zborurilor albinelor in luna aprilie au avut urmatoarele carac- teristic: 17°C si 18°C tn ziva de 15 aprilie 1978 si 1979,°18°C tn ziua de 15 aprilie 1978 si 1979, 18°C in 16 apri- lie 1980, 20°C in 14 aprilie 1981, 14°C in 8 aprilie 1982 si 21°C in 12 aprilie 1983. Culesul principal in zona, noastra in- cepe 0 data cu aparitia florilor din pi- suni, pajisti_si fineye, intre 26 mai si in- ceputul luni iunie, “prelungindu-se pina la 10—15 august. Colesul principal apare dupa culesul de la pomii ie eri, sfir~ sind cu paducelul. (Crataegus monogyna). In prima decada a luni iunie incepe in- florirea florei spontane din coyorul na- tural multicolor al pajistilor,, pagunilor si fineyelor, in care predomind la inceput trifoiul rogu {ipa pratense) si tti- foiul alb (Trifolium repens). Pe zi ce trece numarul florilor de la « plantele nectaro-polenifere creste mereu, albinele efectuind zboruri de du-te-vino, de dimineaya si pin’ la asfinjitul soarelui, O dat cu culesul de la pomii fructiferi din a doua jumitate a lunii mai, inmul- 15tindu-se albinele culegiitoare, este timpul spargerii cuiburilor, prin adaos de faguri goi si rame cu faguri artificiali, la dispo- zitia miteilor pentru fnsimfnyare cu ow’. Pentru a realiza cea de a doua recolti de miere de albine, recurg la metoda wingtdirii métcilor. Aceasta este strins legata de evoliwia condisiilor atmosferice din primavara, respectiv de bog’tia de flori din flora spontan’. In anul 1981 prima separare a mitci- Jor de cuib am ficut-o la 7 iunie, iar prima extracjie de miere am realizat-o in 11 iunie. A dous ingridire a matcilor -am efectuat-o incepind cua doua zi de dupi prima extractie, 0 dati cu reorgani- varea nous a cuiburilor, iar cea de a doua extractie de miere am facut-o la 1 august 1981. fn anul 1982, desi am folosit metoda ingraditii mitcilot, nu am reusit. si_ob- in cea de a doua recolt’, aceasta fiind compromisi din cauza‘ timpului nefavo- rabil din zona Munsilor Apuseni. In anul 1983 prima fngridire a mitcilor fami- liilor de albine am afectuat-o la 28 mai, jar mierea de albine.am extras-o la 2 iu- lie A doua zi am reorganizat cuiburile familiilor de albine in vederea celei de a doua extracyii pe care am efectuat-o la 1 august. Ingradesc mitcile in perioada culesului principal deoarece acesta este lent si pre- Tungit, oferit de covorul natural multi- color al pasunilor, pajistilor si fineyelor care dureazi, in majoritatea anilor, de la i iulie la 10 august. Neaplicind aceasté metoda in dou’ rinduri fntr-un sezon api- col, mitcile depun oud in faguri, iar fa- miliile devenind astfel puternice se’ pre- gitesc de roire, in detrimentul produc- fiei de miere, sau albinele blocheazd fa- gurii cu miere, reducind in acest fel canti- tatea de puiet. Desi la o extractie, in mod cert, cantitatea de miere marfi este mai mic’, la dou extracyii pe sezon este rotusi acceptabili, depisind recolta. re- alizat? tn cazul unei singure extractii. in funcyie de dezvoltarea familiilor de albine stimulate in cursul primiverii prin 16 hrniri si de timpul favorabil, in jurul datei de 1 iunie efectuez separarea miat- cilor de cuibul cu puiet, creind maga- vinele de recolts. Metoda este foarte usor de aplicat la stupii orizontali, la care mi voi referi in continuare. ¢ Obignuiese inci din primivari, o dati cu primele zboruri ‘de curatire, si limi- tez circulajia albinelor pe un singur ur- dinig din cele doua sau trei cu care am prevazut stupii, in funcjie de volumul lor. Pe masura ce albinele ocup’ un nv- mir mai mare de faguri, pina in dreptul urdinisului urmitor, cu ctteva zile inainte de ingridirea mitcilor, deschid cel de al doilea urdinig pentru a obignui din timp albinele s& circule prin acesta. Organizez cuibul in felul urmitor: fagurii cu un conjinut mai mare de miere, rimin fn magazinul de recolté, in care las pina la 6—7 rame impreun’ cu puiet de di- ferite virste, in cea mai mare. parte .ci- pacit, care urmeazi si eclozioneze in scurt timp, in magazinul de recolti. Matca impreun’ cu ramele cu puiet necépacit si cu oud le trec dup’ diafrag- ma cu gratii Hanemman, adaugind inca 12 faguri goiv Impachetez cu ziate cui- bul now creat pentru a nu ici puietul in timpul nopyilor care mai sint destul de reci in zona miintoasi. Dup aproxima- tiv 30 de zile extrag prima recolt’ de miere; iar a doua zi reorganizez cuibul familiilor de albine. Magazinul de re- colt’ va lua locul cuibului iar matea cu puietul necipacit sint mutate fn partea opusi. In acest fel albinele culegitoare yor continua si circule prin urdinisal prin care au efectuat zborurile de recu- noastere din primele zile ale vietii. In toata aceast’ perioad’ pun la dispoziyia miatcilor faguri goi pentru depunerea ouk- lor, pentru improspatarea contingentelor de albine lucratoare. Incepind cu luna august igu misurile de pregitire a familiilor de albine pentru iernat, asigurindu-le provizii suficiente si impachetindu-le corespunzator unei bune iern’ri.Baza meliferé a judetului Olt si caracteristica culesu- lui de nectar FI, LICTU Judezul Olt face parte din judetele su- dice ale tSrii cn un climat foarte propice dezyoltarii apiculturii, desi este caracteri- zat prin ierni aspre, nu atit prin-canti- tatea de zapada cazuta in acest anotimp side temperaturile scizute, ci_mai ales prin ‘curengi de aer foarte puternici si reci. Din cauza acestor curenti, primaverile de- vin foarte capricioase, in comparatie cu primaverile ibinde de care beneficiaza ju- dejele din zona subcarpatica si de vest a yarii. “ Sint primiveri cind in’ judeyul Olt albi- nele nu beneficiazd integral nici macar de culesul de nectar de la pomii fructiferi, din cauza ploilor si mai ales a vintului rece care bintuie pe aceste meleaguti. Totusi, benefictind de un cules bun de la xapiya, atit furajera cit si cea pentru saminga, familiile de albine se dezvolta “foarte bine, dind si cite 5—8 kg miere de Ja rapiya, buna pentru dezvoltarea ul- terioard a familiilor de albine, in vederea participarii cu efective mari Ia culesul de Ta salcim, Apicultura judeyului Olt dispune de re- surse melifere destul de bogate si variate in majoritatea comunelor, de aceea api- cultura pastorali se practicd sporadic. Apicultura pastoral3 este practicat’ mai mult de stupinele ce aparyin ocoalelor sil- vice. Aceste stupine fac deplasari la sal- cimul I din sudul judeyului Ole gi apoi la salcfmul II din nordul judeyului Olt, dup3 care se deplaseaz’ la paduri, unde albinele gisesc atit nectar cit si polen pentru dezvoltare. In ‘continuare parti- cip la marele cules de la floarea-soare- lui, care in 1983 a fost in parte calamitat. La salcim sii la floarea-soarelui jude- sul Olt dispune de excedent care este re- partizat altor judete din ara. In sudul sari, dupa culesul de la sal- cim, familiile de albine nedispunind de culesuri bune de nectar, in marea lor ma- jotitate intra in frigurile roitului, deci tsi diminueaza puterea necesara participarii la culesul de la floarea-soarelui. Pentru a preveni acest aspect se recomands tn principal deplasarea familiilor de albine in zona colinara la culesul de la fineaya $i practicarea pe scara larga a recoltirii celorlalte produse apicole, tn special a po- Jenului, veninului de albine, laptisorului de matca, propolisului gi chiar a apilarni- lului, acesta din urma numai pe baza de contract. Muli. stupari practic stupirit- stajio- nar obtinind de multe ori producyii mici de miere, de numai 10—15 kg. Prin di- versificarea productiei acesti apicultori tsi pot rentabiliza stupina. Daca folosesc colectoarele de polen numai la' pomii fruc- tiferi si rapija pot recolta in jur de 5—7. kg polen dt familie, care evaluate in U.C.M. sint echivalentul a incd 20— 25 kg miere. Dupa culesul de la floarea-soarelui tin judeyul Ole rar se mai poate spune c& exist? un cules de mick intensitate si »acesta numai la semincerele de lucerna si trifoi, dedarece nu se_practicl culturi in: tercalate de, porumb cu floarea-soarelui pentru nutrejuri combinate pentru ani- male. In acest caz este recomandabil ca s& se practice pastoralul in zona montan3, la fineaya si zburatoare, unde familiile de albine {si formeaz% noi contingente pentru © buna iernare si dau gi mici cantitayi de miere pentru valorificare. 17ALUNGAREA PITIGOILOR DIN STUPINA y. PADURARU Printre daunatorii si dusmanii albine- lor, atit in sezonul cald dar mai ales in ‘cel, rece, se numira si pitigoii. Aceste pisiri triiesc in colonii de la 2 pind la 20 si chiar mai mulji indivizi In jernile geroase, vin, in stoluri mari, de cite 15—30, in mod special atunci cind temperatura este sub 0 grade si al- binele sine prinse fn ghemul de iernare. Aceste pasiri vin in stupine i se agazi pe puntea de zbor a stupilor, asteptind sa iask vreo albin’. Daca vad ca albinele nu ies din stup, atunci isi introduc cio- cul in_urdinis, se prind’ cu piciorusele de ‘urdinis si cu ciocul si cu aripile bat in stup si fac zarva pina ce o parte din albine se desprind din ghem iegind in Sanat dafaanild;, Bei Eves sint prinse de pitigoi care se inalyx in viizduh, se agazi pe crenguyele unor pomi din cadrul stupinei, ospatindu-se cu ele. ‘Apoi se inapoiaz’ la stupi cu si mai mul- 1 furie si iarasi isi incep operayia .de prindere a albinelor. Dac unii dintre apicultori nu sint atenti sau crezind c& pitigoii nu ar face prea multi pagub& in stupine, vor_con- stata ci in prim&vara vor avea fami- de albine foarte slabe, cu pete de d tee pe tame, cea ce le va compromite productia apicoli a anului urmator, je aceea, este necesar, cao data cu primele cideri de zapada, cind apar si pitigoii, dimineaya, in zorii zilei, cu_o lopaticd “din lemn’ sau cu un faras din plastic, sx fie*aruncati puting zapada proaspata peste fiecare urdinis in parte, din cadrul stupinei, Stim cu toyii c& aerul trece prin sera- tul de zapada si nu impiedick cu nimic aerisirea stupului, iar pitigoii vazind ur- dinisurile astupate, sint nevoisi si-si caute hrana in alte locuri. In timpul zilei r3- mine ca apicultorul si mai completeze eventual zapada topita din faja urdini- sului. Este 0, metod& foarte simpl, far chel- tuieli_ si eficient’. 18 | | | CUM’ AM DISTRUS SOARECII DIN CUIBUL UNE! FAMILI] DE ALBINE M, DRAGOS La sfirsitul lui decembrie trecut ficind un control auditiv familiilor mele de al- bine, pe care le am adapostite in stupi Dadant-Blatt, pe cite 12 rame cu maga- zin, am auzit un zgomot mare si un plin- set continu la una din familii. Consul- tind caietul de evidensa am constatat ci familia respectiva avea’ o matcd tinira din junie si ca fusese pusa la iernat p ternicd, pe noua faguri, cu o provizie de miere, mai mare chiar decit avea voie. Mi-am dat atunci seama-ci familia sufer’ de ceva neobisnuit. Am deschis stupul. fn spatele diafragmei, tn locul celor trei faguri pe care ti, scosesem in toamna, pusesem o pernuji de papurd. Scojind-o, am vazue pe fundul stupului un cuib cu mai mulyi soareci care, spe- , riayi, sau refugiat sub fagurii cu al-» bine, pe care nu-i puteam insé scoate din cawza frigului, iar in caban’ nu az veam cildurd. M-am hotirit atunci si un, momele cu otrava. Aveam jn. ca- Hee atel reltdel outew Caren oie tele are nici un_miros toxic, Am presirat miez de nuck cu sulfura de zine si Lam pus pe o hirtie, dup diafragma, Am inchis stupul. Dupa dows siptimini, controlindu-l mai inti auditiv, am con. statat ci era linistit. Se auzea doar un zgomot normal. L-am deschis, curios si vad ce s-a intimplat cu soarecti din stup. Patru soareci mari erau_moryi. Nuca cu otrava era toati mincata. Am constatat c& paguba facutd era destul de mare. Un fagure mirginas era mincat_ aproape in intregime, iar ceilalti: mai puyin, in partea de, jos. Am mutat fagurit in ‘partea li beri, iar de pe fundul’stupului am adunat jumitate de gileata de rumegus de fa- guri, Albine mincate nu erau prea multe, Familia rimisese pe gase intervale. Mai tiriu am folocuit uni faguri, cu alii de la rezerva. Pe ziua de 3’ februarie 1984 find 0 zi céldusi, albinele au zbu- rat, Am controlat atunci din nou stupul cu pricina, Era foarte linigtit, avea matca si totul era normal,CUM AM SCAPAT DE SOARECI $1 DE CIOCANITORI 1. VASILACHE, Toamna anului 1983 a fost bintuiva de o mare seceta, favorizind inmultirea soarecilor, Personal am un pavilion cu 48 familii, amplasat la marginea padurii Botorca, jud. Mures, unde se adapostesc multe pasiri, printre care si ciocanitori. in anii din urm& nu am observat semne vizibile de atac Ja pavilion — din par tea acestor daunatori. Tata de ce ma gin- deam ca pavilionul este ferit de ei si de aceea in luna decembrie 1983 nu l-am vizitat deloc vreo’dowa saptamini. Mare

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1986 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1979 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1979 02

  Apicultorul

  100% (2)
• Apicultura 1986 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1986 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări