rol aU Mm S10) ASOCIATIE] CRESCATORILOR Pian MOOI oat Peer sae Ing. NICOLAE FOTI emetic ae ero Peery tc My Peer Pree ERC Deana RST RMN erties Cee RCs ener te Pasty MTN Pe meus Rem teaG) TlsLed ess GMT OZUR oa) Carer aro od ore TOP CR COLEGIUL REDACTIONAL eet Pe Ce No Resto OCC RRS Ge Fr Coore CL? Det ee a Cee ge ici TCT PEZA ANDRADA (ted, rubr.) reer Narn Ces rma cc) = ey Score ane) COMITETUL EXECUTE ASOCIATIE] CRESCATORI- So) SD) RENTED OE POU OE RSS ITY prot ae aA tte tc a Oe aCe rem ORT! Pecan Tee ee WY STEVE MMRurCa TUT Coir TE c q ae me Uninet’ Det oe aM CST filialele A.C.A. @ Cititorii din Pee eo aoe SF intreprinderea [LEXIM" De- PEuC co ret aay pone eter a ae ERT Se cembrie nr. 13, P.O, Box 136— SEARLS as EPPO eoe CLEC} ‘Tiparit la 1, P. 13 Decembri GD PaQep Cont Oaem ae) in Romania Revisté lunar’ de schimb de experienti $i Indrumare metodologici apicoli editati de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’ Romania Anul LIX % nr. 2 % februarie 19 CUPRINS 1}. Z. VOICULESCU: tn centrul preocupirilor org: nelor noastre teritoriale : sporirea eficientei eco- nomice in apiculturs prin diversifi dueyiei. 44 L CIRNU: Misuri pentru prevenirea pagubelor la familiilé de albine in timpul iernii. 6 } Fi. LICIU : Stimularea de primivari a familidlor de albine prema sigue a realizarii unor Insem- nate producti apicole, icarea pro- * 8 } St. POPESCU :. Cildura si polenul. 10 } I. BOCANICT: Bondarul gi culesul de nectar la 0 plants melifers, IN SPRIJINUL_APICULTORILOR DIN UNITA- ‘FILE SOCIALISTE 11 $ Tr. VOLCINSCHI: Carnetul de stupini gi evideng’ apicoli, 14 | ***, Flecare profesie — un spayiu de manifestare plenari, 21 $ * **: Ce este albina molifers? CALENDARUL APICULTORULUI 22 $ ***. tn ajutorul apicultorului incepftor, Lucréti apicole in luna martje, DIN ISTORICUL APICULTURI. 24 $ C. ANTONESCU: Din istoria albindritului dim- bovifean, APIMERIDIAN 28 $ O, MILEA: Noua Zeeland’ — jar apicoll, STIRI $1 INFORMATII DIVERSE 30 § I. TITOV: Vindecarea rapid a ulcerelor duodenate. 31 $ DOCUMENTAR APICOL 29 — Coperta 1: Aspect dintr-o stuping, Se remarck modul in cate printr-wn gard improvizat din coceni de porumb stuping este protejaté pe timpul iernii contra vintwrilor si zapezii. (foto: I, NEGREA)jn centrul preocupirilor organelor noastre terito SPORIREA EFICIENTE] ECONOMICE iN APICULTURA PRIN DIVERSIFICAREA PRODUCTIEI Z, YOICULESCU Privit in ansamblu ritmul de diversi- ficare a productiei apicole prezintt un interes major in lumina rezultatelor ob- jinute in cadrul filialelor judeyene ale organizatiei noastre. Raportate Ja numa- rul familiilor de albine existente in ca- drul fiecarei filiale, gradul de diversifi- care, si rezultatele objinute demonstreaza felul cum muncese in acest scop organele noastre teritoriale, modul in care acestea reusesc sd antreneze si sa indrume pe stu- pati in actinnea de diversificare a pro- ductiei apicole, ca mijloc sigur si eficient in rentabilizarea activit’tii apicole, in sporirea eficiensei economice a stuparitu- lui in general. Dintr-un inceput consideram necesar sa reliefam faptul ca filialele fruntase in aceasta actiune importanta — indruma- rea pe calea diversificarit pyoductiei api- cole constituind un obiectiy cheie in, po- litica tehnica si economicd a Asociatiei Crescatorilor de Albine — sint: Bihor, mun. Bucutesti, Cluj, Prahova, Mures si Salaj. Apicultorii membri ai organizatiei noastre din cadrul acestor filiale au_pro- dus in ultimii ani, an de an, 0 gama tot mai larga de produse apicole : laptisor de mateX, polen, propolis, ceara, valorificind totodata la fondul de stat si material bio- logic. Sint fnsa gi filiale tn cadrul cdrora organele colective de conducere si perso- nalul retribuit asi lucrurile si mearga de la sine, f¥rX ase preocupa pentru ca prin conferinye si schimburi de expe- rienyi si demonstreze stuparilor c& o al- bina in scurta ei viayd — de circa 40 zile — trebuie s4 producd de toate in perioada activa. Apicultorii care nu pun albinele si recolteze polen vor constata ca acestea vor stringe atita pastura incit vor bloca cuibul, iar familia va slabi. Dack stupartil produce laptigor de matci poate si colecteze 5i polen fark ca vreuna din familit sa intre in frigurile roitului. if Timediat dup) culesul de Ia saloim, dack din fiecare familie ridickm 1—2 faguei euligdiet clove Gi gu! albinde veare (tl acopert, dia fecare 3 famnilli objinem nee una $i, in acelagi timp, vom eonstata cd nici una dia, familille care aw conte Bult euupiier! Au “ya ineea\ teh frigusile ron Urmitind din anul 1922 productia dé dipiiior de mated observems eo filisiele judeyene Covasna, Gor}, Hunedoara’ si Maganiureyony au ipiodus intelodars Ip caso de. snace tar atliclele) Constanta, Harghita, Meheding gi Tuleea I-au produs in numal clte un an Hecate gi anume res- pectiv in anii 1974, 1981, 1975 gi 1974. Be asemenea, filialele judejene Arad, Bis- trija-Nesiud si Briila’ au procs liptigor Tummai'Gmp de elte 2 ant Hecise, fltalele ‘Alba'si Olt timp de cite 3 ani Jar filtela Galati timp de 4 ani, dn continuare insa mel una einueaceste filiale nu a mal intreprins veo acflune pentru realizarea produsulai deg anual i-au avut previzut fa planul Billa. fe fecare an au prods S-a ajuns astfel la formula Inui (Ulco = ulcer; Silvanil. = Silvania) de- numire dati dupa locul de obirsie al inventato- rid itesteMnpocctis a cate an rs Salad ca TE brevete de invensie, 4 cdrti si numeroase articole pies fn cele mai reprezentative reviste si pu- Toataitnelicale dintintcartaene ot Gat ae cigtgat astfl un binemetitat,prestign ineernagional. Tat citeva date sumare de specialitate privind Ulcostlvanilul relatate de insasi dr. I. Pugeas = Ulcosilvanilul este indicat in toate for- mele de ulcere inclusiv in cele mai rezistente Ja alte terapii_medicamentoase cum ar fi: ulcore gastrice si duodenale ; ulcere piloro-duodenale compl{eate cu tenor functional 4 insuficiengd gastice evacus: rorie, in etapele inijiale ; ulcere peptice postopera- torii (ulcere anastomotice) ; sindrom Zallinger-Blli- son ; test terapeutic rapid pentru diferentierea ca- racterului nigelor gastrice ; esofagitl peptic’ de re- flux ; gastrite si duodenite cronice; prevenirea sau vindecarea ulcerelor produse de medicamente ca: prevenirea sau vindecarea ulcerelor cortico-terapice, salicilagi etc. ; ulcere gastro-duodenale fara efecte Ulcositvani- 80 favorabile 1a alte terapii_medicamentoase ca: ta gamet, gastrozepin, ranitidin’ etc. Cit priveste mecanismul de actiune al Ulco- silvanilulid, - acesta este un itor puternic al secretiei gastrice acide, Sciderea aciditisii gastrice nit se produce insi in prima zi ci progresiv. dupi 2—4 zile de tratament, Convrolul secretiei acide in conditii bazale efectuat fn mod obignuit dupi 10 ile de teatament cu ULCOSILVANIL arata o in- hibigie comple a secreyiei acide bazale ta peste 980/0 din bolnavii cu wleere duodenale gi o reducere cu peste $00/y a celei stimulate cu histamina, insu- lin, pentagastrin’ sau alimentasie, Durerea ulceroas% nu dispare in prima zi ct nue mai dupa 2—5 zile de tratamenr cu ULCOSILVA- NIL, corespunziitor ou sciderea aciditiqii, cind ea dispare complet la peste 97% din bolnavi. Ulecsilvanilul este un agent antiulceros eu efect inhibitor dintre cele mai. prelungite Astiel, durata_menginerii inhibiviei secreviet, gas- trice acide dup fntreruperea tratamentului este de minimum 7 zile cea ce reprezintl_caliti ale unei terapii ideale — nefntiinita ta algi agensi antivleerosi (la tagamet. — durata inhibitiel de- scrisi th Tiveraturd,’ este de 3—4 ore, {a totidink si ranitidin’ de 7—9 ore). Privind procentajul creseut de vindectri si du- rata scurté a tratamentului, mai_mult de 90% din ulcerele duodenale se vindect dup’ 10—12 ile de tratament eu ULCOSILVANIL in timp ce alte terapii ca de exempla: tagametul — real zewi vindeciri care in aceensi perioad’ de cimp — anu depizeste 50%/) din cazuri, Peste 9604 din ulcerele duodenale tratate cu ULCOSILVANIL se vindeck fa 21 de zile, in timp ce tagamevul in acelagi timp realizeazi vindeciri de cel mult 80%/y Dup 30 zile de tratament — ulcerul gastric se vindeci in procent de peste 98%/ spre deose- dire de tagamet, ranitiding sau gastrozepin — Ia care, conform datelor din literatura medicali — pentru aceeasi perioad’ — vindectrile nu depi- sese procentul de 75%. Privind actul operator, Uleositvanilnl re luce intervengiile chirurgicale pentru _ulcerele gastro-duodenaie la 1—4% — spre deosebire de Terapia clasick unde de exemplu incidensa acewora se ridici In peste 30%, Urmirirea recidiyelor 1a _bolnavii cu _ulcere gastro-duodenale tratazi cu ULCOSILVANIL, pe © petioadt de 7 ani — la bolnavii care au fcut cure de intresinere — acestea se situeazi sub 1% — iar la cei care n-au ficut aceasti curd — de 7—14%/ — in timp ce — conform literaturii actuale — dupi tagamet — recidivele sint de cel puyin 20% respectiv de peste 70% la cei care neau facut tratamentul de fntreyinere, Spuneam ia fnceputul articohului de fayd ci Ulcosilvanilul este un medicament miracu- Jos. Intr-adevir aga este: atfe prin eficienja sa rapidi cit si mai ales cX regimul alimentar “in timpul tratamentului cu ULCOSILVANIL — este liber spre deosebire de alte rerapii — care impun alimentare de lungi durat3.© noua intrebuingare a mi Este vorba deo descoperire, patentati in S.U.A. privind utilizarea mierii la limperirea su- cirilor de fructe fermentate sau proaspete, Sucu- rile de mere, struguri, pere sau alte fructe, recent fesite din prese sau dup fermentare, pot fi tra~ tate cu miere pentru preeipitarea (flocularea) par- clelor aflate in suspensie, astfel incit ele si de- vin perfect clare, Metocele pentru limpezirea si stabitizaren nului se bazeazd pe folosirea unor substange ca albusul de ow, caseina, gelatina, taninul, bentonita, enzime pectolitice si multe altele. Mierea pare sa aibi toate proprietigile acestor substanye. Tn ce priveste sucurile de fructe, in lume se consumi sute de milioane litri anual. Dack se consumi imediat dup iesirea din prese sau dupi punerea fn comery toned este in regula. Din pi- ‘cate, aceste sucuri proaspere au o viag foarte scurtt chiar dack sint refrigerate sau pasteurizate. Gind. cidrul este imbuteliat dup’ pasieurizare, pe fundul sticlei apare un sediment, care face ca Bxurora sx fie puyin atractivl. De regula, suct- rile sint impezite cu ajutorul enzimelor pectinice, are au ins inconvenientul cX sint un amestec de chimicale si, in plus, indepirteaz% pectina natu- rali’ din fructe, component important din panct de vedere alimentar. Mierea tnlocuieste respect vele chimicale, fark st afecteze pectina natural’. ‘Aga de exemsplu — fapt eu totul surprinzitor — mierea clarifici sueurile care servese Ia prepara- req jeleurilor, fed si atace insk pectina natural care di acestor jeleuri consistenga si _gustul pt ts ex ce enzimele pectinice nu sat in sare Si fack, Procentul minim de miere folosit 1a limpezirea vinulii sau suecurilor este de 0,5%/. Coagularea si sedimencarea precipitanulut poate “avea loc. dupa 30 minute ping la 24 ore, in sfuncyie de sursa floral a mierii, procentyl de miere introdus, tipul Jn sau de suc si temperatura din timpul, lim- peri, Dupt ce seul 2. fost _clanifieat, sedimen- Til porte ff tadepirene prin. sonare, centeifugare sau filtrare. Mierea poate fi folositi Ia limpezirea bautu- rilor si in combinatie cu enzimele; in car¢ caz, fayi de folosirea numai a enzimelor, viteza de imperize creste de 10—20 ori, jar temperatura poate fi redusi la jumitate, Activitatea. sinerge- ick a mierii si enzimelor permite reducerea cu 70%Jo a cantitasii de miere sau envime care ar fi necesare in azul in care ele ar fi folosite separat. (Kime, R. In: American Bee Journal, august, 1983, p. 586). Influeasa procentului de supraviepuire a puietulii pra descendengei si a produetiei de miere Cresterea albinelor fn rae puri are drept con- secing 0 reducere 2 procentului de supraviewuice 2 plierului, ccea ce influengeazi{ cantitatea de puiet eclozionar (espectiv nundrul_ de leritoare) $i productia de miere, Problema este dack puietul rescut si productia dle miere sine proporsionale cu nivelul de supravieyuire, aceasta avind 0 de- osebit importansa pentru eresterea de linii pure, precum /si pentru crearea si fntreyinerea de. re- zerve de ecotipuri, pure. Pentru [murirea acestei probleme au fost folo- site matcile rezultate dintr-o matck de rast cau- caziani, insiminyati artificial cu sperma prove- nity de Ja un tefntor carniolian. Fiecare din aceste mitci hibride au fost la rindul lor jnstmingate cu sperma proveniti de la doi din frayii lor eauca- zieni, De la méatcile care au rezultat in urma acestor instiminyaci s-au identificar cite 550 oud, fa cate s-a urmirit numfrul de larve care au supravieyuit, S-an ales colonii cu procente de su- praviequire de 50, 75 si 100%, la care s-a deter- minat cantitatea ‘de albine (la inceputul primi- verii si toamna) precum gi productia de miere. Goncluziile au fost urmitoarele : Cresterea puietului primfvara i roamna, ca st numéirul de lueritoare nscute primavara, au. fost asemiinatoare in toate cele tei grupe de colonii. In. schimb, vara, cantitatea relativi de lueritoare cobora 12.35% in coloniile cu 50% supravieyuire, dar se menyinea la 93% fa cele cu 75%/o supra- vieguire. Coloniile cu supraviewuire de 100% si 75% au_dat cantitti sensibil egale de miece in condi fille unui cules timpuriu, th timp ce coloniile eu 5010 nu au produs dectt jumitate. Deci, colo: tile cw nivel de supraviewuire a puiewlui de 75% pot fi productitoare normale de miere in regiunile unde exists culesuri timpuri (Extras din .Apiacta" si publicat in La Belgi= que Apicole, oct, 1983, p. 209, 210, 211, 212). 31© noua speranyi pentru oamenii alergici Ja ingepiturile de albine In fiecare vari, mii de oameni nu pot sk iast Ja iarbi verde cauza ca sint alergici la inye- pXurile de albine, © ingepiturX poate provoca inflamayie, dispnee respiratorie, sc3derea tensiunii si soc. In cazurile mai severe, fnjepiturile de al- ‘bine produse la persoane cu sensibilitate ridicata pot provoca chiar moartea, Un cercet&tor de Ia Universitatea Centrului Me- dical din Cincinnati a modificat veninul folosit la teatamentul alergiciior gi a apelat la circa 30 vo- Juntarialergici 1a fnepaturile de albine pentru 2 participa Ia determinarea eficiengei acesté! aot fomtle, Problema curenti in tratamentul alergiilor 12 injepaturile de albina’, sbune dr. J. Micheal Ga- brie este ei injeoyile cu. veninul folost tn. acest scop'pot si produeX acelenyi reacyii casi fnyepY- vurile accidentale de albina, respectiy sint dure- roase, previnta riscul yoaului i trebuiese repetate timp’ de tre ani, Dr. Michael G., profesor de microbiologie si imu- nologie, a modificat veninul prin introducerea unor enzime, astfel incit acesta, introdus la animale, nu a mai produs efectele de mai sus, ajutind tor. odat& organismul si-si intdreascd intr-un_ ti ip mai sourt rezistenta la inyepiturile de albini, Adminisiayia federal pentru drogusi ica dat aprobareapentri experimentarea pe oament a acestei formule. Pentru acest studiu, jichael G. invengioneazil si injecteze la o grup& de subiecti veninul curent folosit, iar Ia o alt grup& yeni- nul modificat ; subiecyii urmind si _primeasci. o Injecti¢ pe saptimina timp de circa 20 siptimini. Dack experienya va fi tneununmé de sneces, folosirea alergenului modificar va putéa conduce la tratamente mai rapide si mai pusin chinuitoare si in cazul altor alergii sau boli auto-imume. (Sue Mac Donald. In: American Bee Journal, august, 1983, p. 578). Cum se orienteazi albinele Se stie ci albinele executk un ydans™ special pentru a indica tovariselor lor de stup directia in care se afl o sursk de hran, ,Dansul” este exe- cutat astfel incit axul principal al migetrii al- binelor s& faci cu verticala un unghi aproape egal cu cel dintre directia-sursei de hrank si cea a soarelui. Cu alte cuvinte, albinele trebuie si cu- noascd pozitia soarelui. Pe vreme frumoasi acest Tucru este ugor de realizat. Dar cum se explicit fap- tal cf gi avunei cind cern! este acoperit de nori ele fsi orienteazd corect ,dansul" ? Au fost emise mai multe ipoteze, Dup% opinia dui’ Karl von Frisch, albinele ar fi capabile si perceapi soarele si prin nori, Aceasté ipotezi a fost insX respinsi de un anumit numir de cercetitori. O alti jpo- 32 text este aceea cf albinele zboark ghidindu-se up clmpul magnetic terestru, asa cum fac, de ida, porumbeli (,Nanare” 296, 205, 1982) si Practerile, Dar mat” ales exist gf posbilitaten’ ck albinele si memorizeze migcarea soarelui pe bolt cereasc in legtturk cu diverse repere topogratice Tocmai aceastd explicagie a fost propusi de doi cercetitori americani care au efectuat 0 serie de experienge (F. C. Dyer, J. L. Gould, ,Science*, 214, 1041, 1981) ce par concludente. "Pe timp noros, albinele sint deci capabile si reutilizeze aceste informayii. pentru a evalua in orice mo- ment pozitia soarelui si a orienta corect ,dansul" lor. (,La Recherche"), Eucalyptus : specii rezistente la frig Eucaliptul, care se plantearS actualmente fn Franta sub form’ de specii rezistente a frig, ur meaza si ajute industria. pastel de hivtie, confrun- ati permanent cu. probleme, de aprovizionare. Cu ocazia unui congres internagional yinut in Landes, specialistii francezi in aceast% specie au prezentat un program de dezvoltare pe zece ani a unor varietaji de eucalipt capabil si suporte tempera turi de —25°C, Acest plan care oferl, pe baz de conventie, prefuri garantate proprietarilor fo- restirei, preyede plantarea cu eucalipt a. 15.000 in 10 ‘ani in apropierea unor fabrici de hirtie si Gglulozi, tn otal, plantajile, de eucalipe arebui si producti fncepind din 1993 100 000—360 000 tone de lemn triturat, Eucaliptul creste pe rerenu relativ sirace, are o mare productivitate si 0 hi- bridare ugoara. Arborii por s% fie exploatayi din 10 fn 10 ani timp de 40 ani fark s¥ nevesite replantri, Apictltorii stat yi ei intersagi in acli- matizarea arborelui de eucalipt intrucit acesta furnizearX, concomitent, o mare producyie de nectar. TAbgille de France, (laformasii practice. nov. 1983, p. 447). Moartea insectelor prin K.O. sexual Un nou insecticid original si redutabil a fost pus la punct in Statele Unite. Produsul teezeste Ja insecte instinctul sexual, le determin sf se im- preuneze dar dn acelasi timp le impiedick si se degajeze din imbriisare si insectele mor. Donovan Hendricks, un entomolog din de- partamental agficulvurii, a publicat recent rezul tatele experimentirii acestui produs in culturile de bumbac din Texas. ,Acest produs care pro- voaci un K.O. sexual poate constitui 0 nou me- todi de combatere natural a insectelor diuni- toare", a comentat el foarte simplu, (Informasit practice. In: T'Abeille de France, nov. 1983, p. 447). Rubricd_realizati_de dr. I. OGRADA+a ke wee nee H3 COJEPKAHUS 20a cew ence nec ewe nee ee ene e eee eetecteceenes, + * *: Kamgan npopeccia — up noauoro xciicrous, 3, BOAKYJECKY : B ueurpe BHWMANHH HaWIRX MeCTHMIX PaOOTHHKoS — yBeNMeHHe SKOHOMMYECKOR seKTHBHOCTH B nyenosogcrse vepes aumepcHuKanMn npoxsnoncrsa, @, JIMYBIO: Becunan non- KopMKa nea — npeanoctinKa BuCOKNx MenoDMx ypoas, Ll, MOMNECKY: Tenao xu nusbua. HW. KbIPHY: .Mepy no npemynpexmenne moreps ao upema 3HMonKH. * * *: "dro raxoe menonocuan nueau? H. BOKSHH4: wen nekrap. T. BOJI- YHHCKH: Macewan n nuesonoquecknii yuer. * * *: B nomoun naumnaioulero nvesto- noga. PaGora wa nacexe » mapre mecaua, K. AHTOHECKY: Hs wcrop nueaononerna pafione undone. H, THTOB: Jlewenwe 3pm agenanuaranépernoh KiKi, ©, MHJIA: Honan 3enaunua — meaonocnas crpana, Hnocrpannve wirareau mocyr noaysure Ham oeypran oOpayasce @ HJIEKCHM, Je- napramenr axcnopr-umnopt nevatu Byxapect, ya, 13 HewemOpue 13, I. O. Boxe 136—187, reaexc 11226, Kod 70116. DANS LE NUMERO, + *: Chaque profession — un endroit de manifestation plénitve. Z, VOICULESCU : Parmi les principales préoccupations de nos organes départementaux ; Paccroissement de Velficience économique en apiculture par Ja diversification de Ia production, F. LICIU: ta ‘stimulation es colonies dabells au printemps — une premise sure ‘de réalisation des importantes productions apicoles, St, POPESCU : La chaleur et le pollen, 1. CIRNU: Mesure de prévention des pertes dans ies colonies dabeilles pendant Phiver. * * *': Qu’est-ce que Vabeille melliftre? I, BOCANICI: Le bourdon et le butinage de nectar chez une ante mellifére, ‘Tr. VOLCINSCHI: Le carnet de rucher ct l’évidence apicole. * * *: A [atoncontre de Papiculteur débutant, ‘Travaux apicoles au mols de ‘mars. C. ANTO- NESCU : Historique de 'apiculture au département de Dimbovitza, I. TITOV ; Guérison rapide des ulcéres abdominaux. O. MILEA: La Nouvelle-Zélande — pays apicol Les lecteurs de Péntrager peuvent stabonner par ,LILEXIM*, Département exportation- importation presse, Bucarest, rue 13 Decembrie, no. 13, P. O. Box 136—137, telex 11226, cod 70116 IN THIS ISSUE. +.* ©: Bach profession should be a framework of plenary individual expression, Z, VOI- CULESCU: The attention of the Beckoepers’ Ascoclation territorial orgons 4 centered upon increasing the economic efficiency of apiculture through the product diversification, F, LICIU: Spring stimulative feeding as 2 premise of incneasing the beekeeping yields. S$. POPESCU: The heat and the pollen. I. CIRNU: Measures for preventing damages in the bee colonies duting winter, “ * * : What is a honey bee? 1. BOCANICI ; Bum bees and the nectar flow of the mulliferous plants. Tr. VOLCINSCHI: ‘The apiary notebook and the apicaltural evidence. * * "+ Helping the beekeoper bepinner., Works to be done in the apiary in March. C. ANTONESCU: From the history of betkeeping in ‘the district of Dimbovita. I, TITOV: Rapid healing of duodenal ulcer, O, At New Zealand — a beekeeping country. Readers from abroad ean gest subscriptions through the ILEXIM Enterprise, Press Expor- tation-Importation Department, Bucharest, 13th December St, No. 13, P. O, Box 136— 137, Telex 11226, Zip 70116 IN DIESER NUMMER... ..ceecewenene econ ence ewe tone enn sence + * + in jeder Beruf — cine Behauptungsmdglichkeit ; Z. YOICULESCU beschiftigung unserer Bezirksorgane : Steigerung der wirtschaftlichen Leiscungsfi durch Produktionsdiversifizierung : F. LICIU: Relzfiterung der Bienenvalker fats schere “Vorausetrong bedentender’ imkerlicher Produktionen ; St. POPESCU: je’ Wirme und der Pollen; 1, CIRNU: Mafnahmen ‘zur _ Vorbeugung von Bienenvitkerschiden wihrend der Oberwinterung ; * * *: Was ist die Honigbiene ?; IL BOCANICI: Die Hummeln und die Nektartracht bei Honigpflanzen ; Tr. VOL- CINSCHI: Das Bienenstand-Merkblatt und die imkerliche Evidenz; ** *: Fiir den Anfiinger — Bienenstandarbeiten des Monates Mirz; C. ANTONESCU: Aus der Ge- schichte der Bienenzucht im Kreis Dimbovita : I, TITOV : Schnelle Heilung yon Zwalt- fingerdarm-Geschwiiren ; O, MILEA ; Neuseeland, ein imkerliches Land, Auslindivche Leser_kiinnen sich bei folgender Adresse abonnieren: ILEXIM, Departamentul garortimport presi Bucuresti, st 13 Deceinbrie nr, 13, P. O. Box 136—137, telex 11226, Postanteitzabl 70116