ae Apicultura 1986 in RomaniaKero ace a> cot ae Perel Vie Me srr Aro od PU aU LN eee Pe SACOM od oe M eal —-Revisti lunarS de schimb de experienta 4i aco Indrumare metodologic’ apicoli editat’ de psa ee ae _ Asociatia CrescStorilor de Albine din Republica Pee EL CaY Socialist’ Romania say 48 RIS OD LN Scere Kec Ad Anul LX! x or. 2 * februarie 1986 Cornu OCIA rey aC Rema cre fi CUPRINS RR NAA Cra eS ) I. RECEANU : Dezvoltarea si apararea avutu- SPATARU lui obstese — datorie de onoare a fiecdruia. Ing. TRAIAN VOLCINSCHT I. KRAFFT :. Conditii identice — rezultate di- COLEGIUL REDACTIONAL ferite. Perea se DIN EXPERIENTA UNOR APICULTORI US ced At .. ay Peat V. VASILACHE, 1. VASILACHE ; Cum hrdnim irae an NY iP . CT aan Cece at 1. V. CIRNU : Principalele plante nectaro-pole- ‘TRAIAN IONESCU, ing. AURE! . nifere din tara noastrd. Pree Cae > : De el Imperc Peo meP OL ZUre 9 T. CULITA: Despre nucleele de imperechere eS tia cabaire @ REZULTATE ALE CERCETARII S$TIINTIFICE be aa Pome ce aia .4 E 4 ElarUr ar arise Ars Arte ty § Elena SAVULESCU : Instalatie de deshidratare paneer } 1O 8 micril: Be UCR Cerner . > RELATARI DE LA APICULTORI iF 15 § Z. VOICULESCU : Avantajele colectarii, condi- i Redactia__si__administratia | fionarii, pastrarii si utilizirii polenului. COMITETUL EXECUTIV AL 17 @ V. ARSU : S& producem mai multa ceard. ASOCIATIEL CRESCATORI- 20 § Al. VARTOLOMEI : Soarecii — daunatori -ai LOR DE ALBINE DIN ai stupului. SE UU SOS Eae MIT Se See CA tc Roe ***: Valorificarea superioara a produselor Ce Me ee Se Lac Cont vir, 4596014 B.A.LA rapeutice In statiunile balneo-climate- fe ance rice. ) DIN VIATA ORGANIZATIEL NOASTRE ree eee 23. § ***: Ordinea, disciplina si responsabilitatea arn non ea fn munca, componente ale constiintei api- SS inieee aan Cone cole inaintate. filialele A.C.A. @ Cititoril din e ri : 29 2 CALENDARUL APICULTORULUI PE eae aad 31 9 APIMERIDIAN ia) He ald @ Lita ©. MILEA: Australia — un paradis ,capri- bet by ae a cios* al albinelor (I). PS ae Cri pacts Coperta I: Pavilion stajionar din zona Miercurea Ciue al apicultoarei Lészl6 Ana. (foto: arh, C, MAIMADUC)DEZVOLTAREA $1 APARAREA AVUTULUI OBSTESC —DATORIE DE ONOARE A FIECARUIA Ing. Ion RECEANU de la sate." Atitudinea fata de avutul obstese de- fineste gradul de responsabilitate’si pa- triotismul fiecdrui om al muncii. In functie de atitudinea pe care o adopta fati de avutul obstesc, fiecare dintre noi isi demonstreazi sau nu : spiritul gospodarese, capacitatea de a-si orga- niza activitatea, pretuirea fata de mun- cA si fat de cei ce muncesc, masura in care este un demn continuator al eforturilor parintilor pentru cresterea valorilor materiale si spirituale ale po- porului nostru, respectul de. sine. In condifiile orinduirii noastre so- cialiste este o indatorire de onoare sa se actioneze cu energie, s4 se mun- ceascd cu tenacitate si spirit creator pentru indeplinirea exemplarA a pla- nurilor stabilite de partid, pentru a se asigura pe mai departe mersul inainte in toate sectoarele de activitate. Ce si cit dau societéfii? Este intrebarea pe care si-o pun, zi de zi, ceas de ceas, milioane de muncitori din fabrici si de pe ogoare, fie ei romani, romani de na- tionalitate maghiara, german sau de alte nationalitati, oameni care isi iden- tific propriile interese cu interesele majore ale societatii. Pornind de la’o asemenea atitudine inaintataé, ei se ridici cu hotarire gi combat cu fermitate lenea, delasarea, superficialitatea, chiulul, indisciplina, tot ce stinjeneste calitatea muncii, dez- voltarea avutului obstesc, Ca oameni ai muncii cu o constiintd inaintata, ei manifest 0 atitudine de veghe pentru apavarea avutului obstese, luptind pind la sacrificiu pentru ca nici o particica din averea intregului popor sa nu fie instrainata. »Proprietatea socialistt — se arati in Programul partidului —, indt- ferent de forma pe care o imbracd, se va ridica pe o treaptd noud, asigurind condifii de munca si de existenté superioare gi tot mai unt- tare tuturor categoriilor de oameni ai muncii, atit de la orase, cit sé Fiecare la locul de munca are in- datorirea s& actioneze pentru gospoda- rirea cit mai eficienté a mijloacelor si surselor societatii, si lupte impotriva isipei de orice fel, a neglijentei in pastrarea si administrarea bunurilor publice, a tuturor manifestarilor de iro- sire a avutului obstesc. Dezvoltarea proprietafii socialiste este strins legata de apararea sa impotriva oricdror fapte antisociale care ar atinge avutia na- tionald. In acest sens, Codul eticii si echitfii socialiste subliniazd ca toti oamenii muncii au obligatia patriotica de a lupta cu toata hotarirea impotriva furtului din avutul obstesc, a delapi- darii din proprietatea socialista, a ori- cror sustrageri de bunuri din avutia nationala. In societatea noastra socialista, Care, sub conducerea partidului, a secreta- rului sau general, tovarasul NICOLAE, CEAUSESCU, inregistreazd realizari tot mai insemnate, exista si actioneaz numeroase organisme cetétenesti de aparare a avutului obstesc, prin inter- mediul c&rora intreaga opinie public& lupt& impotriva risipei si a manifesté- rilor de deteriorare sau de instrdinare a avutului obstesc, impotriva abuzuri- lor si a folosirii bunurilor obstesti in interes personal. Aceasta participare defineste implicit atitudinea patriotic& a fiecdruia dintre noi. Sporirea continud a spiritului gos- podarese, lupta pentru produse de inalta calitate, valorificarea superioara a resurselor, sporirea productivitatii muncii ete. sint cerinte principale ale participarii noastre, a tuturor, la dez- voltarea $i apérarea proprietatii socia- liste.CONDITI IDENTICE — REZULTATE DIFERITE Joan KRAFFT Acum, cind anui apicol 1984—1985 s-a terminat si familiile de albine sint pregtitite pentru un nou start, este momentul sd analizim obiectiv cau- zele care genereazi producti diferite la familiile de albine din stupina pro- prie sau comparativ cu alte stupine. Pentru a putea face o comparatie o- biectiva este necesar ca fiecare si ana- lizeze autocritic situatia din stupina proprie. Intr-o stupina exista trei gru- pe de fami : Famili excepfionale sau _recor- diste cum se mai numese in. litera- tura de specialitate. Aceste familii sint mindria fiectrui stupar. Numarul mare al acestor familii intr-o stupind, de 25— 401/, reflect priceperea si competenta stuparului. In astfel de stupine, pro- ductia medie pe familie va fi an de an mult peste media altor stupine ingri- jite la intimplare. Famili normale, cu producti bune (dar nu sub media stupinei) bune producdtoare de miere si ceara, rezis- tente la boli, rezistente la iernare si dezyoltare normal primavara, albinele blinde gi neroitoare. Aceste familii dau cea mai putind bataie de cap apicul- torului. Cer pufin si dau mult. Famili slabe, cu dezvoltare ane- micd si producti neglijabile. Aceste familii reprezinté un balast pentru stupina. Cu cit numérul lor va fi_ mai mare, productia medie pe stupind va fi mai mici iar vina este exclusiv a stuparului. Astfel de familii trebuie eliminate f4rd menajamente. in pastoral situatia este si mai con- cludenta, Grupuri de stupine sint am- plasate pe un spafiu relativ mic, be- heficiind toate de aceleasi conditii de cules, Facind o comparatie tehnica pu- tem afirma cf aceste stupine sint am- plasate pe un vast stand de proba, stand pe care va fi testatA priceperea fiecdrui stupar posesor al unei stupine 2 din grup. In aceste condifii cei intere- sati pot trage concluzii decisive pentru activitatea lor apicolé de viitor. Foarte rar intilnim un grup de 4—5 stupine ‘cu o productie identic& sau cu mici diferente la sfirsitul culesului Anual, intilnim ins cazuri, cind dife- rentele inregistrate de cintarele de control, din diferite stupine amplasate la acelasi cules, se ridicad la 2—4 kg zii- nic, uneort chiar mai mult, In astfel de situafii apar discutii penibile, invidie. Stuparul cu productie slab sau foarte slaba cauta explicafii, cauze, care in majoritatea cazurilor sint_neobiective, in loc sa-si fac& o analizi autocritica, facind comparatii, trégind in final con- cluzia unde a gresit si ce se impune a fi schimbat in activitatea lui de viitor. Dup& parerea mea sint citeva reguli de baza, care dac& sint respectate si munca noastra, a stuparilor, va fi ras- plitita prin rezultate bune si chiar foarte bune. 1. RASA ALBINELOR DIN STU: PINA. Reprezinté unul din principali factori care influenteazi direct pro- ductia familiilor de albine. Cercetéato- rul austriae prof. dr. F. Ruttner afirma cu ani in urma ci o selectie riguroasa in cadrul aceleiasi rase de albine asi- guré un spor de productie de cel pu- fin 15—20%/,, Albina romaneasca Api: mellifica carpatica. are insusiri excep- fionale si este adaptat conditiilor de clima si cules din tara noastra. Cu aceasta albind s-au obfinut si se obtin recorduri care, uneori, depasese 50 kg miere, 1—2 kg ceara marfa si 810 kg polen recoltat. Cum pot justifica, deci, apicultorii care obtin ani la rind pro- ductii de 5—10 kg miere marfa si 1— 2 faguri claditi iar polen recoltat de- loc? Cine fi opreste pe acesti stupari si mentina in stupinele lor matci se- lectionate, provenite din familiile cu calititi de exceptie, capabile de a aducefamiliile din stupind la puterea optima in momentul oportun ? 2, MATCI PROLIFIGE. Gea mai buna ras&, cea mai atenta fntretinere si indiferent de tipul de stup nu ne vor da satisfactii, dacA nu vom avea matci corespunzdtoare. Neajunsurile pot apare datorité unor defectiuni cor- porale, chiar in cazul matcilor tinere. Se face o gresealA capitald daca astfel de mitci sint introduse sau pastrate in familii de productie. Acelasi lucru se intimpla mentinind in stupind matci virstnice de 3—4 ani, a cdror capaci- tate de ouat este mult diminuata. In stupina mea mtcile sint marcate pen- tru a putea fi urmiarite iar matcile ti- nere sint ,testate“ pe 4—5 rame STAS, inainte de a fi introduse in familiile de productie. 3. REZERVELE DE HRANA. O fa- milie fara hrand sau cu hran& putina nu numai c& se dezvolti anemic, dar va fi dispusa si la imbolndviri. Consi- der ca minimum necesar o rezerva in- tangibili de 10—12 kg miere in ori- care perioada a anului. Daca rezervele sint mai mari cu atit mai bine, iar dacd pe ling& aceasta rezerva de miere mai avem suficient polen sau pasturé in stupi situatia este normala. Legat de hrand as dori si fac doua precizari : — In cazul hranirilor de stimulare, primavara sau toamna, indiferent de felul stimularii, efectul va fi nesatisfa- c&tor, dac& familiile de albine nu dis- pun de acea minima rezerva. Daca este cazul, prima parte a hranirii este o hranire de completare, dup’ care con- tinui cu hr&nirea de stimulare. — In cazul pregitirii in vederea cu- lesului, completez rezervele de hrand din cuiburile familiilor de productie. Numai astfel reugesc ca’ majoritatea nectarului cules s& reprezinte un sur- plus pentru albine si s& fie depozitat in magazinele de strinsura. 4, PUTEREA FAMILIHLOR DE AL- BINE, S-a scris mult despre acest su- biect in paginile revistei noastre $i majoritatea apicultorilor cunosc lega- tura strinsA dintre capacitatea famili- ilor de albine de a produce mai multé miere si numirul albinelor ce alcéitu- iese populafia coloniilor respective. Cit de mult diferé productia medie zilnic& a familiilor avind populatii diferite a fost evidentiat inc& in anul 1949, prin datele prezentate de Ministerul Agri- culturii, la expozitia de documentare apicola. Se specifica astfel : — 20000 albine culeg in medie 1 kg nectar la un cules bun ; — 30.000 albine culeg la acelasi cu- les 2 kg nectar ; — 40 000 albine vor culege 5 kg nec- tar; — 50000 albine vor reusi si culeagé 8 kg nectar. Analizind aceste date, care se con- firma anual, comentariile sint inutile. 5, STUPII DIN DOTARE. La intre- barea: Care este cel mai bun tip de stup ? cu greu am putea da un raspuns obiectiv. De obicei, fiecare dintre noi sustine cA tipul de stup din dotare are calitati superioare celui folosit de ve- cinul. Ceea ce trebuie si ne dea de Gindit este faptul c&, acelasi tip de stup, la acelasi cules da rezultate foarte diferite. Cunose stupari care lucreaza simultan cu stupi echipati cu rame de multietajat, precum si cu stupi echipati cu rame Dadant, obtinind in ambele situatii rezultate foarte bune. Se poate afirma, deci, cu toat& convingerea, cA in final nu tipul de stup este hotaritor, in obfinerea productiilor diferite, ci priceperea stuparului de a adopta me- todele specifice fiecrui stup scopului urmarit. Am ales doar citeva aspecte, care, sint convins, pot fi completate de multi alti colegi stupari. Am urméarit un sin- gur scop : s{ propun un subiect de me- ditafie, tuturor acelora care in nereusi- tele lor cauta scuze obiective, neglijind contributia directa si hotaritoare a stu- parului in dirijarea stupilor.Cum hranim albinele in timpul iernii Ing. Virgilius VASILACHE si ing. Ion VASILACHE Iati o problema care framint& pe apicultori, pentru ca opiniile difera. ‘Unii sustin ca albinele nu trebuie s4 fie deranjate in timpul iernii cu pri- lejul controlului, pentru a nu raci cui- bul si a se imbolnavi albinele de dia~ ree, Ei mai sustin c& las& albinelor, din timp, miere suficienta si nu e ne- yoie si deschida stupul iarna. Alfii sustin’ cA se poate si chiar este necesar si hranim albinele iarna, cu turtd cumpiarata de la filiala Asocia- fiei Crescdtorilor de Albine sau prepa- rat in gospodarie. Tarna 1984—1985 a fost un adevarat examen atit pentru apicultori, dar mai ales pentru albine. Noi, in stupina noastra am pornit de la niste consta- ‘Sri practice si anume : — Iarna, albinele se adund in ghem ca sf supravietuiasci., Temperatura in miezul ghemului este in a doua parte a iernarii de plus 34—35°C, iar in afara ghemului, in stup, cu 2—3°C mai ridicata: decit temperatura din afara stupului. Noi considerém ca problema trebuie bine analizaté si nu interpre- tat{ mecanic. De aceea, consideram ca un stup poate fi deschis cu atentie si mare bigare de seamé, intr-o zi din ultima decadi a lunii decembrie sau prima decadi a lunii ianuarie, cind femperatura afard este de cel putin 5—6°C, fard si miscim ramele — deci f€r& sA stricim ghemul. Ridicdm doar 2—3 scindurele de podisor. Acest con- trol, desi foarte superficial la prima vedere, ne spune foarte mult. — 0 alta constatare este cd, de obi- cei, ghemul se formeazé sub coroanele de miere cApacité. Deci, cind ridicim cele 2—3 scindurele de podigor, daca nu se vede nici o albina sub podisor si se aude un zumzet linistit — conti- 4 (Kampen fl nuu, inseamnd cA familia ierneaza bine, sub coronité si mai are inca re- zerve de brand. Dac& sub scindurelele de podigor, deasupra spetezei superioare a ramelor, exista albine multe, inseamna ca albi- nele au consumat mierea de pe ramele unde este format ghemul si au nevoie de ajutor imediat, adicé de o turta, Turta cea mai bund este cea preparata din zahar pudra si miere de saleim sau de tei, la care se adauga ceaiuri din plante medicinale, dupa retetele publi- cate in literatura de specialitate. Daca temperatura afard este scdzuta, albinele nu desfac ghemul si se miste mai la dreapta sau la stinga, unde este mire cipicita. Asa ca peste citeva zile vom gasi colonia moarti, cu mierea cApacita ling’ ghem. Asa au murit fn iarna trecuiA mii de familii de albine cArora stuparii le-au lsat miere capa- cit& siificienta, dar nu le-au controlat. Turta pe care vrem s-o administram la nevoie trebuie si o avem pregatita ling noi, cind facem controlul. Dupa 8—10 zile repetam controlul si admi- nistrim ra{ii mici, de 350—450 g la o familie. Daci ghemul e mare, pe mai multe rame, dim 2—3 turte la o fami- lie. La majoritatea familiilor noi le-am dat 1—2 turte. Daci punem mai mult, turtele se umezese si se invechesc. Este mai bine sé administrém turtA proas- pati, care se va consuma cu mai multa plicere si este si mai igienica. Dincolo de ghem albinele nu se duc dupa turta. tn iarna trecut& noi am procedat in acest mod si am obtinut rezultate bune. A pierit o singuré familie — foarte dezvoltat’ — in luna februarie, cu mie- rea cApacita lingi ghem, care a consu- mat si mierea cApacitA din dreptul ghe- mului si turta pusd in ianuarie. Gre- seala a constat cA de la 1 la 23 februa- rie n-am controlat-o.PRINCIPALELE PLANTE NECTARO-POLENIFERE DIN Cunoagterea in ansamblu a principa- Iclor resurse nectaro-polenifere, a suc- cesiunii epocilor de inflorire, precum si a raspindirii lor pe teritoriu, permite 0 orientare mai judicioasa asupra per- spectivelor de cules din zona noastra de practicare a stupritului pastoral. In flora ari noastre se intilnese unele dintre cele mai importante plante nectaro-polenifere, apreciate si pe plan mondial. Astfel, incepind din re- giunea de cimpie pin& in zona mon- tana cresc numeroase speci nectaro- polenifere erbacee si arborescente, spontane si cultivate, care asigura fa~ miliilor de albine culesuri insemnate de nectar si polen pe intreg sezonul apicol. Din analiza potentialului nectarifer al acestora si a duratei lor de secretie se evidentiaza o serie de specii nectaro- polenifere deosebit de valoroase si cu © mare pondere economico-apicola. Dintre acestea citim, in primul rind SALCIMUL (Robinia pseudacacia), care constituie pentru Cimpia Romana prin- cipala specie nectariferA arborescenti, ocupind aici suprafefe de zeci de mii de hectare (fig. 1). Fig. 1 — Stuparit pastoral la un masiv de salefm tn Cimpia Romén’. TARA NOASTRA Dr. ing. Ion CIRNU Dintre masivele de salem mai im- portante pentru stuparit pastoral amin- tim : Apele Vii, Poiana Mare, Calafat, Ciurumela, Ciuperceni, Cetate, Piscu Tunari, Girla Mare, Balta Verde, Cri- vina cte,, in sudul Olteniet; Cioara, Rimnicelu, Insuratei, Tataru, in jude- tul Bréila; Hanu Conache, Liesti, Bu- cesti, BAléb&nesti, Bordei Verde etc. . in judeful Galati; Rusetu, Largu etc., in judeful Buztiu ; Groasa, Dridu, Mol- doveni, Alexeni, Buiasca, Slobozia ete. in judeful Ialomifa; TMeana, Lebliu, Bogdana, Floroaica, Dorobantu ete. in judeful Ciil@rasi; Bal&noaia in judetul Giurgiu; Pasdrea, Riioasa, Valea Mo- canului ete. In Sectorul Agricol Ilfov ; Miatasaru in judeful Dimbovita; Cer- navodi, Medgidia, Cobadin, Cumpana, Limanu, Mircea Voda, Ciocirlia, Valu lui Traian etc. in judeful Constanta. Masive importante de salcim se intil- nesc si in vestul ftirii la Valea Ini Mi- hai, Simian, Secuieni, Carei etc. La masivele de sali sint deplasate anual zeci si sute de mii de familii de albine, de la mari distante, realizin- du-se de obicei importante cantitati de miere monoflor’, de calitate supe- rioarA, Salcimul infloreste in cursul luni mai si asigurA in prim&vard culesul principal de productie. Acest cules se caracterizeazA printr-o duratA relativ scurt’, in general 8—10 zile, dar de mare ‘intensitate, inregistrindu-se in masivele forestiere in condifii favora- bile intre 6—12 kg nectar/zi, in raport cu puterea familiei de albine. In vederea valorificrii superioare a intregului potential nectarifer al sal- cimului, este necesar ca apicultorii s& ia din vreme misuri pentru stimularea si dezvoltarea corespunzitoare a fami- liilor de albine.A doua specie melifera arborescenta, in ordinea importantei este TEIUL (Tilia sp.), care infloreste la aproxima- tiv 20—25 zile dupa salcim, iar inflo- tirea dureaza pind la 25—30 zile in pa- durile unde se intilnesc mai multe specii de tei si anume: TEIUL CU FRUNZA MARE (Tilia platyphyllos), TEIUL PUCIOS (T. cordata) si TEIUL ARGINTIU sau TEIUL ALB (T. to- mentosa). Desi teii in ansamblu pre- zintA o duraté mare de cules, intensi- tatea culesului este mai micd ca la saleim, nedepasindu-se la cintarul de control sporuri zilnice mai mari de 6—8 kg/familia de albine. Teiul ocupa in fara noastra supra~ fete importante, fie in arborete pu (teisuri), fie in ‘amestec cu alte speci de foioase. Ca masive mai importante amintim: Cetatuia, Niculitel, Lunca~ vita, Tiganca, Babadag, Ciucurova, To- polog etc. in judeful Tulcea; Birnova, Mironeasa, Grajduri, Dagita, Ciurea, Dumesti, Poeni ete. in judeful Iasi; Bocsa Montana, Ramna, Bozovici, Ber zeasca etc. in judefal Caras-Severin ; Snagov, Urlatu, Ciofliceni ete. in Sec~ torul Agricol ‘Ilfov; Mihai Bravu, Comana, Calugdreni, Malu Spart, Cas- cioarele etc. in judeful Giurgiu. fn continuare, ca specii arborescente valoroase, citim ARTARUL TATA- RASC (Acer tataricum), JUGASTRUL (A. campestre), si PALTINUL DE GIMP (A. platanoides). Aceste specti se gasesc dispersate in proportii in- semnate, mai ales in padurile de fo- ioase din regiunea de deal si cimpie, constituind importante surse de nectar i polen pentru familiile de albine, a padurile unde arfarii se gasesc in proportii ce depasese 25-30%, acestia asiguré nu numai culesuri de intreti- nere si dezvoltare, ci si culesuri in- semnate de productie ce se soldeazi cu recolte de 8—10 kg miere/familia de albine. Subliniem de asemenea rolul deosebit al speciilor mai timpurii de artar (A. tataricum), care inflorind inaintea salcimului contribuie la sti- mularea si dezvoltarea familiilor de al- 6 bine pentru valorificarea cu randament si eficienti a ,marelui cules“ In pAdurile de luncd si indeosebi in lunca si Delta Duni SALCIILE (Salix sp.) infloresc timpuriu in pri- mavard si furnizeazA nectar si polen din abunden{a pentru intretinerea si dezvoltarea familiilor de albine. In anii cu condifii meteorologice favorabile, sdlciile asigura chiar si insemnate cu- lesuri de productie. Dintre numeroa- sele speci de salcie care cresc in fara noastra, ‘cele mai valoroase pentru api- cultura sint: SALCIA ALBA (Salix alba), SALCIA CAPREASCA (S. ca- prea) si ZALOGUL (S. cinerea). Subli- niem importanta deosebita pentru api- culturé a acestor specii, deoarece in- florind timpuri in primavara imprima familiilor de albine un ritm de dezvol- tare rapid, ceea ce se reflecti favora- bil asupra’intregii activitati ulterioare. Aceasté deosebitA eficienta biologica asupra familiilor de albine se dato- reste dup pirerea noastra, continutu- lui ridicat in substante proteice al po- lenului de salcie, ce depaseste 400/, Menfionim de asemenea in lunca Dunarii si a riurilor interioare o serie de arbori si arbusti meliferi, precum PLOPII (Populus sp.) ANINII (Alnus sp), CATINELE, SALCIMUL MIC (Amorpha futicosa) etc. Totodata ci- tam si o serie de specii nectaro-pole- nifere valoroase din flora erbacee spe- cific acestei zone, care furnizeazi fa- miliilor de albine insemnate cantitati de nectar si polen, indeosebi spre sfir- situl verii si toamna. Dintre acestea amintim: URZICA DE BALTA (Ly- cops europaeus), RAGCHITANUL (Lythrum sp.), BUTOIASUL (Oenathe aquatica), CAPSUNIGA (Trifolium fragiferum), precum si diferitele va- rietéfi de ISMA (Mentha sp.). Spre nord, in zona subcarpaticd se gisesc finetele naturale, cu speci nec- taro-polenifere deosebit de valoroase ca:SPARCETA (Onobrychis sp.), TRI- FOIUL (Trifolium sp.), SALVIA (Sal- via sp), SOVIRUL (Origanum vul- gare), VORONICUL (Marrubium vul- gare), CATUSNICA (Nepeta cataria),DUMBETUL (Teucrium sp.), SPLI- NUTA (Solidago virgaaurea) etc. In zona montana, aldturi de fine- tele naturale se intilnese pe suprafete intinse AFINISURILE (Vaccinium myr- tillus si V. vitis idaea), ZMEURUL (Rubus idaeus) si ZBURATOAREA (Chamaenerion _angustifolium), care asigurd in condifii favorabile Insem- nate culesuri de productie. Pe lingd aceste resurse melifere spontane, trebuie si mentiondm gi pe cele din flora cultivata, plantele de cultura. In cadrul acestei grupe, citim in primul rind FLOARBA-SOARELUI (Helianthus annuus), care ocupa in Cimpia Romana sute de mii de hectare si furnizeazd in cursul verii culesul principal de productie. Floarea-soarelui_ incepe s4_ inflo- reascd de obicei in decadele II si III ale lunii iunie, iar perioada de inflo- rire si respectiv culesul se prelungeste aproape 3 saptamini, in raport cu soiul sau hibridul, mersul vremii si data se- méanatului. Sub raportul intensitatii de cules, floarea-soarelui se utilizeazd in general la acelasi nivel cu teiul, inre- gistrind fn cazuri cu totul favorabile sporuri de nectar zilnice de peste 6 kg/familia de albine. Trebuie insa s& subliniem ce in timp ce culesul la tei este in general yun cules capricios* soldindu-se cu recolte bune de miere abia la 2—3 ani, la floarea-soarelui cu- lesul este mai constant si mai sigur de ja an la an, cazurile de calamitare a culesului fiind mai rare. Dintre plantele tehnice melifere imentionim de asemenea RAPITA (Brassica rapa oleifera) si MUSTARUL. ALB (Sinapis alba), care furnizeazd cu- lesuri valoroase pentru intrefinerea $i dezvoltarea familiilor de albine si in unele cazuri si culesuri de productie. Indeosebi RAPITA DE TOAMNA, care infloreste in cursul lunii aprilie asi gurind culesuri insemnate pentru sti- mularea si dezvoltarea familiilor de albine inaintea culesului de salcim, soldindu-se in conditii favorabile si cu recolte de 5—8 kg miere/familia de albine. © alt& planta nectaro-polenifera cul- tivaté este CORIANDRU (Coriandrum sativum) care in anii favorabili secre- tiei de nectar-asigura recolte de miere: monoflora de 5—6 kg/familia de al- bine. Demn de mentionat sint si plantele nectaro-polenifere furajere intre care amintim: SPARCETA (Onobrychis sp.), TRIFOIUL ROSU (frifolium pra~ tense), TRIFOIUL ALB (T. repens), LUCERNA (Medicago sativa), GHIZ- DEIUL (Lotus corniculatus), SULFINA, (Melilotus sp.) etc. Plantele furajere si indeosebi loturile semincere, prin su- prafetele importante ce le ocup in fara noastra asigura an de an culesuri sustinute de nectar si polen, contri buind la sporirea productivitatii fami- liilor de albine. Mentionam de asemenea bostinoa- sele in special DOVLECII si DOVLE- CEII (Cucurbita sp.), PEPENIL VERZI (Colocynthis citrullus), PEPENII GAL- BENI (Cucumis mello), care furni- zeaz in anumite regiuni insemnate cu- leguri de vara-toamna, cind flora meli- fera este in general mai sardcdcioasa. O important insemnata pentru api- cultura o prezinta si SEMINCERIT LE- GUMICOLI, in special SEMINCERII DE CEAPA (Allium cepa) care deseori furnizeaz& culesuri de productie (fig. 2). pd . Fig. 2. — Semincerii legumicoli furnizeazi spre sfirsitul veri insemnate cantitati de nectar si polen.© alt& grup de plante nectaro-pole- nifere valoroase o constituie plantele medicinale cultivate, intre care amin- tim: LEVANTICA’ (Lavandula sp), ANGHINAREA (Cynara _scolymus), ISOPUL (Hissopus off.), SALVIA DE GRADINA (Salvia sp), MENTA (Mentha piperita) etc. Aceste plante fiind ins& cultivate pe suprafete rela- tiv limitate prezinté numai o impor- tan{A local. De asemenea si plantele melifere tipice, ca FACELIA (Phacelia tanacetifolia), MATAGIUNEA (Draco- cephalum moldavicum) etc., desi se ca racterizeazi printr-un potential nec- taro-polenifer ridicat, datorité supra- fetelor limitate pe care se cultiv pre- Aplicati in practicd metodele fnaintate de crestere si Tagrijire a albinelor. Scriefi redactiei care articole v-au pleut si cum v-au folosit ele in practic’ si comunicati-ne ce doriti si cititi in viitor in paginile revistei Romania“. SCRIETI $I TRIMITETI- (2 SPRE PUBLICARE ARTICOLE PRIVIND TE- zintA in general o importanta locala. In incheiere trebuie si men{ionim POMII RODITORI, care prin suprafata importanta pe care o ocupa si prin du- rata lor lungd de inflorire prezinté o deosebita important pentru apicultu In special, in zona colinaré unde li- vezile de pomi formeaz& adevarate ma- sive de zeci de mii de hectare, acestea furnizeaz4 anual culesuri insemnate de nectar si polen, ce se soldeaz in con- ditii meteorologice favorabile cu re- colte bune de miere ce ajung pina la 6—8 kg/familia de albine. In acelasi timp familiile de albine se dezvolté pu- ternic in vedera valorificdrii cu maxi- mum de eficienfé a culesurilor urma- toare. Apicultura in MELE PROPUSE IN PLANUL NOSTRU TEMATIC PUBLICAT IN NR. 1/1986. TRIMITEFI-NE DE ASEMENEA CORESPONDENTE CU REALIZARI DIN API- CULTURA, DIN INTREPRINDERI AGRICOLE DE STAT, COOPERATIVE AGRI- COLE DE PRODUCTIE, FERME APICOLE, INTREPRINDERI ANEXE, DIN GOSPODARII INDIVIDUALE, DIN ACTIVITATEA CERCURILOR APICOLE COMUNALE, ORASENESTI, MUNICIPALE, CA $I ALE CERCURILOR APICOLE SCOLARE. SCRIETI-NE DIN EXPERIENTA SI REZULTATELE OBTINUTE, DESPRE MIJ- LOACELE $I METODELE FOLOSITE DE DV., IN SCOPUL SPRIJINIRII AC- TIUNI NEINCETATE DE SPORIRE A EFECTIVELOR FAMILIILOR DE AL- BLNE, DE MARIRE A PRODUCTIEI DE MIERE, CEARA SI ROIURI, LAPTISOR DE MATCA, POLEN, PROPOLIS ETC. ‘Trimileti-ne de asemenea spre publicare fotografi pe teme apicole ce prezint& un interes general, realizate corect fotografic si cu contrast alb-negru si texte explicative. MATERIALELE PUBLICATE SE REMUNEREAZA CONFORM PREVEDERILOR LEGALE, CELE NEPUBLICATE NU SE RESITIUIE AUTORILOR. RING RG RTA AGRA! BS ERS NEN ENS AS PACER NG ENS A EN RY REN RDDESPRE NUCLEELE DE iMPERECHERE Ing. Tiberius CULIPA svete 2 obtin sint in corelatie directa cu cé ‘fuse naar Dup&i cum este cunoscut puterea familiilor de albine si recoltele ce se itatea mitcilor. Acesi aspect este si mai evi- dent in cazul folosirii stupilor multictajati de mare capacitate. Cum in activitatea de producere a mitcilor un loc aparte il ocupA organi- optime Ja un consum redus de manopera si cu aplicabilitate de stupini. : zarea impereckerii acestora, se prezinta unele din caile care asigura rezultate e co 1, ELEMENTE GENERALE Necesitatea mentinerii in familiile de al- bine numai a matcilor tinere deriv din aceea cA prolificitatea acestora scade cu virsta intr-o proportie deosebitd. Astfel dac& fn primul an matca depune 100% oui pe zi, in al doilea an ponta scade ‘cu 30—40"/, jar in al treilea sub 50%, Un al doilea aspect care se impune este de a se folosi matci selectionate obtinute prin cresteri dirijate din familii recordiste heroitoare. Prin aceasta, in primul rind, se diminueazi sau chiar se elimina tendinta de intrare a familiilor de albine in frigu- rile roitului. Métcile crescute din familii recordiste care transmit efectiv caracterele pe linia filiajiunii materne constituie incé un factor determinant in ridicarea nivelulul ca- litativ fn ansamblu al familiilor de albine si a recolteler indeosebi. In stirsit, un ultim eriteriu, dar tot de importanté major, este acela ca materialul biologic folosit la cresterea matcilor s4 pro- vind din zona pedoclimaticd fn care {si va desfasura activitatea stupina. Pentru asigurarea mitcilor tmperecheate de care avem nevoie in stupind se impune a dispune de botel sau matci nefecundate, selectionate cel pufia dupa criteriile gene- rale expuse. Folosirea m&tcilor neimpere- cheate se impune ndeosebi fn cazul fn care nucleele de imperechere sint amplasate la distanfé de peste 3 km de locul cresterii. Se evidentiazA in mod deosebit faptul cA mu trebuie folosite botci de roire. Se reco- mandi a se folosi botci produse natural din familii care fsi schimbA singure linistit m&t- cile, adici din acele linii la care pot con- viejui un anumit timp in familie dou’ miitci, deoarece acestea sigur nu manifesté tendinja de roire. Oricum acest criteriu este neeesar dar nu si determinant, fapt pentru care trebuie aseciat cu celolalte criterii. ‘Se mai evidenjiazi cA albinele cu care se populeazi nucleele de imperechere trebuie toate catego: TRINKETS EERE s& provind din familii puternice, indemme de boli sau cu o predispozitie la Imbolna- vire, sd fie tinere si insofite de rame cu puict gata de eclozionare spre a se im- prospata efectivul de albine tinere. Astfel se asiguré o bundvhranire a matcilor in pe- rloada de maturizare eft si dupa fmpere- chere, 2. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE NU- CLEELOR Pentru reallzarea nucleelor de impere chere s-a cvidentlat folosirea a dowd tipurt. Prima categorie o constituie nucleele de tm- perechere pe rame intregi si a doua pe ju- matati de rame. Diferengicrea apare indeosebi prin aceea c& in cazul in care urmirim si producerea de familii temporare se reduce mult consumul de manoperd cind nucleele sint formate rama intreagé. Metoda ar putea fi critica sub aspectul c& necesita’ o investitie supli- mentar’, dar cum aceleasi corpuri de stup se folosese in continuare la’ familiile temporare sistemul devine rentabil. a) Nuclee pe rama intreaga Pentru aledtuirea acestor nucle de impe- rechere se folosesc corpuri normale de stup multietajat, fund, podisor si capace, Princi- pala adaptare const in prevederea unei dia~ fragme etanse, detasabile care separ’ corpul in dou compartimente : In fiecare comparti- ment se formeazi cite un nucleu de impe- rechare, Corpul de stup astfel echipat are dou ur- dinisuri dispuse in fafa lateral stinga-dreapta si de preferinja cu scindura de zbor colo- rati distinct, Pentru 0 mai buna orientare se recomanda a se monta pe scindura de zbor lipiti de corp o bucatd de sdindurd fnalti de cirea 15 cm care separa in dou’, zoe scindura de zbor (lig. 1),corp stup vertical ______uttietajat bloc urdinis cu dou deschideri ~lateraie Fig. 1 Pentru formarea nucleelor de imperechere mai sint necesari faguri claditi precum si cite o diafragma obignuitd si un hrénitor suluc. b) Nucleele pe jumititi de rama Aceste nuclee sint formate din patru com- partimente dispuse in cruce si In fiecare compartiment se pot monta trei rame din care una are la partea supérioar un hri- nitor ulue de circa Ye 1 capacitate. Dispunerea in cruce a nucleelor asigurii o mai buna incdlzire a celor patru nucle. Dou din diafragmele separatoare sint mo- bile ceea ce permite ca la nevoie nucleele s& se extind’ pe 6 jumatati de faguri. Urdinisurile sint dispuse cite unul pe fie- care laturd iar prin prelungirea plangetei fundului se creeazd si scindurile de zbor pe toate cele patru laturi (fig. 2). Ramele folosite la echiparea nucleelor se obtin prin tierea in doud parti egale in plan vertical a ramelor obignuite ale stu- pului. Intre leatul superior si cel inferior se fixeazA o sirmA care mentine la pozifie lea- {ul inferior. E difregme etange bem 7 mobile’ 10 La Capiitul liber rezultat prin taierea lea- fului superior pentru realizarea umarasului de rezemare cit si pentru asamblarea in ramé intreag’ se foloseste o pies din tablé (fig. 3), Brin folosirea piesei de asamblare’ si re- zemare se demonteazi, respectiv se mon- teazi usor jumétatile de rama si in plus aceeasi pies serveste si ca umAras de re- zemare pe falful corpului nucleului. ' 3. FORMAREA, POPULAREA SI AMPLA- SAREA NUCLEELOR. Etapa formarii nucleelor de imperechere a mitcilor depinde de destinatia ce se va acorda matcilor. In cazul folosirii matcilor imperecheate la familii temporare timpurii se recomanda ca nucleele sa se formeze fnaintea culesului de Ja salcim. In acest mod se asigura mitcile necesare formérii, imediat dup terminarea, culesului, a familiilor temporare timpurii. Se pot Jorma nucleele de imperechere si dupa culesul de salcim dar in acest caz familiile temporare ‘nu vor mai fi allt de puternice spre a se dezvolta accelerat in continuare, Pentru asigurarea matcilor necesare fami- liilor temporare tirzii se formeaz& nucleele de imperechere la sfirsitul culesulul de tei sau la inceputul culesului de la floarea- soarelui. In cazul folosirii miatcilor {mperecheate: Ja inlocuirea matcilor virstnice sau care nu corespund calitativ in familiile de bazd, nu- cleele de Imperechere se pot forma aproape fn tot sezonul activ cind se dispune de trintori. Se evidentiazA faptul cA spre. sfirsitul se- zonului activ se obtine un procent mai ri- dicat de mitci imperecheate la care este aproape absent tendina de intrare in frigu- rile roitului, Mai mult spre sfirsitul sezo- nului activ procentul de imperechere este mai ridicat deoarece in aceasta etapa se ri- tacesc mai greu mitcile, Nucleele se formeazd cu cite trei faguri construiti din care unul eu puiect gata ‘de eclozionare, dol cu provizii si albine pe trei intervale. Nucleele se populeaz’ cu albine in cursul zilei cind pe rame sint mai multe albine tinere. Dupa aceasta nucleele se in- chid gi se amplaseazi la umbr& la racoare. Spre a nu afecta mult familiile de baz’ fnaintea culesulul se prefera a se prelua de Ja © familie rama cu puiet si de la alta albinele. Cind se formeaz nucleele de imperechere pe jumatali de ramA se urmiresc aceleasi principii cu diferenta c& se reduc la juma- tate cantitatile de albine si puiet. ‘La formarea nucleelor se introduc si hra~ nitoarele dar In aceasta elap’ nu se da sirop sau zahar umectat deoarece albinele care eventual se intore In familiile de baz pot declansa furtisag. Hranirile se pot efectua.B piesé asomblore tabs osmm Fig. 3° dupa o saptamind si in cont necesar. Spre sear nucleele se amplaseaza distan- fat unul de altul si in alara directiei ‘de zbor a familiilor de baza. In acest moment se introduc si botcile care se vor prelua cu tot ct suportul lor de pe ramele de crestere $i se suspend& pe dou bete de chibrit in- troduse in fagurele cu puiet in zona cen- tralia acestuia, Botclle se dispun vertical cu virful fn jos, iar manipularea se face tot mentinindu-se vertical si numai de su- port spre a nu se rini matea din interior, tne nematurizata, Tn scopul evitirii depopularii nucleelor acestea se mentin inchise tne o zi. In cazul in care nu se poate veni a doua zi pentru a se deschide urdinisurile, acestea se inchid eu frunze verzi care uscindu-se treptat vor Jasa loc pentru circulatia albinelor. J cazul in care se dispune de matci ne- imperecheate, acestea se introduc in nucle tot spre seard dupa ce a fnceput si se ma- nifeste fenomenul de orfanizare. Se urmi- reste ca si nu existe inceputuri de botci deoarece altfel mitcile nu stnt acceptate. Pentru introducerea mitcilor se folosese eu suicces custi din sirma cu dop dint-o foaie de fagure artificial perforat cu 2—3 g&uri de 1 mm diametru. Cugca se suspenda vertical cu capacul de cearA tn sus, In zona centrald a spatiului ocupat cu puiet ca si botcile. Fagurele vecin eu rezervi se men- tine putin distantat spre a nu se strivi puie- tul si de a se putea aduna mai multe albine Jingd boted sau mate’ in. scopul fncalzirii Dotcii, respectiv hrdinirii si eliperdrii matcli, 4. VALORIFICAREA MATCILOR Valorificarea matcilor imperecheate se efectueazi diferentiat, Asifel, primele mite imperecheate obtinute sint’ destinate for- mérii familiilor temporare timpurii. In acest caz s-a dovedit, dup& cum s-a mai arétat, 8 este recomandabil a se folosi nuclee for- mate cu rame intregi la care dupa tmpe- recherea mitcilor se adaugi rame cu puiet ware cind este fata de eclozionare din famillile de baza pentru intirirea acestora. Spatiul din corpul de stup folosit la formarea nucleelor de im- perechere pe rame Intregi permite dezvol- farea acestora, prin introducerea de noi rame cu ‘puiet gata de eclozionare, in fa- mili temporare puternice. Dac& la al doilea nucieu din corpul de stup sa pierdut matea la zborul de impere~ chere, prin ridicarea treptata a diafragmei mobile albinele din acest nucleu se unesc cu celilalt nucteu si familia. temporara se dezvolté in tot compul. In situatia in care in ambele nuclee stnt mate tmperecheate, pe parcurs, pe masura dezvoltirii familiilor temporare wna se muta {ntr-un corp nou ce. se asazi ca in figura 4, ‘Acest mod de lueru_conduce la un con- sum redus de manopera la formarea si dez- voltarea familiilor temporare, Singura con- ditie care se impune este ca cel de al doilea corp folosit in faza IT (fig. 4) s& fie de acee: loare ca si in corput nr. 1 spre a se evita tacirea albinelor. Mai mult, se evidentiaza si faptul cf transformarea nuclesior de im- perechere in familii temporare se realizeazt: din mers fri pawza care se produce la in troducerea miteli in cused, cind acestea s-ar forma separat. Acest sistem mai are $i avan- tajul ed nu se {nregistreaz’ nicl o pierdere de matci imperecheate la formarea familiilor temporare, Matcile imperecheate in nuclecle pe 3 jus métati de rama se valorificd prin ridicatea acestora dup’ fmperechere si inlocuiesc mit eile virstnice sau depreciate din familiile de baz proprii sau sint destinate vinzirii. In continuare nucleele pe 3 jumatati de rami pot fi folosite pentru imperecherea al- tor matci dac& se improspiteazA efectivul de albine tinere din puietul propriu sau adaugat sub forma unei noi jumatati de rama cu puiet gata de eclozionare. O altA variantd consti In transformarea si a acestor nuclee in familii temporare de dimensiuni mai re- duse prin unirea a cite dowd nuclee dupa in- liturarea treptata ‘a diafragmei mobile, caz in care numai la unul din nuclee se men- fine matca imperecheata. Marcarea métcilor se efectueaz’ diferen- fiat. Matcile care eclozioneazi din botci In nucleele de imperechere se marcheazi cind se unesc toamna nucleele temporare cu fa- miliile de bazi iar cele care au eclozionat in, familiile de crestere, cind se introduc cu cusca In nucleele de imperechere. Se evidenjiaz& c& acest mod de luertt pre- zinta avantajul cd se permite obtinerea unui procent de fmperechere a matcilor destul de ridicat putind ajunge la 70—90%, cind se asigurai o mai buna orientare a albinelor la amplasarea nucleelor. 5. CRITERM DE APRECIERE A CALI- TATIL MATCILOR IMPERECHEATE Nucleele pe rama {ntreaga, intr-o mdsur& mai mare cit si cele pe J jumatiti de rama i