sep ae
=) Apicultura
“- in Romania. COMITETUL EXECUTIV AL
etal Nim eA nod
TOTS NIN ad Co AN
Seen
Pent aes ou
Frame Cen CSIE Toys
yeaa! oY
eracecte cL ATU)
Pe IRLULaN
Penta)
Se TOI
Ren eRe Ole
Pere in ma
et
Pen See UEC Cech a Cat
PL CME Ce Gl
PCE ee}
mse O mr Sa a2
Pearmr erent uid
PN
mM Zercei cL td
(to cc sales ag
ee
Pane cecri Rasy
po
Pree eee
Cerne?
Fe CT LS
am LE
Cremer)
Se
ee MUN oi ae a
Peo eee
PRM Ree O
[cece Mee vec
COMITETUL EXECUTIV AL
ASOCIATIBI CRESCATORI-
ol METS ODDO
eee OE IE om
Ste aoe Tie eae)
Omer me Meese OR TET)
Per anrame EON
Forrest TU reais
Ceo TET eo Te
emer weeny
eee Uae)
filialele A.C.A, @ Cititorii din
Ser Cee a rae ea oT)
Pitge Yet ces Lh Co
Tener ea iss
Puree gant
Tre mn om set
ote tee
sr
Apicultura
in Romania
Revist’ lunar’ de schimb de experient& gi
Indrumare metodologics apicoli editath de
Asociatia CreseXtorilor de Albine din Republica
Socialist’ Romania
Anul LIX * or. 4 &
CUPRINS
1} Tr. VOLCINSCHI: © problemi major’ a apicul-
turii: sporirea productiei de ceari.
6 } L PAUTA: Lucriri, mai importante pentru obsine-
rea _unor familii puternice si realizarea unor
producti sporite de produse apicole,
St. POPESCU : Si valorificim superior culesul de
a salcimul 1.
10 $ I, KRAFFT: Puterea optima a familiei de albine.
1 $C. ANTONESCU : Dusmani ai albinelor’ ,ocrotiyi®
de apicultori,
13. $ Vi. HUMENT: Importana factorilor naturali in
prevenicea imbolnivirii albinclor.
16 $ 1. STANCIU: Cintarul de baie — cintar apicol.
17 } 1, VISOIU: Umbrel contra furtisagului.
19 $ N. P. IOIRIS: Veninul de albine si tratamencul
reumatismiului.
23 { Rozalia SPETEANU, Stanca CIZMARU iN. V.
TLIESIU : Apilarnil — substan activa in pro-
dusele cosmetice.
25 ~ INTREBARI $1 RASPUNSURI
26 $ CALENDARUL APICULTORULUI
Z. VOICULESCU : 1n ajutorul apicultorului ince-
p&tor: Lucrici apicole in luna mai,
29 $ DIN ACTIVITATEA ORGANIZATIEL NOASTRE
30 $ DOCUMENTAR APICOL
32 $ DE VORBA CU CITITORTL
Coperta: Sediul fermei apicole a 1.AS, Turcea,
constructie modern cu fatada sub forma de fagure, O problema major’ a ay
SPORIREA PRODUCTIEI DE CEARA
Ing. Tr, VOLCINSCHL
Sef serv. tehnic al Asociaziei Crescitorilor de Albine
Analizind realizirile privind productia si preluarile de cearé tn perioada anilor 1975—
1983 folosind datele oficiale ale Directici Centrale de Statistica si ale Asociapiei Crescitorilor
de Albine redate in tabela 1, reaultt ct productia wotala de cearé din tari a variat in
aceasté perioadi intre 219—317 tone anual, din care cca 90% provine de la gospodariile
populasici, Raportind productia totalé de ceara la numérul total de familii de albine rezulii
© productie medie de 234-344 g cearé pe familia de albine. Din productia total de ceari
realizati in aceasti perioadi, Asociatia Crescitorilor de Albine a preluat la achizitie si la
schimb de faguri artificiali circa 77%
Tinind cont ci din cantitatea totala de ceart preluata circa 85%/ se tntoarce din now in
apicultura sub forma de faguri artificiali, rezulta o diferent mict de ceard disponibila pentru
nevoile numeroaselor ramuri ale economiei noastre nationale.
Ceara de albine reprezintd principala materie primi necesar’ dezvoltarii apiculturit.
Daca corelim necesarul de ceara cu programul special privind dezvoltarea apicultwrit
in actualul cincinal, inseamna ci numai pentru nevoile actuale ale apiculturii, sint necesare
anual peste 600 tone ceard (calculind numai cite 0,4 kg faguri artificiali pentru fiecare familie
de albine si cite 1 kg pentru fiecare roi now produs).
In afar de ceara necesari apiculturii trebuie 5% avem in vedere si cantitatea de ceart
care se foloseste de citre diversele ramuri industriale ca industritle: electronici, metalurgict,
farmaceutic’, cosmetict, industria usoard, textili, chimic pentru lacuri, creme, ceruri, luminiri,
pielarie precum si de alte ramuri industriale din fara noastra si de solicitérile crescinde la
export.
Analizind aceastit situatie putem afirma ci productia actuala de cearé nu corespunde
necesititilor si nici posibilitztilor reale de productie, existind fnca importante rezervé in acest
scoop. Este de datoria noastra sii le punem in valoare.
Cercetirile efectuate in ara nostri de
V. Florea si A, Malaiu cu privire la spo-
rirea producyiei de cearé, publicate tn vo-
lumul TIT de lucriti stiingifice $.C.A.S.,
pag. 201, ne demonstreazi ci dispunem
de posibilitiji de a spori cantitatea de
ceard in toate judeyele. Din experiensele
efectuate la diferite stupine ale unitéyilor
de stat si cooperatiste din zonele care asi-
gurd un singur cules de primavar’ si tim-
puriu de var’ si in zonele unde culesurile
sint slabe, cantitatea de ceara medie pe
familia de albine obyinuta in aceste con
ditii a fost de 0,916 kg.
Prin folosirea ramelor cliditoare s-a asi-
gurat 57,70/ din cantitatea total’ de
ceara, prin cladirea fagurilor artificiali
22,9%/» si din capacele si razaturi 19,4%/o.
De asemenea, cunoscutul apicultor O: An-
toneseu cu o indelungata practiced in do-
meniul apiculturii si o bogat experienya
in extracyia si conditionarea cerii, reali-
zeaza an de an de la 85 familii de albine
pe care le posed’ o productie medie intre
1—2 kg ceara pe familia de albine. Asa
spre exemplu numai in anul 1983 a reali-
zat o productie medie de 1,9 kg ceard
objinuta in principal din topirea faguri-
lor reformagi dup3 procedeul si utilajele
elaborate de el si descrise in cartea sa
»Albinele si noi si in diferite articole pu-
blicate in revista noastra. Cercetarile efectuate precum si practica
si experienja unor fruntasi si unitayi frun-
tase din yara noastri ne demonstreazi
existenta unor fnsemnate rezerve interne
care tebuie valorificate mai bine in vede-
rea cresterii productiei de ceari indife-
rent daci misurile sint de natura tehnica,
organizatoricd sau economic’.
In fiecare judey exist? numerosi api-
cultori fruntasi care produc si valorifica
prin filialele Asociatiei Crescitorilor de
Albine cantitayi insemnate de ceari, rea-
lizind producyii medii de 0,5—1,0 kg cea-
ri pe familia de albine, Printre apicul-
torii fruntasi care tn anul 1983 au reali-
zat si predat pe Iingi miere si cantitati
mai importante de ceara fi citim pe stu-
par
Eugen Lazar din Giroc-Timis, care ac la 60
albine a predat 68 kg ceard;
fai
+ — Iulian Panta din Caras-Severin, care de la
65 familii a predat 45 kg ceack;
— Vasile Plesca din comuna G&lnesti-Suceava,
care de 1a 100 familii a predat 50 kg ceari ;
— Ferenc Csergé din judeyul Harghita, care a
predat 63 kg ceari de la 100 familii de albine ;
— Pierdreanu Petre din Arges, care de’ la 50
fan a predat 25 kg ceari si mulsi alfii.
Din datele de care dispunem rezulei ci
majoritatea apicultorilor fruntasi_care
predau ceari mult predau si miere multa,
degin un numar mai mare de familii- de
albine si au un nivel profesional ridicat.
Trebuie si avem fn vedere faptul ci
apicultorii cu gospodarie personal deyin
82%/) din efectivul total al familiilor de
albine, iar dintre acestia aproape 38%.
dein stupine mici cu ping Ia 5 familii de
albine. © buna parte din apicultorii mici
si incepitori nu sint interesati in pro-
ducyia de ceard, preferind si-si cumpere
faguri artificiali, considerind ci munca
legati de topirea si conditionarea cerii este
dificila. si nejustificat’,
2
Obligazia Asociayiei Crescdvorilor de
Albine este sa atraga, organizeze si instru-
iasca incepatorii si micii apicultori pentru
@ se preocupa de sporirea producerii si
valorificarii depline a cerii a la fiecare
familie de albine, aceasta constituind o
necesitate a dezvoltarii apiculturii sia
economiei nationale.
Analizind contribuyia filiale'or noastre
judeyene la sporirea productiei de ceari
precum si preluarile la achizijie si la
schimb de faguri artificiali, constatim ca
rezultatele sint diferite tn functie de preo-
cuparile si masurile tehnico-organizatorice
luate de conducerea filialelor. Rezultate
mai bune s-au objinut tn judeyele : Dolj,
Vilcea, Vaslui, Buziu si Arges iar rezul-
tate mai slabe in judeyele Maramures, Bo-
tosani, Arad, Salaj si Tulcea,
In tabela 2 exemplificim situatia com-
parativd intre judeyele Arges si Tulcea pe
care le apreciem ca judee cu o bund
baza melifera si cu conditii aproximativ
egale ca potential apicol, dar care au
contribuit diferit la producerea si pre-
Tuarea ce:
In perioada analizaté, 19751983, ju-
dejul Arges sporeste efectivul familiilor
de albine cu 111 (de Ia 18278 la
38630) si pred’ la Combinatul apicol o
cantitate totala de 75641 kg ceara la
schimb si achizitie in timp ce judeyul
Tulcea in aceeasi perioadd sporeste efecti-
vul de albine cu numai 3% (de la 30 435
la. 35 205) si preda o cantitate de numai
13 497 kg ceara,
Analizind situayia fermelor apicole din
sectorul socialist putem de asemenea
exemplifica unitasi fruntase care reali-
zeaza producyii mari de ceara si alte pro-
duse apicole. Astfel, Inspectoratul silvic
Satu Mare a predat fn anul 1983 de la
3500 familii de albine peste 1000 kg
ceari, 42000 kg miere, 1800 kg polen,
40 kg propolis, 13 kg liptisor de mate’ si
500 roi. Rezultate bune au obyinut $i
Inspectoratul silvic Buzau, I.A.S. Sadova, LAS. Tulcea, C.A.P. Oltina, judequl Con-
stanya si altele.
Cu toate acestea pe ansamblu situayia
productiei de ceara din sectorul socialist
se situeazi sub media pe ard, pentru care
motiv se impun m&suri urgente de impul-
sionare a realizérii acestui produs apicol
care in numeroase ferme apicole este ne-
glijat. y
O atentie deosebita va trebui acordata
fermelor apicole din C.A.P. care, in
multe cazuri, nu -prevéd- productia de
ceark in planul de productie, din care
cauz& apicultorul o neglijeaza. Din pacate
mai exist’ C.AP. care nu produc ceari
dar cumpiri faguri artificiali. Fiecare sef
de ferma si fiecare apicultor trebuie si fie
convins de necesitatea si posibilitatea. spo-
iri producyiet de ceara si trebuie si cu-
noasca si si aplice metodele de sporire a
productiei de ceari.
Tehnologia de crestere si exploatare a
familiilor de albine prevede'ci, anual, este
necesar sf se tnlocuiasck, cel putin o
treime din numirul total de faguri_vechi,
cu faguri artificiali, aceasts. masur& con-
stituind un mijloc de sporire a producyiei
de ceari dar si o regula sanitar-veterinara
Tabela nr. t
PRODUCTIA DE CEARA DIN R.S.ROMANIA IN PERIOADA ANILOR 1975 — 1983
Cantitatea de coara
Faguri arlificialé
| produerie | Preductic |pretuatd de Asociaia liivrasi prin cen-
‘Anut.| Famili de | Penn medic de |Crescdtoritor de Al-| % din total |trele de aprovizio-
albine, total mt ceard, —|bine prin achizitie si] productie. | nave $i desfacere
glfam ia schimb, ACA,
| t i
1975 904 798 219,7 243 138,9 63,2 157.6
1976 855 318 294,4 344 176,2 50,8 184.2
1977 965 282 308,3 323 189,2 61.9 2115
1978, 948 626 317.8 335 224.4 70.6 237.5
1979 | 1046 097 250,2 249 26,6 87.1 208,4
1980 | 1097 405 280,4 256 254.3 90,7 233,8
1981 | 1116 889 283.4 254 237.1 83,6 193.3
1982 | 1149483 5 274 230,7 76,1 212,8
1983 | 1134571 mat | (preliminat 244,9 770 23414
278)
Tabela ny. 2
SITUATIE COMPARATIVA INTRE JUDETELE ARG.
$I CANTITATEA DE CEARA REALIZATA LA SCHIMB
ACHIZITIE DE FILIALELE ASOCIA TIBI CRESCATORILOR DE ALBINE
FAMILIILOR DE ALBIN
SI TULCEA PRIVIND EVOLUTIA
IN PERIOADA ANILOR 1975— 1983
rE Arges Tulcea
Anut Familii albine | Ceara schimb +. achiz,| Familii albine, | Ceard schimb + achis
nt, 1 hg nr. hg
1975 18278 3577 30435 298
1976 22 408 6 192 29073 327
197 26 934 7012 31984 1620
1978 25 493 9723 30703 1100
1979 32.546 9972 33-446 2261
1980 35.231 10 000 34619 1523
1981 35614 8677 35.177 1473
1982 30746 9443 31485 3147
_ 1983 38630 9.045 35.205 1748
Total jor 11 75641 spor 3%, 13497 care contribuie la igienizarea stupului si
la objinerea unor albine mai viguroase,
sandtoase si mai productive. Prin masura-
torile efectuate de Taranov rezulti ci
existil 0 corelare fntre dimensiunea celule-
lor si dimensiunea corporalé a albinelor.
Astfel grosimea pereilor laterali ai celu-
Ielor la fagurii noi este de 0,35—0,40 mm,
la fagurii potrivit de vechi 0,50—0,55
mm iar la cei foarte vechi de 0,80 mm
din cauza cimisuielilor nimfelor si restu-
rilor nedigerate ale puietului care pe de
© parte constituie un focar de infectie si
micsoreazit spasiul celulelor, ducind astfel
la degenerarea albinelor nou nascute prin
dimensiuni corporale mai mici, trompa
mai scurta si predispozitie Ia imbolnaviri.
Cantitatea insuficient® de ceari, respectiv
de faguri artificiali, face ca actualmente
fagurii si fie menzinuti in stup mult peste
timpul recomandat, ceea ce aduce preju-
dicii productiei apicole.
Este de asemenea dovedit faptul c& pro-
ducyia de cearé nu este in detrimentul
productiei de miere asa cum mai consi-
deri unii, fn stare natural orice canti-
tate de miere adunati este depozitati tn
celule de ceari clidite de albine, Secretia
de ceark constituie 0 functie fiziologica
a albinelor tinere si ele produc ceara chiar
daci nu au unde s-o intrebuinjeze, iar
ceara produsi fn asemenea condisii nefa-
vorabile se pierde, fiind eliminaté din
stup §i constituie 0 pierdere pentru eco-
nomia noastri.
S% amintim pe scurt conditiile producerii
si principalele mijloace de sporire a pro-
ducyiei de cear’.
Organele specializate ale albinei Iucra-
toare pentru secretia cerii poarté denumi-
rea de glande cerifere si sint situate pe
ultimele patru inele (sternite) ale abdome-
nului pe partea ventral a acestora. Ce-
lulele acestor formasiuni glandulare sint
4
fixate pe membrane chitinoase transpa-
rente si cu o structurs poroasi denumite
oglinzi cerifere. Activitatea celulelor se-
cretoare de ceard incepe de la virsta de
trei zile, cind albinele particip’ la cipi-
cirea celulelor si se intensificd in ziua a
saptea cind albinele trec la clidirea fagu-
rilor.
Capacitatea maxima de producere a
cerii se situeazd fntre ziua a 12-a—18-a
de viata a albinei i:
Nu toat ceara produsi de albinele ti-
nere este utilizaté la clédit. Pentru ca
albinele s% inceap’ si clideascd sint ne-
cesare condipii climatice prielnice i de
cules, Temperatura aerului trebuie si a-
tingd in medie cel ‘putin 10°C iar Ia
amiazi 15—17°C. O temperatura mai ri-
dicata de pind la 30°C influenyeazi fa-
vorabil secreyia de cearii. In stup este ne-
cesar o temperatura optim’ de 30-35°C.
In condigiile nefavorabile de temperatura
solzii de ceari cad pe fundul stupului,
fiind cirasi afar din stup, Instinctul de
clidire al familiei de albine apare de obi-
cei odati cu inflorirea pomilor fructiferi,
cind se recomandé largirea cuibului pri
introducerea primilor faguri artificiali.
Prin clédirea unui fagure artificial in
rama STAS de 420X270 mm se apre-
ciazd un adaos de 70 g ceari iat in
rama de multietajat 55 g ceara.
Este foarté important si se schimbe
anual o treime din fagurii vechi din cuib.
© metodi de obyinere a unor cantitai
suplimentare de cearé este si practicarea
fn foile de faguri artificiali a unor ori-
ficii circulare cu diametrul de 4—6 cm,
orificii ce sint apoi cladite de citre albine
atunci cind construiesc in totalitate fa-
gurele respectiv. Decupirile realizate din
fagurele artificial cu ajutorul unui pahar
reprezinth de asemenea o economie de
ceari, De indati ce familia de albine ocupa
fntreg spatiul cuibului, se recomand’ uti-
lizarea unei rame cliditoare sau pur si
simplu o ram’ goala de cuib avind lipita
de speteaza superioar’ o fisie de 2 cm
fagure artificial. Utilizarea eficienti a ra-
mei claditoare se realizeaz’ cu conditia
ca figurasii clidii s& fie recoltati tn mod
regulat la 4—6 ile. Spasiul oreat prin
introducerea ramei cliditoare tn imediata
apropiere a cuibului reduce aglomerarea
si atenueaz’ tendinya de roire.
La {ntreruperea culesului, fn yederea
fntrejinerii instinctului de clidire se re-
comand stimularea familiilor de albine
cu sirop dituat fn concentratie de 1:2
(una parte zahir si dou’ parti ap’).
Pentru realizarea unor productii sporite
de ceari la nivelul fiecirei stupine, tehno-
logia de crestere si exploatare a familiilor
de albine prevede ca pe ling’ folosirea
ramei cliditoare 1a toti stupii si in toate
perioadele din sezonul activ in care albi-
ele secret’ ceark si se ia si urm&toarele
masuri :
— Stringerea si condisionarea r&zSturilor de
ceark de pe fundul stupilor primavara timpuriu
cu ocazia curasirii acestora inainte de zborul ge-
neral de curasire.
— Curitirea ramelor, peresilor stupilor, a hei
nitoarelor, podisoarelor si diafragmelor de even-
tualele cresteri de ceard cu ocazia lucrarilor care
impun periodic intervengie la familia de albine,
— Stringerea c&pacelelor de ceari rezultate de
la desc¥pcirea fagurilor in vederea extractiei de
miere gi din toaleta ramelor.
— In magazine sau corpuri de strinsurX se va
practica mirirea distangelor dintre rame astfel
‘in prelungirea celulelor clidite de albind sa
zt cu cugitul de des-
capiicit miére, o cantitate suplimentara de ceark.
Extractia cerii in stupini se realizeaz
cu ajutorul topitorului solar pentru ceara
albi recoltaté din ramele claditoare, din
fagurii albi in care nu s-a crescut puiet,
capacele de ceara cit si ceara provenita
din crescdturi de fagurasi cit gi razituri
de ceara :
= Ceara provenit® din fagurii reformayi de
culoare inchisi se extrage cu topitorul de cearé
cu aburi sau prin topire in ap¥-fiart i presare
cu presa de cear% cu surub, La extractia ‘cerii
prin acest procedeu se va face fn prealabil in-
muierea fagurilor folosindu-se ap% dedurizat’ (de
ploaie sau din topirea zpezii) iar vasele utili
zate sk fie inoxidabile sau emailate pentru a nu
degrada ceara.
— Dup¥ extractie, ceara rezultath se menine o
perioad’ cit mai indelungat’ (48—72 ore) prote-
jind vasul respectiv cu materiale termoizolante
pentru limpezirea si separarea impurititilor aflate
fin suspensie.
Pentru o extractie cit mai complet a
conjinutului de ceara din fagurii vechi re-
formai si reziduuri de ceara (bostina) se
recomanda valorificarea’ acestora contra
cost la Asociatia Crescatorilor de Albine
care dispune de centre speciale amenajate
si dotate cu instalayii moderne gi prese hi.
draulice de mare capacitate si randament
sporit.
© atentie deosebitd se va acorda prote-
jarii fagurilor astfel ca acestia sa nu fie
atacati de molia cerii (gaselniya), un dau-
nator al albinelor si ale carui larve se
hranesc cu ceara din faguri degradind
astfel materia prim’.
Folosirea mijloacelor recomandate mai
sus va_contribui la sporirea productiei
de ceara asigurind astfel o mai buna va-
lorificare a capacitajii productive a fami-
liei de albine fara a influenja nefavorabil
productia de miere a acestora.
Topitorul solar de ceard nu trebwe sa lipseascit din
nici 0 stupina. Lucrari mai importante pentru obtinerea unor familii
puternice si realizarea oe pe Sporite de produse
apico
I. PAUTA.
In anul 1961 cind mi-am procurat 4
familii de albine si am tnceput sa ma
ocup de cresterea lor nu cunosteam mai
nimic in ce priveste aceasta indeletnicire
ica urmare tn primii 3 ani, intimpinind
© serie de greutayi, nu am realizat decit
© foarte mica cantitate de miere. Mi-am
dat atunci seama cf cresterea si tngrijirea
albinelor, spre deosebire de alte animale,
necesitd ‘cunostinye, pricepere si_indemt-
nare mult mai mare. Din discutiile pur-
tate cu alti apicultori mai experimentati,
din experienta proprie, dar mai ales cu
ajutorul revistei ,Apicultura in Romania“
al carei abonat am fost in permanenta,
am reusit sa acumulez multe cunostinte si
sa realizez producyii tot mai mari.
Ma ocup de aceasta fndeletnicire numai
dupa orele de program gi in zilele de sar-
batoare, ajutat si de membrii familiei.
Desi nu am avut timp & marchez $i si
urmarese precis virsta fiecdrei matci, sau
sa lucrez cu familii ajutatoare, totusi in
ultimii ani am realizat producyii de peste
35 kg in medie pe familia de albine iar
in anul 1983 fiind in zona mea si con-
diii_climaterice favorabile, am realizat
de Ia 20 familii nedeplasate in pastoral,
o productie medie de 38 kg. miere pe fa-
mil
lie iar de la 45 de familii deplasate in
pastoral la culesul de salcfm I si II 0 pro-
ducjie medie de peste 64 kg.
Din producjia totali am predat pe
bazi de contract 2172 kg miere prin or.
ganizatia noastra si 912 kg prin cooperatia
locala. Aceste rezultate nu sint maxime.
As fi putut realiza si mai mult daca ag fi
urmarit fndeaproa; calitatea fiecarei
matci, deoarece unele familii cu mitci de
buna calitate au dat producti mai mari
fay de alte familii fn aceleasi conditii
de cules. Menyionez totodata ca produc-
via pe care am realizat-o gi pe care 0 con-
sider mulyumitoare am objinut-o cu un
6
consum minim de biostimulatori pe baz
de zahir cu toate c& acord o mare atentie
stimulicii familiilor de albine, atit toamna
cit si primavara,
Pentru aceasta procedez in felul urmi-
tor: in cursul lunii ianuarie, fntr-o zi mai
caldi, asez pe o bucati de hirtie deasupra
ramelor cu albine circa 1/2 kg zahir
candi sau o turtiyé f&cutt din zahar pudra
“+ miere si puyin’ ap’ sau lapte.
Dupi 15 ianuarie cind temperatura per-
mite un mic zbor de curstire, mai restring
cuibul prin scoaterea a 2-3 sau chiar mai
multe rame, descpicesc citeva celule cu
miere, agez un mic alimentator deasupra
sau ling’ diafragmii, dup care reimpa-
chetez bine stupii, Primele hriniri sti-
mulente cu sirop de zahir le dau in ratii
foarte mici, de circa 200 ml pe care albi-
nele si-1 poatt trage imediat, inca calduy.
Familiilor pe care nu le deplasez in
pastoral, fiind adipostite cite dou in-
trun stup, le administrez cel mult cite
patru rasii. In rest stimularea o fac numai
cu rame cu miere de la rezervi, pe care
le descpacesc puyin si le asez dupa dia
fragmi. Dupi 10—15 zile dacd aceste
rame sint curajate, le schimb cu altele.
Pentru aceasta este necesar {ns ca mierea
si nu fie alteraté si si provini de la fa-
milii sin&toase.
Familiilor pe care le deplasez in pasto-
ral si clrora le-am acordat mai mare
atentie, le administrez primivara 7—8
rayii, prima fiind de circa 200 mi, apoi,
pe masurd ce timpul se mai incilzeste si
populayia familiilor creste, le mirese raia
de sirop.
Ori de clte ori sint zile favorabile si
albinele aduc polen si nectar de la pomii fructiferi sau alte flori, nu hranesc albi-
nele cu sirop, culesul din natura find mule
mai valoros, albinele nu trebuiesc reyinute
de la culesul acestuia,
© mare atentie acord si lirgirii
rilor_cu rame clidite sau cu fagu
ficiali, inind seama de faptul ca
gire intirziata conduce spre roire.
fn. timpul verii sau fntre culesuri nu
fac hraniri cu sirop dar urmiresc cu
atengie starea culesului spre sfirsitul verit
dupa ce trece floarea de tei si in cimp
sint tot mai purine flori. Atunci cind al-
binele slibese intensitatea zborului incep
hranirile stimulente, Cu scopul de a men-
tine familiile in stare activa gi spre a
prelungi ouatul mi&tcilor, incep_ stimula
rea, chiar spre sfirsitul Iunii julie, admi-
nistrind circa 8 rajii la intervale de cite
2-3 vile, rayia de sirop find de 0,8—
1,2 |, in raport.cu puterea familiilor.
In luna septembrie verific starea fie~
carei familii, cantitatea de provizii exis-
tent, trec la marginea cuibului ramele
jotorereres.
wb
INFORMAM CITITORM CA REVISTA,
goale sau nou cladite si aplic dou’ trata-
mente cu diagvar.
Impachetarea de toamn’ 0 fac in luna
octombrie cu salteluse pe podigor si dupa
diafragm’. Cea mai mare atentie, asa
cum am aratat mai sus, 0 acord strim-
torarii si reimpachetarii stupilor _primi-
vara cit mai timpuriu.
Daci in timpul veri o parte dintre
stupi au fost asezayi in locuri mai um-
broase, mai cu scam’ roii noi formati,
pentru a fii ferisi de razele dogoritoare
ale soarelui, orientayi cu urdinisurile spre
est, in luna decembrie sau ianuarie ti mut
fn locuri bine insorite si ferite de vint
sau curenji si fi tntore cu urdinisurile
spre sud-vest.
Toate aceste lucrari cit si multe altele
care se cer a fi executate in cursul anului
depind si de condijiile climaterice dar
mai cu seam’ de experiensa si cunostingele
stuparului, Numai el poate influenja mai
bine dezvoltarea cit mai timpurie a fa-
miliilor de albine.
LVLLOEOEELY
QLYVQOOOL
OQQOQOOLO
QOOOOQOOOO
»APICULTURA IN ROMANIA"
PUBLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI $I CUM-
PARARI DE MATERIALE $I UTILAJE APICOLE, ROIURI $I FAMILIT DE ALBINE
CU SAU FARA STUPI, PAVILIOANE APICOLE ETC.
Costul unui cuvint este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte, Pentru alt caracter
de liter’ se aplici 0 majorare de 20%o, iar pentru inchiderea textului in chenar se
aplici © majorare de 30%/, asi de costul total al anungului simplu,
Anungurile se primesc de c&tre redactia noastri, str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2, cod. 70231
Bucuresti, cont. 45.96.014 — B.AJ.A, — Sucursala municipiului Bucuresti, cu menyiunea
pentru mica publicitate“, prin scrisoare si mandat postal de La solicitanyii din provincie $i
personal de Ia solicitanyii din capitala.
VIND pavilion cu 52 familii albine, Cremene Nicolae, str. I. Rayiu 32, tefelon 14875,
PLOTS T Te erererereyererererersrererererereve
porerererorevererererecoresesereceseseresose:
Tarda. @)
VIND pavilion multifuncyional in curs de execusie, Pager, cpt. Andreescu 25, Tirgoviste,
telef, 14253. (6)
reseseroreces eseres. miererererereseserar
a SA VALORIFICAM SUPERIOR
CULESUL DE LA SALCIM |
Ing. $T. POPESCU
Din experienja mea apicola si din ob-
servatiile pe teren am constatat cX totul
porneste de la stupar si anume de la felul
cum acesta pregiteste familiile de albine
in vederea unei bune iernari. De ani de
zile familiile mele ierneazd cu méatci_se-
lectionate, tinere de 1—2 ani, prolifice,
pe 5 sau maximum 6 faguri dintre cei
mai buni, cu circa 10—12 kg provizii de
calitate buna si minimum 1,5 kg albine,
din care majoritatea eclozionate in luna
septembrie. Familiile au intervalele com-
pact ocupate de albine, suprafaya fagu-
rilor bine acoperita si incalziti de albine
si in aceste condigii procesul de conden-
sare a vaporilor de apa este evitat si mat-
cile isi intensific’ din timp ouatul.
Practica apicola mi-a dovedit ca rezul-
tatele foarte bune i constante care se pot
obtine cu asemenea familii de albine la
culesul de la salcimul I, sint in functie
de gradul de aplicabilitate a masurilor si
mijloacelor recomandate de literatura de
specialitate si practica apicol’, care apli-
cate bine si la timp duc in mod cert la
sincronizarea potentialului productiv al
familiilor de albine cu durata de inflo-
rire a salcimului I, conditie de baza in
vederea valorificarii depline a acestui
cules.
Se cuvine sd remarc ca in realizarea
acestei sincronizari sint ajutat atit de c:
lendarul meu fenologic cit si de intreti-
nerea rationala si dirijata a familiilor de
albine. Sa analizdm, succint, aceste doua
cai:
1, Fc exagerare se poate afirma c&
importanta calendarului fenologic consti-
tuie un real suport stiingific fara de care
cu greu se poate objine sincronizarea mai
sus amintita. Argumentam aceasta afir-
marie prin faptul cd fenologia fiind gtiinya
care studiaza schimbirile periodice din
viaja plantelor in functie de condiiile
climatice dintr-o anumita regiune, princi-
8
piile ei de baz& puse in practica apicola
pot deveni mijloc eficient in actiunea de
organizare si exploatare rationalx q stu-
pinelor noastre.
Intocmirea si folosirea calendarului
fenologic find pe larg descrise in nr. 11/
1971 al revistei noastre, tn articolul de
fata voi preciza cA importanya calenda-
rului consta in faptul ca el ne permite s%
ne orientim in buna méasura asupra pe-
rioadei si duratei culesurilor mari, care
variaza de la un an la altul si functie de
care sa intervenim Ja timpul cel mai in-
dicat si cu maximum de folos tn viaga, fa-
miliilor de albine pentru ca si asiguram
sincronizarea si pastrarea echilibrului in-
tre flora melifera si stadiul de dezvoltare
a familiilor de-albine. Mentionim ca va-
labilitatea calendarului fenologic diferi
de la o localitate la alta, precum si de la
un trup de padure la altul, iar diferen-
yele de 2—3 zile, tn cazul cind salctmul I
va inflori mai devreme sau mai tirziu
faya de data apreciata dup’ calendarul
fenologic, nu au o influenya negativa asu-
pra valorificarii acestui cules.
2. Fiind orientat asupra perioadei de
inflorire a salefmului I din padurea unde
practic stupSritul pastoral, avind familiile
de albine iesite cu bine din iarn’ si si-
nind seama de faptul ci miatcile depun
oux tn raport si fn furctie de numirul
de doici existente fn cuib, ‘incepind cu
ultima decada a lunii januarie si cel mai
tirziu tn prima decada a lunii februarie
intervin in familiile de albine tn scopul
intaririi la maximum a albinelor pind fn
jurul datei de ‘@nflorire a salctmului 1.
Practica mi-a dovedit ca primele inter-
ventii_rajionale pot asigura si primele suc-
cese. Cum procedez ?
Cunoscind ca atit caldura cit si con-
sumul de substanje proteice constituie
factori decisivi in stimularea ouatului
matcilor, daca este cazul, strimtorez su-
plimentar cuibul familiilor de albine, in
medie la 5° faguri, iar prin folosirea tur-
telor proteice determin familiile de albine
si le consume in cantitai sporite pentru
ca matcile sa-si intensifice ouatul timpu-
riu. Mentin cuiburile strinse si din dowa
tn dou’ saptimini apreciez in dm? suprar
fata cu puiet capacit, Cunoasterea rapor- tului puiet cipicit/dm? ne este de un real
folos atit in sensul ci putem avea 0 ori-
saat aproape completa supra numa-
rului_ de oua Mepuse in 24 ore de catre
matei, cit si fn munca de dirijare si
dicioast fntrepinere a familiilor:de albine
in vederea imputemnicirii lor, $3 mi ex-
plic. Si presupunem cd din calendarul
fenologic rezulta ca salcimul I va tnflori
in jurul datei de 10 mai si ci la data de
10 martie avem in cuibul unei familii de
albine 10 dm? puiet cipicit. Inmultie eu
360 celule cft are 1 dm? pe o singura
parte rezulté cd avem 3600 celule cu
puiet cépacit. Dack imparyim 3600 la
12 (dupa 12 zile eclozioneazi puiewl ci-
pacit) aflam cad matca, in aceasti pe-
rioada, in timp de 24 ore depune apro-
ximativ 300 oua. Avind cuiburile mereu
strinse si continuind cu stimulirile (torte
proteice, candi, sitop de apistim dar tn
primul rind cu descpicirea treptati a
mierii de pe fagurii cu puiet cXpicit) am
ca scop principal si urmérese ca in pe-
rioada situata intre 20 martie si 20 apri-
Hie, respectiv pe o durata de 30 zile, mit-
cile s¥ depund peste 1500 oui tn timp
de 24 ore si pina Ja data de 20 aprilie
in cuibul familiilor de albine sa existe mi-
nimum 65 dm? puiet cipicit, adic vom
dispune de familii de albine foarte pu-
ternice pentru acest cules.
Privitor Ja lrgirea cuiburilor precizez
ca pind la sffrsitul luni martie mentin
cuiburile strinse. Aceasta intructt prefer
ca familiile mele sd aib’ suprafeye mari
cu puiet pe pusini faguri, in loc de purin
puiet pe multi faguri. Spargerea cuibu-
rilor o realizez cu faguri de calitate, in-
calziti si stropiti cu sirop si introdusi
Ting cel puyin un fagure cu puiet neci-
ae
picit. Fac aceasté operatic la inceputul
lui _aprilie astfel incit pina la 18—20
aprilie cuiburile stupului RA 1001, cu
care luctez, sint pline cu cite 10 faguri
din care 5—7 cu puiet de toate virstele,
insumind in total minimum 65—70 dm?
puiet.
Sa facem unele precizari ;
— Din ouale depuse intre 18—20 mar-
tie si pind la 20 aprilie vor ecloziona al-
bine care vor participa la culesul de la
salctmul I si II.
Valoarea economica a acestor popu-
latii — de circa 50—60 000 albine eclo-
zionate dirijat — consta fn faptul ca po-
tentialul lor productiv este sincronizat cu
durata de fnflorire a salcimului.
— Pentru ca sa dispunem de familii
de albine cu peste 80%/ puiet ckpicit 1a
culestil de la salcim, cu aproximativ 12—
14 zile inainte de inflorirea acestuia se
yor intrerupe hranirile stimulente, culesul
de la salcim fiind abundent si de scurta
durata.
— Familiile de albine cu populatie
mare de albine, in conditii normale, pot
aduna in medie cite 25—30 kg miere
marfa atit de la salcimul I cit si de la
salcimul II.
Din cele expuse rezultd ci orice stupar
poate realiza si sincroniza potengialul pro-
ductiv al familiilor de albine cu durata
de inflorire a salcimului I cu conditia si
intretina familiile de albine ca la carte“
si daca pe o perioada de 30 zile, situatt
intre 50 si 20 zile inainte de data inflo-
salcimului, data sussinuta de calen-
darul fenologic propriu, realizeaza o
populate numeroasi de albine.
cas
—— PUTEREA OPTIMA
A FAMILIEl DE ALBINE
I. KRAFFT
In literatura de specialitate, in discu-
yiile dintre apicultori, apar insistent ex-
presiile de ,familie puternica* sau, fa-
milie foarte puternica*.
O familie cit mai puternicd la momen-
tul oportun — iata obiectivul spre care
se indreapta fntreaga activitate a stupa-
rului. In activitatea mea apicola am in-
tilnit stupari, care nu reuseau sau nu do-
reau sa obyina familii de albine care si
ocupe mai mult de 2 corpuri de multi
etajat, pe cind stuparii vecini aveau stu-
pii pe 3 sau chiar 4 corpuri.
Pentru a stabili puterea optima a fa-
miliei de albine am plecat de la conside-
rentul ci intr-un corp de ME bine popu-
lat avem 12000—15000 albine. In cei
peste 20 ani fn care am urmarit cintarul
de control (uneori chiar ou 2 ctntare la
acelagi cules), la cele mai diverse culesurt
din yara_noastra, am ajuns la urmatoarele
concluzii: daca la un cules oarecare un
stup este populat cu aproximativ 15 000
albine, cintarul de control inregistrind un
spor de 1 kg, la acelasi cules un stup cu
© populatie de aproximativ 30000 de
albine va fnregistra un spor de 2,2—2,5
kg. La acelasi cules 0 familie populatd cu
40 000—45 000 de albine va inregistra
un spor de 3,8—4 kg iar o familie cu 0
populatie de aproximativ 60000 albine
(patru corpuri de ME) va depasi 6 kg.
Tnseamna c& un stup populat cu 60000
albine produce cit 6 stupi cu 0 populatie
de 15.000 albine. Este un caz fence, cu
un cules bun, pentru c& la un coles slab
famiile slabe nu produc nimic.
Explicajia este foarte simpli. A fost
demonstrat prin numarare ca un stup
populat cu 10000 de albine, in peri-
oada de virf, are in medie 8 000—8 500
de celule cu puiet, adict 80—85%/, fn
timp ce un stup populat cu 40.000 de al-
bine are aproximativ 17 000—18 000 ce-
lule cu puiet, adicd numai 40—45%/, faya
de populasia lui.
10
La acest numir redus de celule cu puiet,
fn raport cu cantitatea mare de albine
din, stup, avem nevoie de comparativ
pujine doici pentru. ingrijirea puietului ;
restul albinelor particips aproape tn ex-
clusivitate la cules si Ia preluarea si pre-
lucrarea nectarului, In, plus, doicile depun
un efort minim la hrinirea larvelor, pu-
tind participa cu puteri intacte odaté cu
trecerea lor la cules. Din aceast’ cauzai
durata lor de viaya este mai mare fata
de doicile din stupii cu populayie mica.
Stuparul are posibilitatea ca prin uni-
ficdri de familii, prin intreyinerea stupilor
de productie in paralel cu stupi cu matci
ajutitoare etc., si obyin’ adevarate fa-
milii de albine gigant. Pe masuri ce aceste
familii depasese ins 0 anumita populatie,
fintreyinerea lor devine greoaie, A face
pastoral cu o familie cu 4 sau chiar 5
corpuri de ME este aproape imposibil,
gindindu-ma numai la incarcare si d
Carcare, precum si la asigurarea ventila-
tiei_pe timpul transportului, Personal ma
limitez la 3 corpuri de ME. Greutatea
acestor stupi cu-mierea extrasi, adica
pregatisi pentru transport, este de 55—60
kg. Corpul 3 este transmisibil. Din aceasta
cauzi in. stupina mea pe ling’ stupii cu
3 corpuri, folosese si ciiva stupi cu 2 sau
4 corpuri, Atit stupii cu 2 corpuri cit
si cei cu 4 pentru mine constituie ,stupi
problem’ pe care ti voi uniformiza tna-
intea urmétorului transport.
Cu mulji ani in urm, Dadant afirma
c& raportul optim fntre celulele ocupate
cu puiet si cele goale in timpul culesului
este de 1 la 1,5 sau chiar 1 la 2. Pentru
a ma limita la 3 corpuri am nevoie ca in
stupii_de productie numarul ramelor cu
puiet &X nu depageasck 12—14. In caz
contrar sint nevoit si adaug corpul 4.
Aceasta in cazul c& exist cules bun si nu
vreau si deranjez familia.
Desigur problema. ,puterii_optime” a
familiilor de albine este ua subiect intere-
sant de discugii, Nu tofi stuparii vor fi
de acord cu mine. Cu astfel de familii
am avut insa satisfacyii depline, iar me-
dia de peste 50 kg miere/stup {a ultimii 5
ani, in stupina mea a fost in mare ma-
sura rezultatul acestor constatari. DUSMANI Al ALBINELOR ,,OCROTITI“
DE APICULTORI
C, ANTONESCU
Pastoral 1981... Perdeaua de salcimi
din marginea unei tarlale cultivate cu
floarea-soarelui a C.A-P, Radu Voda, ju-
deyul Calarasi. incheiasem — nu mai stiu
a cita oar’ — runda de observayii mati-
nale referitoare la absenya totala de pe
flori a albinelor degenerate morfo-fizio-
logic din stupinele fnvecinate* si napus-
tini lor — ca albine hoaye — la eRe
sele familiilor normale, in plina activi-
tate de cules. M& pregéteam sa fnlatur
din faa cabanei masa improvizati in
seara precedenta: fusesem vizitat de
citiva colegi din Bucuresti (D. Sofrone,
N, Stanciu, I. Niculescu sa.) pentru co-
mentarii legate de evoluria si eficienta cu-
Tesului...
Masa si scaunele fuseser’ formate ad-
hoe din stupi de PFI goi de care ne fo-
losim de aproape 20 ani pentru formarea
si transportul familiilor & albine noi pe
durata pastoralului, fntre doi din acesti
stupuyori am descoperit, cu, mare uimire,
© pinza de pdianjen, fauritd gi fixatd aci
de la aproximatiy orele 22 din noaptea
precedenta pina la ivirea zorilor diminetii
respective. In pinza-capcana am numarat
scheletele a 6 musculite si 2 albine.
Astfel am facut cunostinjz cu paia
jenul de Baragan*, un dusman al albi
nelor melifere despre care nu stiam nimic
pina atunci.
Desigur, fiecare din noi am avut de mai
multe ori prilejul de a intilni-prin dife-
rite unghere sau prin Iocuri intunecoase
pinze de piianjeni, mai mari sau mai mici,
in care se puteau observa schelete ale unor
musculite sau ale altor insecte devorate
de paianjeni.
Rapiditatea uimitoare prin care pxian-
jenul isi fAurise pinza-capcan’ si prezenya
celor doua albine printre victimele acestuia
m-au determinat sd incerc a identifica si
urmari fn continuare atit ,noul* inamic,
cit si comportarea altor dusmani ai albi-
nelor, care traiesc nestingheriti in sau pe
Tinga stupinele noastre, aducind insemnate
pagube economiei apicole.
Paianjenii care taiesc tn yara noastra
(Tegeneria domestica; Segestria cellaria ;
Epeira diadema, probabil si alte speci)
de Ia care am pornit investigatiile tn
acest domeniu si — se inyelege — capea-
nele lor sint prezente in marea majoritate
a stupinclor noastre, Unii dintre ei nu se
ostenesc sa ,,toarca firul cu ajutorul ca-
ruia si urzeascd pinza-capcan%, ci ataci,
prind si deyoreaza hemolimfa albinei-vic-
time direct de pe scindura de zbor. Cite
albine cad victime acestor nesitiosi ina-
mici nu am putut numira. Dar acest lu-
cru se intimp!a de-a lungul intregului se-
zon activ, ba chiar si iarna pe timpul
zborurilor de curatire **.
Pentru combaterea acestor mai purin
sau deloc cunoscusi dusmani si ai ine~
lor melifere am recurs si recomand si se
foloseasci dou procedee : amenajarea si
mentinerea ,oglinzii® fiecdrui stup nu nu-
mai in faya acestuia — cum se recomand
in literatura de specialitate — ci si pe
sub el, in spatele si parpile laterale ale
sale, astfel incit piianjenii sd nu aib% su-
portii necesari (crenguye, tulpini de plante,
buruieni) pentru fixarea ptnzelor-capcane ;
odata cu cercetarea unui stup sa se ur-
miareasci descoperirea si distrugerea pi-
ianjenilor dupa ridicarea capacelor etc.
Viespea comunt (Vespa vulgaris ; Vespa
arbustorum si cea mai corpolentX Vespa
crabo) este deopotriva de cunoscuts tn
toate localitayile, de la mic la mare, Cres-
catorii de albine o considerx ca pe unul
® Stare datoratt cresterii lor in celulele _unor
faguri de cuib foarte vechi, fapt dezvaluic de
autor in articolul ,S% refonoim anual fagurii de
cuib* (rey, »Apicultura in Romania" nr. 1/1982,
p. 13-15), :
** © scend in acest sens am urmfrit fn ziua
de 2 ianuarie 1984 pe timpul efectuarii unui zbor
eneral de curdyire in stupina autoruluj. sicuatt
in orajul Titu, judeyul Dimbovisa, cind termo.
metrul indica 414°C.
11 din, principalii dugmani ai albinelor si
albinaritului.
Familia de viespi comune este alcatuita
in timpul verii din femela fecundata si
mai multe ,lucratoare“ _nefecundate,
Toamna se nasc si viespi masculi, care
fecundeaz’ mai multe femele. Terneaza
numai femelele fecundate (pe sub pietre,
in pamint, Pe sub acoperisuri de case si
chiar pe sub acoperisurile sueder) Pri-
mivara fiecare viespe isi face cuibul ei,
construindu-si faguri din fibre subsiri de
lemn amestecate cu saliva (un fel de celu-
loza) si depunind owa din care eclozio-
neaza lucratoare. Unele din ele depun, la
rindul lor, oud nefecundate din care ies
viespi-masculi.
Viespile adulte sint foarte lacome, Se
hr&nesc, de obicei, cu sucul dulce al fruc-
telor mature, crora le rupe pielita cu
ajutorul mandibulelor (falcilor) puternice
si crestate ca un ferdstréu. Consuma cu
aceeasi lacomie carnuri (viespea Crabo
de padure sfisie obisnuit albine si alte in-
secte), se furiseaza in stupi gi se infrupta
cu_miere.
Toate viespile se manifesta si se consi-
der& dusmani_periculosi ai albinelor si
albinaritului. De aceea in_toate lucrarile
de specialitate se recomanda staruitor cdu-
tarea gi stirpirea cuiburilor de viespi pre-
cum i distrugerea lor cu ajutorul aga-zise-
lor curse : sticle sau borcane obignuite care
conyin (pe sfert sau jumitate) sirop de
miere, zahar sau fructe dulci.
Lupta impotriva viespilor nu este deloc
usoard, mai ales pentru ,apicultorii de du-
minicS“, M-am oprit indelung asupra as-
cunzatorilor acestor daunatori —imediat
dupa ce am facut cunostinya cu paianjenul
de ,Baragan“, cind numirul exagerat de
viespi la urdinisele stupilor (in _plin cu-
les la floarea-soarelui a C.A.P. Radu
Voda, judeyul Calarasi in 1981) mi-a dat
mult de gindit. De unde veneau in plin
cimp ? Incredibil si totugi adevarat: din
cele cite 3—4 cuiburi cladite in spatiile
goale din spatele orificiilor de ventilajie
ale capacelor stupilor...
Viespile stau aci la adapost in ime-
diata apropiere a sursei de hrané zilnici,
traiesc si_se inmultesc ,ocrotite“ de toti
crescatorii de albine, care — cu sau fara
12
stiinya —_nu Ie cunose sau le tolereaza
ascunzisurile,
De-a lungul a zeci de ani am avut vara
mare bitaie de cap si am fnregistrat mari
pagube de pe urma_,consumului* de al-
bine de catre pastrile de cur’e si vrabii.
De pagubele -cauzate de pisirile de curte
am scXpat foarte ugor: imprejmuirea ve-
trei de stupina cu un gard din impletitura
de simi cu ochiuri avind latura de apro-
ximativ 5 cm, fnalt de 1,70 m. in vara
trecut (1983) am uitat intr-o zi sx inchid
poarta de acces in incinta stupinei. Pe
aici a pitruns in stupin un singur pui
de gain’ de 0,3—0,5 kg. L-am gasit in
faya urdinigului primului sup cu gusa dol-
dora de albine pe care le inghitea una
dup’ alta, ca pe boabele de porumb...
Daci jinem seama ci o bun’ parte din
vetrele de stupine nu sint imprejmuite cu
garduri de protecyie ne putem da seama
de volumul pagubelor pricinuite de acesti
diunitori nelipsiti din orice gospodirie.
Unii crescitori de albine asazi stupii
pe farusi sau suporturi comune inalte, ast-
fel incit pisirile de curte si nu ajungi
sa ia albine de pe scindurelele de zbor ale
acestora. Este o parere fnselatoare, intru-
cit pisirile de curte culeg albinele care
cad pe jos, de pe florile plantelor spon-
tane sau cultivate din incinta gospodariei
respective.
Vrabiile ,consuma“ albine de dimineaja
pina seara, mai ales atunci cind hranesc
puii, Ciutarea si distrugerea cuiburilor
acestora nu este o treaba usoara, dar orice
efort depus in aceasta directie inlatura,
se inyelege, mari pagube. Rezultate mai
sigure se obyin recurgind la otravirea ma-
laiului sau a graungelor. ,servite® vrabiilor
ca momeal Ia inceputul prima veri.
Rindunelele prind albinele din zbor.
Unii autori considera ca ele atacd numai
trintorii, iar’ alyii sustin ca aproximativ
300/) din mitcile tinere nu se mai intorc
din zborurile de tmperechere pentru ca
aufne tainted ete
J *
Prin pagubele mari pe care le provoaci
familiilor de albine si implicit economic’
apicole, fagurii vechi si foarte vechi de
cuib ti putem include in aceeasi categorie de dusmani ai albinelor. Fagurele vechi
este principalul generator si transmigator
de boli in cuibul familiei de albine. Albi-
nele crescute in celulele acestora — MAT
PUTIN ADINCI $I MAI STRIMTE —
sint degenerate morfofiziologic si ca ur-
mare au guga cu o capacitate tot mai mica,
deci cu o capacitate tot mai redusi la va-
lorificarea culesurilor de nectar, aduc tn-
cArcaturi tot mai reduse de polen, degene-
rarea mergind pina acolo ca devin
incapabile de a poleniza si recolta nectar
de la floarea-soarelui, li se micsoreaza
rezistenja la iernare si boli, li se scur-
teaza viaya etc.
Fagurii vechi si foarte vechi sint mit
c&tori® de ceara, menginerea lor in cuiburi
reprezentind — cum am mai aratat si in
alte materiale — pierderea a cite apro-
ximativ 100 g ceara de la fiecare.
In naturd albinele pardsesc cuiburile
mai vechi de un an in iecare sezon api~
col. In practica stuparitului sistematic
modern exist o: singuri posibilitave de
lupta contra acestui dusman : fnlocuirea
anual si tn totalitate a Fagurilor de cuib
cu faguri artificiali. proaspat elidi
Sint numai clyiva din dusmanii albinelor
care in numeroase stupine adue mari pa-
gube economiei apicole fntructt cresca-
torii respectivi fie cd subapreciar% capa-
citatea lor distructiva, fie cd — din dife-
rite motive — nu pot sau nu vor si se
ocupe de combaterea lor. I-am trecut in
revista convins cd cititorii vor identifica
si_alti dusmani ai albinelor, precum si
mijloacele mai eficente de combatere a
lor in comparatie cu cele aratate si re-
comandate mai sus.
:
i
:
:
:
:
:
‘
:
‘
’
:
2
:
3
‘
:
‘
:
:
3
:
:
2
;
3
:
:
:
$
j
:
‘
:
3
3
$
i
:
$
;
?
,
,
I
;
’
:
:
;
:
i
:
:
i
:
:
4
;
:
:
i
Importanta factorilor
naturali in prevenirea
imbolnavirii albinelor
vi. HUMENI
Este bine stiut ci recolte bogate de pro-
duse apicole se pot obtine numai de la
familiile de albine puternice si sindtoase.
Im cele ce urmeavi, vreau si ma refer
la factorii naturali care pot influenya si-
n&tatea si buna dezvoltare a familiilor
de albine.
Albinele se pot imbolnvi de diferite
boli dar cele mai periculoase, care produc
cele mai mari pagube, consider cd sint
loca, nosemoza si varrooza, care pot
omort numeroase familii de albine. Totusi,
prin misurile tnyelepte pe care trebuie si
Te ia la timp stuparul, aparitia acestor
boli poate fi impiedicats. Unele misuri
generale care trebuie Iuate pentru a evita
aparitia acestor boli, ne vor scuti in ace-
lasi timp si de alte necazuri.
Un factor important in acest sens este
mentinerea familiilor puternice in tot
timpul anului, Astfel de familii ne vor
da mari satisfacyii si nu vom avea bitaie
de cap cu intreyinerea Jor. In acest scop
este necesar ca in stupi si existe numai
mitci tinere, bune oudtoare.
Problema mitcilor este inck spinoasi
la noi, cici dack din punct de vedere can-
titativ. statiunile de crestere satisfac in
oarecare misura cerinjele, calitatea mit-
cilor furnizate lasi uneori de dorit. Este
nevoie de mai mult constiinciozitate din
partea celor care lucreazi direct in. pro-
cesul de crestere a mitcilor si de un con-
trol _mai_riguros, din partea organelor
AGA.
Stuparii ar putea si-si creascd singuri
mitcile de care au nevoie, folosind pro-
cedee simple, fark transvazarea larvelor,
13 dar care aplicate corect, ar permite obji-
nerea miatcilor de calitate si fn numar
suficient pentru satisfacerea nevoilor stu-
pinei personale. fn acest scop, filialele
judeyene A.C.A. ar trebui ca fn fiecare
an sa detalieze lectiile teoretice si prac-
tice de crestere a matcilor.
Familiile pe care le vom folosi pentru
cresterea matcilor vor fi din cele care s-au
dovedit a fi rezistente la boli.
© posibilitate de a avea familii puter-
nice mai ales peste iarna, este si folosirea
familiilor ajutatoare temporare, pe care
toamna sa Je unim cu cele de baza. Fami-
lille puternice obtinute astfel, ar ierna in
conditii mult mai bune si primvara sar
dezvolta mai repede, oferindu-ne posibi-
litatea de a forma de timpuriu alte femili
ajutatoare, Ideal ar fi daca s-ar gasi o
posibilitate simpli economica de a
ierna doua matci intr-o familie. Metoda
ing. N. Foti este ea buna dar e destul de
complicata din cauza schimbirii repetate
de mai multe ori a albinelor in timpul
iernfrii gi asta face ca mulgi stupari ama-
tori sd nu o foloseascd ; cel putin ta ju-
dejul nostra (Neam}) ea nu se practica
deloc.
Un alt factor care contribuie la men-
yinerea sanatatii albinelor const in schim-
barea fagurilor vechi cu faguri noi. In tot
timpul sezonului, trebuie sa dam albine-
lor faguri artificiali pe care sé-i constru-
jascd si cu care s& inlocuim fagurii vechi
urtitori de germeni patogeni. In acest
el yom objine si o recolts de ceara mai
mare. .
Mensinerea albinelor intr-o permanent
activitate susyinut’ are menirea de a le
pastra gi sAnftatea, Este necesar ca tn per-
manenja sa le fie asigurata hrana in can-
titate suficienta si de buna calitate, adica
linga miere s& aibi si polen sau macar
inlocuitori de polen. Pe timpul perioade-
lor lipsite de cules, va trebui si le hranim.
Siropul de zahar este bine si-l preparam
cu ceaiuri din plante medicinale tn care
sa addugam un acid (acetic, citric sau lac-
tic), zeama de ceap% sau de usturoi. Re-
jetele se gasesc tn diverse publicatii.
Daca totusi boala a apirut in prisact,
sintem nevoiti si recurgem la folosirea
medicamentelor.
14
Medicamentele se vor administra res-
pectind instructiunile de folosire, c&ci in
caz contrar, am putea avea surprize ne-
placute. Actiunea medicamentului asupra
agentului patogen trebuie si fie sub forma
unui soc si de aceea trebuie folosit cu
discernimint, Dac administram albinelor
un medicament in cantitéti prea mici si
timp tndelungat, microbul respectiv are
posibilitatea si se obignuiased cu medica-
mentul si astfel si devind imun. la acti-
uunea acestuia, Pentru a se evita imbolna-
virea de lock a puietului, unii autori re-
comandi folosirea turtelor de zahiir pre-
parate cu ulei, in care s-a introdus tera
micina. Aceste turte puse pe fundul stu
pului sine consumate de albine ctte puyin
si aceasta Ie fereste de loc’. La inceput
intr-adevir vor fi ferite de imbolnivire,
dar dup un timp, microbii devin imuni
Ja acyiunea teramicinei si ea nu va mai
avea efect. Pentru acelasi motiv, sint de
parere si fie tratate numai familiile bol-
nave si si nu se trateze preventiy. toate
familitle din prisack, dack boala nu a luat
© extindere prea mare.
In general, medicamentul nu omoard
microbii ci doar opreste dezvoltarea lor.
Tn majoritatea cazurilor, albinele sint per-
manent purtatoare de microbi, dar boal
apare numai cind microbii gasese condi
prielnice de dezvoltare.
In cazul nosemozei, de exemplu, agentul
acestei boli poate exista in albine tor
timpul anului, dar boala rabufneste cu
intensitate numai primavara tn perioada
martie-aprilie, In aceasta perioadi proto-
zoarul Nosema apis giseyte cele mai prie!
nice condiii de tamultire si poate si n
miceasck familii intregi de albine, Acest
parazit atact numai albinele bitrine, nu
si pe cele tinere. In perioada amintita, in
stup exist putine albine tinere, marea ma-
joritate find cele batrine, care tmbolnx-
vindu-se, reduc in mare misur populajia
familiei.
Aya stind lucrurile, tratamentul nose-
mozei se va face primivara devreme si
apoi spre toamn% dupi ultimul cules, ctnd
mateile au redus ouatul. Tratamentul,
dupi cum se stie, se face cu fumidil By
care inst tn prezent nu se mai import
siva tebui s& luim alte misuri, Astfel, rezultate relativ bune se objin folosind
izoniazida, iar siropul este bine si fie
mai acidulat, cici in medi acid agentul
acestei boli se dezvolta mai puyin. El va
fi preparat cu plante medicinale (coada
soricelului, pelin, urzici etc.) si cu zeam’
de ceapa sau de usturoi.
In. privinsa varroozei, in ultimii ani
s-au acumulat noi cunostinge referitoare
la biologia parazitului Varroa jacobsoni.
Si in cazul acestui déundtor, anumisi fac-
tori naturali sint de o deosebiti impor-
tanya, caci dack nu stim si ne folosim de
ei in mod corect, s-ar putea ca efectul
medicamentului st fie minim.
Tratamentul impotriva varroozei se
poate face in tot timpul sezonului activ
primivara timpuriu, vara dupa fiecare
cules si toamna cind nu mai este. puiet.
Un astfel de tratament este necesar ins
numai fn cazul_cind familiile de albine
au ajuns la un nivel periculos de infestare.
Un tratament continu este anevoios, pre-
supune un mare volum de munc& si ex-
pune produsele apicole la poluare. Pro-
blema care se pune nu const in a eradica
varrooza, aya ceva nu se mai poate, dar
este absolut necesar ca fiecare stupar si
vegheze de aproape pentru a nu permite
parazitului si se inmulfeasci peste o an
miti limiti, care trebuie si fie cit_mai
coboritk, Gravitatea varroozei consti in
faptul c& in primii doi ani ea nu se
manifesti, dar in al treilea sau al patrulea
an ea rabufneste cu toatd tiria si atunci
familiile de albine sint sortite pieirii.
In sara noastra dispunem de un medica-
ment excelent care este sineacarul. Folosit
corect, el nu are nici o acyiune asupra
albinelor, ci numai. asupra_ parazitului
Varroa. Acjiunea sineacarului va fi mult
mai eficienté dacd vom yine seama si de
factorii de care am pomenit mai sus.
Dati find preferinya ce o are parazitul
pentru larvele de trintori, vom fine in
stupi tot timpul sezonului actiy rame cli-
ditoare tn care albinele vor construi fa-
guri cu celule mari, iar matca va depune
in ele oud de trintori; imediat dup’ ci~
picirea larvelor, taiem acesti faguri si
topim in api, In modul acesta, infestarea
cu Varroa se va extinde mult mai incet
si vom obtine in acelasi timp si o canti-
tate de ceari de cea mai bund calitate,
Cine doreste, poate si foloseascd lar-
vele de tintori la prepararea apilarni-
lului pentru uzul propriu. In acest scop
se scot larvele cind au ajuns in a 9-a zi,
se freaci intr-un mojar de porjelan sau
intr-un mixer, apoi se strecoara prin tifon
dublu; lichidul obyinut se amestecd cu
© cantitate egal’ de miere si se pastreaza
tn congelator ca si nu se altereze.
Toamna, dup’ ce s-a terminat puietul
si deci toyi parazitii Varroa se afl numai
pe corpul albinelor, facem tratamentul
cu sineacar. Intr-o zi cilduroasé, cu cerul
senin si aerul uscat, cernem peste ramele
puyin depirtate, cantitatea necesara de si-
neacar di'uat si apoi il miturim si cadi
printre faguri. Dupi ce am inchis stupul,
dim prin urdinis citeva fumuri, Dupa o
saptimin’ repetim tratamentul fn aceleasi
conditii. Dack dup& primul tratament gi-
sim mai mulyi paraziti cdzugi pe hirtia
pusi pe fundul stupului, dupa cel de al
doilea vom gisi doar citiva.
In fiecare an procedez in felul acesta
si niciodata n-am avut necazuri. CINTARUL DE BAIE — CINTAR APICOL
1, STANCIU *
Va recomand realizarea unui cintar
apicol de control prin adaptarea unui
dispozitiv special la un cintar de baie.
Acest dispozitiv demontabil, usor de
transportat, de diniensiuni corespunzi-
toare stupilor, este format dintr-un cadru
exterior si unul interior mobil, asa cum se
poate vedea in figura’ 1 :
— Cadrul exterior ‘este format din douad
rame (7) legate prin traversele @) tm-
binarea se face conform detalinlui A
prin stiftul (75).
—, Stupul se asazd pe rama glisanta
inferioara ce culiseaza fntr-un canal con-
form detaliului ,A*. Rama inferioara se
leaga prin tiranyii (73), in numar de 4
bucati, de rama superioara (8).
— Cintarul, se sprijind pe traversele
fixe (4) pe care se asaz’ rama superi-
oara.
— Tiransii se prind de ramele glisante
conform detaliului ,B*.
— Pentru largirea utilizirii dispoziti-
vului s-a prevazut un capac rabatabil (2)
care permite ayezarea , tabelului de con-
trol al greutapi stupului tn pozizia_des-
chis, iar in pozitia inchis se poate folosi
ca masa de lucru la extragerea mierii.
— Demontarea dispozitivului ne di po-
sibilitatea folosirii unui spaqiu deosebie de
mic, iar construcyia dimensionala se adap-
teazd dupa marimea si tipul de stup fo-
losit.
— Realizarea dispozitivului se face din-
trn_material lemnos, de esensi usoar’,
gasibil pe Hing gospodiria apicultorului.
Nu necesita scule deosebite.
Cintarul de baie se gaseste la magazi-
nele fier-metal la prejul de 214 lei, prey
la care se adaugd cel al materialului
lemnos si manopera,
Gred cd folosind acest mijloc simplu,
de precizie, usor de manipulat, ieftin, api-
cultorii se vor bucura de un ajutor pretios.
* Pentru eventuale relatii suplimentare adresa
autorului este: str. T. Vladimirescu nr. 28, Pigé-
ras, cod 2300, jud. Brasov,
16
Fig. 1. Disporitivul pentru cint¥rirea stupului cu
cintarul de baie: 1 — capac; 2 — balama pon-
tru sprijinit capaculs 3 — grind pentru tmb
narea lateralelor ; 4 — traverse pentru sussinerea
clmarului; 5 — Jada stupuluis, 6 — rama
oar pentru susfnerea stupululs 7 — cade le
teral al dispozitivului; @ — ram% supérioart am-
plsaek pe cinta 9 — ciatar de baie; 10 —
dese cu_ureche pentru susfinerea tirangilor pe rama
inferioara (6); 14 — holgurub ; 12 — piuliti de
stiingere ; 13 — tirangi: 4 bucdtis 14 — profil
»U* pentru sustinerea tirantului pe rama superioar%
(@) executac din tablé O12 mms 15 — bolt de
jemn pentru fixarea imbinkrii grinzilor (3) ;
Detalinl A" — canal de ghidare a ramej infe-
rioare in cadrul lateral ; detalind ,B° — prinderea
tiranului de rama inferioarl; detalind ,C* —
prinderea tirantului de rama superioard ; “detaliut
»X* — vederea din parten superioard, UMBRELA CONTRA FURTISAGULUI
Ing. I, VISOIU *
In perioadele lipsite de cules sau cu un
cules slab, interventiile facute la familiile
de albine dau uneori stuparului probleme
destul de dificile din cauza furtisagului.
In revista ,Apicultura in Romania“
nr. 6 din 1982, prof. V1, Humeni da de-
taliile unei custi contra furtisagului, bun’,
dar neadaptabila in stupina mea. Cugca
descrisi poate fi folosita fntr-o stupina
in care stupii sint asezayi in rinduri regu-
late, cu distante convenabile intre stupt gi
intre rinduri, astfel incit aceasta si poata
fi plasat corespunzitor deasupra fiecirui
stup, fie el orizontal sau vertical.
Personal nu practic stuparitul pasto-
ral. Stupii mei sint orizontali pe 16 si 20
rame, asezati pe picioare ral atabile de
fier, intr-un spatiu foarte ingust, neavind
Ja_dispozitie un altul mai corespunzator.
Distanya dintre marginile laterale ale stu-
pilor mei este de 5—15 cm. In adincime,
distanja intre stupi este de 1,5—1,80 m.
Deci nu aveam cum sa folosesc cusca men-
qionata mai sus.
Totusi, aceasti cus mia servit_ ca
inspirayie si ca punct de plecare in reali-
zarea unei umbrele contra furtigagului, pe
care o pot folosi cu succes in stupina mea.
DESCRIERE
Umbrela pe care am realizat-o (fig. 1)
este formata din urmatoarele parqi:
— Un cadru de lemn din sipci de brad
de 20/25 mm {n sectiune, de forma drept-
unghiulara, avind dimensiunea de 1,00/
1,25 m, fncheiata fn cuie de Sita. La col=
yuri, deasupra incheieturii are cite un col-
ar dreptunghiular, din cele folosite la
intarirea giurgiuvelelor ferestrelor, aceasta
pentru a rigidiza cadrul dreptunghiular.
— Un teu facut din acelasi fel de sipci,
cu talpa de aceeasi lungime cu latura mica
a cadrului dreptunghiular si coada teului
* Pentru relat
autorului :
ap. 4
suplimentare vi puteyi adresa
Pitesti, str, Victoriei 2, BL At,
lungi de 1,5 m, fixati la mijlocul eilpii
prin cuie de siya si rigidizava de aceasta
prin doi colyari de fereastra, de o parte
si de alta a cozii.
Teul este fixat lateral pe latura mici
a cadrului astfel tncit coada vine par.
lel& cu planul cadrului, de-a lungul liniei
mediene a acestuia.
Fixarea tilpii teului la cadru se face
rin douad balamale de fereastra, montate
intre talpa si cadru prin holzsuruburi co-
respunzXtoare, astfel inctt, dupa fiecare,
coada teului sd se poata deschide faya de
cadru pind la 180°. La capul inferior al
cozii teului, am fixat un sabot ugor, me-
talic, lung de circa 10 cm, subjire si ascu-
yit, care se poate fnfige usor in pamint.
Pe fafa exterioara a cadrului, am fixat
in pioneze o foaie alba transparenta de
polietilend ceva mai groasi, taiati la di-
mensiunile exterioare ale cadrului, lisati
ins cu vreo 10 cm mai lungi in partea
opusi teului. Pe latura cadrului, opusi
teului, foaia de polietilen’ nu mai este
fixata in pioneze gi nici pe o distanya de
10—12 cm pe lateralele din vecinitatea
acesteia. Portiunea fark pioneze a foii
formeazi fereastra de evacuare a albine-
lor in timpul lucrului fn stu
De jur imprejurul cadrului si a tilpii
teului, am fixat o pinzX de tifon, lungi
pe {nalyime de aproape 1,80 m, care last
pes hep
inte do tfon
oda ae inbrare
Fig. 1. — Umbreli contra furtisagului.
17 coada teului iniuntrul umbrelei. Aceasta
formeazi un sac larg in pozitia deschisi
a umbrelei la 90° ajungind pina la pi-
mint. Sacul are forma unui trunchi de
piramid, mai larg la partea inferioar’,
ca si permita intrarea usoara a stuparu-
lui sub umbrela.
Pe fata interioari a cadrului, am fixat
doua sirme galvanizate de 2 mm grosime,
agezate in diagonala, prinse bine la col:
juri si innodate fntre ele Ja centru, prin
visucire. Diagonalele intaresc cadrul gi
folosesc la stringerea pinzei de tifon dupa
folosire ; de asemenea sustin bine foaia
de polietilena.
Ca anexd a umbrelei se mai mentio-
neazi un parus lung de circa 1 m care
la capul de sus are fixati o teack din
tabli zincaté subjire, in care se reazimi
un foraibar metalic fixat la marginea la-
terali exterioari a capacului fiecirui
stup, in pozitia deschisa’ a acestuia. Acesta
serveste la fixarea capacului stupului, cind
este deschis pentru intervenie gi este ce-
rut de inchiderea etangi a spafiului de
lucru prin pinza de tifon a umbrelei.
Dupa’ cum se vede din descrierea fi-
cuti, umbrela se poate plia intr-un singur
plan, cu pinza de tifon adunaté in inte-
rior si petrecut% pe dupi sirmele asezate
in diagonal in cadru.
Am numit umbreli acest dispozitiv,
pentru c& indeplineste funcyiile unei um-
brele, ‘care se deschide gi se inchide, In
timpul folosirii se poate lucra sub ea
chiar dac& afaré ploua usor. Este trans-
parentd si luminoasa deasupra, iar albi-
nele, care mai ies din stup, se duc spre
foaia de polietilena, iar prin cAscarea buzei
din faji a acesteia cu © stinghie usoara
de circa 0,5 m albinele sint evacuate
afar’.
Dupa intrebuinjare, umbrela este adu-
nati intr-un singur plan si depozitati
Hing un perete in cabana stupinei. Greu-
tatea total a umbrelei este de 2,350 kg.
18
MODUL DE LUCRU
Se deschide capacul si se reazema prin
foiraibarul lateral de sarusul confecyionat
in acest scop. Se aduce Iingd stup scau-
nul apicol si eventual roinifa mick in
stinga, pentru sau cu eventuale rame.
Se indepirteazi pernele de pe podisor
gi pe acesta se asazi afumatorul pregatit
(cind este nevoie), dalta, un cugit, 0 pani
$10 fepusd ascuyitd la un cap, mensionat’
mai sus, necesari deschiderii bazei din
fayi a polictilenei pentru evacuarea albi-
nelor si pentru scos de pe fundul cutiei
stupului eventuale buciji de ceari, pro-
polis etc.
Se asaza sipca din faya a umbrelei pe
marginea de sus a capacului deschis al
stupului iar fn spate se fixeaz3 piciorul
teului deschis la circa 90°, infigindu-l
puzin fn pimint, astfel incit stuparul si
ocupe un loc comod pe scaun in fata
podisorului.
Se asazi pinza de tifon intii in partea
din fay, trigind-o in jos prin interiorul
capacului stupului si petrecind-o la col-
qurile cutiei, pe deasupra balamalelor ca-
pacului, inchizind in sacul de tifon pir-
file laterale ale cutie, roiniga gi scaunul,
precum si piciorul teului, astfel incit si
nu mai poat% patrunde din afara in in-
teriorul umbrelei nici o albini hoaya sau
viespe.
Cu aceasta umbrela, comoda si usoara,
nu mai am probleme cu furtigagul la
stupi, chiar intr-o stupini inghesuiti cum
este a mea, Urdinisul stupului. este liber
pentru activitatea albinelor. Chiar daci
afara a inceput o ploaie usoara sau un
vint usor, in interiorul umbrelei lucrul
se poate continua nestingherit, iar fap-
tul cX umbrela se poate aduna dupi fo-
losire gi se poate depozita in cabani, imi
este de mare folos. VENINUL DE ALBINE $I TRATAMENTUL REUMATISMULUI*
N. P. TOTRIS
Candidat in stiingele medicale din Uniunea Sovietica
Recent, un coleg mi-a solicitar un con-
sult pentru bolnavul C.A. si si-i preseriu
un. tratament apiterapic cu venin de
albine.
‘Am examinat bolnavul, care zicea la
pat intructe fncheieturile inflamate nu-i
Gadeau posibilitatea de a face nici cea
mai mica miscare, Era fn virst& de 43 ani
ins pirea mai baerin. Faya fi era mult
istoviti si ceea ce te izbea mai mult erau
buzele cdzute, incit parea ci tn loc de buze
avea o adincitura in forma de_pilnie,
ca la batcinii fark dinyi.
Din evolutia boli redim numai clteva
date mai importante. C,A. s-a imbolnivit
cu 5 ani in urma, adic’ la virsta de 38
de ani, ctnd au inceput si-l doari inche-
jeturile genunchilor. S-a prezentat de in-
Hats Hla policlita ea Oralawtinde medical
curant i-a pus fara nici o greutate diag-
nosticul de reumatism si i-a prescris sali-
cilat de sodiu, Bolnavul a luat medica-
mentul cu regularitate ins’ durerea din
Sncheieturi nu i-a trecut; S-a prezentat din
nou Ja policlinic, unde i s-a prescris un
alt medicament recomandat fn aceasti
boali — piramidonul. Vizind apoi ci du-
rerile se accentueaz si cd terapia medi-
camentoasi nu are eficacitate, bolnavul a
fnceput dupa sfatul medicului o cura bal-
near’. Totusi boala s-a ardtat mai tare
decit medicamentele si cura balneari, in-
cit ocupa mereu alte noi pozitii, afecta
alte noi incheieturi,
Bolnavul a fost nevoit sé lase Iucrul
si SX stea la pat, aplicindu-i-se dup% re-
comandirile medicilor. si alte tratamente.
‘Astfel s-au extirpat amigdalele putin
mirite, crezindu-se ci acestea poart’ vina
reumatismului. Totusi dupa operatie starea
bolnavului nu s-a imbun’tayit, ci din
contra mergea din ce in ce mai ru,
* Articol scris special pentru revista Api
cultura si publicat pentru prima oarX in nr. 3
din 1958."
S-a crezut apoi ci dingii pot, constitui
© sursi de infecjie reumatismal’ si_pen-
tru aceasta s-a efectuat un_ control dzose-
bit de sever al acestora, facindu-se chiar
si extractiile necesare.
Totusi bolnavul nu a scépat de sufe-
rind si reumatismul se agita si mai re-
pede si mai tare de alte incheieturi, care
se hipertrofiau si se solidificau prin depu-
neri de siruri, devenind foarte dureroase:
Astfel C.A. a stat timp de 5 ani in pat,
incercind rind pe rind cortizonul, hormo-
nul adrenocortical, butadionul, vitamine
si un fnereg arsenal de preparate medica-
mentoase.
Pentru ultimul medic chemat la bol-
nay, era mai usor s& modifice tactica tra-
tamentului, orientindu-se dupa rezultatele
objinute tn urma prescripsiilor anterioare.
Insd situatia medicului era complicata prin
faptul ca bolnavul isi pierduse deja pute-
rea de rezistenyé a organismului, find
foarte slab in lupta cu boala.
‘Astfel, s-a prescris bolnavului o curd
de tratament cu albine conform schemei
noastre.
La geamu! etajului 2 s-a instalat_un
mic stup cu 4 rame, cu faguri gi albine.
Zilnic bolnavul primea de la albine re-
zerva de venin impreund cu viaya lor
si deja dup& dowd luni C.A. se simyea
mai bine, Fl si-a continuat tratamentul la
domiciu, de asté dati, insé cu credinta
fermi ci se va vindeca, Noi de asemonea
nu ne-am indoit de vindecarea lui cunos-
cind puternica actiune curativa a vent
nului de albine. Cunosteam sute de bol-
navi a caror vindecare de reumatism se
datora numai acestui leac minunat — ve-
ninul de albine.
In prezent este tndeobste cunoscut ci
veninul de albine se foloseste in tratamen-
tul diferitelor nevrite, boli hipertonice,
19 boala Jui Bazedov etc., tnsi cu deosebire
in reumatism ca boalé social, care afec-
tind oamenii fn floarea virstei i cu putere
de munei, di un procent ridicat de in-
validitate si cazuri mortale.
Zimmer, consultind documentele caselor
de asigurari sociale dintre anii 1923—
1925, a stabilit ci in unele locuri din
vest, Ia fiecare caz de tuberculoza — una
dintre bolile cele mai raspindite — reve-
nea 3,2 cazuri de reumatism. Chiar durata
reumatismului este in medie de 3—4 ori
mai lunga decit in tuberculoza.
Gorder spune c& in Anglia sufera de
reumatism cca. 1,2 milioane locuitori, din
care 200 mii copii. El consider’ reuma-
tismul ca una dintre principalele cauze
de invaliditate.
Dupa datele americanilor Martin si
Pool, in $.U.A. sint circa un milion bol-
navi de reumatism, dif care mor in fie-
care an zeci de mii de oameni.
Tata de ce reumatismul este socotit un
flagel al omenirii si Iupta contra lui
constituie una dintre preocupirile princi-
pale la congresele, sesiunile si conferinyele
de terapeutica, pediatric, chirurgie si oto~
rinolaringologie.
"5"
"GER
S-ar putea să vă placă și
- Apicultura 1986 09Document36 paginiApicultura 1986 09Apicultorul100% (1)
- Apicultura 1987 03Document36 paginiApicultura 1987 03Apicultorul100% (3)
- Apicultura 1988 10Document36 paginiApicultura 1988 10ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1987 12Document36 paginiApicultura 1987 12Apicultorul100% (1)
- Apicultura 1987 07Document36 paginiApicultura 1987 07ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1989 04Document36 paginiApicultura 1989 04ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1985 09Document36 paginiApicultura 1985 09ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1988 07Document36 paginiApicultura 1988 07Apicultorul100% (1)
- Apicultura 1989 03Document36 paginiApicultura 1989 03ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1989 01Document36 paginiApicultura 1989 01ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1985 05Document36 paginiApicultura 1985 05ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1985 02Document36 paginiApicultura 1985 02ApicultorulÎncă nu există evaluări
- Apicultura 1985 08Document36 paginiApicultura 1985 08Apicultorul100% (1)
- Apicultura 1979 02Document36 paginiApicultura 1979 02Apicultorul100% (2)
- Apicultura 1986 04Document36 paginiApicultura 1986 04ApicultorulÎncă nu există evaluări
