Apicultura in RomaniaApicultura in Romania RevistX lunar’ de schimb de experienti gi Indrumare metodologic’ apicoli editaté de Asoclatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialists Romania APE LoL} ae Tt CUPRINS ** ©, Marile impliniri ale Republicii. J. VASILACHE, V .VASILACHE: Hrdnirca albinelor Jarna. 3 I, RECEANU: Calitatea proviziilor de hranad si Influenta acestora asupra familillor de alpine. 4¢@ I. VISAN: Lucréri eficiente pentru dezvolta- rea timpurie a familiilor de albine. 6 M = STEFANFSCU: Cun a decufs culesul la saletmul I. I. PIRVANESCU? Yalorificarea unor tehno- Jogli noi fa stup&ritul pavilionar. V. ARSU: Pres& pentru extragerea cerii din “ faguri reformati in conditii de stupina. 4 1, CAPISIZU-DELABIRCA : ,,Tigareta apicoli* tip microfon, 15 § ©. NEACSU: Medicamentul apicol — remediu terapeutic de mare perspectiva. 18 Emilia POPESCU-DICULESCU, M. POPESCU- DICULESCU : Flori, soare, albine (II) Gh, VOICULESCU : S& indrdgim albinele. 2 St. POPESCU : Citeva observatli si precizdri. 23% *% *:-Saptiimina international a apicultorulut SEMNAL *4§ S, BODOLFA: Sustinuté activitate de diver- sificare a tipariturii cu profil apicol. 1)OCUMENTAR APICOL 47 @ CALENDARUL APICULTORULUT 30) XNDEXUT, AUTORILOR $I ARTICOLELOR PUBLICATE IN ANUL 1986 we 10 Coperta I-a: Asigurarea linistei depline tn stu- pind pe toatd pertoada terntrii reprezint& o conditle esenflald pentru buna dezvoltare a familiilor in primdvard. (foto: Pavel TANJALA) Cer aatae Stone AL ASOCIATIEL oe L eaters CMa CLOty rea pee San oca erm Tere ere Pe Cee Cont reere a aoe Pas CULE Coon aoa Creer ee kee ae Retr rota eC cay PATAR PPM Toco vee Cat ee Prigertinte ere ene Cats en Reena Cy Na NI oes Coe ae Some Lace uc erree mea Cones fe ere een ceca utes? Pew Pai Rarage peat ener tna CMe mee LAT oC} Core TMD PiU On nae ASOCIATIE! CRESCATORI eee een iD PEON NiO Om) Pate or tem rents © Cod. 70231 @ Tel. 11.47.50 Re Sarum Or Mae TATE TTR ST a ance ers acre eer aera Stare meer a Peco ene e a JCA. @ Gititorit din ean ROMPRESEILATELIA — Sec~ Pena oer re ta Feira ser on erect nr. G3—68, P.O.Box 12—201 PORN Lutes arta See Sees aA XXxIX-a_Aniversare MARILE IMPLINIRI ALE REPUBLICII Aerererorererere soserorororesone: Proclaniarea Republicii a fost un moment important in via{a patriei noas- tre, Valoarea inestimabili a acestui act de la 30 Decembrie 1947, intarit apoi in 4965, la 21 august, cind Romania a devenit republics socialist, se misoar& in dinamica realititii noastre, in mutafiile si accentele profunde care au caracterizat viata noastri politici in cei 39 de ani. Timpul a pus in Iumin& viata socialistt de azi cind, intr-o atmosfera de entuziasm ,de puternicd angajare patriotica strins uniti in jurul partidului, al secretarului stu genera}, tovarasul : : 4 : 4 $ ost g NICOLAE CEAUSESCU, fara se pregiteste de omagiul de ta 30 Decembrie. Patine e zile ne mai despart de accasti sirbiitoare, cind intregul nostru popor, generafiile 2 Romaniei socialiste, incheie un bilant rodnie al faptelor de munca, Sub grija % partidului tara creste drept, transformindu-se necontenit, de Ia un cincinal la e altul, intinerind. Pentru ci importanta republicii o simtim astazi ,la scara_biogr: . fiei ,chiar foarte multi dintre noi. Aceste biografii — a dumitale tovariise citi- . tor, ale lucratorilor din orice domeniu de activitate — alcatuiesc cele mai semm © ficative componente ale unui mod de a indi si de a actiona in sensu! mersul e ascendent al tirii cu numele Romania, Pretutindeni, sub acest soare, munca si - sudoarea prefac clipele in seminte. Si in fiecare anotimp roadele ii infrumusejeaza ~ — chipul. Poporul roman, a cArui existent’ de dou ori milenard are la bazi destinul $ social-istoric si osmoza tuturor nationalitatilor care triiese intre frontierele de } Stat ale Romanici sociatiste, flureste, prin necontenite eforturi noul chip al {Srli, 2 geometria demnit&tii si a increderii in viitor. Ele, generatiile care vin, vor infelege bine faptele noastre, realizarea 4 Republicii, fae parte din inaintarea noastra. Si ci aceasti inaintare n-a fost 3 usoard. Ea aparfine maritor epopei. Asa cum din epopei s-a cladit fiinta noastrié : mationala. Sub Mircea cel Mare, sub Alexandru cel Bun sau in unirea cea dintit % a tui Mihai Voicvod, sau inflorirea chipului fivii sub Stefan si a spiritului ef sub q Brincoveanu Constantin, martirul, sau martiriul tragerii pe roat& a lui Horia : $ , 3 ° ° : 4 3 é ‘ ; $ : 3 $ : : ? $ : : 4 $ é te. etererasacecoiesesereies® gi Closca; apoi Unirea Principatelor si Razboiul de Independen{a ; sau impuscatii din 1907; in sfirsit apSrarea fiintei nationale la Mardsesti 2; sau Unirea cea mare din 1918, de 1a 1 Decembrie; si Anotimpul luptei comunistilor pentru libertate, impotriva fascismului... batdlii, batalii indirjite — pentru democratic si progres ; acelasi torent al luptelor, al suferinfelor si al victoriilor. Anii ilegalititii, anii eroismului si ai triumfului mora’. Indirjirea de a in- vinge, intreaga {ari ridicaté 1a marea luptd ca arma in min& impotriva fascis- vietoria. ua de 30 Decembrie, sarbiitoreascd pentru noi toti, este ziua biruintelor de azi si de miine. Na vom precupeti nici un efort pentru ridicarea continua a patriei noas- tre, Republica Socialista Romania. Pe ea o inflorim prin faptele si eutezantele noastre. Pentru ci ea, Republica, ne este zestre supremi de impliniri si ginduri innoitoare. La Republic privim si stim ce am fost si ce sintem: necontenita vo- intS de mai bine si mai frumos. ‘Ctitor este anul — poporul romAn, poporut muncii, al faptei eroice. Miasura inbirii de Republic, de {ard, 0 vedem in tot ce facem, in tot ce niizuim. Si facem cit nazuim si si n’zuim mai mult si mai departe. Orizonturi de lumina si de civilizatie. Stim ec putem. Aceasta stiinti — a putea — se inscrie printre atributele Republicii. Din aceast’ cauzi o iubim, o aparam cu arma in mina si sintem gata st-i diruim viata, dac& viata ei o cere. Fapta constructiva, angajarea noastra, a taturor, constituie cariatidele pe care Republica se sprijini. Pasiunea, manifestarea plenaré a impresionantului nostru potential creator sint zestrea Republicii. $4 i le diruim din plin pentru marile ei impliniri. Nope nes eretoses eres er eter et S+erehesesererecerererererorer: sererororororereres: eresesosores. Srerererororororeserosa’ tIn atentia tuturor stuparilor HRANREA ALBINELOR IARNA Ing. Virgilius VASILACHE, prof. Iaté o problema care framint& pe apicultori, pentru cA opiniile sint di- ferite. Unii sustin cd albinele nu tre- buie sa fie deranjate in timpul iernii cu controlul, pentru ci raceste cui- bul si albinele se imbolnavesc de dia ree. Ei mai susfin c& las& albinelor din timp miere suficientd si nu e nevoie sf deschid’ stupul in timpul iernii, oricit ar fi iarna de lunga si de grea. Alfii sustin c se poate si chiar este necesar si se hréneasci albinele iar- na cu o turt& cumparata de la filiala AGA. sau preparati in familie dupa retetele cunoscute. In stupina noastr’ am pornit de la niste constatari practice si anume : — Iarna albinele se adunti in ghem ca si supraviefuiased. Temperatura in miezul ghemului, in a doua parte a iernarii ajunge ia +34—35°C, iar in lada stupului, in afara ghemului, doar cu 2—3°C mai mult ca afard, deci o temperaturi apropiati de cea a me- diului exterior. Consideram ci pro- blema trebuie bine analizata si nu in- terpretati mecanic. Astfel, un. stup poate fi deschis cu deoscbita griji i in- tr-o zi din ultima decadi a luni de- cembrie sau prima decad& a lunii ia~ nuarie, cind afaré temperatura este de cel putin +5—6°C, fara s& miscam ramele, deci fra s& stricim ghemul. Ridicim doar 2—3 scindurele de po- disor. Acest control, desi superficial Ja prima vedere, poate spune mult. — 0 alta constatare este ci, de obi- cei ghemul se formeazi sub coroanele de miere clipticiti. Deci, cind ridicdm cele 2—3 scindurele, de podisor, dac& nu se vede nici o albind sub podisor si se aude un zumzet linistit, cont nuu, inseamna ci familia ierneazd bi- 2 Jon VASILACHE, ne, sub coronifé si mai are inc’ ve- verve de hrana. Inchidem imediat cu + scindurelele de podigor si mergem mai departe la alt stup. Daca sub scindurelele de podisor, deasupra spetezelor superiore ale ra- ‘melor, existi albine multe, inseamn& cA albinele au consumat mierea de pe ramele unde este format ghemul si au nevoie imediat de ajutor, adic& de o turti. Dacd temperatura atmosferica este scdzuta, albinele nu desfac si nu afineazi ghemul pentru ca si se de- plaseze spre dreapta sau spre “s{inga, pe ramele cu mierea c&pacita. Asa cA peste citeva zile vom gisi familia moarsa, cu mierea c&pacité linga ghem. In acest mod au murit in iarna 1984—1985 mii de familii, cdrora stu- parii le-au lasat miere cdpicitA sufi- cient, dar nu au controlat dac& fa- miliile au consumat toat& mierea din dreptul ghemului si dac& proviziile au fost tot timpul accesibile ghemului. Precizim cA atunci cind facem con- trolul turta trebuie s& 0 avem pregi- tit ling& noi si s& o administrim daca e nevoie. Dupa 8—10 zile repetim con- trolul si_administram ratii mici, de la 350 la 450 g la o familie. Daca ghemul © mare, pe mai multe rame, putem da chiar 2—3 turte la o familie. Noi am dat majoritatii familiilor cite 1—2 tur-" te. Prea mari cantitati nu am pus, c&ci turta se umezeste, se invecheste si este mai bine s& administram hrana proas- pata, care va fi consumata mai bine. Recomandam drept cea mai bund turté, pe aceea preparaté din zahar pudr& si miere de salcim sau de tei, Ja care se adauga ceaiuri din plante medicinale, dupa retetele publicate.in sprijinul apicultorului_ incepator CALITATEA PROVIZIILOR DE HRANA SI INFLUENTA ACESTORA ASUPRA FAMILIILOR DE ALBINE Ing. Ion RECEANU Galitatea proviziilor de hrané, in special pentru iernarea familiilor de albine, are o important& deosebita. Mierea trebuie s& fie de origine flo~ rali (mono sau poliflora), iar pastura bine conservatd, neatacate de diferite microorganisme toxigene. Mierea gi pastura contin substante necesare in- virefinerii familiilor de albine. Lipsa polenului sau prezenta sa in cantitate« insuficient& priveaza familiile de albi- ne de substante proteice, vitamine etc., . si ca urmare a acestor carente cres- 1 terea puietului primivara este defici- * tara. Dezvoltarea glandelor salivare ale@ albinelor doici este insuficienta, iar se cretia de laptisor de matcd este in cantitate mica, ceea ce face ca depu- nerea oudlelor de citre mated si se intirzie, larvele tinere ‘si se dezvolte anemic, deci in ansamblu este per- turbata dezvoltarea familiei de albine. Yara noastrd se caracterizeaz’, din punct de vedere apicol, prin aparitia in anumiti ani, a unor cantitati insem- nate de miere de mani de origine ani- mal sau vegetal mai ales in anii se~ cetosi si mai frecvent cind lipseste cu- lesul floral in natura. Mana constituie © resursi care poate fi valorificata pentru obfinerea mierii marfa, datd- rité gustului si aromei sale placute fiind foarte céutati pe piaj&. Pentru valorificarea culesului de miere de mala sau vegetal mai ales in ani se- caufie, datorité faptulvi ci aceasta nu se recomanda ca: rezervi’ de hnana pentru iarnd. Mierea de mand se caracterizeazi printr-un continut |ridicat de mine- rale (mai ales cationi de potasiu), pre- cum si alte elemente ca: dextrine, substante mucilaginoase, azotate, ne- proteice etc. Mana introdusa in stup este prelucrati in miere de mana prin amestec in diferite procente cu mie- rea florala si in functie de acest raport se manifesta si efectul su negativ ast pra albinelor. Gind compozitia chimica a mierii de mana este apropiata de cea a mierii florale, ea dauneazi mai pu- tin albinelor. In cazul cind contine substante nedigestibile intr-un procent ridicat provoacd 0 supraincdrcare tim- purie a intestinului posterior, produ- cind fermentatii cu formare de toxine care pot conduce la moartea albinelor. Supraincarearea intestinului posterior peste limitele fiziologice determina iminenta eliminarii excrementelor. In timpul iernii acest fenomen poate sa aparé chiar atunci cind timpul este nefavorabil executérii zborurilor de curdtire, imbracind uneori caracter de mas& si cauzind pierderi fnsemnate. Toxicoza cu miere de mana este foarte frecventé in a doua jumitate a iernii si inceputul primiverii, cind izbuc- neste brusc, familiile de albine sla- bese si se infesteazd cu Nosema ca urmare a schimbarii pH-~ului intesti- nal ,a lezionarii membranei_peritro- fice, grabirii dehiscentei sporilor de Nosema apis in intestinul albinelor. Chimismul intestinal odata modificat, bariera .naturala (membrana _peritro- ficd) odatA rupta, procesul de infestare devine o legitate, iar pierderile pe care familiile de albine le sufera sint de mari proportii. Pentru aspectele arditate mai sus, se vor lua toate masurile ca si se inde- parteze mierea de mana din rezervele de hrana pentru. iernare. Depistarea mierii de mand se poate face din timp de citre orice apicul- tor, foarte ugor, dup cum urmeazi.: intr-o eprubeté se pune o cantitate 3 fata, diametrul orificiilor variind in- tre 5 si 7 mm in raport de indemina- Fig. 1 — Presa pentru extras ceard din faguri reformati: 1— bazin; 2 — fundul presei; axul presei; 4 — piulité cu miner 5 — stuguri din feavi; 6 — stutul discului perforat; 7 — minere; 8 — disc perforat ; 9 — colac din postav ; 10 — strat de paie; 11 — faguri reformati, rea sudorului. Pentru manipularea discului pe partea bombata a acestuia, lateral de bucsa, se sudeaz doud mi- nere (7). Bucsa care se sudeaza pe disc se sudeazé pe partea bombati a lui, pentru c& pozifia discului perforat, o data introdus pe ax, si aibi aceeasi pozitie cu discul sudat la partea in- ferioara a cilindului, adicd cu partea bombata in sus ; — un colac din postav (9) cu dia- metrul interior de 390 mm si diame- trul exterior de 412 mm §i grosimea de 22 mm. Gonfectionarea acestuia se realizeaza prin rularea unei buciti de postav, pres vechi, patura, cuvertura etc. pind se obfine grosimea de 22 mm. Prin rularea acestor materiale se ob- tine un sul, care, prin indoire circu- lara formeaz& acest colac. Se imbina prin coasere la cele doud capete, in asa fel incit sd se obfina diametrul interior de 390 mm si cel exterior de 412 mm. Atit diametrul interior, dia- metrul exterior, cit si grosimea’cola~ cului, pot avea tolerante de 1—2 mm, dar trebuie avut in vedere un lucru foarte important: exteriorul colacu- lui trebuie sé adere bine pe peretele cilindrului, ineit prin presare, partea STexterioari a colacului s& astupe bine toleranta de 1 mm dintre discul per- forat si partea interioar a cilin Jui, cu scopul de a nu da voie bostinei s& asi in fierturA (apa + ceard) prin aceasti portiune de 1 mm. MODUL DE LUCRU Mai inti se introduc in corpul uti- Jajului 25—40 faguri reformati care in prealabil au fost sfarimati (11) in bucati mai mici, Pentru a nu ocupa un volum mai mare de 1/2 cel mult 2/3 din vo- lumul utilajului, fagurii se taseaz& ugor cu un baston de 50—60 mm gro- sime. Peste faguri se asazi un strat de paie (10)de 30—40 mm, bine unifor- mizat pe toatd suprafata fagurilor gi in jurul axului, pentru a impiedica iegitea bostinei in fierturé. Apoi se asazi colacul din postav, in asa fel fneft, partea éxterioaré a acestuia si facao prizA buna cu peretele utila- jului pe toatd circumferinta acestuia, dupa care se asazi discul perforat, cu partea bombat’, bucsa si minerele de manipulare ‘in sus. Se adauga stutul, cu lungimea de 100—120 mm, stujul de 90 mm si, dup’ caz, cel de 40 mm, Se fixeazA apoi in axul utilajului pucsa cu filet interior si miner si se stringe tn sensul acelor de ceasornic. urnim in interiorul cilindrului 20— 30 1 apa clocotita. Dup& turnarea apei, stringem din nou minerul cu bucsa ce se infileteazi pe ax, pind ce apa iese deasupra discu- jui perforat cu 2—3 cm. Punem uti- Jajul pe suport si dim la foc iute. Dup& 20—30 minute fiertura va iesi deasupra discului perforat si va da in clocot. Dupi ce fiertura clocoteste 4—5 minute (trebuie supravegheat s& nu dea in foc) dim utilajul de o parte, desurubém minerul, addugim unul sau mai multe stuturi (dupi nevoie) si stringem minerul treptat, treptat pind Ja maximum. In momentul in care ‘minerul nu se mai poate inguruba pe ax, rasturnaém fiertura (ceara + apa) fn vase special pregitite pentru lim- pozirea cerii $i decantarea reziduurilor. DupA rastumarea’fierturii, utilajul se 412 culeé pe pamint gi se lasi s& se ri- ceasca. Prin folosirea repetata sudurile dintre corpul utilajului, axul utilaju- lui si discul de Ja fundul cilindruiui, poate ceda prin decdlire. Pentru a pre- intimpina acest fenomen, dupa fiecare sarjé dup& culcarea utilajului pe pa- mint, pe fundul utilajului Ja exterior se arunci apa rece. Cind racirea s-a facut, incit scoaterea accesoriilor si bostina si nu ne frig’, procedim la scoaterea accesoriilor si golirea utila- jului de bostina, folosindu-ne de un. vatrai cu minerul mai lung, incit cu ajutorul acestuia sA ajungem usor la bostina. Astfel c4 dupa golire operatiunea se poate relua pentru topirea si extrac- fia cerli de la a doua sarji de 20—40 faguri reformati. Daci dispunem de mai multe vase rezerva in care sé de- punem fiertura, fntr-o singuraé zi pu- tem repeta operafiunea de 2—4 si chiar mai multe ori, reusind s& topim intr-o zi 100—150 si chiar mai multi faguri. Fiertura se toarné in vase emailate, ca dup limpezirea si solidi- ficarea cerii, aceasta si nu adere de peretii vaselor iar ceara si poata fi usor scoasi din vase. Nu se recomanda ca fiertura sa fie lasaté in utilaj pina a doua zi pentru cd ceara aderé pu- ternic de perefii utilajului si se scoate foarte greu. REZULTATE OBTINUTE Apicultorul Mihai Pana din Alexan— dria obtine prin topirea a 140 fa- guri reformati, vechi de 4—6 ani, can fitatea de 23,8 kg cear&, revenind 170 g. ceara/fagure. Apicultorul Ma~ rin Draghici din Turnu Magurele ob- fine dela 23 faguri reformati vechi de 5—6 ani 3,7 kg ceari revenind 160 g ceara/fagure iat apicultorul Ion Penug tot din Turnu Magurele 14,4 kg ceara de la 80 faguri vechi de 2—3 ani re- venind 180 g ceara/fegure. Utilajul ‘a fost folosit si de Sectia apicol din cadrul Inspectoratului silvic Teleor- man, de unde nu se pot trage con- cluzii asupra randamentului, dat fiind faptul eA cei care au lucrat cu el pwau finut o eviden{a clara a fagurilor topiti si nu mi-au furnizat date con- tuna muKpopox ; K. HAKIY: Muenonoawuh menu- xamenr — mepenectusnoe tepanestuvecxoe cpencrao ; Emuana MONECKY-MHKYJIECKY, M, NONECKY-AMKYJIECKY : User, comme, miema (Il); T. BOAKYECKY ; Jo Guts nvea; Cr, HONECKY: Heckoanxo nadzionenni x yrovuenni; * * *: Memayna- pogwan neers nyerosona; C. BOMOMA: Hureucusnan nesteasiocr, no aaepcnpi- WMpoBanHw nevaTHHx paGoT Ha NYerOBORHBe TMM. Huocrpannote aurareat moeyr noaydute naw ocyphas o6payancy « POMMPECPHJA- TEMHA, Menapramenr sxcnopr-umnopr. nexatu, 1.0. Boxe 12-201. reaexc [0376 Byxapecr, ya. Kaaca [pusuya 64—66, aeMANIFESTARE APICOLA DESFASURATA SUB EGIDA FEDERATIE! INTERNATIONALE A ASOCIATILOR DE APICULTURA — APIMONDIA