MARTIE 1984Cero aa 15 ere S oA CN a Co aN Pores Pee ACCA Saul Ing. NICOLAE FOTI Pree MCL) ere AL) err PMS IR CCRCZ Prt) CR CLL Perm Net Meee UO ere ey ranma Coas enact Pest ORT hat eG Teper tu) Freres ls\ed OR Caso rer MRL MAT WoC La oe Pe COMET Conte COLEGIUL REDACTIONAL ees FPR eC La eat) rae Cn mess a VALOR RS Pretec D7 Ty TCE er reat erat ean LA Pac RS aac CT RIA. ing, VOLCINSCHL TRAIAN. Leas eee CUTTS Carey Vinv ont eae aU ASOCIATIEI CRESCATORI- Pies ao SN NLT OD aE OVE We Sem Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 er ess ORL’ © Cont vir, 4596014 BALA. Pie TCme tar atime rise) eDressMe CUT ores creer © Cititorii din rue eee ee seg Feics iste igs Wb 0 CS Crane re Coes Bucuresti, str, 13 De- cembrie nr, 13, P.O. Box 136— telex 11226, cod, 70116 [eeemecsn tits rr) Apicultura in Romania Revisti lunari de schimb de experient% i Indrumare metodologicd apicoli editati de Asociatia Cresc&toriler de Albine din Republica Socialist. Romania ERE aed kc ad SP ae ae CUPRINS 1 } Tr. VOLCINSCHI: Si cunoastem, si 8% respectim legislasia apicoli. y 6 § M, ATANASIU : Ce trebuie sa stim si cum trebuie si actionim spre a deveni-apicultori incep&tori tate rentabili, ‘eng’, cheziigie 9 V, POPESCU: Schimbul ‘de on a progresului tehnic in apicult 11 $ C. ANTONESCU: Practici vechi si noi in tehno- logia cerii. 12 } V. DELEANU: Colector de polen de miare capa- citate, 13 $ LV. CIRNU: Masuri pentru imbunitiyirea bazei melifere igcale, 16 § I, OGRADA: Oameni buni, crugagi albinele! 18 } Elena PALOS: Activitiyi de cercetare stiinsifict in apiterapie, in 1983, 21 $ Doina COSMAN, N.-V. ILIESIU si Olga MOLDO- VAN : Eficacitatea. tratamentului cu Apilarnil in nevroze. 24 STIRI $1 INFORMATIL 25 } CALENDARUL APICULTORULUI “+ ©: tn ajurorul apicultorului incepStor. Lucrati apicole in luna aprilie. 28 $ DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE 30 § DOCUMENTAR APICOL 32 $ DE VORBA CU CITITORIT Coperta I: Asocatia Crescitorilor de Alte din RS. Romaitia are organizate in tard dou centre de extrac fie si conditionare a cerii din fagurd reformayi si rezidunri de ceard, la Avrig — jud. Sibiu si Beclean — jud. Bistrita-Na- saud (al carui aspect interior este redat in imagines: de ous. In imaginea de jos — calupuri de ceard extrast la aceste centre) (foto: I, NEGREA)SA CUNOASTEM $I SA RESPECTAM LEGISLATIA APICOLA Ing. Tr, VOLCINSCHI Seful serv, tehnic al Asociasiei Crescitorilor de Albine voltiiri tate de tori apicultorii. In cele ce urmeazi ne im props sit ereserererereserorerery dererorererose Legea sanitar-veterinara nr. 60/1974 Legea stabileste atribuyiile medicilor veteri-~ nari, obligasiile desinitorilor de animale inclu- siy ‘a familiilor de albine privind obligati tea controlului sanitar-veterinar, obligal anunyfrii aparitiei bolilor, efectuarea transpor- tului _numai pe bazi de certificat de sinktate, instituirea obligatorie a misurilor, de caran In temeiul acestei lei, Ministerul Agricultur si_Industriei Alimentare a elaborat norme. ji misuri sanitar-veterinare aprobate prin Ordinul ns. 114 dia 2 octombrie 1975 obligatorii pentru toate organele, organizayiile de stat, coopera tiste si obstesti precum si persoanele firice de- finScoare de stupi cu albine, In aceste norme sine provSzure misurile speciale pentru preveni- rea §1 combaterea bolilor infecto-contagioase si parazitare la albine, se precizeaz% bolile supuse declardrii oficiale si misurilor de ind cum si miisurile necesare asigurit produselor apicole. Se prezinti structura orga- nizatorick a retelei sanitar-veterinare prin care se realizea2i asistenja tchnici, indrumarea si controlul unitar preeum si, alte reglement&ri privind apirarea siniviyii familiilor de albine in stup&ritul pastoral, prevenirea_intoxicayiilor, regimul privind producerea si difuzarea _medi- camentelor de uz veterinar, norme pentru re- coltarea si expedieren probelor pentru examen toxicologic de laborator, instrucyiuni_privind efectuarea dezinfectiei si alte misuri de z00- igien’. Legea nr, 7/1977 privind calitatea produselor 4i serviciilor. Legea stabileste condipiile de bazi ale cali- tipi la principalele grupe de produse inclusiv la produsele alimentare care trebuie si aibi va- lori nutritive ridicate, insugiri gustative, aroma- tice si atractive. Se stabilese ca obligayii perma- nente asigurarea ‘nivelului calitativ unitar_ al produselor prin standarde, norme interne, caiete Apicultura sa dezvoltat impetuos in anii constructiei socialiste a farli ca urmare a misurilor de ajutorare si incurajare Iwate de statul nostru socialist. In aceste condijii noi si fata de complexitatea relatiilor social-economice create, misurile tebnico-organizatorice si economico-financiare au fost reglementate pe plan legislativ, formind in prezent un complex de masuri menite a crea cadrul necesar pentru asigurarea unei dez- continue in apiculturd. In prezent acest complex de misuri legislative cuprinde o snitz de legi, decrete, hotiriri ale Consiliului de Ministri, ordine ministeriale, standarde de stat, norme interne, caiete de sarcini si alte acte normative care, trebule cunozcute si respec~ acte normative care intereseazi in mod deosebit sectorul apicol. proteseses. zentim un repertoar orientativ al principalelor de sarcini, contracte, care sint obligatori previd sarcini_privind respectarea discipline! tehnologice potrivit documentariei de execusie $i, procesului tebnologic omologat, Se stabilesc Tispunderile unitatilor centrale i ale unitSyilor economice prin dntroducerea certificatului de marci de calitate, termen de garantie si vermen de valabilitate, Se prevede organizarea, obli le si rispunderile personalulus controlului, teh- nic de calitate, modul de recuperare a pagubelor 4i aplicarea Sancyiunilor disciplinare, Legea nr. 40/1977 privind cresterea si ame- Yiorarea animalelor. Prevede necesitatea extinderii si folosirii in unitigile de producyie a materialului de repro- ducyie ameliorat, Se prevad sarcini de perfec- fionare a metodelor de ameliorare, cr hoi rase, linii sau hibrizi mai productivi borarea si respectarea tehnologiilor de crestere gi exploatare, producerea si livrarea de material biologic selectionat, Legea nr, 9/1972, republicati in 1979, pri- id acordarea de credite pentru productie membrilor cooperativelor agricole de produc- tie gi producitorilor cu gospodirie individual’. Banca pentru agriculture’ si industeie alimen- tard acordk credite pink In 60%/ din valoarea producyiei contractate. Unitigile socialiste con- tractante (fililele noastre judeyene) garanteazi fay de bane& rambursarea Ia scadengi a credi- telor de productie acordate pe bara contracte- lor fncheiate de acestea pentru produse apicole, Decretul nr, 234/1976, privind modificarea prequrilor de producti, contractare, achizivie si cu aminuntul Ja mierea de albine. I. Preturi de productie, contractare si achizitie. Miere de albine superioard: 26 lei/kg; Miere de albine cal, I-a: 22 lei/kg; Miere de albine17 Jei/kg Miere faguri in secyiuni cal. I-a: 36 lei/kg; Miere faguri in sectiuni cal. Ica: 33 dei/kg, II, Preturi cu amanuntul. Miere de albine superioari; 32 lei/ke; Miere de albine cal, Ia: 27,50 leilkg. cal, Ia Decretul nr, 1 din 6 ianvarie 1982. privind efectuarea recensimintului animalelor do- mestice. Decretul prevede efectuarea secensimintului animalelor domestice in toate sectoarele pe in- treg teritoriul fArii, tn fiecare an [a inceputul lunii februarie, Se precizeaz modul de organi- zare si functionare a comisiilor teritoriale, me- todologia efectuirii recensimfncului, avribuyiile onganelor de stat si obstesti, Persoanele fizice si unitipile socialiste care deyin Famili de albine ‘au obligayia si le declare pentru a fi recenzate, tr sicuapia nedeclaririi familiilor de albine se considers cX acestea nu-i aparsin si se preiau, fara plat, fn proprietatea statului, Declararea unui, numir mai mare de familii de albine con- stituie infracyiune si se pedepseste conform legii. Decretul nr, 2 din 6 ianuarie 1982 privind unele modificici Ia decretul ‘nr, 692/1973 pri- vind registrul agricol. Se prevede obtigazia persoanelor fizice ca in fiecare an fintre 5 si 20 ianuarie, si declare efectivul de animale,— inclusiv. famille de albine, Inscrierea datetor in registrul agricol se face pe baza declaratiei, sub semntiturd proprie, & capului de gospodirie sau in lipsa acestuin, a unui major al gospodiriei, la sediut Comitetului Executiv al Consiliului popular de care aparjine. Conducerile unitksilor socialiste- care detin familii de albine sint obligate sf inainteze pink la 25 ianuarie la Comitetul Executiv al Consi- Hiului popular respectiv, datele necesare pentru completarea registrului agricol. r. 395/1981, privind contractirile ile de animale, pisiri si produse Deeretul si achizi animale, Contractirile si achivitisle de micre si alte produse apicole de 4a unitipile socialiste se fac de Ministerul Ageiculturii_ gi Industriei Alimen- tare prin Asociasia GreseXtordlor de Albine iar de la producitorii individuali — de Uniunea centealié a cooperativelor de consim ji de. Aso Cinyia Crescatorilor de’ Albine prin uaitiile acestora. Hotirire 1963. pri apicultur Consiliului de Minigtri ar. 769 din ind unele misuri pentru dezvoltarea Stabileste o serie de sarcini peatru dezvoltarea si incurajarea apicuiturii prin: — asigurarea bazei materiale prin reyeaua de aprovidionare a Asociasiei Crescitorilor de Al ine 5 2 — contractarea si. preluarea cole 5 — scutirea de impozit pe veniturile realizate din apiculturd ; — scutirea de taxe pentru practicarea stt- p&ritului pastoral ; — protejarea si imbunitisirea bazei_ melifere ; —acordarea de credite si avansuri banesti; — misuri de rispindirea cunostingelor api- cole, pregitirea cadrelor, editarea de materiale de propaganda apicolk ete. produselor api- Hotirirea Consiliului de Ministri_ ar, 886/ 1971 privind acordarea de credite pe termen lung membrilor cooperativelor agricole de producjie si producitorilor cu gospodirie in dividual: Se aurorizeazi Banca pentru agriculturd si industrie alimentar si acorde credite, la cerere, pentru cumpariri de animale de productie, stupi $i colonii de albine. STAS nr. 784/1, 2, 3/1976 — Miere de albine. Defineste 3i aratd provenienja _produsului si trbllene coniisite: debuter Ge clits pe cane trebuie si Je indeplineasck mierea de albine In preluare de la produeitori, Se prezintd proprie- Tisile organoleptice i fiziconchimice gi se face © clasificare a sorturilor de miere in functie de proveniensa nectarului floral si extrafloral (mo- hoflort, poliflors, pidure) preeum gi 0. clasifi- care pe sortimente si califayi. : Preluarea mierii se face pe baza examenului organoleptic — culoare, gust, miros, consistenfa sia examenuluj fizico-chimic, S Conjinutul de api nu trebuie sk depiyease’ Prin analize de laborator se determing , zaharoza, indicele diastazic $i STAS nr. 3064/1, 2, 3/1974 — Ceara de albine Se refer la ceara natural de stupini obji- nut prin diferite procedee din faguri sau re- ziduuri de faguri 4{ stabileste condigiile tehnice de calitate pe care rebu‘e si le indeplineasci la preluarea de la producitori, Dupt proprietigle organoleptice §i fiziconchi- mice, ceaca de albine a fost impiryitS tn 4 clase de calitate, La recepfie, pentru stabilirea cali- TUpii se urmireste provenienja, culoarea, mirosul si-consistenga, STAS nr, 5849/1979 — Faguri artificiali Se refer la foile de cearX de albine pe care este imprimatk baza celulelor hexagonale ale lor fiind destinate sk serveasct ca faguri cali in stupii sistematici, Se gealizeaz’ prin turnarea sau laminarea ceri si se livreaz sub forma de faguri artificiali, simpli, armayi si suluri, Se previd dimensiunile, condigiile tehnice de calitate, metodele de verificare a calitiyii, am- balare, livrare.STAS 8128/1976 — Stup multietajat. Se referi Ja stupul multietajar cu trei compuri destinat adipostirii, cresterii si transportului familiilor de albine yi pentru objinerea de micre si alte produse apicole, Se prezinti pirgile com- ponente, detaliile de execugie si condiyiile de calitate. STAS nr, 11383/80 — Stup vertical cu corp si magazin. Prevede pirtile componente, detaliile de con- structie si condigiile de calitate ale stupului desti- nat adipostirii, cresterii i, transportului_ fami- liilor de albine si pentru objinerea de miere si alte produse apicole, STAS nr. 4170/76 — Stup orizontal. Se referi la stupul orizontal prezentind de- talii de execuzie si condigii de calitate, STAS nr.-11377/80'— Baza meliferd si pole- nizare-terminologic. Stabileste principalii termeni referitori la beza meliferi si polenizare si definitia acestora, STAS nr, 10858/77 — Apicultura si utilaj api- col-terminologic Stabileste principalii termeni si definijia lor referitoare Ja apicultur’ si la utilajul apicol. Ordinul M.A.LA. nr. 22 din 5 februarie 1974 privind aprobarea regulamentului de organi- zare a stupiritului pastoral in RS.R. Regulamental stabileste condi ae pentru organizarea §i practicarea stuparitulu pastoral, obligapii pentru unitayile de stat si Cooperatiste ci sector .apicol si pentru. cresca~ torii de albine cu. gospodari ii personale, Sint precizate o serie de sarcini organizatorice si tehnice. Ordinul M.ALA. or, 23 di privind constituirea comisi melifera gi stupirit pastoral. 5 februarie 1974 centrale de bazi Comisia_are sarcina si asigure repartizarea anual a fondului melifer din principalele m: sive melifere dé interes republican, coordoneazd activitatea comisiilor judejene de baz melifera si stupirit pastoral si controleazi modul de valorificare a resursclor melifere urm&rind cum se sigur’ mijloncele de transport, respectarea misurllor sanitae-veterinare si a prevederiior din segulamentul de organizare a stupaituluipas- toral. Ordinul M.A.LA, nr. 54 din 5 aprilie 1982 privind uncle misuri de imbunitigire a acti- vitisii in apiculturd, Prin acest ordin Asociagia Crescatorilor de Albine din RS.R, ca organizatie de specialitate este imputernicit’ ca sub Indrumarea Ministe- rului Agriculturii si Industriei Alimentare si asigure coordonarea unitar’, tndrumarea, con- troiul si sprifinul formayiilor dé producrie api- coli din. unititile socialiste si al stupinelor din gospodiriile populagiei. Asociagia Crescatorilor de Albine impreuni cu celelaite ministere, instituyii contrale, organizayii si fntreprinderi cu preocupari in | dezvoltarea apiculturiiasiguri reglementarea unitari a mi- surilor tehnice, organizatorice si. asigus’, baza material’ precum i realizarea gi valorificarea superioar’ a producyiei apicole, Ordinul M.ALA, ar. 159 din 4 octombrie 1974 privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor. Ordinul aprobi programul de acsiune privind polenizarea culturilor’ agricole encomotile cu ajutorul albinelor, acyhunea find consideratt ca © important’ misuri tehnico-organizatorick la sporirea productiei de seminye, fructe si legume. Ordinul reglementeaz pentru unitiyile inte- resate si desinitorii de albine, o serie de sar- inj si obligayii ca: — Unitiile agricole beneficiare, asigur’ plata acjiunii de polenizare, — Stabilirea normelor de ‘famiii de albine pentru asigurarea unei poleniziri saturate, — Incheierea de concracte de polenizare tntre pirjile interesute si asigurarea transportului fa- miliilor de albine, a vetrelor necesare, aprovizio- narea apicultorilor, protecyia familiilor de albine precum si obligasiile apicultorilor pentru efec- tuarea polenizarii la timp si in bune condigiuni. Ordinul M.AWLA, nr, 55 din 6 aprilie 1982 privind tehnologia de crestere si exploatare a familiilor de albine. Se fac préciziti la organizarea activiedsii in stupinele si fermele apicole, tehnica intreyinesii jor de albine, ameliorarea albinelor, in- muilfirea artificial’ « familjilor de albine, acyiuni sanitar-veterinare, diversificarea productiei api cole etc. i ‘Tehnologile de productie stabilite sint obliga- i pentru toate unitatile de productie, pentru specialigtii si muncitorii din fermele de pro- ducrie, Ordinul comun al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare nr, 74 din 1 iulie 1980, Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare sc. 28/30 iunie, 1980, Uniunii Nati nale a Cooperativelor Agricole de Productie nr, 29/9 innie 1980, Ministerului Economici Forestiere si Materialelor de Constructii: nt 1132/30 iunie 1980 privind atribuirea de yetre de stupini unitisilor socialiste cu sector api- col si apicultorilor persoane fizice membri at ‘Asociagia Crescitorilor de Albine. Se prevede modul cum s¢ poate acorda in folosing’ temporari, fri plata, Ia cerere, pe durati determinat’ pe baza de contract, teren pentru vatri de stuping. Vatra de stupina se 3stabileste la_cel mult 5 mp pentru fieeare stup, fed a depisi 400 mp pentru fleaie stupink proprietatea apicultorilor persoane fizice. Ordinul comun al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare nr. 76/4 iulie 1980, Mi- nisterului Economici Forestiere si Materiale- lor de Construcsii nr. 1163/4 julie 1980, Co- mitetului pentru Problemele Consiliilor Popu- Tare nr. 32/1 august 1980 privind stabilirea misurilor necesare pentru protecsia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesti- cide. Ordinul prevede obligativicatea caturor unit tilor agricole si silvice pentru prevenirea into- xicaiilor la familiile de albine, Unitigile agricole si silvice care executh sau beneficiazd de tratamente sint obligate si anunje in scris consiliile populare comunale, Consiliile populare comunale au obligayia si anunje in scris cu cel payin dou’ zile inainte pe toti depinicorii de stupine situate in raza joriala a localitéyii. In ordin se previd ob! gailile unitizilor socialiste, ale medicilor vete- Tinari de circumscripsie, ale apicultorilor pre~ cam, si masurile ce trebuiesc [uate in caz de accidente, Ordinul comun al Ministerului Agriculturii si Industriei_ Alimentare nr. 41/9 martic 19825 Ministerului Economie} Forestiere si Materi Ielor de Constructii mr, 592/12 martie 19825 Uniunii Nagionale a Cooperativelor Agricole de Producsie nr, 93/24 marti 1982 privind organizarea si destiguraren activitigii apicole in unitiile socialiste, Prin acest ordin se aprobi_regulamentul-cadru privind organizarea §i desfigurareaactivit3yil apicole in unit¥tile socialiste, Prevederile regulémentului stabilesc in mod unitar o serie de sarcini organizatorice, tehnice fi sgonomice_privind organizarea stupinelor in brigizi, ferme, secyii, ateliere, norma de deser- vire, evidenga in ‘upin’, pregitirea cadrelor, retribuyia muncii si cointeresaren material, in- ventarul stupinei, planificarea productiei, buge- tul, sarcinile si atribugiile apicultorului si alte preciziri. Ordinul M.ALLA, nr. 140 din 22 octombrie 1982, privind evaluarea productiei apicole in unitifi convenionale miere (UCM). Unitiyile conventionale miere au fost calcu- late Ja toate produsele apicole prin raportarea pretului de achizitie ini vigoare al produselor apicole ce se realizeaz? in stupin’ la prequl mediu de achizitie al mierii de albine (23 lei! re exemplificare : 1 kg propolis — (prey je 300 lei) echivaleaz% cu 13 UCM. Prin evaluarea productiei apicole in UCM se apre- ios porentialul productiv al stu- pinelor, 4 CAIETE DE SARCINI ALE ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE Nr. 1988/1976 si nr, 1988/B/1977 pri Ienul recoltat de albine. Caietul, de sarcini araté proveniena produsu- lui, conditiile tehnice de recoltace, condigionare, pinwers, Lvsure piscum qf comiiile ce caliect $i modul lor de verificare, Polenul proaspat congine circa 20%/ ap% iar ca oh fie bine (plsteat ‘reebuie si fie’ uscac la 8% umiditate, Nu se permite uscarea la soare si nici la 0 temperaturk care. si depigeascl 45°C pentru a nu se degrada microelementele. Din punct de vedere calitativ se tmparte in polen superior gi polen ealitatea I-a, La recepyie. se urmireste aspectul, culoarea, mirosul, gustul, puritatea, umiditatea, proteinele si toxicitatea. ind po- Nr. 48/1978 privind veninul de albine crista~ lizat. Caietul de sarcini prevede conditiile de calitate ale veninului de albine care trebuie si aibi urmivoarele caracteristici: aspeot: de mast cristalizati ; culoare : incolor-cenusiu deschis ; consistengi: duri; miros: irjtant caracteristic ; gust: injepttor astringent, si fie fr impuritayi, solubil in ap& gi insolubil in alcool. Se prezinta metodele de verificare a calitStii, fiind date tovodati o serie de condigii tehnico- organizatorice privind recoltarea, ambalarea $i pistrarea veninulii cristalizat. Nr. 5146/26 septembrie 1978 privind propoli- sul monogen i caietul de sarcini nr. 56/1979 pentru propolis superior. Se defineste propolisul si se prezinti originea lui, propriewitile organoleptice si fizico-chimice = culoare, miros, consistent’, puritate, pufict de_topire, densitate si metode’ de analiz’, Se precizeazi conditiile tehnice de calitate pe care tebuie si le indeplineascd produsul mono- gen (monofit) precum si produsul superior la preluarea de {a produc3tori si condigiile de re- coltare si livrare, Caiet de sarcini privind pistura. Defineste pistufa ca produs natural realizar de albine si depozitat tn faguri core poate fi recoltat si valorificat sub form’ de pastura in faguri gi pisturk extras, Se precizeazt condijiile tehnice de calivate privind proprietatile organoleptice si fizico-chi mice, metodele de verificare a calitXtii, recep- yionarea precum si mésurile organizatorice pri- vind productia, ambalarea si conservarea, Nr. 50/1978 privind bostina. Se referX la bostin’ care rezult in urma @ uragerii cerii de albine din fagurii reformasi §i care maj conjin cear’ fn anumite proporfii.Verificarea calitiyii se face dupi proprietagile organoleptice si fizico-chimice menyionate, Se prezintk metodele de examinare precum si depozitare $i regulile de ambalare, marcare, transport. Nr. 46/1977 privind. caracte ile organo- leptice si fizico-chimice, precum si condigiile de manipulare, ambalare, depozitare si trans- port ale liptigorului de mated natural, proas- pat, indigen, Defineste Xptigorul de matcé ca un produs biologic secretat de albinele tinere (doici) pen- tu hrinirea larvelor de mated. Se prezinti proprietitile organoleptice, fizico- chimice si biologice ca: aspect, culoare, con- sistengi, miros, gust, impuritaji, aciditate, umi- ditate, substange useate, indice diastazic gi altele, Se ‘redau metodele de examinare, analizi si receptie precum si mésuri privind producria, re- coltarea, ambalagea si transportul lui, Nr. 47/1977 privind realizarea si, valoriticarea mierii de albine in secfiuni de fagure. Defineste produsul si prezint& caracteristicile fizico-chimice si organoleptice. y Acest produs se realizeaz3 numai in momen- wl cind toate celulele fagurilor sint total cipi- cite si au fost, dadite frumos, Culoarea sectit- nilor de faguri (a c&picelelor) trebuie si fie aproape albi sau cel mult galben deschis, Se prezinti matenialele necesare gi operayit- nile preliminare realizrii acestui produs pre- cum i condiiile de recoltare, ambalare, trans- port, livrare si verificarea calitiyii. Nr. 39/1977 privind Familia de albine".’ Caievul de sarcini stabileste condigiile e@ tre~ bule si le indeplineasct 0 familie de albine pe 10 rame STAS orizontal (putere, cantitate de puiet, rezerve de hrani etc.) la livrare, in dife- rite perioade ale anului, Nr, 184/1981 claborat de C.A.P. Scornicesti, judegul Olt (probat de M.ALLA) privind ca~ racteristicile organoleptice, _fizico-biochimice si condigiile de manipulare, depozitare, trans- port si yalabilitate ale apilarnilului, ca’ produs apicol biologic activ. Se defineste apilarnilul ca un produs apicol natural, biologic activ compus din larvele de trintor si din consinutul nutritiv aflat in res- pectivele celule din faguri, secoltate intr-un anu- mit stadiu larvar. Se prezinti caracteristicile si condijiile teh- nice, organoleptice, fizico-chimice i biologice ale apilarnilului proaspit precum si metodele de examinare, analizk si secepyie. Se prezinti misurile tehnico-organizatorice privind producyia de apilarnil, conditiile de am- balare, conservare, transport, valabilicare. Prin ordinul nr, 10 PT din 26 februarie 1981 reinnoit la 6 martie 1982 M.A.LA. a sta- bit prejueile de productie, de contractare, de achizizie si livrare. NORME INTERNE ALE ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE. Nr, 8137 din 1978 privind stupul RA-1001 Se prezinti pfryile componente, detaliile de construcfie gi conditiile de calitate ale stupului RA-1001. Nr, 8/1981 privind familia de albine selec- gionat. Se prezint& condigiile calitative ale familici de albine selecrionate, diferenyiate pe sez0n_ pr Vind albinele, puleval, ramele ca faguri cladiy itng precum i condipile tehnice de verificare eliedeit mitcl, sandtatea familillor de albine, ambalare, ‘transport. Nr, 4/197 si ne. 8A/1981 privind roi de al- bine pe faguri si respectiv roi de albine se- Tecyionat pe faguri. Prin roi de albine si roi selecyionat pe fa- guri se injelege o unitate biologich care trebuic HS indoplineasci 0 serie de condi vehnice ca: omar de faguri, matca si fie in virsta de pink Ja 2 ani (la oil selecrionat) si fark defecte fi zice sou fiziologice, se prevéd cantitiyile de pu- fet si de rezerve de miere in funcyie de numd- ful si dimenshunile ramelor. Starea de sAnicate trebuie: si fie consemnatk prin certificae de Nr. 38/197. privind matea de _ reproduetie Apis mellifica carpatica" stabilita in vederea producer si valoriticarii. Norma interni prevede obligativitatea ca mat- cile folosite pentru reproduetie sX proving din Familii selectionate ou fnsusiri biologice si eco- nomice valoroase cafe se transmit descenden- yilor prin ereditate. Se stabilese: condigiile tehnice, morfologice §i fiziologice care determin’ calitatea miatcilor : conformaria si integritatea corporald, ouloarea, greuaten, prolificitatea, productivitatea, s8ndta- tea si virsta precum $i reguli de verificare @ calitisii, marcare, ambalare si transport. * Asociayia, Cresc&torilor de Albine popularizeazt sstematic legisiagia apicol prin diferite forme $i miloace, de, propagendt, prin acordarea, de consiiltagii juridice gratuite gi prin revista ,Api- cultura in Rominia® care publics periodic’ dife- rite articole si consultayii de specialitate. De asemenea a inisiay o cOlectie de acte normative intr-un buletin special, intoemie in 4 volume care a fost difuzat la toate filialele judeyene ale Asociasiei unde poate fi consultat de cei interesayi.CE TREBUIE SA STIM $1 CUM TREBUIE SA ACTIONAM SPRE A DEVENI APICULTORI INCEPATORI CU ACTIVITATE RENTABILA| Ing. M, ATANASTU Incepiitorii in stepivie isi pun adeseort intrebaren cx ce nsmir, de stapitrebyie sisi niarie a fe rentabile ii se pot obfine rea iujiimpere stupina, dona sai evee fami Rispunstl este hotirit : ate foarte bunc, care § stupurului, Secretul, decd poate fi vorba de asu numiiy redus de stuph necesita putin timp, astfel requltatele sz intreact en mule usteptirile. O cele orgunizatorice absorb din plin pe stupariy mit o urmirire atenta a activitdpit si dezvoltarii fiectrei oricit de mic, Chiar ct aduca deplina satistactie na, este foarte simplu: intretinerea unui ingrijirea lor poate fi atie de bunt, inctt stupind mare pune multe probleme, din care Din contra, stupinele mici si foarte midt ‘per- i fumilit in parte, Jape foarte pozitiv ait ‘penta asigurarea mei producti abundente de miere pentre consumul familiar cit gi dpntru formarea deprinderilor si lirgirea cunostintelor in practica apicola. Din observa putin de aece Famili multe cazuri obligasiite profesional fi, tn al doilea rind, In. eospodarill este adescori destul. de redus fat de spatinl personale am constatat eX wi mare numar de stupine din xond an mat de albine. Aceasta, in pritnd rind datoritd faptulul c& in cele mai fle dejindtornud macs Lass prea mule timp pentru stapii ile particulare, loct! disponibil pentru. amp afectat cultivtrit legumelor si florilor, lasarea stupilor Activitatea in stupinele mici este placuté si deloc. impovaratoare. Oricind, peste zi, 40) podte sisi putin timp pentru a se arunca o privire asupra activitatit, albinelo introduce o rain necesaia largiril cuibului, pentru a scoute ceara pentri a de pe rama claditoare san pentra a se face cine stie ce alti intervenfie, Astfel, sine tot mai numerosi cel aye shea Creat mic suupine in onele pitorents din presi oruielor, unde 0 cabant apicold #1 ctfva le stnpi, coloreazt nespus viata de fairl Intemeierea unei mici stupine cere din partea celui interesat unele conditii de care depinde succesul. Si analizim.principalele aspecte ale problemei : 1, DOCUMENTAREA Ca tn toate domeniile de activitate, ina intea unei acyiuni este necesar’ o infor- mare sau o-documentare, astfel incit Iu- cririle ce vor urma, si fie bine inyelese si corect indeplinite. Intotdeauna, reusita unei realizéri este mai bunit cfnd stii dina- inte ce sicum trebuie sé faci. Documentarea in specialitate nu pune probleme, deoarece literatura noastra api- cola este foarte bogatt. Cercerarea ei tre- buie facut ins temeinic, cu interes si cu pasiune, datoritd calititilor si poate iciu- dajenilor pe care le oferd ‘cunoasterea in- deaproape a acestei mici viet’ti care este albina, Citirea ca pe un roman a primu- lui manual de apicultur’ ce ne cade tn mina, va constitui o buna pledoarie pen- tru interesanta si plicuta indeletnicire de apicultor. 6 2, VATRA STUPINEI. Pentru tnflintarea unei stupine se cere un pic de orientare, la cate este bine si contribuie cu, sfaturi si un cunoscitor tn ale apiculturii, pentru a ne feri de greseli a ciror fndreptare ar necesita mai tirziu mult& bitaie de cap. In cazul cind vatra stupinei se stabileste tn afara gospodiriei, aceasta trebuie sa indeplineasci. 0 serie de conditii, care si faci deopotriva utilé si placuta activita- tea ce va urma. fn primul rind Jocul tre- buie s&& ofere cel putin un cules principal gi SX asigure un cules de tntrejinere de-a lungul sezonului_ activ, Si fie suficient de linistit, stiind cX albinele sint deranjate si devin irascibile la zgomot, circulagie intensi, trepidayii, curenji permanent, prezenja animalelor, etc. Nu trebuie sca- pat din vedere ci locul ales trebuie si ofere si un cadru placut, odihnitor, care sa atragi pe stupar si pe familia sa. Ar mai fi multe de spus despre aceasta. Imaginagia, posibilitayile si intentiile ce- lui in cauza, vor fi acelea care vor deter- mina evolujia lucrarii. incepute.3. TIPUL DE STUP. Alegerea tipului de stup este subiectul ce di nastere celor mai-multe intrebari. Intructt socot c& un raspuns in acest sens este legat de un minimum de cunostinge, voi afirma ca orice tip de stup este bun, cu condigia si fie de vo!um corespunzator pentru a adposti o. familie de albine pe cel pugin zece rame si sit fie bine incheiat. Sugerez insi ideea de a folosi cu preckdere stupii avind ramele ce se gasesc in co- mert. Este yorba de ramele standardizate, de tip multietajat si orizontal. Recurgerea Ja alte tipuri de stupi, pentru simplul mo- tiv cd ar fi gasisi la preyuri foarte reduse, deoarece au iesit din circulayie, nu este recomandabi 3, © mentiune importanté trebuie facutd pentru acei care au posibilitatea sa-si fack singuri stupii. Este bine si nu se apuce de inovatii, decit dup’ ce ssau documentat indeajuns si au injeles atit particularitazile albine'or, cit si caracteristicile stuparitu- lui, mai ales al celui pastoral. 4. PROCURAREA ALBINELOR. Procurarea albinelor este un alt subiect mult dezbitut de ciitre incepitori: De multe ori, pentru economie, se cumpari roi naturali sau artificiali, mici, care se adipostesc in lizi improvizate, -ceea ce face ca $i rezultatele bune si intirzie si se arate. De aceca este mai important si se porneasci cu ,dreptul". Si se achizitio- neze numai familii bine populate, sini- toase si active, indiferent dac este vorba de roi sau de familii bine formate. Tre- buie ocolite cu hotarire improvizatiile de roi artificiali de putere mick sau fami- liile de albine slab populate, pe 3-4 rame. Mai mare atentie se cere in cazul roilor secundari. Acestia au de obicei mai pusin’ albini, iar matca este neimperecheati, fapt ce face nesigura evolutia ulterioar’, matca putindu-se pierde la zborul de im- perechere. Si chiar in caz de succes, dez~ voltarea pind in iar’ este greoaie si nu se poate ajunge la un numir suficient de rame acoperite cu albina. Familiile cu mai multa albin’, mai puternice, trec mai usor peste anotimpul rece, iar primivara ce dezvolté mai intens, oferind stuparului plicerea unui cules bun. Din observatiile personale am constatat c& acei care au inceput cu stupi puternici, se obignuiesc asa, sint pretentiosi si nu suporta prezenta familiilor slabe in stu- pina lor. Din contra, cei ce se deprind cu familii slabe, le ingrijesc cu mila si spe- ranfe si sint contrariati de rezultatele ob- inute de alti. Din aceste motive, prezenya unui sf- tuitor cu experiensa este absolut necesara. Un ochi versat va sti si aprecieze activi- tatea si sin&tatea albinelor, considerind valoarea achizisiei si prin prisma igienei, a propolizarii si a curajeniei de pe fundul stupului. 5, ACTIVITATEA IN STUPINA, In ceea ce priveste activitatea ulteri- oard, legata de stupind, este bine si se yin’ legatura cu apicultorii vecini i cu cei cunoscuti, deoarece schimbul de ve- deri si unele informayii utile, sint de mare ajutor. De asemenea, legitura cu cercul apicol local este de mare interes pentru indrum’ri si informatii la zi. Ace- lasi indemn pentru studierea yevistei »Apicultura in Romania“, care’ oferd in- formatii variate si de mare interes pen- tru practica apicola a incepatorilor ca si informatii privind noutatile pe plan na- jional si mondial, precum gi tendinyele de orientare, in functie de realizarile cer- cetarilor stiintifice de pretutindeni. De buna seama cA pot fi inca multe de spus. Sa consideram insé cd pentru in- ceput, cadrul orientativ este mai impor- tant decit amanuntele, care decurg firese pe parcursul activitayii apicole. 6. CONCLUZIL In incheiere, ma voi referi la o intre- bare pe care am auzit-o deseori si care suna astfel : ,Ce pot oferi aceste mici stu- 7pine?“ R&spunsul poate fi rezumat in citeva puncte deloc de neglijat : — In primul rind, satisfactia practi- carii apiculturii, care in principal trebuid s& depaseasca un punct critic,; ,groaza de inyepaturile albinelor“. — Abundenta de miere si alte produse. Aceasta nu este o afirmatie gratuita. Pen- tru un numar mic de stupi, intretinerea si urmarirea activitayii albinelor poate fi facuta in condiyii atit de bune, incit re- zultatele ce se objin intrec cu mult pro- ductia medie realizata in marile stupine, — Odati inceputa activitatea apicola se realizeaza si o specializare in aceasta frumoasa si utila indeletnicire. — Am lisat mai Ja urmi un alt aspect, dup mine cel mai important pentru api- cultori si cu urméri asupra intregii viepi : este vorba de injepaturile albinelor, care, desi atit de neplicute, prin veninul lor, confer organismului omenesc niste avan- taje ce nu pot fi platite cu aur. Acestea au influenyi povitiv’ asupra tonusului general omenesc, a sinitayii, dar mai ales asupra bolilor de tip reumatismal, al arti- culayiilor. — Si despre celelalte produse apicole se pot spune foarte multe lucruri bune, pe care fiecare apicultor le stie gi pe care in- cepitorii le vor afla foarte curind. Intre acestea amintesc faptul c& la deschiderea unui stup activ, sin¥tos, se simte un mi- ros foarte reconfortant, care parc te inviti s& respiri adinc. Mirosul acesta, cind nasul este infundat, cum se.spune in popor, reface respirajia normala imediat. Secretul este datorat: propolisului din stup. Treaba asta se poate repeta si acasi, mesteoind in gurd o bucitici de fagure cu miere cipacita sau 0 bucitici de pro- polis, In mai pugin de un minue nasul se desfund’ si respiratia devine normal’.Schimbul de experienta, chezasie a progresului tehnic in apicultura Vv. POPESCU Crescitorul de albine, odaté ajuns Ja stadiul consacrarii, dupa ce si-a insusit teoria tehnologiei apiculturii, cauta cu asi- duitate edi si metode pentru objinerea de producti sporite gi intr-o gam’ cit mai diversificata. Datoriti acestei_ rendinte, sa ajuns ca de la numai dow’ produse ale stupului — mierea si ceara — care de milenii au caracterizat harnicia albi- nelor, s se objing in prezent opt pro- duse apicole de cea mai diversé utilitate. La acest stadiu de dezvoltare a apicul- turii, un rol important J-a avut si facto- rul ,schimb de experienya" intze diferite zone si regiuni geografice, metod& vehi- cular de-a lungul vremurilor de, cétre animatorit acestei surse de producti: ma- teriale. yExperienja", aja cum o definea ms rele pictor, sculptor, arhitect, om de sti- inf si ginditor italian Leonardo, da Vinci (1452—1519), neste mama, oricarei certi- tudini®. Schimbul de experient constituie una dintre modalitatile teoretice si prac~ tice de perfectionare profesionala, prin analiza tn comun (ponulatizare- Sabre) 4 cunostingelor dobindite, individual, sau th grup, in procesul productiv de profil. In apicultura schimbul de experiensi_ isi are aplicabilitatea in multiple si variate forme, la toate nivelele organizatorice. © primi form’ a schimbului de pireri din experienya muncii apicole, accesibila tuturor stuparilor o constituie funcyiona- rea cabinetului tehnic organizat in cadrul cercurilor apicole teritoriale si filialelor judetene ale Asociatiei Crescatorilor de ‘Albine din R. S. Romania. Alt form’, larg rispindité, a schimbului de expe- rien’, teoretic si de Indrumare metodo- logick, 0 reprezinta revista »Apicultura tn Romania®, editat’ lunar de asociatia noastex. Un alt mijloc ce genereazi asi- milarea de cunostinye noi, il constituie organizarea schimburilor de experieny’ in- dividuale intre apicultori si colective in- tre cercurile teritoriale sau intre filialele judeyene din zone limitrofe. Printre formele superioare de pregitire teoreticd si practicd puse la indemina ce- lor ce indragesc frumoasa inde'etnicire, de apicultor, se numari si organizarea de catre Comitetul Executiv al Asociagie! Crescitorilor de Albine din R. S. Rom’- nia, la scart national’, a centrelor de insteuire teoretic’ si perfecyionare prac- tick, de pe Hing’ stapiile zonale de amelio- rare gi producere a materialulni biologic ale Institutului de cercetare si productie pentru apicu'tura, de la Maliue-Tulcea §i Mialdaresti-Vileea. Utile schimbului. de experienya s-au do- vedit a fi si participarile la Simpozioa- nele nationale de. istorie: agrara a, Romé- nici, ale caror lucrari se desf¥soara Ia pe- rioade de cite doi ani, in principalele centre de judey cu pondere agro-apicol’. De o valoare stiinsificd si mractick deo- sebit de importanti sine schimburile de experienta reciprocd ce se efectueazi de apicultorii. diferitelor asociayii profesio- nale internationale. Nu lipsite de interes pentru stupiritul romanesc sint de asemenea participarile reprezentantilor jarii_noastre la congre- sele si simpozioanele internationale de a- picultura, care prilejuesc un viu si bogat schimb de informatii si experiens’. Beneficiind de aceste forme de, mani- festare a_schimbului de experienti, api- cultorii biniijeni au folosit toate ocazii'e prielnice pentru imbunittirea tehnologiei de producere cu randament a apiculturii. Astfel, consultariile si discutiile ce se poarti in cadrul cabinetului tehnic inure apicultorii experimentayi i cei incepatori si avansati, au contribuir la soluyionarea unui insemnat aumar de’ probleme ivite fn practicarea apiculturii si perfectiona- rea unor operatit tehnologice, de naturi sa creascd randamentul stuparitului sta- tionar bazat pe diversificarea productiei, apicole. Un aport deosebit pe aceasta li- nie La adus decanul de vista al apicul- torilor activi timiseni Gh. Matei st ing. B. Panaitescu,