a [wien lire: ~ in RomaniaRevisti lunaré de schimb de experienté gi Indrumare metodologic’ apicolé editat’ de Asociatia Cresc3torilor de Albine din Republica Socialist’ Romania CUPRINS ***: Sarbitoarea eliberrii patriei noastre : 23 August 1944 V. ALEXANDRU : Cea mai importanté lucrare de sezon — asigurarea rezervelor necesare unei bune iernari a familiilor de albine V. VASILACHE, I. VASILACHE: Sa intreti- nem familli puternice in stupinele noastre GH. GRIGORAS: Unele lucrari la sfirsit de sezon apicol : Relatiri de Ia apicultort V. I. POPESCU-SOHODOL : Cum se poate e- conomisi zahar in stimularea de toamna a albinelor ) Din experienta unor apicultori R. DINCA : Selectia matcilor In stupina proprie In ajutorul apicultorului incepdtor ) I. RECEANU: S& organizém economic cres- terea albinelor Rezultate ale cercetlrii stiintifice N, POPESCU, Ecaterina CONSTANTINESCU : Cercetarea’ prezentei azotatilor si azotitilor in_polen si pastura . HEROAICA : Ce stim despre rapiti VITCU : Vita de vie, strugurii, viespile s1 albinele |. LISOVSCHT: Suporturi pntrw stupi . LUNGU : Podisor cu plasd din sirma NEACSU: Tratament pe timp rece impo- triva parazitului Varroa Jacobsoni ©. ASAVEI : Ariciul — dusmanul sau prietenul albinelor ? ) Diverse E. TARTA : Fagurele de aur — la a X-a editie DIN ACTIVITATEA APIMONDIA Scdinja Consiliului Executiv Mihacla SERBAN : | Simpozionul international de la Toulouse: Insimintarea instrumentalé a matcilor In scopuri stlintifice si comerclale DOCUMENTAR APICOL CALENDARUL APICULTORULUI MER OP Coperta I-a: Asteptdm. vesti bune in urma cule- sului de la floarea-sourelui.(fo to: Pavel TANJALA) ~ COMITETUL EXECUTIV AL _ASOCIATIE! CRESCATORILOR aN aaa aa ee c ESOC ad Parmer Cau Preach Saeed Se eS Sai SSL LOLS Pema cers feet RY Mat es eae coon P eMC! roca Pee eC tent eam uals Pr SSS Sere ee} Coe RT aE ORCI Sour Pes VUE CMe CelRa toting COLEGIUL REDACTIONAL peered ca pice Coan Peat SARIS Coco at LY COA MocnieN eno omy Br ame Brant ar EUGEN ™ Pomme Cy Mma opener Toate Oa ae AZo TTA yea ramet Win ertetn ray pean Cees Sit itr Met CERNE ASOCIATIEL CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN ROMANIA e Str. tulius Teme Meese te ee ome ors Pewter rile MEIC tori din Ren ae oars ROMPRESFILATELIA — Sec- torul Beer feria Pra NCD omeC msec ugSARBATOAREA ELIBERARII PATRIEI NOASTRE 23 AUGUST 1944 NORHAM infiptuirea actului istoric de la 23 August a deschis o ork noua in istoria poporului roman — era unor profunde transforméri democratice, revolutionare, a fauririi unei viefi noi. Totodata, prin intoarcerea armelor si angajarea RomAniei, cu intregul ei potential, alituri de Uniunea Sovietict si aliati, in razboiul antifascist, ‘s-a dat o puternici Jovitura planurilor strategice ale Germaniei hitle- riste, Aceasta a dus la prabusirea intregulul front de sud, a deschis calea inaintarii rapide a trapelor sovietic, a accelerat’ zdrobirea dispozitivului militar al Germaniei in aceasti parte a Europel, Asa cum menfiona presa Uniunii Sovietice si a furilor aliate, actiunea insurectionali a Roméniei, intrarea ci in Jupts impotriva Germaniei hitleriste au avut reporcursiuni uriage asupra desfsurarii cursului razboiului. 2 NICOLAE CEAUSESCU E Secretarul general al Partidului Comunist = Roman, Presedintele Republicii Socialiste & Romania B = dramas “NKMNEcntomareereprNcrcaauansaNS Victoria revolutiei de eliberare so- cial si nationala, antifascist si anti- imperialist’ organizata gi condusi de Partidul Comunist Roman, in august 1944 a avut o insemnatate cruciald nu numai pentru destinele istorice ale poporului nostru, ci a jucat un rol co~ virgitor si fn desfasurarea in conti- nuare a celui de-al doilea razboi mon- dial, in accelerarea incheierii acestuia in Europa prin infringerea Germaniei hitleriste. Doborind dictatura militaro- fascist, Romania s-a aldturat coalitiei antihitleriste si a pornit razboiul im- pottiva Germaniei, pentru eliberarea deplina a patriei ‘si asigurarea inde- pendentei nationale. Aceasta cotiturA avea si aiba implicatii profunde nu numai asupra frontului din Balcani, ci sia razboiului in ansamblul sau. In primul rind, Germania era lipsiti in acest fel de cea mai importanté bazd de aprovizionare cu carburanti si ali- mente pentru susfinerea frontului din rasarit. In al doilea rind, ofensiva so- vietic’ avea s& se desfisoare spre Europa central pe un spatiu foarte intins, fn conditiile avantajoase ale lipsei oricdrei rezisten{e inamice. In al treilea rind, intregul potential uman, militar, tehnic si economic al RomA- niei era pus in slujba victoriei coali- fiei Natiunilor Unite. Revolutia roma- na din august 1944 a grabit-cu 200 de zile prabusirea celui de-al treilea Reich sia conferit Roméniei, in fapt, statu- tul de stat cobeligerant in razboiul antihitlerist, Merit& reamintit, din acest punct de vedere, faptul ci Romania a partici- pat la luptele din vest cu un efectiv de peste 540.000 de ostasi, care, de-a lungul a peste 260 de zile, de la 23 august pind la 12 mai 1945, au parcurs prin lupte peste 1000 km, din Dobro- gea pind in Boemia, au strabsiut 19 masive muntoase, au fortat 12 cursuri mari de apa, au eliberat 3.831 de loca- litdti si alte aseziri, dintre care 53 orase, au provocat inamicului pierderi cifrate la peste 118000 de prizonieri si aproximativ 20000 morti, cifre care,fmsumate, dau efectivele complete a cirea 14 divizii, cu pretul a 170000 de militari_ romani (mori, réniti, dispa- ruti). Ni se pare, de aceca, indrepta- fitA opinia unor comandanti militari, oameni politici si ziaristi straini_ care au apreciat ci insurectia nafionalé din august 1944 este de o importan{a co- virsitoare in istoria celui de-al doilea razboi mondial. Cu atit mai mult cu cit participarea. Romaniei la razboi aldturi de Natiunile Unite s-a bazat exclusiv pe potentialul economic si uman propriu, in ducerea razboiului fiind mobilizat intregut popor roman. Este pentru noi, romanii, un motiv de inalta mindrie patriotica, faptul ca, pe lingd aceste aprecieri, victoria re- volutiei de cliberare socialé si natio- nali a contribuit substantial la victo- ria gi intarirea sistemului socialist mondial. Poporul roman, condus de Partidul Comunist Roman, inscria astfel o pagind deosebit de important& fn istoria contemporana a lumii. Vigoarea si fermitatea cu care th- tregul popor s-a ridicat la luptd, larga participare.a tuturor forjelor patrio- tice la revoluftia de eliberare nationald si sociald, antifascistA si antiimperia- listé, demonstreazi ci August 1944 a reprezentat un energic si determinant act de voinfé al intregii noastre na- tiuni, o stralucita afirmare a hotaririi a At Aspect din Combinatul apicol al Asociatiei Crescatorilor de Albine poporului roman de a zdrobi oriee do- minatie straina, de a fi liber si deplin stapin in {ara sa, de a-si hotari singur destinele. Si anul acesta, oamenii_muncii in- timpind aniversarea lui August 1944 sub semnul muncii insufletite, pentru infaptuirea sarcinilor trasate de cel de-al XI1-lea Congres al Partidului Comunist Roman, pentru obtinerea de noi succese in toate domeniile de acti- vitate, in edificarea societatii socia- multilateral dezvoltate, facind si 4 necontenit potentialul econo- patrimoniul spiritual al Roma- socialiste, si se imbundtateascd conditiile de viajA ale popo- sporeasca si mai mult contri- butia {ari noastre Ja victoria cauzei socialismului, pacli si progresului so- scial in intreaga lume. Bucurindu-se la gindul apropierii acestei sirbatori, pe care cei tineri au invafat s-o iubeascA de la parinti, iar cei virstnici o prefuiesc pentru ca au vzut-o, au trait-o ori si-au adus con- tributia la infiptuirea sa, apicultor’ aldturi de toti oamenii muncii, o i timpina cu noi succese in munca. Pr vind cu incredere viitorul, ei nu uitd ins& trecutul, Nu-l uitA pentru cf nu- mai in acest fel inteleg deplin ceea ce au cistigat, sliu sa prefuiascd si sé pistreze biruintele dobindite si pot si prind& aripi pentru noi victorii. desen de Florin $tefureacCea_mai importanta lucrare a luni august: we al importanta lucrare a iunit august: FORMAREA REZERVELOR DE HRANA PENTRU IERNARE Ing. Vasile ALEXANDRU Conditia principala a mentinerii familiilor de albine tm stupine si a obfinerii unor productii mari de produse apicole consta in primul rind in pastrarea intregului efec- tiv in perioada de iarn’, Mortalitatea ri- dicaté in timpul iernii ca si slabirea exce- siva a puterii familiilor poate afecta negativ munca apicultorului m sezonul ce urmeazi. De aceea, grija pentru meninerea familiilor de albine la o putere ridicat si o stare sa- nitara perfect trebuie si se imbine la stirsitul sezonului apicol cu organizarea unei bune ierndri, in cadrul acestei Iucrari, for- marca unor rezerve de calitate si in canti tate suficient, fiind © problema de prir importangai, Ghemul de iarnd al albinelor se formeazé din toamna intr-un anumit loc din cuib. Pe mésura ce albinele consuma hrana, ghemul se deplaseaza incet in sus pe faguri, Ier- narea decurge fn’ bune conditii cind aceasta deplasare a albinelor pe faguri so limiteaz& doar la intervalele in care s-a format ghe- mul; cu alte cuvinte, atunci cind in pr mavari albinele ies din arn pe aceiasi faguri pe care au intrat in iarn& De aici si o prima conditie a organizarii cuibului si asigurarii hranei — in euibul de iernare trebuie sa intre doar faguri ocupati mini- mum pe jumatate sau mai bine pe trei sferturi cu miere ; acest fapt ne da garantia ca mierea asigurata va fi suficienti pe in- treaga perioada de la intrarea in iarnd si pind in primavard, Problema trebuie priviti si din alt punct de ‘vedere, cel al modului de consumare a hranei de ctre albine fn timpul iernii, Daci in perioada activa albinele isi transmit hrana de la individ la individ astfel incit indiferent in ce punct al cuibului s-ar afla ee rey , Sub semnul jo! bose urgentei albina, ea primeste brand prin intermediul altor albine, in timpul iernii aceasta trans- mitere de hrané nu mai are loc} fiecare albina tn parte find nevoiti si se deplaseze in cadrul ghemului si si-si ia hrané din celulele cu miere. Chiar si albinele din coaja ghemului, mai putin active, reintr& in interiorul ghemului si tsi iau hran& indi- vidual In cazul in care albinele nu mai fntiInese in partea superioar’ a fagurilor (pe inter- valul respectiv) celule cu hrana, incep si se agite iar cind numarul lor se mareste, starea de neliniste se transmite intregului ghem si determina cresterea . temperaturii ghemului, E suficient si lisim din toamna fn cuib 1—2 faguri cu miere mai putina, pentru ca in timp, pind in primavara si aparé deregliri ale bunei iernari a fami- liel, Negasind hran& in partea superioara a fagurilor, albinele trec peste leaturile supe- rioare ale rameior si rand in fa- sindu-se de reguld in partea mai cdlduroas& a cuibului. Aceasta deplasare se soldeaz’ insA cu rezultate ne- gative jpentru albine care constau intr-un consum sporit de hrand si o uzura ridicaté a organismului datorate starii de agitatie sia cresterii temperaturii ghemului. In cazurile in care ghemul are o forma alungiti, in situatia deplasarii albinelor dupa hran& se poate petrece divizarea ghe- mului, o parte din albine deplasindu-se in- tr-o directie, iar restul, fn alta — de cele mai multe ori, in urma acestei diviziri familia pierind partial sau chiar total. Este necesar deci ca pentru iarn& in cub Sa se lase doar faguri care s4 contin’ nu mai putin de 2 kg miere, cunoscind faptul c& fagurii cu dimensiunile de 435%300 mm plini cu miere pot confine 3,5—4 kg. miere. 3In condifiile climaterice ale {arli noastre considertim suficientd pentru ternare canti- tatea de 15-20 kg miere/familie in functie de puterea familiei si a conditiilor meteoro- Jogice si melifere ale zonei de amplasare a vetrei stupinel. Aceast& cantitate de miere poate fi lisata de la Inceput fn Intregime in familii sau, in functie de numfrul de faguri pe care-i ocup’ ghemul, cuibul poate “fi format doar din o parte dintre fagurit cu brand, restul flind pastrati fn rezerva pentru perioada de dezvoltare din primé- vara. Fagurii cu miere pentru iarnii se pregtitese in timpwl culesurilor din vara, pentru a- ceasia alegindu-se fagurii de culoare brun deschis, transparenti, cu celule de albine normale, cipicifi cel pufin pe jumatate din fniiltime. Fagurii cu mieve alesi in timpul culesurilor pentru iernare se scot din cuib si so pastreazi in rezervi pind in toamn’ cind se folosese la formarea cuibului. ‘Trebuie avui in vedere insd cA nu orice sortiment de miere se preteazd la iernarea albinelor. De multe ori albinele aduc in stup miere de mand pe care o amestecd cu cea din nectar, in cuib acumulindu-se miere cu continut diferit de mand. Tn cazul iernilor mai blinde cu perioade cu temperatura mai ridicatti in care albi- nele pot face zboruri de curaifire, mierea eu wn continut mai redus de mani nu proyoacd neajunsuri prea mari familiilor de albine, In iernile aspre, cu perioade lungi, fara posibilitéti de eliminare a excremente- Jor, in cazul concentratiilor mai mari de mana fn hrand se petrece supraincdrcarea’ intestinelor albinelor cu materii fecale care sint eliminate pe faguri aparind astfel petele de diaree. In cazurile mai grave situatia putind duce la slabirea puternicd a familiei si chiar la moartea acesteia. La albinele care ierneazi normal, resturile nedigerate care se string in intestinul poste- rior se petree procese suplimentare de de- zagregare a resturilor alimentare si resor- bire a suplimentului de apa cu substantele dizolvate in ea, iar drept urmare masa fe- cali se concentreazi si isl reduce volumul. In urma inglobérii in hrand a substan{elor nedigerabile din mierea de masa, acumula- rea acestora in intestinul posterior dere- gleazi absorbirea apei, intestinul se supra- 4 fncarcd cu fecale cu un confinut mare de apa, fapt care duce la aparitia diareei, Din ‘aceasta cauzi mierea de mana trebuie in- depirtatti din stup prin extractia fagurilor respectivi si in lipsi de miere de calitate, se inlocuieste cu sirop de zahér. Cristalizarea mierii in faguri fn timpul jerndrii duce de asemenea Ja urmari nepli- cute, albinele nu pot folosi mierea crista- lizatd, din aceasti cauzi descdpcese su- prafefe mari din faguri si sug din eclule partea necristalizati din miere. Simfind in acelasi timp Jipsa apei necesare albinele se nelinistese si ca urmare isi marese incir- cturile intestinale, situatia putind duce de asemenea la aparitia diareei si la pieirea albinelor. In cazul cristalizérsi mierii albi- nele pot pieri pur si simplu de foame, desi celulele sint pline de hran&. Stropirea al- binelor cu sirop diluat poate imbundtati in oarecare misura starea albinelor, fn general jns& se impune fnlocuirea hranei necores- punzitoare sau administrarea de turte cu pasta din zahir cu miere sau gerbet, Sorti+ mentele de miere cu caracteristici de crista~ lizare rapidi in faguri sint tn ordinea vite- zei de cristalizare cele de: rapita, mustar si floarea-soarelui, care pe cit posibil tre- buie evitate de a fi lasate in cuib ca rezerve de hrana pentru iernare. : Cristalizarea mierii in faguri se petrece si in urma unor variafii mari de tempera~ turd, mai ales in cazul pstririi fagurilor in afara familiilor de albine. In aceasta si tuatie fagurii trebuiese mentinuti la tempe- raturi cit mai constante, ferifi de umezealé, cei cu miere cSpicitd tratati prin pudrare cu Galerin impotriva atacului moliilor sau prin afumari cu pucioasa conform metode- lor cunoscute. Se vor evita naftalina sau alte substante cu mirosuri puternice care pot influenta aroma natural a mierii. In aceste conditi o treime, maximum jumitate din mierea naturald poate fi inlo- cuit’ in hrana de iarnd a albinelor cu si- rop de zahar. Hranirea albinelor cu zahar are si parti positive si pirti negative. In procesul de invertire a zahirului in orga~ nismul albinei se formeazi cu mult mai putine reziduuri decit in cazul invertirii nectarului din flori. Este cunoscut faptul cf albinele din gene- ratiile de toamna (care urmeazi si ierneze)se deobesesc de cele din vara, printre atlele prin acumularea de rezerve organice — da- toriti dezvoltarii corpului gras, scdderii con- finutului de apa in organism ete. Pentru invertirea zaharului din sirop albinele con- sumé o parte din rezervele acumulate in or- ganism pentru iarni si din echipamentul enzimatic in functie de cantitatea de sirop prelucrat, putindu-le consuma in intregime ine din toamn& fapt care scade cu mult capacitatea de rezistenfi a albinelor in ier- nare si le poate provoca uzura acceleraté si pieirea inainte de vreme. © atentie maritd trebuie acordata in cazul hrinirilor cu sirop de zahar in stupinele cu grad mérit de infestare cu varroa. Spre sfirgitul sezonului, in lipsa trintorilor, con- centrarea parazitilor pe puietul de albine reste si deci albinele se nase puteinic afec- tate si sint in continuare slabite de actiunea direct a paraziilor. In aceasta situatie sint drastic reduse rezervele interne din orga- nismul albinelor care de reguli nu mai au resurse pentru a rezista iemnérii, Pentru aceasta este necesar ca tratamentul impotriva varroozei cu ARAHNOL si SI- NEACAR Si se faci in perioadele indicate in prospectele medicamentelor si pe cit po- sibil astfel incit atbina de iernare si fie cit mai putin afectati atit de atacul parazifilor cit si de prelucrarea zahirului, Se recomanda cu insistenti ca lucririle de completare a rezervelor pentru iarnd si se facd cel tirziu pind Ja sfirgitul luni au- gust (10-15 septembrie pentru familiile care au beneficiat de culesuri tirzii din zona de balté sau de delta) si de asemenea cantita. tea’ maxima de zahar preluaté s4 nu dep: sedsci 6—8 ke pentru familiile puternice. Pentru completarea rezervelor de hrand cu sirop de zahiir, concentratia optima a si- Topului este de 1,5 ke zahir la 11 apa. Dat in proporfii de 3-4 1 odata la 2-3 zile, albinele reusesc si preluereze aproape com- plet zaharul din sirop cu un consum redus astfel c& din: 10 kg zahar in stup ramin depozitate 10 kg miere din zahir. Pentru pregiitirea siropului apa se incile zeste pind la fierbere dupa care in apa fier- binte se toama zaharul amestecindu-se continua pentru a asigura dizolvarea com- Pleta a acestuia, Nu este nevoie s& se fiarb’ siropul insi pentru prevenirea nosemozei Se va utiliza conform prospectului prepara- tul PROTOFIL care este si un stimulator al dezvoltarii familiilor de albine. Siropul de zahir este mai bine sé fie ad- ministrat calduf. Pentru aceasta mai intti se reduce cuibul la numérul necesar de faguri bine ocupati de albine si care vor forma cuibul de iernare. Se iau toate masurile Pentru evitarea provocéirii furtisagului in special in stupinele cu efective mari de al- bine. Pentru aceasta se recomandi ca hri- ib Se va evita deschiderea prelungita a stupilor, ume- zirea acestora cu sirop, rispindirea mate- rialelor stropite cu sirop, a fagurilor prin stupina etc. Pentru hranire se vor folosi hranitoare de mare capacitate, hrinitoare tava, uluc ete. In lipsa lor, siropul se poate da si in fagurii dispusi dupa diafragma. © metoda eficace de completare a rezer- velor de hran& cu bune rezultate in stimu- larea eresterii de puiet in perioada de toamna este administrarea de zahir umec- tat In cantitati de cite 34 i in hranitoare de mare capacitate, zahdrul umectindu-se Periodic pind’ la consumarea totali, Admi- nistrarea hranei in acest mod este mai in- delungaté si cere un volum mai mare de. muncé, in schimb are un efect pozitiv asu- Pra cresterii puterii familiilor la intrarea in farna, uzura albinelor a prelucrarea hra- nei este redusi si se eliminA complet pe; colul provocarii furtisagului, La terminarea hrdnirilor, din cuiburi se Scot fagurii fard hrana din care a iesit pu- ietul si se pun dupa diafragma sau se depo- ziteazii la rezerva stupinel. De asemenea foarte important este ca la formarea rezer- velor de hran pentru iernare si se verifice Prezenfa pasturei fn stupi gi s& se asigure micar cite 2 faguri cu pisturé pentru fie- care familie de albine. Procedind astfel, asi- gurind in timp util, integral si de calitate rezervele pentru iernare, apicultorii vor avea condifii pentru traversarea perioadei do iarna fara pierderi si slabiri excesive a fa. miliflor de albine ca si 0 dezvoltare acce- lerat la desprimavarare, Toate aceste Iucriri vizeaz\ de fapt con- stituirea si mentinerea fiecdrei fami albine din stupind ca o unitate puternick de Productie capabilA si realizeze in sezonut apicol_urmator performante productive su- perioare,Supunem atentiei dumneavoastra indemnul a doi apicultori: SA INTRETINEM FAMILI] PUTERNICE IN STUPINELE NOASTRE! — Ing. Virgilius VASILACHE, prof. Joan VASILACHE Pe ling o productie sporita, familii- le puternice traverseazd cu bine toate vicisitudinile iernii, se autoconduc foarte bine in toate perioadele anului, qu un consum mai mic, mentin cal- dura mai bine, au o rezisten{a sporita, ja boli, cresc puiet mai de timpuriu si din abundenté, necesité interventii mai putine din partea stuparului. Si acum se ridicd fntrebarea fireasca : cum sii procedim pentru a aved fami- Iii puternice tot timpul anului, dar ‘mai ales in perioada 1—7 aprilie (si avem pina la 7—8 rame cu puiet)? ‘Am ales din multitudinea preocupa- vilor doar citeva : 1) Ing. I. Receanu ne relateaz4 in Apicultura in Roménia* nr, 11 din 1985, c& pentru a obtine familii cores- punz&toare sub aspectul puterii tre- puie si le unim pe cele slabe ,cite dou& sau chiar trei, pind la obfinerea unor familii puternice. Unirea se face primavara de timpuriu, pentru a bene- ficia de culesurile respective gi toam- ha tirziu, pentru a intra puternice in jarna“, Tati o prim metoda valoroasd, pe care o putem folosi fari riscuri, cu conditia s& avem un numar mare de familii de albine. Se poate si cu un numar mie de familii, c&ci e mai ren- tabil s& tinem putine familii dar bune, decit multe si slabe care sa ne dea biitaie de cap $i si necesite un mare constim de zahar si miere in speran{a unei refaceri. 2) Accasta metoda, este partial prac ticaté de mai multi ani si de unii stu- pari din zona Tirnavei Mici, cu uncle adaosuri si mici nuanje de diferen- fiere, ca de exemplu : Varianta I-a: Toamna in luna septembrie se dest iinjeazi fara mila toate familiile slabe si toate matcile 6 necorespunzitoare iar familiile se unesc dupé metodele cunoscute, cu stupii buni Varianta a II-a: Primavara se face asa-zisa nivelare a familiilor care constA din urmatoarea procedura: se controleaza toji stupii — controlul sau revizia de fond — gi se noteaza in carnétul de evident in stupind, prin- tre altele, numarul de rame cu pulet si starea matcii. Se procedeaza astfel : matcile necorespunzatoare, cu defecte se indep&rteaz’ si aceste familii_ slabe se unese cu cele bune ; din stupii mai populati se ia cite o rama cu puiet ca- pacit, se scutura de albine fn stupul mama si numai rama cu puiet capacit se di la unul din stupii buni care va merge la pastoral; mai sacrifictim 5—10 stupi buni in sensul ca le 14sim matea la o ram& cu ‘puiet, albinele toate, o ram& cu hran& si inci 2—3 rame goale. Restul ramelor cu puiet se scufura ca mai sus — in stupul mama gsi se dau in continuare (numai rame cu puiet cApacit) la stupii care yor merge la pastoral. Aceasta nive- lare se practica astfel ca familiile care vor merge la pastoral si fie aproxima- tiv Ja fel de puternice, cu cel putin 6—7 rame cu puiet fiecare. Aceasta nivelare are ca justificare, 0 dezvol- tare accelerata, sigura sutd la sutd, fra a ataca vreo matc’, Precizim ci aceast& operatie se face obligatoriu in intervalul 1—5 aprilie, ca pind la 10—15 mai, puictul care l-am dat aju- tor si ajunga in stadiul de albina ctlegitoare si familia astfel pregatita pentru culesul de salcim s& fie capa- DilA si culeaga in zilele de virf 4—5 kg nectar. Astfel este mult mai renta- bil sa avem 10 familii foarte bune, de~ cit 20 de familii slabe cu care vom avea numai necazuri.3) © alt& metodi tot de coma- sare, dar cu fine nuante de dife- rentiere am intilnit acum vreo doi ani la un apicultor din Tirnaveni. Acesta producea cel putin un roi de fiecare stup de baz intr-un an, dupa recoltarea de la salefm. In ultima de- cada a lunii august incepea comasarea roiurilor cu stupii de baz’ dup’ meto- dele cunoscute, dar pentru iernare nu lisa decit 4—5 rame in cuib, care erau complet acoperite cu albine, de sus pin& jos, in fiecare stup. Aceste rame care rémineau in cuib aveau o canti- tate apreciabil de miere capacit’ in coroane si cel putin o rama cu pastura. Fiind putine rame in cuib si bine aco- perite, albinele erau obligate sa for- meze un ghem aproape rotund, ocu- pind 0 suprafati mare de rama. Ori aceast& situatie permitea ca in prima- vari, matea s& oud aproape toate ra- mele din cuib, cici erau bine acope- tite. Stuparul de mai sus, incepind cu prima decada a lunii martie descdpi- ceste cel putin decadal din co- roanele cu miere cApiciti rimase ne- consumate si stimuleaza cu putin sirop cald. De asemenea, la incepuiul Tunii martie stimuleazi'cu turte de polen. De observat c& acesti stupi intra foar- te puternici, foarte popula{i in iad. in primavara, de timpuriu crese puiet mult mai bine ap&rat, céici au popu- latie abundenta care acoperA in inire- gime ramele din cuib, O astfel de fa- milie Ja culesul de la saleim umple stupul cu miere in citeva zile si nu adun& numai pentru dezvoltarea inte- rioar’ — cresterea de puiet — ca in stupii plini numai pe jumitate cu al- bine, O familie slaba, la culesul de la salcim, adun& doar pentru nevoile in- terne, pentru dezvoltare si mai pufin pentru produetia de miere. Aga se ex- plicd nedumerirea multor — stupari, care lucreazi empiric, caci ei scot 5—6 kg in medie pe familie, iar alfii realizeazi in medie 20 kg la culesul de la salcim gi chiar mai mult 4) O metoda interesantA care ne atrage atentia este experienta fermie- rului M. Scheel de la Inireprinde- rea agricolé de stat Sibiu. In aceasta intreprindere fiecare stup. produce cel putin 2 roi pe an. Fiecare stup de bazi primeste dou& int&riri, dou ajutoare, dupa cum urmeaza ; — in luna sepiembrie face o primi comasare, dind fiectrui stup de bazd un roi. La aceasti unire face o selec- He @ miiteilor, adicé toate mtitcile ne- corespunatitoare le indeptirteazti si unesie cei 2 stupi dupti metodele cu- noscute ; — in primtvard, de la 20 martie la 1 aprilie mai di stupilor de bazti cite un roi cu mateti cw tot, cw gratia Hane- mann si foaia de hirtie giuritt. Stupii tofi sint verticali. Astfel lasti intr-un stup cele 2 miiict, la un singur urdinis. Matcile vor oua impreunti in acelasi stup (una in corpul 1 sé una in corpul Ds — inainte de a pleca in pastoral cu citeva zile, in prima decadé a lunii mai, scoate 0 mateti cu o rama cu puiet si una eu hrand si citeva rame neacoperite, facind un nucleu care rimine acast. De observat, este ct acest procedeu dé posibilitatea ca la pastoral sti se plece cu stupi foarte puternici, foarte populafi, care aw cite 7—8 rame cu puiet in corpul I si cite 7—8 rame cu puiet in corpul II. Aceasta presupune mult curaj, mul- ta munca si pricepere, precum si o buna documentare de tehnologie api- cold cu care se pot face ingenioasele operafii de mai sus. O astfel de fami- jie tip uzin&, produce Ja un singur cules cel putin 20 kg miere marfa. Am dat aceste citeva exemple izvo- rite din practica noastr& apicolé care impletite cu atente obseryatii si ne arate ce importanja prezint& familiile puternice si pentru a ne dovedi ca sta in putinja noastra a tuturor de a con- duce astfel familiile de albine pentru a deyeni foarte puternice. Posibilitati exista foarte multe. Noi trebuie doar si le cumoastem, s& ni Je insugim te- meinic si sa le practicém cu pasiune si daruire pentru a face toate stupi- nile rentabile.Citeva precizari_util UNELE LUCRARI LA SFIRSIT DE SEZON APICOL Gheorghe GRIGORAS Practica a demonstrat, c&, in_condi- fiile climatice din ara noastra, pro- ductia Stupului precum si inmulfirea familiilor de albine, pot fi asigurate numai de acele familii care pina la inceputul lunii mai ajung la o dezvol- tare normala. Aceasté dezyoltare este conditionata si de o serie de lucrari ce trebuiesc executate in lunile au- gust—octombrie, lucr&ri care, desi cu- noscute sint uneori neglijate sau exe- cutate partial si cu intirziere. In funetie de atentia acordata lucré- rilor din aceasta etapa va fi si intrea- ga productie a anului urmator. Yom prezenta unele din aceste lu- créri cu sublinierea de a se respecta termenele indicat 1. Cu ogazia recoltarij ultimului cu- les principal, care de obicei este cel de la floarea-soarelui, se vor lasa in fiecare stup 8—9 faguri cu miere ca- pacita pe cel pufin o jumatate din am- bele suprafete. 2. Odaté adusi stupli din pastoral pe vatra de iernare, se trece la organi zarea cuibului in vederea iernarii, li- mitindu-se la 8—9 faguri, masura ce se va lua la sfirgitul lunii iulie — in- ceputul luni august, Cu aceast& ocazie ‘se vor echilibra si proviziile de hran& aflate in stup, in sensul c& se vor lua faguri cu miere cApacita de la fami- liile unde prisosesc si se vor da fami- liilor care nu au suficienté hrana. Apoi, se va trece de indatd 1a comple- ‘area hranei la familiile notate cd nu au hrand suficienta pentru iarna, com- pletare care se face prin: a) descipa- cirea fagurilor cu miere putind dupa diafragma ; b) hraniri masive cu sirop de zahir 2:1 in cantitati de 2—3 kg, Ja intervale de 2—3 zile. fn felul aces- 8 ta pind la 15—30 august sd fie asigu- rati hrana necesara pentru iernare la toate familiile de albine. Este necesar si de mare importanta ca acfiunea de completare a proviziilor de brand si se facd in perioada 1—30 august, pen- tru ca albinele s& poat&i prelucra si transforma siropul de zahar in miere si s& se faci complet irea fagu- filor. Se va avea in vedere ca pe 1 sau 2 faguri s fie si pastura. 3. Se vor inlocui matcile batrine si necorespunz&toate cu matci din rezer- va stupinei. Este cunoscut faptul c& o familie scoasi in primavara cu o mated neprolified di mare bataie de cap, pentru ca orice s-ar face se con- stat& cA dezvoliarea ramine in urma gi ne alegem doar cu munca zadamica, Cheltuieli inutile si dezamagiri. 4, Dupa completarea hranei se poa- te trece la hraniri de stimulare a owa- {ului mateii, hrniri care se pot pre- lungi pind 1a 30 septembrie, pentru ca familia si intre in iarnd cu albina cit mai multa si tinara. 5. Combaterea varroozei. In lucra- rile obligatorii de toamna se inscrie si combaterea varroozei care in ultimii ani a distrus multe familii de albine. ‘Ast&zi nu se mai poate vorbi de men- tinerea familiilor de albine intr-o sta- re normalé de dezvoltare si de pro- ductie fara grija permanenta in limi- tarea dezvoltarii parazitilor Varroa. Dac& timp de 2 ani de la infestare, o familie de albine nu este tratata, cu siguran{a cA aceasta este sortita piei- ril, si de multe ori apicultorul neatent nu intelege cauza. (continuare in pagina 16)CUM SE POATE ECONOMISI ZAHAR IN STIMULAREA DE TOAMNA A ALBINELOR Prof. lon POPESCU-SOHODOL, Fiecare apicultor cunoaste diferite modalitaji de stimulare a ouatului mateilor din stupind in perioada de toamné, in vederea obtinerii de albine viguroase pentru ghemul care va ier- na, albine care: vor creste puietul atit de necesar in lunile ianuarie, februa- rie si chiar martie ale anului urmator. Economia, rentabilitatea, eficienta sint “nofiuni si principii de” bazd ale zilelor noastre. De aceea, orice inifia- tiv in apicultura sub genericul celor trei nofiuni enumerate mai sus, tre- buie popularizat’, valorificata. In problema economisirii zaharului in stimularea de toamna a ouatului mitcilor se impun la inceput citeva preeizari — stimularea inseamni a folosi (seara de seara, la doua zile sau chiar la trei zile interval) a unor cantitdti mici de hrana (care poate fi o rami cu miere desedpacité dup diafragma stupului, sirop ficut dupa diferite re- jete gi dat in hrénitor) ; — completarea rezervelor de hrana inseamn& cantittifi mari (1,5 kg, 2 ke, 3 kg de sirop facut in proportii de 2/1) administrate de asemenea in fiecare sear in raport cu puterea familiei de albine. Deci, in stimularea obisnuiti folo- sim sirop (ceai din anumite plante medicinale si zahar in proportie 1/1) in eantitati de 400—450 g date fiecdrei familii de albine. Eu mi folosese de o pompa de flit (din acelea cu care se deparaziteaz ineiperile casnice), curata, noua, cu care pulverizez fin fn fiecare seard albinele si ramele (partea superioara), cu 9 cantitate de aproximativ 80—100 RELATARI DE LA APICULTORI g sirop, in care fac si predomine mi- rosul uneia din plantele care inc& este in plind vegetatie toamna (izm& de obicei). Concomitent cu stimularea se face astfel si un dresaj al albinelor care vor cduta de zor a doua zi supra- fetele cu izma. Ideal este ca aceastd stimulare si se efectueze seara de seard timp de o sdptémind. Ce se intimpla in familia respectiva de albine? Se creeazi o mare agitatie si efervescenta, albinele lingindu-se reciproc sau lingind piei- turile céizute pe faguri si partea supe- iroara a ramelor, impresia de un cules bogat_in nectar, determinind matca si depuna oud masiv Astfel, realizim o stimulare foarte eficienté a ouatului mA&tcii folosind cantitati foarte mici de zahar, in ra- port cu stimularea cu sirop in hr&ni- torul ulue. IN CONCLUZIE : — la o familie pe 6 rame se folo- sese de obicei 15—20 pompari (utili- zind pompa de flit) ; — pomparea se va face cu maxi- mum de atentie pentru ca nu cumva Picdturile de sirop si cad& pe perefii exteriori ai stupului si si declanseze a doua zi un furtisag violent si nimi- citor pentru stupina ; — economia de zahr raportati 1a 0 stupina este destul de evidenta. MR, Folosirea pompei de flit este eficienta numai in cazut unui numar mic de stupi, pe care apicultorul amator il are pe lingd casit.‘| Din experienta unor apicultor! | SELECTIA MATCILOR IN STUPINA PROPRIE Radu DINCA Presedintele cercului apicol Lehliu-gara, Literatura de specialitate cit si acti- vitatea practica a demonstrat totdea- una ch producfii mari de miere si alte produse apicole nu se pot objine decit de la familii puternice, sindtoase si fn stare activa. Plectnd de la acest deziderat, se pare c& totul se poate realiza destul de usor si faré compli- Totugi lung e drumul pind la realizarea unei stupine in care sa fie numai familii de albine cu miatci se- lectionate. Este bine cunoscut faptul cA unicul individ in casta albinelor care reprezinté elementul femel ce asigura perpetuarea speciei este matca. Deci, de aici trebuie plecat cind fncercim si facem munca de selecjie in vederea obtinerii de familii de al- bine puternice gi in stare activa. Apis mellifica carpatica, rasa au- tohtona este caracterizat ca o albind blinda si harnica, rezistent& la cdldu- rile toride si vitregiile vinturilor de Baragan. Aceasté baz materiala, acest fond genetic avut deja, trebuie numai ca de la an la an si-l conservam gi s&-] imbunat&tim prin munca de selec- fie gi aparare a s&n&tatii albinelor. Personal mi ocup de aceast{ munca de aproape 20 de ani. ' La inceput am pornit ca orice ince- pator cu 2—3 familii de albine care s-au dovedit destul de slab productive si care consumau mai mult decit pro- duceau. Indignat de acest lucru si pro- fitind de faptul ci in zona unde locu- iesc, in perioada de vara vin stupine din toat& fara cu familii puternice si 10 judeful Calarasi stupari priceputi, mi-am pus intreba- rea de ce acestia recolteazA 15—20 kg miere de la fiecare familie de albine iar ale mele nu aveati nici hrané pen- tru ele. Raspunsul este foarte conclu- dent; familiile erau slab productive, slab deavoltate, matcile de proast& ca- litate provenite din botci de salvare. Din literatura de specialitate valoarea miiteilor este clasificatA astfel : — locul I — mitcile provenite din schimbarea linistit& a matcii ; — locul II — mitcile rezultate din familifle ce s-au pregatit de roit ; — locul II — cele provenite din botci de salvare. In practic’ m-am convins definitiv c& cele mai bune miatci sint miatcile provenite din botcile prin schimbarea linistit a mateii. Ca argumente sint urmatoarele : — orice schimbare in viata familici de albine nu se face intimpléitor ci conditionat, determinat pe baza unor insusiri genetice perpetuate de specie de zeci si sute de mii de ani; — miitcile provenite din familiil roitoare sint mittci determinate, im- puse de starea familiei, roit forfat, factori de mediu etc., transmitind ere- ditar insusirea de roire mai accentuat; — miitcile provenite din schimba- rea linistitti sint méitei cu caractere deosebite, fiind foarte blinde, rezis- tente la boli, foarte prolifice, cu un simt deosebit in ce priveste orguni- zarea cuibului, slabii tendinpii spre roire. Insusirea de schimbare linistit se transmite odati cu toate insusirilevaloroase ce caracterizeazti familia din care provin. In stupina proprie de 25—30 familii nu am decft matci selecfionate prove- nite din si numai din schimbarea aces- tora pe cale linistit&. Cum realizez aceste matci ? In ultimii 4 ani am realizat in fie~ care sezon apicol cite 14 matei numai pe cale linistité. Procedez astfel : Cind in cuibul unei familii gasésc 1—2 botci Iuate in crestere sau deja crescute, atunci notez imediat familia respectiva si zilnic o stimulez, dar nu- mai cu zahét candi, serbet sau zahar cubic in hrdnitor fara ap’. Cind botca — sau botcile — ajung la maturitate, inainte de eclozionare cu 2—3 zile le introduc intr-un nucleu care este deja format, asteptind o matc& sau o botca In citeva zile matca eclozio- neazi find acceptat& cu usurinti. Nota redactiei Precizez ci matca batrind amine in stupul respectiv iar albinele in urma stimulirii fneep din nou si-si traga botci in vederea schimbirii linistite a miatcii. Acest aspect l-am repetat si de 3 ori la o familie intr-un sezon apicol, obfinind astfel matci de cea mai buna calitate. Desigur acesta este numai un procedeu pe care-l impartisese cu mult incredere, aducndu-mi multa satisfactie, considerind c& se preteazd excelent la o stupina cu 30 familii de albine. ‘In unele referiri din articole de spe- cialitate se infirmA procedeul aplicat de mine, in munca de selectie, dar eu pornesc de Ja ideea ci familia de al- bine, acest ,mecanism electronic“, tot cea ce face, face instinctual programat, pe baza unor fnsusiri transmise din generatie in generatie, de foarte multé vreme, in vederea perpetuarii speciei. Experienja autorulut vine sa intéreased cele afirmate de biol, Marla Dragan (sef al Colecttoulut de geneticd si ameliorarea albinclor din Inet: tutul de cerectare si productie pentru apicultura) in articolul ,Despre botedle pro- duse de familia de albine, calitatea acestora si postbilitaiile de folosires publicat in, numirul trecut (7) al revistei noastre la pagina 6. ebute retinut ci vor fi utilizate botclle de schimbare Uinistitd a meteti provenite mumat din family cn calitdtt deosebite (recordiste) privind productia realizatd, prolificitatea, comport. mentul, rezistenya ta boli $i la intemperli si cd sub nici o form nu se recon mand utilizarea unor botet care apar tn faniilitle slabe. Secee eae or ee APICULTORI! Putefi gisi si procura de la centrele de aprovizionare si desfacere din cadrul organizafiilor teritoriale ale Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Roménia intregul echipament de utilaje si materiale necesare pentru cresterea si intretinerea familiilor de albine. Oricare apicultor incep&tor poate solicita si primi gratuit asistents tehnici privind cunoasterea si introducerea in practich a tehnologiei apicole moderne. a Sinan tmnt eee he ee it