Apic ultura in Rom4éniaApicultura in Romania Revist’ lunar’ de schimb dg experienti qi Indrumare metodologicS apicol editat’ de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist. Romania Anul LX! % nr. 11 4 noiembrie 1986 CUPRINS 1 1. RECEANU: Iernarea familiilor de albine fara pierdert 3 2 C. MIU: Citeva precizari_utile in legatura cu hranirea familiilor de ‘albine. 4 § P. NEACSU: SA trecem la verificarea si se lectionarea familiilor de albine™ foarte pro- ductive. 6 § S. H. BASARAB: Cind pot deveni ageesive albinele noastre blinde ? 8 St. POPESCU: Cum obtiném Tecolte mari de miere si sporuri la familiile de albine. Ml @ D. TEODOSIADE-THEOVID ; Solarul apicol. 19 @ A.HERLEA, Iuliana HERLEA: Noi aspecte legate de incdlzirea electrica a stupilor (II) 17 § 1. CIRNU, E. TEX! logic al ‘paduri Furnicile in circuitul bio- 19 @ L. PADUREAN : Perforator de rame. 22 § M. POPESCU-DICULESCU, Emilia POPESCU- DICULESCU: Flori, soare, albine. (1) 24 § V. POPESCU ; Actiuni in_ sprijinul pregatirii tehnico-productive apicole. SEMNAL 26 § S. BODOLEA: loan Molnar-Piuariu — intr-un cuprinzitor volum de istorie a medicinil, 27 @ CALENDARUL APICULTORULUI 29 9 ** *: Francois Huber, apicultorul nevazitor, 31°§ DOCUMENTAR APICOL Coperta I-a: Catitapile excepjiondle ale mierit. romdnesti 9 recomanda in yard si in strdindtate ca un valoros produs. alimentar pentru toate virstele, . (foto: Pavel TANJALA) COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE! CRESCATORILOR Pre OOTY es PU anes recone aCe Cel NTU Esancecie a ONG Rrra TCA Con OTE Med, vet, DRAGO$ CORLATEAN(! Trae oreo rama ON eCL Ere ROE temo ele) Sree Uae Conf. dr. ing. LIA CARMEN rreg tg fa ROB oT] COLEGIUL REDACTIONAL rr Par oo Co eo Peru OSCR tT oO Clon Taree erm sort cae EUR on ere aCe Vee mes Tee NC SPCC ECA YO eR RSC cre Cusco RCTS Crm mo meee ae Pret EMmR Geto hat eT LCM AR Osta Fite oe as TUTE AITETUL EXECUTIV AL PSS oloe Guts mmol it ariel Uxe)ite LOR DE ALBINI Lae Mp OVE CS0 We Som Scour Camere Cio ashe Saris LU wwe filiala municipiyl Bucuresti eee nt_anu ce eee tomas Pow shoe ame cy ee filialele A.C.A. @ Cititori Rite caesar ee a ROMPRESFILATELIA — Sec- osn MB Ta necdsd Bucuresti, Calea G'OO 44 ve fo. O cerinti prioritara a acestei perioade: IERNAREA FAMILIILOR DE ALBINE FARA PIERDERI Ing. Ion RECEANU ‘Marea majoritate a crescatorilor de albine au depus, cum .era gi firese, eforturi tot mai sustinute pentru men- {inerea fn stupine a unor familii puter- nice, sinatoase si productive in scopul obfinerii unor recolte bogate de miere si alte produse apicole. O grijA deo it’ a fost acordata, desigur, formarii populatiilor de albine pentru iarnd si. fndeosebi pentru intregirea rezervelor de hrana necesare in sezonul rece, prin folosirea fagurilor cu miere stocafi a- nume in acest scop si a celor ce au prisosit in cuiburile unor familii de albine deosebit de productive ca §i prin hriniri de completare a rezerve- lor. Cu toate acestea, ca urmaré a lipsei culesurilor de intretinere si efectudrii necorespunzatoare a unor lucrari in pe- rioada de toamna mai sint situatii in care unele familii de albine au rémas slabe ca putere si cu rezerve insuficl- ente. Aceste familii nu vor putea ierna in bune conditii existind chiar riscul pieirii Jor. Pentru a preintimpina. inregistrarea de pierderi din aceste cauze, se impune efeetuarea unmatoarelor lucrari : — verificarea finald temeinict a std- rit tuturor familiilor de albine de pre- ferat intr-o zi mai caldi gi insoritt pentru a stabili si nota in figele indé- vicluale ale acestora, puterea lor (nu- mirul de faguri ocupafi compact cu albine) si indeosebi cantitatea de pro- vizii din fagurii ocupati de albine (ghemul de iernare) ; — adoptarea de méisuri din cele mai eficiente pentru protectia stupi- lor cu albine pe durata iernié si in pri- mul rind pentru iernarea fara pier- deri a tuturor familiilor de albine slab dezvoltate. Stabilirea st&rii tuturor familiilor albine se realizeazi in urma reviziei amintite, care se poate efectua fugitiv de un stupar priceput, indiferent de starea vremii. Trebuie acordatd 0 aten- tie deosebit& procurarii materialelor necesare protejirii stupinelor contra curentilor reci de aer sia vinturilor predominante (tulpini de floarea-soare- lui, coceni de porumb inalti, stuf, tres- tie cte.), intrucit confectionarea perde- jelor de protéctie reprezinta o lucrare specified lunii noiembrie. Va fi folosita orice zi buna de lucru in stupind pentru crearea_condifiilor " necesare ierndrii corespiinziitoare a tu- tuturor familiilor de albine care ocupa fiecare mai putin de 5—6 faguri de ma- rimea ramei standard. Pentru aceasta se procedeaza la : — introducerea unei familii slabe a- laturi de o familie normalti, intrefinutt intr-un stup orizontal ; — introducerea a cite doud sau mat multe jamilii slabe intr-un stup ori- zontal ; — introducerea a cite dout sau mai multe familii slabe tntr-un corp de stup de tip vertical, asezat deasupra corpului de stup, tot de tép vertical, in care se giseste si va ierna o familie normalé. Lucrarea se execut’ dupa apropie~ rea treptata a stupilor respectivi, atunci cind albinele igi rarese zborurile. Pen- tru ase preintimpina ratacirea albine- lor in zborurile ulterioare, se aplict desparfituri pe scindurile de zbor ¢co- mune. Cu prilejul restructurarii_cui~ purilor se va proceda la strimtorarea acestora la numarul de faguri ocupati compact de albine si pe cit este posibil, la inlocuirea fagurilor ce au cantitafi reduse de miere, cu alti faguri care au 1mai mult micre si in majoritate cdpa- cita. O atentie deosebita se impune prein- timpinarii- trecerii albinelor intretinute in stupi de tip orizontal sau de tip ver- tical.cu un singur corp, dintr-un com- partiment in altul, fapt care ar duce inevitabil la pierderea de méatci. De aceea, diafragmele care le separa se fi- xeaza intre sipculife (pe fundul si pe- retii laterali ai stupului) iar partea su- perioara a lor trebuie sA se gaseasca la nivelul superior al scindurelelor de po- disor. Familiile de albine care ocupa ‘mai putin de 3 faguri de marimea ramei standard (435X300 mm) trebuie unifi- cate, folosind una din metodele care pot fi aplicate cu usurinté de oricare apicultor, iar matcile devenite disponi- bile vor fi pastrate la rezerva stupinei La sfirgitul lucrarii vor rezulta, fara f doialé, faguri cu pufina miere cApacita sau necdpacité. In timp ce primii fa- guri vor putea fi p&strati la rezerva Stupinei si folositi.cu mult succes in primavara urmatoare pentri completa- rea rezervelor de hrané in cuiburile unor familii de albine etc., in vederea refacerii efectivului de familii de al- bine, mierea necipicita trebuie extrasd si pastrat la rezerva stupinei, in vase ermetic inchise (pentru uz .apicol in primavara urmitoare sau pentru valo- rificare). In urma executarii lucrarilor men- fionate, stupii care adapostesc familii de albine slabe pot ierna in aer libér, pe vetrele unde s-au gisit la sfirsitul toamnei. In zonele bintuite de vinturi si de curenti reci de aer, in localitatile din nordul tarii; unde iernile sint de obicei mai aspre, se recomanda ca stu- pii in care ierneazé familii de albine slabe s& fie introdusi in adaposturi in- terioare. Un asemenea adapost il poate constitui orice incipere unde poate fi asiguratA o liniste desavirsité pentru albine, primenirea aerului, mentinerea unei temperaturi si umidititi constante (0—2°C sau cel mult 4°C, iar umidi- tatea intre limitele 75—850/), Introducerea stupilor cu asemenea familii in addposturile interioare se face fara a deranja albinele, pe la sfir- situl lunii noiembrie sau inceputul lu- nii decembrie, cind temperatura a scé- zut sub 0°C si nu mai t sperante de imbundatatire a vremii. Din cele ar&tate se pot desprinde unele posibilitati pentru iernarea fara pierderi a tuturor familiilor de albine din stupinele apicultorilor incepatori. Realizarea in fapt a acestor posibili- tati depinde de fiecare apicultor, de priceperea si fndeminarea cu care el actioneazi in functie de situatia con- creta a fiecdvei familii.Citeva precizdri utile in legdturd cu HRANIREA FAMILIILOR DE ALBINE Constantin MIU Pentru a avea o bund dezvoltare a familiilor de albine este necesar si se asigure rezerve suficiente de miere si pastura. Acestea se asiguré din peri- oada culesurilor principale, prin me~ todele cunoscute si descrise in litera- tura de specialitate. Stuparitul modem trebuie practicat folosind nu numai hranirile glucidice ci si hraniri bogate in proteine care sa dea familiei de albine vigoarea sufi- cienté necesara participarii la toate culesurile, inclusiv la cele timpurii (pomii fructiferi). Vom aminti, in ordine cronologica, perioadele si modul de administrare a hranei mentionate de reputatul_api- cultor Nicolae Barbulescu din Bucu-" resti, intr-o sedinta de pregitire a api- cultorilor din sectorul 6, Separat de hrana de bazd a fiecarei familii de albine, o hranire. principala pe timp de iar’ o constituie cea cu turte proteice, care se administreazd numai familiilor puternice care ocupa 8 rame cu albine. Turtele proteice se introduc in stup in jurul datei de 15 januarie si numai dupi un zbor de curatire de amploare. in felul acesta se asigura o hranire timpurie si ca ur~ mare o dezvoltare rapida. Turtele pro- teice se asazi cu fat ara hirtie in jos pe rame, avind grijé s& se inlature albinele pentru a nu le strivi. Este bine ca aceste turte si se introducé pe o rama cu gratie Hanemann, peste care se pune o folie de polietilen’. Astfel, albinele au acces usor la turte si prin folia de polietilena se poate urméari usor consumul, ridicind fara zgomot podisorul, pentru 2—3 secunde, Pentru’ obtinerea turtelor proteice ne trebuie : — 800 ml (un borean) de ceai de pelin, foarte concentrat ; — 2,3 kg miere (2 borcane) ; — 10 kg zahir pudra (apifort) ; — 2-4 kg polen (pastrat in ames- tee cu zahar pudra in proportie de 2 parti polen la o parte zahdr) ; Turtele proteice se prepara astfel : — se incilzeste mierea cu “ceaiul intr-un vas mare pina se lichefiazd si se amesteca bine ; —se introduce zaharul in mod pro- gresiy gi se amestec’ pind se dizolva si se omogenizeaza ; — se intrerupe focul gi se introduce polenul amestecind pina se omogeni- zeaza bine ; — se toarna compozifia in forme construite de noi, de dimensiunile unei coli de hirtie, forme avind gro- simea de 10—12 mm ; — dupa aproximativ 20—25 minute, turtele se racese si se pot impacheta si pune la pastrat pind la folosire. © turta astfel realizaté cintareste 11—1,2 kg si-se poate administra cite una sau chiar doud bucdti dac& fami- lia este bine dezvoltata. De regula, aceste doud turte se con- sum& in 18—30 zile in functie de pu- terea familiei si de alfi factori legati de rezervele existente anterior ca si de calitafile acestora. S-au exprimat pareri cé o turta rea- lizat& la rece, adica fara incdlzirea mierii, ar fi mai corespunzatoare. Din experientele efectuate in aceeasi fami- lie si in familii diferite a rezultat ca turtele proteice realizate prin metoda arataté mai sus (prin incailzire), sint mult mai bine apreciate si mult mai repede consumate de albine. Tot in timpul iernii facem hr&niri de completare cu zahar candi. Aceasta hranire poate indepe in jurul datei de 31 februarie’ si se aplicé cel mult de doua ori. Stim c& dezvoltarea cuibului se face numai in masura in care intra in stup 0 hran& noua. De aceea, in apropie- rea culesului de primavar& se proce- deaz& la hranirea de stimulare. Com- pozitia siropului este de regula 1:1, constituita din o parte ceai de plante medicinale (sun&toare, musetel, coada soricelului, galbenele sau pelin, ment’) si o parte de zah&r. Siropul astfel pre- gatit se pune in cantitafi mici in hra nitorul uluc, in jgheabul ramei hri- nitoare sau direct in celulele fagurilor centrali, din apropierea cuibului, la interval de 1—2 zile in functie de vreme, pind la aparifia culesului la pomii fructiferi, cind familiile de al- bine trebuie s& ajunga cit mai aproa- pe de maximum de dezvoltare. Se poate oferi spre hrdnire miere diluaté cu ceai de plante medjcinale din cele amintite mai sus. Prin prelucrarea acestei hrane, albi- nele se supraalimenteazd, iar matca este mai abundent hraniti si poate depune un numar sporit de oud. Ast- fel, puternic dezvoltata, familia de al- bine poate valorifica intens si cit mai deplin culesul de nectar si polen de la pomii fructiferi ca si cel de la sal- cim. Uneori, cind culesul din livezi este foarte bun, se poate realiza chiar miere marf&-si polen si pot fi crescuti faguri artificiali. ; ; : : : : 4 : : : ’ APICULTORI! Valorificati reziduurile de (bostina) si fagurii reformati prin filialele Aso- ciatiei Crescatorilor de Al- bine. ceara wtereterererecesesecesett erererorese: SA TRECEM LA VERIFICAREA’ $] SELECTIONAREA FAMILIILOR DE ALBINE FOARTE PRODUCTIVE Petra NEACSU Dac’ aruncdm o privire asupra stu- . pinelor din veciniitatea noastra si stim de vorbi cu apicultorii constatam c& majoritatea au in stupina lor familii de albine cu producti de miere mari, mijlocii si mici iar in unele cazuri fa~ milii care nu produc nimic si care tre~ buiesc ajutate cu hrana necesara pen- tru iernare, Astfel de apicultori, tinind de muite ori pe vatré familii de albine nepro- ductive, se multumese cu recolte de citeva kilograme de miere pe sezon. Bi adue pagube gi celorlalti apicultori din jur, prin aceea c& trintorii de proasta calitate din stupinele lor se’ impere- cheaz& cu matci de bund calitate si de cele mai multe ori se transmit ‘prin mitci insusirile lor nevaloroase fami- liilor la care li s-a schimbat matca. Datorita acestei situatii trebuie s& trecem imediat la verificarea si selec- fionarea familiilor de albine. Pentru aceasta este nevoie si cunoastem ca- racteristicile familiilor de albine cu productii mari, cu calita{i superioare, din care si ludm material reproducd- tor femel pentru a-I inlocui pe cel ne- corespunzaitor. Cum reeunoastem familiile neco- respunzitoare? Ele sint acelea care consum& aproape tot nectarul cules, pentru cresterea unei cantitati mari de puiet, La controlul periodic, la aceste familii gisim un numar mare de rame cu puiet compact, intre rame, indesite, mare cantitate de albine care nu lu- creaza iar ramele cu puiet nu au co- ronife de miere ci numai cite o fisie de 5—25 mm la partea de deasuprapuietului. In afar’ de cantitatea de miere din coronije, la culesul mare aceste albine depun pe prima si ultima rama cantitéti de miere, uneori um- plindu-le, Spre toamna albinele se re- trag pe 7—9 rame lésind fn. urma ra~ mele goale, iar in cuib cu tot cu rame au 5—6 kg miere, instificienta pentru jernare. Apicultorul nu poate recolta nimic si pe deasupra este nevoit si le ajute cu miere de la celclalte familii, fn speranta unor recolte in anul ur- mator, Aceste familii pot face si un numar mare de botei find gi roitoare, jar uneori irascibile, La stupii. orizon- tali depun 12—15 rame cu puiet com- pact, iar la stupii cu caturi mitcile depun puict compact-pe toate ramele si numai o figie foarte mica de micre deasupra puictului Jn schimb, familiile de albine pro- ductive sint acelea care lucreaza echi- Jibrat, adic& in perioada cind depun puiet au grija igure hrana, de- punind puietul la mijlocul ramei pina jos, jar deasupra acestuia formeaz’ co ronite cu miere cu latimea de 6—12 em, formind uneori un semicere in ju- rul puietului, In cazul cind nu este cules, deasupra puictului lasi loc pen- tru coronite, unde depun cantitafi mici de miere pind, la ivirea culesului de nectar, cind umplu coronifele. La slupii verticali depun 7—8 rame cu puiet jos, iar la cat depun miere ; Ja cei orizontali 8—10 rame puict, iar Ja stupii supraetajati depun puiet la baz& si primul cal, iar la caturile ur- matoare depun miere, rareori depun puiet si la al treilea cat. In timpul culesului majoritatea al- binelor din stupi pleacd la cules iar pe ramele cu puiet si intre rame ramin foarte putine albine, comparativ cu fa- miliile neproductive, Se observa 0 ac- tivitate intensi de bor la urdinis si pe ramele unde depun nectarul. ‘Aceste familii sint neroitoare, iar pen- tru schimbarea linistité a matcilor fac 1—5 botci. Deci, nu avem probleme cu roitul ca la familiile neproductive si roitoare, iar schimbarea mitcilor se face linistit, de cite ori au nevoie, pe- riodic, o daté la 3—4 ani. Personal nu intervin in asemenea situafii, deoa~ rece albinele igi aleg matca cea mai buna. Sint rezistente la boli, nu in- feapi, ies la zbor si la cules chiar pe timp ceva mai racoros. In functie de climat si flora dau productii mari de 25—60 kg miere intr-un sezon, iar cui- bul pentru iernare este bine organizat cu hran& suficienté 15-25 kg, ier- narea decurgind in bune condifii cu mortalitate mic& de albine. Din astfel de familii fac inmultiri sau iau mate- rial pentru indreptarea celor nepro- ductive, folosind mai multe metode din care redim mai jos citeva : © urmiarese cind fac botei una din- tre aceste familii bune, le recoltez si le asez cu capac protector de sila pe una din ramele cu puiet din mijlocul cuibului familiei neproductive’ Binein~ feles c& inainte cu 6—12 ore orfanizez familia respectiva. Albinele vor roade fagurele, vor intra sub capac, vor in- griji botca si vor dirija matca pentru a iesi de sub capacul de siti @ dupa orfanizare duc in mijlocul cuibului o ramA cu ou’ proaspete de o zi, faré albine, creseutaé special in familia donatoare. Dupé 5—6 zile tai botcile facute pe celelalte rame, iar in cazul cind familiile fac mai multe botci pe rama introdusa, putem folosi aceste botci la indreptarea altor familii sau la formarea de nuclee ; © in cazul existentei unor matci de rezerva de Ja stupii buni, orfanizez/fa- milia neproductiva si introdue matca in cused, in mijlocul cuibului si o las acolo pind cind albinele o vor elibera ; @ © dat cu organizarea familiei se scot citeva rame firA puiet dintr-un 5capt al stupului, iar dup’ 8—12 ore, pe inserate, adaug o rama cu miere linga vechea familie, apoi introduc un nucleu cu matea tindra si ceva puiet, asezind ramele nucleului in ordine, alituri de.rama cu miere ; © daca trebuie indreptate mai multe familii pentru a obtine botei mai multe si mai timpuriu, aplic hraniri stimu- lente intr-un stup de 7—8 rame pen- tru cresterea urgenta de puiet, apoi in- trodue 1—2 rame cu puiet gata de eclozionare fara albine pe ele. In acest fel albinele, indesindu-le si ne- maiavind unde lucra, desi familia este neroditoare va trage botci pentru schimbarea miatcii, pe care le folo- sesc aga cum am ardtat mai inainte. Ridic diafragma pe care am pus-o pen- tru strimtorarea cuibului si adaug prin spargerea cuibului rame pentru com- pletarea stupului. In cazul cind nu avem familii de ca- litate procuram matci de la asociatie sau de la crescatori de matei verificati, Pentru imperecherea corecta a mit- cilor trebuie sé avem grija sA crestem Ja timp trintori mulfi din stupii cei mai buni, introducindu-le rame cu ce- " ule de trintori, Indreptarea familiilor de albine ne- productive sau putin productive se face de la 15 mai la 1 august cu re- zultate bune. Daca in stupinele noastre vom avea numai familii cu productii bune si foarte bune, productia de miere marfi ar creste cel putin cu 35%, fata de productia medie actuali care este destul de modesta raportind-o la flo- ra si climatul din tara noastra. In concluzie trebuie si ajutim api- cultorii cu producti mici de miere, ajutindu-ne pe noi. 6 ‘ i { ‘ : i ’ . ‘ t } ‘ : t : : £ : ‘ t : ‘ : : £ ‘ : : : ‘ $ : : i { { é $ : : $ é $ : : $ : : t : ‘ t é { : : ‘ : : é $ é © intrebare sl un raspuns: CIND POT DEVENI AGRESIVE ALBINELE NOASTRE BLINDE ? Ing. Stoica Horia BASARAB. in luna februarie 1986 ‘revista ,Ma- gazin* a publicat 0 fotografie, specta- culoasa de altfel, cu un apicultor din Tirgu Mures, care avea fata acoperita cu un roi de albine.. Comentariul fo- tografiei araté ci printr-o selectie in- delungati s-a obtinut intre granifele fArii noastre o populatie de albine blinde, care il cunose si chiar il iu- bese pe apicultor. Deci orice masura de precautie, a- tumci cind se lucreaz& cu ele, ar fi de prisos. Dinti-o experienté personalA de mai mulfi ani consider c& acest mod de a pune problema este nu numai eronat ci si d&undtor. As vrea sa fiu bine infeles. Iubesc albinele si apre- ciez deosebit de mult modul lor de viata, organizarea, harnicia, curatenia, Dar a crede cA albina poate si-l cu- noasca pe apicultor, e o prima gresal. Sint cazuri in care apicultorul, care stie cum se lucreaz& cu 0 ram, care se im- braca in cullori.deschise, evita mirosul de parfum, transpiratie, alcool ctc., 1u- creaz& in stupina f4ra a fi prea des in- tepat. Asa se intimpla de regulé in timpul existenfei. unui. cules de nec- tar, cind vremea este caldi si fai vint. Luerurile se schimb& ins& la scutura- tul si periatul fagurilor cu miere si chiar Ia simplul control, cind timpul este noros si cu vint saul seara, dupa apusul soarelui. Uneori albinele atacd in grup si dup& ce au inceput si in- tepe, excitate de mirosyl veninului, is infig acele in aceeasi zona. In astfelde situatii este bine s& se inchida stu- pul si sf se reia lucrul in stupind dupa o zi sau doua, intr-o zi senina si calma. In privinta ,dragostei pentru apicul- tor‘, aceasta nu exist si nici nu poate exista, tinind cont c& vara o albina tra- jeste doar 30—40 de zile in medie, ie- sind la zbor dupa circa 12 zile. Se stie 24 cele mai agresive sint culegatoarele, atunci cind ny gasesc nimic dulce in natura. Se poate pune atunci intrebarea : Cum e cu povestea din fotogratie 2 ‘Da, e reala, ins& valabilé numai pentru roii naturali, care incireati pina la re~ fuz cu miere, ceara, propolis, ,uita“ 34 mai intepe, albinele fiind intr-o ade- varata euforie si putind greu s&-si in- doaie abdomenul. Totusi am vazut persoane infepate la ochi, nas, buze, de albinele unui roi natural, persoane care abia ati scipat cu viata. Ce concluzii s-ar putea din cele de mai sus? ~ Im primul rind trebuie sé nu se uite niciodata cA blinda albina carpatina poate deveni agresiva. De aceea, utili- zarea mastii este indicata, afumatorul trebuie sa fie si el la indemina. Tre- buie stiut cd intepaturile de albine sint periculoase indeosebi la cap. A fost suficientA o intepatura in ureche si un copil de 12 ani, voinic si sinditos a murit in drum spre dispensar. Inte- patura la ochi poate determina pierde- yea definitiva a acestuia. Deosebit de dureroase si cu grave consecinte pot {i intepaturile in limba si in buze. Este bine ca apicultorul si persoa- nele alergice la aceste intepaturi s4 aiba totdeauna la indemin&a un flacon cu medicamenite antialergice (Fenira- min sau Prodalson} pentru a preveni fn caz de infepaturi socul anafilactic care poate in unele cazuri s& fie foarte grav sau chiar fatal. Apicultorul incepator trebuie s& in- vete de la cursuri, de la altii cu ex- desprinde perientd si din c&rtile de specialitate, cum se lucreazi cu albinele, si faca misc&ri lente si continui, s& nu scape sau s& trinteascé ramdle. Daca un stup este de regula agresiv’ cind ceilalti sint Iinistifi, ori constructia podisorului este defectuoasa si striveste albinele, ori matca ar trebui inlocuita pentru ca no- ile generafii de lucratoare si mogte- neascA 0 linie geneticd ameliorata, in ceea ce priveste agresivitatea redusa. Uneori albinele sint deranjate de animalele si pasdrile de curte: Am avut un caz in care la aproximativ 3 m de un stup era intr-un cotef din sirm& un curcan. In timpul cercetarii botcilor de roire care aparuseré, un ghem de albine s-au repezit Ja curcan gi lau infepat cu zecile, A trebuit sa fie imediat sacrificat, altfel ar fi fost prea tirziu, (Ciinii si caii sint atacati des datorita mirosului lor iritant pen- tru albine). Gint deci de acord ca uneori albi- nele noastre sint blinde, dar s& nu ne culedm pe-o ureche in ceea ce priveste masurile de protectie a muncii nece- sare in aceasta activitate. NR. Fotografia aparuta in revista ,Maga- zin® la care se refer& autorul la tncepu- tul articolutui ne-a fost trimisi si nowd. Nu am publicat-o tocmai din consideren- {ul cd imaginea reprezinté un caz particu- Jar de comportament al albinelor unui roi, {ari caracteristici care si confere un cit de mic grad de generalizare, De altfel, asemenea fotografi mai mult sau mai pufin spectaculoase apar uncori in diverse publicatii mai ales din straindtate. Fle ilustreazJ, aga cum subliniazd si au- torul articolului, comportamentul specific al albinelor ce formeaza roiul in momentul respectiv, uneori in imagini dintre:cele mai inedite si intr-adevar spectaculoase.CUM OBTINEM RECOLTE MARI DE MIERE $1 SPORURI LA FAMILIILE DE ALBINE Ing. Stefan POPESCU o indelungati expericnt’a apicoli am avut si am si in prezent prilejul s& constat ci tofi stuparii, fara exceptie, spre meritul lor imposibil de contestat, au o pozitie unanima si atitudine unitard cu privire 1a avantajele familiilor de albine puter- ni AGAMA AACA ASIAN GANAS Pasiunea pentru eresterea albinelor genereaz’, deseori, printre stupari, ati- » cu prectdere inaintea culesurilor principale. Si totusi 1a nivelul stupinelor mai existd, inck familii de albine eare in con- difii de climé identice si in acelasi bazin melifer, realizeazi producti de miere marfi ce contrasteazi net cu cele obtinute de eiitre familiile puternice. Care este cauza? Desi cauzele sint multe, totusi exist’ certitudinea ci una din cauzele principale consti in metodele diferentiate de crestere si introfinere a familiilor de albine, respectiv in insuficienta cunoastere si respectare a principiilor biologice si fiziologiee care caracterizeaza viata albinelor. tudini diferite fata de una si aceeagi problema cu caracter apicol. Bazat insti pe Bawronsrerc RNC ERS in insemnarile care urmeazi ne pro- punem s& expunem, cit mai succint, cum pregatim familiile de albine in vederea valorificarii superioare a cu- lesurilor din sezonul urmitor, in ca- drul asociatiei noastre formata din 4— 5 tineri stupari fn curs de indrumare si formare. Meritd s& precizim cA lucrim cu stupul RA 1001, tm zona Drégasani- lor, caracterizatd printr-o clim& pro- pice apiculturii, cu posibilitati de de- » plasare pe drumuri bune, la culesul de la salcimul I la distanta de circa 25 km sud de Dragasani gi la cel mult 45 km nord de Dragasani la cu- Iesul de Ja saleimul Il, Pregatirile in- cep in prima decadi a luni august - cind familiile de albine sint ‘aduse la Dragasani de Ja culesul de Ia floarea- soarelui cu mAtci tinere, de prove- nient& diferit{, cu provizii suficiente (10—12 kg), albine multe dar uzate gi puiet relativ putin (3—4 faguri). Ime- diat ridic&m magazinele, reducem cui- burile la 6—7 faguri dintre cei mai buni pentru ouatul matcilor. Incepind de la mijlocul lunii august si pind la sfirgitul lunii septembrie, deci timp de 40—45 ile practicam stimularile de toamna, la interval de 1—2 zile, cu rafii a cite 300—400 ml sirop de api- g ARISING: stim in concentratie 1:1 si adaos de 10%/ zer sau lapte proaspat nefiert la fiecare litru de sirop. Ultimele 10— 12 ratii de sirop contin 25—30 g droj- die de bere inactivata la litrul de si- rop, fiert in prealabil de mai multe ori. Urmarim si reusim s& realizim minimum 20—25 dm? puiet capacit, pe ambele’ parti, inmulfit cu 700 bine se ajunge la 15—18000 albine eclozionate in prima jum&tate a lunii octombrie. Nu sint prea multe, dar poseda citeva calitafi : sint tinere, neu- zate si cu stratul corpului gras mai gros. Stupii sint aseza{i pe postamente, tip inalte de 50 em, umplute cu paie si iemneazd pe 5—6 faguri, intre douad perine marginale, avind interyalele, de sus si pina jos, ocupate compact cu albine. Deasupra ramelor punem bu- C&fi de stofa de Ina, apoi podisorul si peste acesta perina cu rami de brad, inaltaé de 5 cm, umplut& cu materiale textile vechi. Ventilatoarcle capacului se inchid, stupii sint acoperiti cu car- ton gudronat si in sezonul de iarna au urdinisul inferior inchis iar cel su- perior deschis. Podisorul si perina de peste podisor sint prevazute, in’ apro- pierea peretelui frontal, cu orificii ¢ir- culare, suprapuse, cu diametrul de 5—6 cm, astupate cu cirpe si folosite pen- tru asigurarea unei ventilatii optime. La aparitia puietului inchidem urdi- nisul superior si deschidem pe cel in- ferior, cuibul in aceste condifii fiind cu desivirsire lipsit de umezeal. in anumiti ani, in sezonul de prima- vara, reducem cuibul la 4—5 faguri si incepem hranirile stimulente cu hrana proteic& (polen, lapte praf, zahar pu- dra’ si miere), cu ratii a cite 500— 600 g, suficiente pentru 8—10 zile si care dureaz pind la aparitia polenului in natura. Observafiile facute in ulti- mii 23 ani, cit si insemnirile fenolo- gice m-au convins c4 de felul cum in- tretinem familiile de albine in cursul Junii februarie depinde in mare ma- sura dezvoltarea lor optima si valori- ficarea deplina a culesurilor de la sal- cimul I si II. Precizez cA pentru atin- gerea acestui scop este necesar ca pind la 18—22 aprilie fiecare familie de al- bine sé aib& 6—8 faguri cu puiet de toate virstele. De ce ping la 18—22 aprilie? Sal- cimul I din zona unde deplasim stu- pinele infloreste, in general, in prima, jumatate a lunii mai, fapt care ne de- termina ca in pericada 18—20 martie — 18—22 aprilie sA intensificAm hra- nirile stimulente. Pentru aceasta folo- sim zilnic siropul de apistim (1:1)— (2:1) in rafii a cite 300 ml cu adaos de 10% zer sau lapte nefiert. Din ou’- le depuse in aceste cirea 30 zile inmul- fite cu aproximativ 1500 oud depuse zilnie, eclozioneazi inaintea infloririi salcimului 45—50 000 albine capabile s& participe laacest cules pe toata durata de inflorire a saleimului 1 si Il. Dupi 18—22 aprilie » intrerupem hranirile stimulente cu circa 12—14 zile inaintea infloririi saleimului I, cu scopul ca familiile deplasate la + acest. cules s& aib& peste 85%) puiet caipacit, conditie necesara si caracteris- ticd valorificdrii culesurilor abundente si de scurté durat. Nu grabim largi- rea cuiburilor si desi nuavem o data precisa ,totusi lucrarea se execut& prin spargerea cuiburilor incepind de la sfirgitul lunii martie si pind la 18— 20 aprilie cu faguri de cea mai bund calitate, in prealabil incdlziti si stro- pifi cu sirop de apistim. Am observat c& prin descapacirea mierii, in cursul lunii aprilie, de pe fagurii cu puiet cApicit si rotirea fagurilor la 180°, oua- tul matcilor este puternic intensificat si in urma stabilirii aproximative 9 suprafefelor cu puiet c&pacit, exprima- te in dm? si inmulfite cu 700 albine, cite are un dm? si impartit la 12 (dupa 12 zile eclozioneaz’ puietul cXpacit) constatém cA matcile ating un poten- tial prolific de peste 1500 de oud in 24 ore, dup cum s-a aratat la reali- zarea unui numar de 45—50 000 albine. Stupii ‘sint deplasati la salcimul I la aparifia primelor virfuri albe, ined nedesfacute, avind cuiburile comple- tate cu faguri claditi in perioada in- floririi pomilor fructiferi si a rapitei si cu magazinele aplicate inainte de a astepta inlbirea fagurilor din cuibul stupului, semn prin care albinele ne atrag atentia c& volumul celulelor este insuficient pentru depozitarea necta- rului si ci am intirziat cu aplicarea magazinelor. Culesul dureazA intre 9 si'13 zile, cind se realizeazA producti medii de miere marf& intre 18—25 kg. O important remdrcabiléi o are fap- tul.cd in timpul extractiei mierii de la saleimul I, scot de la cele mai pu- ternice familii cite unul sau chiar doi faguri cu albine care-i, acopera, de preferinté cu mult puiet cApacit si co~ 9~ roane bune de miere in partea Jor su- perioara si formam stoloni, adevarate familii de baz&, pe 7—8 faguri cu puiet cépacit. Completam imediat cuibul cu restul de 2—3 faguri cladifi si aceste familii nou formate le tinem inchise si Ja umbra cu ventilatia asigurata. a familiile care au cedat cite 1—2'fa- guri introducem, imediat si central, acelasi numar de faguri claditi in pe- tioada infloririi pomilor fructiferi si a rapifei, si observam la aceste familii, prin faptul c& au fost descongestiona- te, in continuare, 0 activitate si mai pronuntata la saleimul II. In aceeasi sear stupinele sint deplasate la cule- sul de la saleimul II, Ja circa 45 km nord de Dragasani, cind circa 5—101/ din flori sint in curs de desfacere. Stupii se asazi pe un singur rind si se deschid alternativ la interval de 10 —15 iinute. Noile familii de baza, formate la salcimul I primese pe va- tra saleimului I, dupa 5—6 ore matci imperecheate in prealabil, procurate’ de la pepinierele MAald&resti si Timi- soara sau la nevoie, dupa 24 ore botei mature, de preferint& botci provenite din schimbare linistité sau roiri na- turale din cadrul altor stupine si fami- lii de albine cu insusiri economice su- perioare. Acestea se asazi separat de restul familiilor de albine. Nu folosim botci de salvare si evitim nocivitatea Jor asupra materialului biologic. De asemenea, renuntam la stoloni pe 3—4 faguri care cer ingrijiri multe si nu sint rentabile decit dupa 1—2 ani. iin functie de conditiile climatice, de Ja acest al doilea cules obfinem de la noile familii formate la salcimul I intre 10 si 15 kg miere marfa spre deosebire de cele de baz, de la care realizim intre 20 si 29 kg miere marfa. Este demn de retinut c& si in ziua cind se face extractia mierii de Ja sal- cimul II, identic ca la salcimul 1, ind conditiile climatice au fost favo- rabile, formém din nou alte! familii pe 7—8 faguri cu puiet cpacit, com- pletind imediat 2—3 faguri claditi. Dup& 5—6 ore introducem mitei im- 10 perecheate si in aceeasi zi, seara, adu- cem stupinele la Dragasani. Magazinele sint ridicate si in lipsa de cules de intretinere procedim ime- diat la stimularea familiilor de albine, cu ratii zilnice de-circa 300 ml sirop de apistim cu adaos de 10%, zer sau lapte proaspat nefiert, in concentratie de 1 kg apistim la 3 1 apa. Aceste stimulari nu se intrerup decit 1a apa- ritia primelor flori de floarea-soarelui, cind stupinele sint deplasate la lanu- rile de floarea-sorelui, situate 1a 30 km sud de Dragasani, Fiecare familie, are 4—6 faguri cu puiet nec&pacit de toate virstele, fapt care constituie 0 condi- tie si o rezerva permanent gi foarte valoroasa ‘pentru inlocuirea albinelor uzate in timpul acestui cules. Stupii sint asezati pe un singur rind, cu ur- dinisele la nord si dup 6—7 zile de cules bun aplicim magazinele, pentru ca dupa blocarea cuiburilor cu miere albinele culegatoare s4 ocupe, in func- tie de starea vremii, mai mult sau mai putin, fagurii din magazine si si rea- lizim’ in medie producti de miere marfa intre 8 si 12 kg. In ziua extractiel si de la acest cules, de asemenea, formam cite o noua familie de Ja fiecare grup, de 5—8 fa- milii de baz& si stupii sint adusi_ pe vatra de iernare in prima decadi a lunii august, cind incepe campania anului urmator La obtinerea acestor rezultate, ti- nem s& subliniem cA contribuie in buna masura, dup parerea mea si vo- lumul relativ redus al cuibului, care pentru conditiile din fara noastra con- stituie 0 caracteristica pozitiva a stu- pului RA 1001, cu conditia si avem familii de albine puternice si foarte puternice. NR. Fara noastri este bogat’ in produci- tori de polen, incit nu are rost si se fo- Joseasci zer, lapte sau alte produse care 8% inlocuiasc polenul. Acesta sti Ia dispo- zitia tuturor stuparilor care il pot recolta fie cu ajutorul albinelor sau fiecare personal, din paniculele lanuritor de porumb, cind acestea scot spicul cu antere.Un apicultor dintr-o zona cu_ierni_aspre ne propun SOLARUL APICOL * Ing. Dumitru TEODOSIADE-THEOVID gunmen tori. in masé. si de transporturile lungi. Principiul ci familiile puternice, (cei de pe valea Bistri Famer Construind gi lucrind cu solarii de polietilené cu paturi germinative: in pepinierele silvice, am observat cé in asemenea solarii temperatura se pas~ treaz& constanta si mai ridicaté decit cea exterioara, chiar cind afari este “putin soare, Pe aceste constatiri si certitudini, mi-am confectionat pano- uni din polietilend si rigle de brad, pe care asamblindu-le am realizat ‘un prim solar demontabil, in care mi-am. amplasat stupii; rezultatele au fost une, ceea ce m-a determinat si-mi fac unul stabil in care imi iernez al- binele, solar pe care fl re comand tu- turor stuparilor pentru utilitatea lui si yealizabil de oricine, fara investitii deosebite. Indiferent daca solarul este demon- tabil, (format din panouri ansamblate Iernarea familitlor de albine tn zonele. nordice ale sirli noastre, unde pe~ rioada de frig dureazd cu cel pujin o lund mai mult dectt tn sud, iar zilele talde, in care albinele pot iesi la zborul de curttire sint foarte puyine si déstan- fate in timp, constituie 0 problemd de o importanya capttala pentru not apicul- In acest zone se manifestt geruri aspre si persistente, cum sudul nu le cunoaste, tar in zilele calde, cind albinele ies din stup, sint fluctuafii mari de femperaturd, curentit calzt st rect se succed de la o ord la alta, incit albinele i pot tntoarce la cuibul lor, depopulindu-se prinse in zbor cad amortite si nu se mai i tocmat ele ies mai frecvent din stup st astfel cele mai puternice familii, finde’ Consecinfele acestor situafii sint si mai grave pentru stupinele care coboard vara in sud la pastoral, de unde albinele se intorc extenuate de munca depust formate din albine tinere, cele din august- nul. iernit nordice, nu este suficient aict, septembrie, pot deptisi cu succes examen si debilitarea familiilor de albine, chiar unde toate stupinele inregistreazd pierdert daca albinele au cuib bine organizat, hrand sufictentt formaté numai din miere Si sint consttincios gb la timp Impachetate. Din aceastt cauzt, apicultorit din ju- Gejul Noam} (Oglinzi, Gros, etc.) cu experienja mostenitt de la inaintastt lar, ist fda postese roturile st familiile mai slabe in grajdurile de vite, in camere usor in- Giilzite cu sobe, ori in addposturt din. scinduri, cu tret perett — invelite cu sita ei, ca de pildd apicultorul Vasile Panaite — Poiana Lar- fiului), dar rezultatele sintrelative $i insuftciente unci bune iernari Nici impachetarea stupilor in sact de polietilend, oxperimentalt de mine anterior, publicdris. metoded in revista noastra, nict incilzirea fiectirut stup nu dau pezultate. Problema pirea insoluttonabila dar nu am renuntat la ctutari. iene annteZ, : unin med si cind vatra se schimba de la an la an), ori este stabil (pe stilpi fixati in pimint din materiale refolosibile), el trebuie si indeplineascé urmatoarele conditii functionale de baza : 1\— sti permiti accesul in fata si in spatele stupului, pentru a se putea su- praveghea si interveni, la nevoie, in familiile de albine ; (2 — sii asigure un spatiu suficient in fata stupilor, amplasati in el, pen- tru ca albinele sti poatii iesi la zborul de curtitire numai in solar, daci. con- difiile meteorologice de afara sint vi- trege 5 3 — fatada solarului, adicé latura pe care sint insirate urdinisurile, tre- buie sti aib& o iniiltime ‘cit mai micd, 1numaé cit este necesar pentru deschi- derea stupului, ca albinele si nu poatit zbura spre peretele opus, in spatele stupului, iar acoperisul si fie inclinat ctitre sud, deci cu expunere maximé la soare. Totodati, pentru realizarea acestui scop, se intinde o folie de po- lietilenti neagrt (sau eventual o pinzti, carton) fie din acoperis, vertical, fie (si mai bine) inclinat de pe grinda din fap pind deasupra urdinigurilor. Acest perete izolator trebuie sai fie mobil, de- montabil, adict sti se poaté stringe sul fie sub acoperis, fie pe grinda din fafii; pentru a ne permite accesul in fafa stupilor ; 4 — cel putin peretele din fafa so- larulut si tnvelitoarea lui, trebuie sti fie din polictileni groasti, care dupti cum se stie serveste de acumulator de cildurii solart; orice raz de soare este captatti si transformata in ctildu- ra, pe care-o resimt si o inmagazineazti fagurii si familiile de albine, fireste gi stupit; 5 — izolarea de mediul exterior tre- Buie sti fie perfectti, deoarece cea mai micti defectiune a etanseitatii afecteazt reugita scontatt, din care cauzti este bine ca perefii gi acoperisul sai fie for- Tie 3 4 mati din 2 folii duble, ldsind intre ele un spatiu cu aer izolant ; 6 — nu se last nici un rest de poli- etilend, sub care se pot aduna albi- nele’si din care nu mai stiu sti iast, ca dintr-o capcand ; 7 — pe cit este posibil, se va utili- za numai polietileni groasti, neagrét sau de alti culoare inchist, pentru re- zistenfai si captarea ctildurii solare, cu exceptia peretelui mobil din fapii, care trebuie sit fie transparent, spre a atra- ge albinele la luminé ; 8 — demontabil sau fix, solarul tre- buie sii aibti peretele urdinisurilor mo- mobil, format din pliante sau de o sin- gura folie ce se poate ridica usor, pen- tru ca in zilele calde st permitt zborul albinelor afarti, Natural, in solar se intra printr-o ust obisnuitd, tot din polietilent. SOLARUL APICOL MOBIL Este format din panouri de circa 2m lungime, nu mai mari, pentru o manipulare, transportare si conservare usoara si o indltime adecvaté tipului 3 220 Fig. 1 ~ Schifa unui solar apicol: 1 — perete din spate 220 cm; 2 — usa ac- ces ; 3 — perete acoperis 230 cm; 4 — perete din fat 135 cm. 12de stup si apicultorului. Ramele pe care se pune folia de polietilen’ se fac din rigle de brad (esenje moi) de 2—3 cm grosime si litimea de 4—5 cm, bine incheiate la colturi. Pe toate la- turile lor ramele au falfuri sau sip- culife suprapuse pentru realizarea etanseitatii. Ramele se asambleazi pfin suru- buri de 5—6 mm grosime, iar folia se fixeazA in finte si riglute mici; lem- nul si chiar folia, dac& nu-i alt& po- sibilitate, se vopsese cu negru sau cu- lori inchise (verde, albastru). SOLARUL APICOL FIX Se conformeaza acelorasi reguli con- structive, cu deosebirea cA peretele din fafa este format din panouri prinse sus in balamale si ancore, care tin panou- rile deschise, iar jos le inchidem cu fo- raibere, Acoperigului i se d& o incli- nare cit mai mare, pentru ca zapada s alunece pe sol. Desi in iarna 1985 stratul de nea pe solarul’ meu a fost mai gros de 20 cm totusi a rezistat o singura folie, subfire, pstrind cal- dura si mai bine in interior. Personal am stupi multietajati si ier- nez familiile pe 2 corpuri, pentru care solarul meu, amplasat sub niste nuci uriasi, ate urmatoarele dimensiuni ex- terioare : peretele din fafi= 135 cm, din care lumina : 115 cm, cel din spa- te 220 cm, planul si linia pamintului 210 cm, distan{a dintre stilpii de sus- finere fiind de 200 cm, cu o inaltime de 120 cm si respectiv 200 cm. Pe stilpi se fixeazd o rigla de 10—15 cm grosime peste care se asazA cApriorii ; tot materialul lemnos este bine sa fie ecarisat. Pe c&priori, de-a lungul sola- rului (lungimea lui este in functie de numarul de stupi) se intinde o plasd cu ochi mari de nylon sau sfoard, (in lips : sirma) peste care se pune prima folie fintuita in sipculite, peste care se pune a doua plasa si folie... La pe- refi nu se mai foloseste plas de nylon sau sfoard, ci numai ramele peste care se pune folia de'o parte si de alta. Usa se face dup& necesitati, in peretii la~ terali sau in cel din spate, linga care se last loc pentru o sursi de caldura (soba cu lemne, rumegus, etc.), pentru cazuri extreme. In solarul apicol stupii se ampla- seaz& unul linga altul pe propriile pi- cioare ori pe suporti, grinzi, in toate cazurile pe un strat de paie, papura sau frunze uscate de nuc, fag ete si, fireste, intre stupi spafiul se umple cu acelasi izolant. Deci, din spatiul inchis de 200 cm (latimea solarului, linia _p&mintului) 60 cm ocupa stupii, 50 cm intervalul din spatele lor si 90'cm distanta de la urdinisuri la peretele din fata. In aceasta pozitie, stupii multietajati, (in cazul meu. stupii multictajati perfec- tionti — MEP) se deschid lejer, capa- cul lor neatingind acoperisul solaru- lui. De o parte gi de alta a sirului de stupi se circulA comod, fie pentru a in- terveni in familii, fie a le asculta cu tubul acustic etc. In spatiul din fata urdinigurilor, spre primavara, se pun ad&patorile, crengute cu polen din spe- ciile forestiere timpurii si eventual hran& (sirop, turtite), 1a care nu pot avea acces alte albine straine. Chiar atunci cind albinele ies din toti stu- pii, in mas&, la cur&tire, ap’, hrand, spre seara ele se intore fiecare la cai- sufa lor fri si se ritceascé, ori si se bata intre ele. In teribila iarn& ’85 13solarul meu capta orice razi de lumina’ si soare, pastrind o diferenta aprecia- bil de temperatura intre exterior si interior, incit dac& albinele iernate in ger, zipada si vifor nu au parasit ghe- mul luni’ de zile, cele din solar au iesit in masi la zborul de curatire, punctind polietilena, nu numai supra- vietuind, ci dezvoltindu-se mai timpu- riu si mai bine. t . Pentru unmirirea evolutiei tempera- turii, solarul are cel putin un termo- metru in interior si unul afara. Asadar, pe baza experimentarii de pind acum, concluzionam : solarul api- col serveste salutar atit familiilor de albine, cit si utilajului, deoarece : 1 — asigurA permanent o tempera- turé constanti favorabila albinelor, temperaturi care poate fi reglata cu o sursi de caldurd ; 2 — permite albinelor sa fac& zbo- ruri de curdifire dese si suficiente, cind clima exterioar le este defavorabilé ; 3 — asigura aprovizionarea albine- Jor cu apa si hrana — polen — fara a le deranja si atinge stupul, indiferent de condifiile meteorologice externe ; 4 — fereste albinele de curentii reci din primavara, care se succed dupa cei calzi in decursul aceleiasi zile, precum si de solul ud, inghetat, cu zdpada, deoarece 90 cm inaintea urdinisurilor terenul este uscat si acoperit cu frunze si paie uscate ; 5 — stimuleaz& dezvoltarea timpu- rie a familiilor de albine ; 6 — permite stuparului s& controleze jernarea albinelor si si interviné in stupi cind este nevoie, oricind ; 7 — asigura albinelor o perfect li- niste care nu mat poate fi perturbata de ciini, pas&ri si animale de curte, 14 pitigoi, cioc&nitori, soareci (pe care in caz cA s-au infiltrat in solar ii exter- mind capcanele, otrava sau o pisic ce ierneaz bine in solar) etc. ; 8 — utilajul apicol, cel mai scump (stupii) este bine conservat, la addpost de intemperiile care il degradeaza sigur si rapid ; : 9 — prin supravegherea zilnici -a temperaturii (citirea termometrelor in- terioare si exterioare) si mobilitatea peretului din fata urdinisurilor, se ofera albinelor aceeasi relatie cu na- tura si mediul ambiant ca si familiilor iernate in aer liber, scutindu-le insa de factorii negativi ai acestor relafii ; 10 — prin dozarea corectii a luminii, — adic& lisindu-se lumina numai in fata urdinisurilor, — albinele vor sta numai pe aceasta polietilen’ transpa- renti, curditindu-se si incdlzindu-se la razele soarelui de iarna, captate de so- lar. Iar in cazuri extreme, 0 sob& cu rumegug sau lemne Incdlzeste sufi- cient atmosfera din solar; fumul si vaporii de ap& se ridic&.sub acoperis constituindu-se intr-un strat protector durabil. Asadar, intre ‘iernarea albinelor in aer liber si iernarea in orice fel de adapost. folosit pin& acum (grajduri, magazii, beciuri, cladiri, etc.) solarul apicol este cel mai indicat daca : — se realizeazti o izolare si etansei- tate perfecté a constructiei ; — se fine o strinst legiiturti cu ex- teriorul prin, urmtirirea zilnicé a tem- peraturii si manipularea atenti a pe- retelui mobil din fafa urdinisurilor ; — se dozeazti corect si complet pil- trunderea in el a luminii. N. R. Jernarea familiilor in solarii este foarte riscanti daca nu este aplicata corect.Nol ASPECTE LEGATE DE INCALZIREA ELECTRICA A STUPILOR (II)* Ing. Iuliana HERLEA, ing. Apolodor HERLEA ALTE PROCEDEE DE PROTEJARE yERMICA A STUPILOR PE TIMPU. JERNIT i Publicarea articolelor din numerele 10 si 12 din 1979 si 2 din 1980, a avut -ca elect, primirea de citre autori a unui numéar insemnat de solicitiri te- lefonice gi prin scrisori privind limu- riri suplimentare sau solutii de inc&l- zire, altele decit cea descrisa de autori. Jn leg&tura cu aceste aspecte, mai ales, autorii vor s4 fac anumite pre- cizari. Unii stupari au incercat o solutie care, constructiv, e mai simpld si -anume fixarea pe fundul stupului a unui bec auto de-12-V, iar alti au pro- pus folosirea unei sirme din material rezistiv din care ar fi fost suficiente doar citeva spire fixate pe fundul stu- pului (deci manopera mai redusi). So- lutia prezinté un inconvenient major, accla c& fundul stupului nu mai este incdilzit uniform pe toati suprafata, zona incdilzita limitindu-se in jurul be- cului sau a celor citeva spire. Se pro- pune urmatoarea experienté simpla : ctilegeti, in timpul iernii, de preferat, dupa o-noapte geroasd, toate albinele c&zute pe fundul stupului, aparent moarte si puneti-le pe o foie de hir- tie pe care 0 agezafi pe calorifer sau in orice caz la c&ldura. Se va observa c&, dup citeva minute, un numar im- portant de albine ,invie*. Perfect ex- plicabil, de altfel, ,deoarece marea ma- jorilate a albinelor care cad de pe rame, nu sint moarte in momentul cdderif, ci doar amortite de frig. Pe fund vor muri ulterior, probabil, daci tempe- ratura va scidea sub 0°C, sau sub efectul prelungit al frigului. Autorii au ,invial* albine care au zficut in afara stuptlui (intr-o inedpere) la 2—4°C, timp de 5—7 zile. In stupul * Continuare din nr. 10/1986. avind fundul incalzit pe toatd supra- fafa; albinele cazute, dind de cdlduré isi revin si pot sA reintre in ghem. Aceasta explicd, de altfel, mortalitatea extrem de scizuté a albinelor, peste iarnd, in stupii incalziti corect. $i tot de aceasta este contraindicata folosirea unor surse concentrate de caldura. Unii stupari au cerut parerea auto- rilor cu privire la protejarea stupilor pe timpul iernii, prin’ introducerea acestora intr-o baraca incalzita electric sau cu alt& sursi de caldura. Din punct de vedere al consumului de ene ie, dac& se merge pe ideea folosirii in baraca a unui radiator electric de ene gie, solutia este dezavantajoasi. Pen- tru’ inealzirea a 50 stupi, dupa proce- deul descris de autori, e nevoie de cirea 500 W putere instalata. O baracd in care sé incapi 50 stupi, ar trebui foarte bine izolaté termic, pentru ca o sursi de c&ldura de 500 W sa pro- duc& un efect sesizabil. $i in orice caz se pierd doud avantaje importante ale incalzirii cu sursi de caldura in in- teriorul stupului: ‘eliminarea umidi- tAtii din stup si efectul fundului in- cAlzit asupra albinelor c&zute de pe rame (descris mai sus): Folosirea unei sobe in baraca in care s-au adapostit stupii, sau pe pavilionul inchis, mai are si dezavantajul unei incdlziri cu intermitenfe, pentru cé nu e de pre- supus ci se va putea asigura ,foc continuu“, Ori, se stie ce efect are’ ast- pra familiei de albine, alternarea frec- vent’ a cdldurii cu frigul. ‘O solutie cu bune rezultate pare a fi introducerea stupilor — in timpul jernilor geroase — {ntr-o pivnité in care temperatura se mentine practic constanta tot timpul iernii, Autorii cu- nose un stupar din Sibiu care, in iarna 1984—1985 si-a introdus cei 20 de stupi intr-o. pivnité in care tempera- 15tura s-a mentinut in permanent& in- tre 3—4°C gi in care stupii s-au com- portat foarte bine, iesind in primavara sandtosi si puternici. Dar o pivnita bine construité si inc&pAtoare nu e la indemina fiecdrui stupar. . Autorii au experimentat si ei intro- ducerea unor stupi in incdperi inchise si bine izolate termic, Rezultatcle au fost contrare asteptarilor. Inchiderea stupilor intr-o inedpere prezinti ur- m&atoarele dezavantaje : — zilele cAlduroase, pricinice zbo- rurilor de curatire, vin fara preaviza- rea stuparilor si se risca in felul acesta pierderea .unor ocazii favorabile, de neinlocuit ; ‘— dac& in inc&perea fn care se in- troduc stupii, temperatura creste, in’ zilele mai cdlduroase, pind la 7—9°C, © parte din albine vor iesi din stupi, chiar dac& in incdpere se mentine in- tunericul. Montarea unor plase la urdi- nig poate evident impiedica iesirea al- binelor, dar duce la nelinistirea aces- tora, agitatia din stup continua intr-un astfel de caz, chiar dac& temperatura fin ineaipere scade la 2—3°C ; mentinerea umiditajii | in _stup. Eliminarea acesteia se face nu prin in- calzirea mediului exterior stupului, ci prin crearea unei diferente de tempe- ratuti intre interior si exterior, cu ajutorul unei surse de cAldura montat& in interiorul stupului. E . CONCLUZII @ Incilzirea electrici a stupilor se dovedeste in continuare a fi un mijloc deosebit de eficace de protectie a fa- miliilor de albine in timpul iernilor, $i in. special in timpul celor deosebit de_geroase. ®@ Se poate méri eficacitatea incil- zirii electrice prin adoptarea unor mi suri de izolare termict a stupilor si in special a fundurilor. @ Se poate reduce consumul de energie electricti necesar incdlzirii prin folosirea unei instalafii de reglare a ciildurii functie de temperatura exte- rioara. ® Incilzirea electrict poate fi folo- sitt pentru stimularea iesirii métcilor la imperechere, in special primavara si toamna. BIBLIOGRAFIE 1.1, Krafft: ‘Iernarea familiilor de albine in zona subcarpaticd a Mediasului. In Apicultura in Romania, nr. 1, 1980, p. 12—13. 2.1. Herlea, A. Herlea ; Inciilzirea electric a stupilor — partea I si II, Apicultura in Romania nr. 10, 1979, nr. 11 si nr. 12, 1979, pag. 11. 3.1. Herlea, A. Herlea : Ingrijirea_stupitor incdlzifi electric, Apicultura in Romania, nr. 2, 1980, pag. 8. PAPA AIA ORLA PRP PIPL PPL PPI PPP PL PPLE PLE LUCRARILB DIN STUPINA EFECTUATE LA TIMP SI DE BUNA CALITATE ASIGURA O DEZVOLTARE CORESPUNZATOARE A FAMILIILOR DE ALBINE 16O micé insecté care aduce mari foloase silviculturii, apiculturii si echilibrului ecologi Furnicile in circuitul biologic al padurii Dr. ing.‘Ion CIRNU, Emeric TEXE Rolul furnicilor in ¢omplexul bio- logic al p&durii este deosebit de variat si eficient. Pe baza cercetarilor efec- iuate in ultima vreme de o gama larga de specialisti, ca biologi, silvicultori, entomologi etc, s-au precizat functiile deosebit de complexe si importante pe care Je prezinti furnicile de padure si anume : — reproducerea populafiilor de in- secte diundtoare, prin distrugerea a numerosi dusmani.ai p&durii ; — protectia insectelor folositoare, indeosebi a produc&torilor de mana ; — aerisirea si imbundtatirea cali- tAfii solului prin furnicarele pe care le construiese ; — asigurarea covorului vegetal prin transportul diferitelor seminje de plante ; j — polenizarea speciilor de plante din zona forestier prin vizitele repe- tate pe care le efectueaz in perioada infloririi lor, in cautarea nectaru- lui ete. Din cele prezentate mai sus se pot coneretiza efectele deosebit de impor- tante gi eficiente, ce se rasfring favo- rabil asupra st&rii sanitare, a capaci- tAtii de productie si a echilibrului eco- logic al paduri Astfel, furnicile de padure prin ac- tivitatea lor, constituie un mijloc bio- logic important pentru mentinerea igienei padurii. In al doilea rind, sti- muleaz4 cresterea si dezvoltarea pro- ducitorilor de mana, a caror secretie serveste ca hran& pentru multe vietui- toare folositoare din padure si chiar pentru furnici. Apoi, contribuie la dez- voltarea si intarirea covorului vegetal, care ap&r& solul impotriva eroziunii si degradirii. De asemenea, contribuie la sporirea fructificafiei vegetatici pa- durii care’ serveste ca saminta, hrand pentiu pasari si vinat, precum gi ca in- grasamint pentru sol. ~ Referitor la actiunea dé combatere a daunatorilor padurii este interesant de remarcat ci, fn timp ce cu mijloace chimice se distrug absolut toate insec- tele, cu ajutorul furnicilor combaterea: este selectiva. Si anume, furnicile nu vineazi in general insectele utile, ca de exemplu : albinele, producdtorii de mana, piianjenii ete., ci numai pe cele d&uridtoare, impotriva c&rora duc 0 jupt& permanentd. Aceasta are . da efect nu numai o micsorare treptata a numarului de insecte d&unatoare ci gi provocarea unei stéri de neliniste continua ce se reflect’ negativ asupra dezvoltarii si inmulfirii acestora. In le. gatura cu aceasta, se relateazi in li- teratura de specialitate ca, in urma unui atae puternic. de omida, asupra unei p&duri de pin la care a distrus toatd frunza, a ramas numai o ,insulA verde“ care nu a’ putut fi devorata. Acolo s-aui gisit numeroase colonii de furnici din specia F; polyctena (furnica mici de padure), in proportie medie de 4 colonii pe hectar. Districtul de vin&toare al unei co- lonii_mijlocii de furnici cuprinde, in medie, suprafata din jurul furnicaru~ lui pe o raz& de cca, 50—60 ha. In ca~ zul coloniilor puternice, sfera de ac- fiune depaseste mult aceste limite. Considerindu-se c& 0 furnicé devo- reaz in medie pe zi numai-un singur déundtor (larva, ou sau adult) 0 colo- nie de furnici mijlocie, formata din 100 000 indivizi, distruge zilnic circa 100000 daunitori, ceea ce este deo- sebit de important pentru menfinerea igienii p&durii. 171. — Furnicar in zona padurilor de Fig. conifere RELATIT DE TROFOBIOZA Intre furnicile de pidure si producd- torii demand exista relatii de nutri- tie si stimulare — trofobioz’, Aceste interesante raporturi, intre cele doud grupe de insecte, au fost studiate in ultimii ani si clarificate. ‘Astfel s-a stabilit ci furnicile intre- tin si stimuleazi dezvoltarea produca- torilor de mana gi au in schimb din partea acestora asiguraté mana, hrana Jor energetic’ de baza, Pe linga aceasta protejeaz efectiv populatia de lachnide in stadijle de dezvoltare mai pericu- culoase, ca de exemplu in timpul nas- terii unei noi generatii sau in perioada depunerii oudlor. In acest sens in literatura de specia- litate* se citeazA cazul cind, in luna aprilie, pe un arbore de larice (Larix europea) exista o singura mated de Cinara laricis Ja care, in timpul nagterii au facut de straji 60—70 de furni ‘Acest fapt a fost hotaritor pentru ded- voltarea generatiilor urmatoare, deoa~ rece urthasii urmasilor primei_gene- yatii ad acoperit in timpul veri com- plet ramurile acelui arbore, furnizind si o productie insemnata de mana. Coloniile de Symydobius oblongus (afida mesteacinului) se dezvolta si isi conserva sintatea numai atunci cind mana secretata este preluata ime- diat de furnici, altfel acesti produ- catori de mana sint sortiti pieirii, ine- cindu-se in propria lor secretie. * Miller, H. : Die biologischen ‘Grundlagen der Honigtautracht, Stuttgart, 1967. 18 De asemenea, in Junile’ de vara fur- nicile protejeaza insectele producatoare de mani facind galerii la radacina mo- lidului, a bradului, pinului, fagului si laricelui unde, in perioada lipsita de hrana, lachnidele si se poata re- trage. In aceste lacasuri sint protejate de dusmani si usc&ciune si pot astfel supraviefui. Pe ling& aceasta, furni- cile transporta lachinidele in _anumite perioade chiar in cuibul lor (furnicar). Din observatiile efectuate s-a consta~ tat ca, in imprejurimile furnicarelor, fie ci acestea sint mari sau mici, ti- nere sau batrine, gasim totdeauna mai mult& mana zaharisité decit in restul padurii (foto 1). Aceasta intima relatie dintre furnici si producatorii de mana este deosebit de importanta si utila pentru apicul- turd, deoarece se reflect direct asupra recoltelor de miere ce se obtin in pa- durile cu furnici. Astfel, pe baza re- zultatelor experimentale obtinute mai multi ani de-a rindul in zona forestiera din judetele Cluj si Bistrita-Nasaud, s-a stabilit cd recoltele de miere ob- finute in p&durile cu furnici au fost aproape duble fatd de cele obtinute in padurile fara furnici. ‘ Concluziile acestor, cercetéri sint deosebit de utile si de importante, atit~ pentru elaborarea unei prognoze de lunga durata la culesul de mana, cit si pentru alegerea celor mai indicate vetre la culesul mierii de pidure. N.R. Conform celor relatate de au- torii articolului se cuvine subliniat cu hotiirire ci este foarte clart sarcina ce revine apicultorilor’de a proteja furni- cile, a inmulfi furnicarele al ciiror rol pozitiv in ecosistemul padurii a fost convingiitor demonstrat. Prin -aceste actiuni ei pot contribui substantial si eficient la pastrarea nealteratt’ a echi- librului ecologic al padurii si la spori- rea produefiilor de miere in folosul economiei nationale, pidurile consti- tuind o inestimabilé avutie a genera- fiilor actuale ca si a celor viitoare.Sa confectiondm singuri ~ PERFORATOR DE RAME Liviu PADUREAN Odat& cu dezvoltarea apiculturii sistematice si preferintele tot mai ac- centuate ale stuparilor de pretutindeni pentru stupul cu rame cu dimensiuni so lida fagurii artificiali dafi familiilor spre cladit, cu sirme, trase in prealabil in rame si apoi adincite in ceara, con- stituind in final adevarati faguri_ar- mati. Scopul urmirit este miultiplu : ca fagurii si fie claditi drepti, cu ce- lule de lucrtoare si s& fie cit mai re- zistenti spre a suporta in cadrul tem- peraturilor destul de ridicate din stupi greutatea produselor inmagazinate in ei si in plus si pe cea a albinelor, De cind practica stuparitului pastoral s-a impus tot mai mult, constituind azi pentru multi stupari aproape o nece- sitate, cerinta aceasta a devenit ab- solut obligatorie. Pentru a insirma~o rama, dupa o anumit schemA, se cere ca in anumite locuri ea sa fie perforati spre a putea fi insirmata. Perforarea trebuie si fie ‘de calitate, prin aceasta intelegind fap- tul ca giurile s& fie facute precis in locurile dorite de apicultori, iar gaura s& fie realizati daci se poate prin- tr-un proces de apasare — invirtire a corpului activ, care gaureste, spre a nu rupe fibrele lemnoase Ja locul per- forarii; Aceasta se realizeaz cel mai bine cu un perforator avind ca piesa activa un burghiu fin, actionat elec- tric. Constructii de acest gen stht mul- tiple si foarte eficiente. Pentru situatia c& localitatea sau punctul unde este plasaté vatra stu- pinei nu beneficiaz’ de curent electric sau ne gasim in pastoral, trebuie s& recurgem la un perforator actionat manual. Pentru a-mi ugura munca si a efectua o lucrare care si respecte cerinjele enuntate anterior, cu peste 25 de ani in urm& am construit un perforator actionat prin invirtire. il voi descrie sumar, numai atit cit s& ugurez construirea Iui de orice 1i- catus-sculer, dind indicafii in privinta respectarii unor anumite dimensiuni, in scopul bunei functionari a apara- tului si in final voi descrie avantajele si dezavantajele lui, Pentru intelegerea constructiei_ur- miariti figurile 1 si 2. Desenul din fi- gura 2 este atit de explicit init voi da detalii numai in privinta dimensiuni- lor si functionarii. Corpul aparatului ‘construit de mine are lungimea de 36 cm si e facut dintr-o bucat& de tabla groasi de 15 mm. Lungimea aparatu-— lui depinde de lungimea virfului activ al acului, care la mine e de 3 em, aceasta fiind apoi si masura bucsei de ghidare (fig. 2, reperul 10) si lun- gimea la care se adaug& inc 1 cm, apoi lungimea carcasei mobile si a catcase: fixe, La aceasta mai trebuie adaugat locul gol. pentru jocul bucsei virful de ghidare, cele doua bride, aa i Fig. 1 19axului, acul cu partea groas& si sub- tire si Jungimea mesei de reglare. Ar- cul plasat in cele doua carcase trebuie s& fie destul de puternic, pentru cd el face serviciul de readucere automata a axului in pozitia de repaus. Miscarea circular’ a acului este imprimata de san{ul bucsei de ghidare, iar recupera- rea se face pe canalul drept de la baza bucsei, Pentru a fi ghidat, axul are implantat un-cui fix ce se vede in de~ senul de detaliu al bucsci, In partea din faté a aparatului, in locul in care intra acul se gaseste plasat un surub- ues (15) ce are rostul de-a fi inlo- cuit dupd multé intrebuintare, cind lacagul in care intra acul se mai lar- geste. Datoritd fibrelor lemnului rame- Jor, uneori virful acului se abate putin in exterior de la gaura bucsei si inainte de a se potrivi exact, zgirie marginea ei si astfel cu incetul orificiul se lar geste sivatunci gaura rezultaté are in partea de iesire a acului fibrele usor indoite sau chiar rupte. Masuta din faji a aparatului are doua rosturi: de a regla inaltimea la care se face gaura si cele doud ghiare de prindere (13) din mas& sint reglate la. grosimea materialului de perforat (la mine de la 6—25 mm), Cu surubu- rile 17 si 19 se fixeazi masa si ghia- rele de prindere iar piulita (22) in care intra gurubul de reglare a indltimii mesei (14), 0 ridic& si 0 coboara pe aceasta dupa nivelul la care urmeazA a se face gaura, Posibilitatea de re- glare este de 20 mm. In figura 2 apar Ta baza corpului, fara a fi numerotate, doua aripi, care au rostul de a fixa cu doua cuisoare si mai bine de masa de lucru aparatul, care in principal este fixat cu surubul de blocare (20). Avantajele acestui_perforator sint urmitoarele: usurint4 in lucru, mi- nuirea lui se face cu un efort fizic minim, masa permite reglarea_inal- timii si locului unde se face gaura. Pa- trunderea acului este insofit’ conco- Fig. 2 — Perforator de rame : 7 — surub 11; 5 — carcasti mobild ; 6 — carcast fixa bucsi de ghidare; 11 — surub de stringere ; 13 — ghiard de prindere ; 14 — surub de reglare a indljimii mesei; 15 — bucgi; 16 — masa ; 17 — surub de fixare; 18 — plulijé de Dlocare; 19'— surub de prindere; 20'— gurub de Blocare ; 21 — corp ; 22 — piulita de reglare a inéiltimli mesel. “20mitent de o invirtitura complet si avind in partea din fafA intotdeauna © bues4 cu un orificiu perfect, gaura rezullata este foarte corect executata, fibrele’ lemnului nu sint rupte si re- cuperarea acului se face in momentul terminarii invirtirii, automat de cdtre arcu] aflat in cele doud un leat alaéturat pivotului dreptunghiu- VIRGIL SAFER 1969— 1986 i A incetat din viatt ingi- nerul Virgil Gh. SAFER in virstd de 77 ani, fost secretar al Comitetului’ Bxecutiv al Asociatiet Creseatorilor de Al- bine din R. 8S. Roménia, membru, al Consiliului Aso- ciafiei, om de o exemplara modestie, inaltt finuté mo- ral si probitate profesto~ nal. Nascut la 4 aprilie 1909 ta Galagi, provenind dintr-o fa- milie de C.F.R-isti, a urmat scoala militara ta Tirgoviste devenind ofiter actio tn anul 1931. Din. acest an a activat in riadurile armatei, trecind prin imai multe unititi mi- litare din orasele Birlad, Ti misoara si Bucuresti, fiind penstonat de invaliditate in nul 1958~cu gradul de co- lonel. Dupé iesirea la pensie din vindurile armatei s-a anga- Jat la transportur’. (RTA) Bucuresti, in catitate de sef de birou administrativ, func- fie ce a. detinut-o pind in anul 1959 cind s-a transferat la Asociatia Crescittorilor de Albine din R. S. Roménia. Concomitent a, absolvit fa~ cultatea de zootehnie deve- nind inginer zootehnist: in cadrul Asociatiei Cre- seétorilor de Albine a inde- plinit functia de inginer principal, secretar tehnic, ef sector tehnic, consilier secretar al Asociatiei Cresci- Jaterale. carcase. Pe 250 lei. torilor de Albine din R. S. Roménia. in activitatea desftisurata in cadrul Asociaticé s-a afir- mat pe tarim profesional si organizatoric dind dovada de multé putere de muncit, per- severenti, pasiune si compe- tenpa profestonala. Prin munca si activitatea depusd- s-a afirmat in mod deosebit in domeniut apicul- turii, flind unut din pionierii de bazd care a contribuit la inféintarea si consolédarea Asociatiet Crescittorilor de Albine din R. S. Romana, contribuind la dezvoltarea apiculturii din tara noastré. A publicat_numeroase ar- ticole de specialitate in re- vista ,Apicultura in Romd- nia“ sia participat cu lu- créiri de specialitate la nu- meroase manifestiiri apicole din fara si strdindtate (con- grese, simpoztoane, expozifit in Cehoslovacia, R, D. Ger- mand, Austria, Ungarta, Bul- “garta, Polonia, Grecia, ‘Tunix sia, Franja). A fost aprectat si respectat de apicu:torit din jart sé din straindtate, Jar in care intra axul, se marcheaz& distantele la care se fac gaurile si care sint tn general altele la leatul supe- rior si inferior al ramei, fafa de cele’ Dezavantaje: face o singuré gauré odata si aparatul cind am realizat pri- mul exemplar in anul 1960 m-a costat fiind unul din colaboratorit Gpropiati ai presedintelut Apimondiei. “A fost ales in forul suprem de conducere a Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania in functia de secretar al Comi- tetului Ewecutiv al Asocia~ fei, Pentru contributia adusd la dezvoltarea apiculturié din fara noastré @ primit di- ploma de onoare si diploma de merit a Asociatiei Cresc’i- torilor de Albine din R. S. Romania si medialia jubi- liaré 100 de ani de la infin tarea primet organizatli de apiculturé in RomAnia. Pentru’ activitatea depusi in intreaga sa carier& profe- sionald a primit numeroase ordine, medalit si distinchic ale R.'S. Roménia ca: — Ordinul Steaua blicli clasa a Vea ; — Ordinul Muncii clasa @ Ma — Medalia Muncii ; — Meritul Militar clasa Ia; —A X-a Aniversare a Forfelor Armate ale R.SR. ; — Bliberarea de sub Jugul Fascist ; — Medalia Sovieticd ,Vic~ toria* contra Germaniei’ fas- iste ; — Medalia A 20-a aniver- sare a Armatel “1941—1964 — Medalia Veteran din: Razbojul Antifascist* ; — Medalia Gata ‘pentra Muned, Sport* gradul T sit ; — Merite in sport. A fost un neobosit st -pa- sionat apicultor, un distins coleg de o inegalabild onesti- tate caruia ti vom pastra o nestearsdé amintire. Repu- 21APICULTURA — LITERATURA - FLOR @ SOARE e@ ALBINE (I) Prof Emilia POPESCU—DICULESCU, prof. Marin POPESCU-DICULESCU La o lecturé mai atenta, incursiunile in literatura ne ofera aspecte surprinzitoare. Printre multiplele unghiuri de recenzare proptinem apicultorilor-cititori o relafie ce Te-ar satisface apetitul de frumos : flori, soa re, albine. “'prinitatea o Intilnim fn cele mai diferite creatii, la autori de tot felul de orientéri, fn reviste, in manualele gcolare eto. Sint mai multe flor intr-un orag ro médnese decit in toaté Olanda* scrie Tonel Teodoreanu in romanul Lorelei (1). ,Dum- ‘neata — omule — nu simfi nevoia sit respirt © flare 7 Floarca-floare si floarea-simbol. La autorul sus mentionat, posesorul florilor este orasul teilor infloriji", Galatiul. Orice floare infloreste numai si numai pentru a fi iubita. Si cine le-ar putea iubi mai mult dectt albinele, cine le-ar putea mingiia mai tandru decit razele soarelui ?! Redaim, Iuat la intimplare ,un fragment din ,Lorele de I. Teodoreanu, unde intil- nim o adeyaraté expozitie de fori si par- fumuri: ,Ce flori tor ft plitcind lui Luly ? Trandafirli, lalelele, crinii, violetele, chipa- roasele, zarnacadelele, garoafele, azalecle, liliacul, mugcatele ?* (p. 80—81). In aceeasi pagina intilnim ,oleandri cu flori virginal roze", in la florile-flort pina la florile pomilor si fruc- tele lor. Tet inflorifé sint mulfi in tara lui Eminescu, poate tot atifia cite fete Dlonde sint pe malul Rinulut*. Versutile celui citat (si comentat in re- vista nr. 5/1986) si-au scuturat floarea sfinta Asupra sufletului unei {ri intregi, lMstnd parfum fri de moarte peste trecatorii vie- tii. Otilia Cazimix, o mare admiratoare a flo- rilor (casa din Iasi era o insuld-ntre flori), prinde aceste trel cuvinte de cinci ori in cinci versuri, in ,Pentru tine, primdvard” (2), amestecindu-le Intr-un Joc de o superba fan- tezie : ,Zumeet vin prin zarziirt, Oare/ Cinta, florile ‘la soare?. / C4 pe crengt de Hoare pline / Nu stil: flori sint, ori albine ? | Pen- tru cine 2...“ ‘Tot ce nee mai scump pe lu- me, copiii, sint identifica{i in Flori albe, flori negré, flori galbene flori..." De multe ort mi s-a pirut et albinele tit fadeute chiar din tumind® atirm’ Zaha- ria Staneu In ,Ce mult te-am iubit", p. 178 (3). Durerea scriitorulni ¢ cé mai multe al- bine au réimas inchise pe vecie in sicriul mamei lui, tocmal ,ele, edrora le placea atte de sult lumina $i cave numai ieri, sau poate chiar si azi, ,zburaserd din floare in floare* (p. 157). 22 ptoate culorile gradinilor, de . Revenim la o veche pasiune, la lectura far egal sadoveniand din ,Parul din ograda bunicilor“ (4), p. 7; »lar cea dintdi dimé- neatit de Pasti, toaté albimea aceea cintt cu sonuri subtirele si la fiecare floare vine in zbor cite-o albind, de-o priveste cu mi- rare si o pipitie cu cornitele". »Mi se wm: plea sufletul de pace, acolo, intr-un colfi- ‘sor de lume" méarturiseste Sadoveanu in po- yestirea ,Codrul’, cici ,piruul curgea fari- mind lumina... si florile si treceau albine prin soare ca niste scinteioare de aur", Cintecul de buduroi“ i-a fascinat si pe ‘tudor Arghezi, care a inchinat acestei_mi- cuje fiinfe cu suflet mare, versuri de o aleasti sensibilitate si gingasie in volumul »Prisaea" (5). In poesia ,Miere st ceard* (p. 12—13) intiinim trinitatea ce he-am pro- pus s-o urmirim : ,Fetele, albinele, | Au ju- rat sulfinele, | Tartna de soare.’/ De pe flori_ usoare...", Dup& parerea autorulut iCred ch va-ncipea { Intr-un stup sto stea" (aceeasi poezie). rip/oucutia revederii, nimeni nu lua sea- ma ta Floarea-Colilie, lujer zdmislét din. stele $i din soare, privind cu ochii inldcrimayi, cum. Aripioara, Fluturel si Albinija se ri- dicau cu artpi mai stravezii sé mai luct- toare, parc’ luaserd ceva din petalele florilor ef, si-o pardseau, leginafi pe apele albastre, Care in cea mai indepdrtata zare se uneau cu cerul, oglindindui striilucirea. (,Crdisoara Colitie”, de Yulia Muru), (6). Intr-un joc eu ¢opiii, Elisabeta Novae (7) tsi propune sa explice acestora, ce e bas- mul: ,fra, de-ms-amintese | ca asttizi pri- mavard, | cd. injlorea cetatea | si albinele umblaw din fMoare in floare. / Soarele strii- lucea cu putere / st pimintul era dulce | de rod si de miere..." Intr-un alt joc mn care Bu sint ploaia / tu esti curcubeul, / el e soarele,.. tandra ,autoarea, le propune $i alte yoluri: ycei mici, sintept albinutele / risipi- te-n cupele de flori | dupa miere st nec- tar... | Curcubeul va.réimine in joc / si va desena pe cer culorile / soarele se va prinde de mind cu vol, | cu albinutele $i florile. / Pe wrmi.. | soarcle va rémine tot soare / si voi tot Rarnice albinute". j— Un. fagure de miere drept mulfumire pentru cerceti tdi... din raze de soare... din floare de salcim! i-au spus albinele unei fetite.. din povestea ,Cerceii tai", de Titel Constantinescu 6). Imnul nuptial rostit de prima fecioara la jertfele dacifor sun& asa in ,Cetatea ne- muritoare’, de Constantin Dumitrescu (9) :»Toamnele pastreazd roduen piimint, pentru primaveri, pentru florile et timpurié, pentru albinele ei, pentru mierea pe care 0 cautd copiit ptidurilor, pentru chemarea soarelui". »Pe malul dinspre munti al Siretului tre- muré. in vdzduh zuzuit de albine si legdnau adierile mirozna dulee a florilor de cires albe, podoabe cuminti\in pérul galber al sdletilor, despletite pentru logodna cu soa- rele intru_ nasterea celor ce trebuie sd vind...“ marturiseste George Chiper_Dino- wrancee. in romanul cu iz istorie ,Fulgerui" a0). udochia Pavel in ,,Cordbioara de mestea- picteaza un adevi eden. apicol unde vintilnim ldptuct nflorite, urzicufe, ciubo- felele cuculut si alte flori, in toate cuto- rile. Din loc in. loc, albinel bondarii, vies- piile poposeau pe punte. igeau un put de somn, la soare, apoi zburau mai departe —_mailtumind pentru gazduire", (1) Multe alte exemple isi mai pot gisi i Jocul,-unele tinea nu ne-au intrat fn lectu- BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 1, Ionel Teodoreanu, Lorelei, Editura Emi- nescu, p. 75, 8081, 106. 2. Otilia’ Cazimir vol. Poezii", Editura pentru literatura,’ 1964, p. 245} 307. aria Stancu, Ce mult te-am_iubit, itura Albatros, 1983, p. 157, 178. 4, Mihail Sadoveanu, Cincizeci de ‘povestiri, Editura Minerva, 1984, p. 7, 90. 5, Tudor Arghezi, Prisaca, Editura retului, p. 12—13. 6. Julia Murnu, Floarea mérii, Editura Ion Creanga, 1974, p. 63. Elisabeta Novac, Ochiul de basm, Edi- tura Jon Creangi, 1981, p. 47. Titel Constantinescu, Omul de z&pada, Editura Ton Creanga, 1971, p. 50. Constantin Dumitrescu, Cetatea nemuri- toare, Editura Albatros, p. 66, 10. Georghe Chiper Dinograncea, Fulgerul, Bditura Junimea, Iasi, 1973, p. 226. Tine- rari, altele asteapta si fie descoperite, Aco- 11. perirea in poezie a celor trei cuvinte isi are farmecul ei si noutatea lor credem sd satis- faci curlozitatea si pofta de frumos, APLICATI IN PRACTICA METODELE INAINTATE DE CRESTERE SI! INGRIJIRE A ALBINELOR Seriefi redactiei care articole v-au plicut si cum v-au folosit ele in practic& si comunicati-ne ce doriti sd citi{i in viitor in paginile revistei »Apicultura in Romania‘, @ SCRIETI SI TRIMITETI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLE PRI- Yip TEMELE PROPUSE IN PLANUL NOSTRU TEMATIC PUBLICAT IN NR. 1/1986, @ TRIMITETI-NE DE ASEMENEA CORESPONDENTE CU REALI- ZARI DIN APICULTURA, DIN INTREPRINDERI AGRICOLE DE STAT, COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCTIE, FERME APICOLE, UNI- TATI APICOLE DIN SECTORUL SILVIC, INTREPRINDERI ANEXE, DIN GOSPODARM INDIVIDUALE, DIN ACTIVITATEA CERCURILOR APICOLE COMUNALE, ORASENESTI, MUNICIPALE, CA SI A CERCU- RILOR APICOLE SCOLARE. @ SCRIETI-NE DIN EXPERIENTA SI REZULTATELE OBTINUTE, DESPRE MIJLOACELE $1 METODELE FOLOSITE DE DV., IN SCO- PUL SPRIJINIRI ACTIUNI NEINCETATE DE SPORIRE A EFECTI- VELOR FAMILILOR DE ALBINE, DE MARIREA PRODUCTIEI DE MIERE, CEARA SI ROIURI, LAPTISOR DE MATCA, POLEN, PRO- POLIS ETC. Trimiteti-ne de asemenea, spre publicare fotografii pe teme apicole ce prezinti un interes general, realizate corect fotografic si cu contrast alb-negru si texte e. De asemenea, pentru tiparire pe copertele revistei primim diapozitive sau fotografi color, dar numai executate impecabil si care, de asemenea, sa fie reprezentative si de interes apicol general pentru cititorii nostri. MATERIALELE PUBLICATE SE REMUNEREAZA CONFORM PREVEDERILOR LEGALE, CELE NEPUBLICATE NU SE RESTITUIE AUTORILOR. Adresa noastré este: Redacfia revistei ,Apicultura.in Romania‘, str. Iulius Fucik, nr. 17, cod. 70.231, Bucuresti, sector 2 tura, Jon Creanga, p. 89. Eudochia Pavel, Inima pamintului, Edi-In aceasti luna incepe invatimintul See ec apicol de mas& ACTIUNI IN. SPRIJINUL PREGATIRIL TEHNICO-PRODUCTIVE APICOLE Vasile POPESCU Presedintele Cercului apicol ‘Timisoara Dezvoltarea_patrimoniului national apicol la nivelul parametrilor stabiliti pentru cincinalul in curs, necesita lua- rea, de ciitre organizatiile zonale ale asociatiei noastre (filialele judetene si cercurile teritoriale), a unor masuri or- ganizatorice menite s& contribuie in mod substanfial la ridicarea nivelului cunostinjelor practicarii apiculturii, corespunviitor cerintelor comenzii so- \ciale ce prefigureaz’i etapa actuala. Folosirea intregii game de forme, modalitati si manifestiri de propa- igandi tehnico-stiintified apicold_asi- ‘gurd condifiile necesare integririi tn ‘vatimintului cu cercetarea si produc- fia apicold in toate sectoarele apicul- 4urii (de stat, cooperatist si individual). Jn acest sens, esentiale sint formele de ihvatamint care constau in: cursuri apicole de masi — ciclul 1 pentru in- Cepatori si ciclul II pentru avansati ; V. Popescu, presedintele cercului apicol Timisoara si Gh, Matei lector, prezentind deschiderea cursurilor apicole 1985/1986. (foto; Traian JIVU) 24 conferinjele lunare si mesele rotunde pe teme adiacente ; dezbaterile desfa- surate in cadrul cabinetului tehnic de documentare teorctica si practica, schimburile de experien{& si asistenta de specialitate in stupina, centrele de instruire profesionala si altele. Pe aceasta linie, filiala judefeana A.A. Timis a acordat o atentie deo- sebita pregatirii si organizarii temei- nice a formelor de insusire, perfectio- nare si aplicare in activitatea apicolé a celor mai inaintate si moderne me- tode tehnice de crestere si intretinere a albinelor. Astfel, an de an s-au or- ganizat si desfagurat cursuri apicole de mast prin Universitatea cultural- stiintificd, al cror nivel tehnic s-a do- vedit a fi pe masura exigentelor scon- tate, iar numarul cursantilor a inre- gistrat continuu un spor ascendent. Un accent prioritar s-a pus pe desfasura~ rea activitatii de propaganda a tehnicii apicole prin conferintele lunare ce au fost axate pe dezbaterea celor mai im- portante lucrdri ce se impun a se efec- tua in stupina in perioada de toamna, iarna si primavara, astfel incit temele abordate s& fie la obiect in acel mo- ment. De un real folos s-au dovedit a fi si consultafiile acordate apicultorilor prin cabinetul tehnic, a cirui functionali- tate a fost asigurat’ saptaminal cite dou ‘ore. De asemenea, actualizind aforismul marelui istorie roman, publi- cist, orator, om politic si scriitor, Ni- colae lorga (1871—1940), cum ca: wradacina convingerilor este expe- rienfa“, un efect pozitiv asupra dezvol- tari efectivului familiilor de albine si a cresterii productiei apicole l-au avut schimburile de experienfii cu caracter tehnico-productiv ce s-au efectuat Ja cele mai importante si reprezentative stupine din judef. Actiunea s-a desfi- gurat periodic, sub conducerea unor practicieni experimentati, prin demon- strafii practice privind cresterea si in- trefinerea familiilor de albine in stupi de diferite tipuri, prin metode moderne de realizare a productiei apicole (in- tensiva, extensiv, stationar, pastoral,etc). Initierea si desfasurarea schim- burilor de experienfa au contribuit la amplificarea unui climat de colaborare si de intrecere, atit intre apicultor consacrati, cit si intre incepatori, pri- Iejuind un amplu schimb de opinil me- nit s& duca la stabilirea si adoptarea de catre participanti, a celor mai co- respunzéitoare procedee de practicare a apiculturii‘in conditiile specifice zonei de vest a {iri noastre, Ecou favorabil asupra dezvoltarii patrimoniului apicol |-du avut si fl au manifestarile ocazionate de sirba- torirea, in prima decada a lunii decem- brie a ,Sdptiminii Internationale a Apiculturii*, prilej cu care, in cadrul conferintelor ce ati loc, se face o rctro- spectiva ampla asupra inceputurilor acestei pasionante indeletniciri umane ce se pierde in negura vremurilor si a foloaselor ce le aduce populatiei pla- netei sub raportul alimentatiei si al sanatatii omului, O forma de pregiitire profesionala de mare eficien{&, ce considerim ¢& poate fi pus& la indemina celor ce indragesc aceast’ frumoas& si minunata indelet- nicire, ar putea-o' constitui repunerea in funcfiune a centrelor de instruire teoretica si perfectionare a apicultori- lor de pe ling stafiile zonale de ame- liorare si producere a ‘materialului bio- logic ale Institutului de cercetare si productie pentru apicultura de la: Maliuc — Tulcea si Maldaresti Vilcea. Reinfiinfarea acestor’ doud centre de instruire in ‘zone geografice complet diferite : unul in feerica Delt a Dundrii si altul in pitoreasca regiune colinar& subcarpatica Horezu, este una dintre cele mai fericite alegeri pentru desfasurarea instruirii profesionale si @ schimburilor de experienti dintre apicultorii din zone diferite, deoarece clima si peisajele imprejurimilor im- pletese in mod armonios frumosul si recreerea reconfortanté cu utilul in- deletnicirii apicole, pe masura prefe- rinfelor membrilor de pretutindeni ai asociatiei_noastre, Prin - continuarea si perfectionarea aplicarii in practicd a acestor forme de invatamint apicol, se asiguré garantia insusirii unei tehnologii superioare de practicare a apiculturii, chezasie a dez- voltarii si cresterii productiei_apicole la nivelul cerintelor actuale, in acord cu sarcinile ce revin tuturor apiculto- rilor din fara noastra. STATIA ZONALA APICOLA DIN TIMISOARA, UNITATE FRUNTASA A INSTI: TUTULUI DE CERCETARE $I PRODUCPIE PENTRU APICULTURAUn prestigios inaintas al apiculturi nationale JOAN MOLNAR-PIUARIU intr-un cuprinzator Reunind pe aproape 800 de pagini studii, note si docu- jente, volumul +,Retrospec- tive medicale’ care a vazut lumina tiparvlui in cursul acestui an la Editura Medi- cald, reuseste 84 fie o lucrare de interes major, nu numa pentru. practicienii din do- jneniul medicinii si farm4- Ciel, ci si pentru un public gam larg, receptiv la proble~ mele evolutiei acestei_nobile jndeletnicirl, dornic sd cu neasea mai’ bine modul in care au conceput si creat personalita{i- de seama din acest domeniu, 1 care au fram’ fnaintasi, modu! in care asis- jenta sanitard, orgenizarea $1 practicarea ei se intrepatrun- de cu alte ramuri de activi- tate, precum si alte proble- gne specifice domeniului, Din pleiada celor care semnea- za ecle mai bine de 100 de titluri cuprinse in volum este dificil de ales si mentionat un nume sau altul, data flind importanta autorilor "insist pentru evolutia asistentel sa- nitare in fara noastra. Voi semnala totusi pentru dum- neavoastra, c& sub redactia competenta a —_doctorulul Ghenrots Brdtescu, au. cola- rat la* realizarea _acestel doctimentate lucrari nume de jmare rezonanta ale stiintei medicale romanesti cum ar fi: prof. dr. doc. Nicolae Cajal, ar. Stefan Clulei, conf. dr. René Duda, prof. dr. Ni- colae Dunitre, conf. dr. farm. Zisi St. Parsirotu, prof. dr. doc. Francisc Popescu, dr. doc. Victor Sthleanu, conf, dr Mihai Sefer, prof. ar. doe. Iosif Spielmann, prof. dr. doc. Vasile Tomescu; personalitati din alte domenii de activitate: “dr. Marin Bucur — Institutul de isto- rie si teorie literari ,George Calinescu* — Bucuresti, dr. 26 Paul Cernovodeanu si ar. Constantin Serban —_ Insti- tutul de istorie Nicolae lorga® — Bucuresti, Alewan- dru Marinescu. — Muzeul de istorie natural ,Grigore An- tipa" — Bucuresti, dr. Dumi- tru Sandru — Institutul de istorie si arheologie A.D. Xe- nopol*'— Iasi, Mihaila Ser- ban — Institutul de cerce- tare 51 productie pentru api- culturé—Bucuresti, Florian Téndsescu — Centrul de studii sociologice al Univer- semual sitili Bucuresti, precum 1 personalita{i de peste hotare cum ar fi dr. Trevor J, Hope (Anglia), prof, dr. Arnold Huttmann (R.F.G.) si alti, De asemenea, in volum sint in- cluse texte ale unor per- sonalitati care au intrat de- finitiv. in galeria de aur a medicinii romanesti_ cum au fost Carol Davila, Cor- stantin Sdndulescu, Leo- nard Sadrdteanu §. Studiile si documentel fatiseazi cititorului nu nu- mai aspecte din viata gi ace tivitatea unor_somitafi, cum ar fi Vietor Babes, Marcu Cajal, Alexandru Cosa cescu, Dimitrie Mezin- cescu, Stefan Odobleja, D. Danielopolu, Francise Ratner, ori probleme de jatroistoriografie, de analiza a unor momente de virt ale luptei pe frontul eradicarii unor epidemii, ci si proble- matica Jargé 2 intrepditrun- deri activitatii din alte do- menii cu cea de asistenta sanitaré — muzica si medici- a, aspecte medicale In ope~ rele literare ale unor scri- Htori celebri ca de pilda B. volum de istorie a medicinii P. HASDEU, I. _L. CARA- GIALB, W. SHAKESPEARE, THOMAS MANN. In citeva studii sint relevate o serie de preocupari actuale _pri- rientéri si* perspective nitara, precum $i in fica mondial a sandtatit in volum isi_gaseste locul un merituos studiu asupra conceptiei lui Joan Mol nar- Piuariu despre apicultura si produsele apicole, ai cdrui autori — Victor Daghie, Na- dia Nicolau si Mihaela Ser- ban — ne prezinta meritele deosebite ale medicului si car- turarulni — transilvanean in studierea sistematic’d a vielit albinelor, a_comportamentu- Jui acestora in functie de fac~ torii de mediu meonjurdtor, a modului in cate stuparul poate exploata in folosul u- .man, rational, ceea ce natu- ra ii pune cu darnicie la in demina. Dintre efrtile de api- cultura. ale stralucitului ex- ponent al iluminismului tran- silvinean, considerat de cer- cetitori in istoria apiculturii drept primul autor al unel carti de agricultura tn stu- diu este amintita Economia stupilor, acum inti izvodtti si data de Joan Molnar, dof- torul de ocht in marele prin- fipat al Ardealului" aparata acum mai bine de 200 deani (in 1785) la Viena in limba romana, textul fiind .grafiat cu caractere chirilice. Autorii studiului au ales insd, fara a intra in detaliile tehnice ale lucrdrii, ,Povdjuire cu prasis cditrt sporitea stupitor* evidentiind prin ctteva exem- plificiri bine alese, corelate cu notiuni de biologie si api- cultura moderne, atit am- ploarea cunostintelor stiinti- fice cit si a preocuparilor de ordin didactic ale omului de stiinta ardelean care a in- feles ci baza empiricii tradi- fionalé a apiculturii trebuiesi fié preluata cu discerna- mint si rezervele de rigoare. Fste de ‘asemenea releyata cititorului importanta pe care Ioan Molnar-Piuariu o acorda insusirii temeinice a notiunilor teoretice in scopul aplicirii lor in activitatea practic. Autorii explici mn continuare faptul cd savantul ardelean nu face in scrierile sale referiri pertinente si ‘la obiect asupra folosirii produ- selor apicole in. tratamentul afectiunilor umane prin posi- bilul dezinteres al medicului si apicultorului ardelean in a depiisi subiectul pe care si-] propusese, precum si prin faptul ca’ oftalmologul Mo l- nar—Piuariu nu a mani- festat, din pacate, interes deosebit pentru popularizarea cunostintelor .medicale. Auto- ri sintetizeazq in finalul stu- bit roméne in lucririle stun- fifice, recurgind la expresti evocatoare si de un deo- sebit pitoresc cartea ut Molnar-Piuariu are si meritul de a fi pus bazele apiculturit moderne in Romé- nia. De altfel, este locul sé amintim c& intre studiile si documentele reunite in yo- lumul de fafa, personalitatea lui Ioan Molnar-Piuariu este evocaté si omagiata si in notele Ini Samuel Izsak privitoare la premierele édi- toriale medicale clujene, lec- tia de’ deschidere finuti de profesorul de oftalmologie in 1793 la Institutul medico-cl rurgical din Cluj inaugurind de fapt, tiparirea literaturii medicale roménesti. Tati deci, cum pe terenul fertil al confiuéntei dintre dou pasiuni — medicina si odaté moduri de actiune pen- tru ca generafiile viitoare si poata folosi benefic stiinga Inaintasilor. Este ceea ce evo- c& lapidar si modest Insesi cuvintele invatatului arde- lean: ,laré de veti folost ceva cu’ asté invdpdtura, va fi bucuria mea". In totalitatea sa, volumul »Retrospéctive medicale* se dovedeste o foarte ampla si cuprinzatoare lucrare de isto- rie @ medicinii. Faptul ci in acest volum fsi giseste un loc de cinste Joan Molnar- Piuariu un strilucit me- dic si apicultor ne bucurs, considerind si aceasti pre- zenti un aspect care intre- geste valoarea_publicatiei. Se cuvine si mulfumim autori- Jor Victor Daghie, Nadia Ni- colau si Mihaela Serban pen- tru strédaniile lor si sia diului importanta cirfii, re- marcind ci ype lUngd faptul ca oferit un model al _po- sibilitépii de utilizare a lim- re c&rturar drumuri si apicultura — geniul unui ma- poate deschide sintetizeazi tot- teptim cu interes roadeie unor viitoare cercetiri, Sorin BODOLEA apiculterulu Lucrari pentru luna decembrie Decembrie este prima lund de iarnd care de regul& se manifest’ pe deplin cu zapada, vinturi puternice, inghe- turi si mai ales umezeald. In_aceste conditii lucrdrile in stupind trebuie si fie cit mai sumare, rezumindu-se la : @ supravegherea si controlul mo- dului de iernare a familiilor de albine. Modul de iernare si starea unei fami- lii de albine poate fi apreciaté cu ugu- rinfé prin ascultare, faré a recurge la. deschiderea stupului. Deschiderea stupului si cercetarea familie iarna se face numai in cazuri de exceptie anume atunci cind prin ascultare con- statém stiri anormale care pun in pericol viata albinelor, cum ar fi, lipsa rezervei de hran,, prezenta soarecilor in cuib etc. Ascultarea obisnuit im lunile de iarna si mai ales familiilor- de albine la inceputul iernii se face o daté la 10—15 zile, apropiind urechea de pe- retele din fati al stupului. Unii api- .cultori folosese in acest seop gi este foarte bine un furtun de cauciue lung de 11,5 m, cu diametrul interior de 0,8—1,0'cm sau un stetoscop medical, care fi ajula s perceapA si sA inter preteze zumzetul albinelor si. condi- fille lor de iernare. Un zumzet mode- rat’si uniform arata ci familiile de al- bine ierneaz4 in conditii bune; zum- zetul puternic arati c& familia este in suferinté (trebuie verificaté cauza) ; zumzetul slab insotit de un zgomot asemanitor fosnetului frunzelor indic& lipsa de hrana ; @ inlesnirea si supravégherea unor zboruri spontane de curitire ale al- binelor care se pot ivi in ferestrele calde ale luni, Cunoseind influenta binefaciitoare a zborurilor de curdtire asupra activitatii viitoare si vietii. fa- 27miliilor de ‘albine, apicultorli pot crea Condifii pentrusrealizarea acestora. In acest séop, in zilele insorite cind tem- peratura depfgeste 13—14°C, dupa ce watra stupinei a fost curatita de za- pada gi presdrat& cu paie sau frunze tiseate, iar albina moart a fost inde- pirtati de la urdinis, dac& timpul este Gnsorit, pot fi ridicate capacele stupi- Jor §i saltelufele, pentru ca razele soa- yelui sA incailzeascd direct podisoarele. fn acest timp apicultorul nu trebuie s4 pirdseascd stupina, ci s& fie prezent si gata de a lua toate méasurile in cazul Schimbarii vremii. Dac& este posibil, stupii umbriti pot fi mautati la soare, finde’ albina dac& nu a circulat 10— 15 zile nti se mai rataceste, ci se orien- teazi la noul loc al stupului ; @ indepartarea fara zgomot a ZA- pezii sia ghefii formate pe scindu- felele de zbor gi pe capacele stupilor. ‘Aceast{ operatic se face cu ugurint folosind o mAturicd, atunci cind tem- peratura este de + 2—3°C; © protejarea suplimentar’ a stupi- Jor contra vinturilor si curentilor reci de aer. Apicultorii care ierneaza stupii in apropierea locuintei Jor, in zilele de viscol puternice pot folosi cu reaultate foarte bune folii de polietilend pentru protejarea suplimentara a stupilor. La fndreptarea timpului apicultorul tre- puie sk aibaé griji si sa indeparteze aceste invelitori, pentru a evita cres- terea umiditatii in stup. ‘Timpul suplimentar pe care il avem la dispozifie in aceasta perioada este bine sa-] folosim pentru : © continuarea reparatiilor Ja utila- jele apicole care s-au defectat in se- zonul precedent ; @ completarea cunostinfelor profe- sionale prin studierea literaturii de spe- cialitate, participarea la cursurile api- cole organizate de filialele ACA, te= ritoriale, schimburi de experienja si alts manifestari organizate in acest scop 3 28 @ contractarea cu filialele Asocia- tie Crescdtorilor de Albine a produ selor apicole pentru anul 1987 si apro- vizionarea stupilor cu materialele i utilajele necesare in sezonul activ. Ton POPESCU Prognoza meteorologica pentru luna noiembrie Commparativ ‘cu caractenisticile climatlee ale luni noiembrie,. finind seama de evo- jutia vremii in ani analogi din punct de vedere al cimpurilor de parametrii atmos- ferici, considerate. la searé mare pentru yard si Inceputul de toamna din. antl aces- ta, se asicapts 0 lund mai calda decit nor- jnal si eu. precipitafii situate In furul valo~ rilor medii multianuale ale Junii noiem- brie. Briul de presiune atmosfericd ridicata c= a dominat jumitatea sudici a_continentu- Jui european’ in, Iunile de vara. si de in- ceput de toamnd, determinind 0 nebulozi- tate redusi si precipitatii deficitare, se teapta si fie intrerupt in luna ce urmeaza deo suita de formatiuni ciclonice. In con Secin{é nebulozitatea va fi destdl de pronun- fata, vor cddea precipitagil cuprinse In ge- neral Intre 40 si 70 Vm. ‘Temperaturile minime nocturne vor mine pozitive in cea mai mare parte a Junii, datorita nebulozitayii ridicate, in cele mai reci nopti ele nu vor cobori in zonele de cimpie sub —5, —7°C. ‘emperaturile maxime ziua se vor situa jn general intre 8 si 14°C, fiind posibile si valori de 20°C tn sudul {arii, In putinele vile insorite, dar si temperaturi mai cobo- rite de 5°C fn intervale de timp cu ceati persistent’, care nu vor lipsi in aceasta lund. Vintul va prezenta intensificiri de scurta durata predominant din sectorul nord-vestic, mai ales in’ regiunile estice. Primele ninsori care in ‘mod obisnuit apar in luna nolembrie vor fi mai intirziate fn acest an si nu vor acoperi intregul te- ritoriu al {arii. Cornelia POPFRANGOIS HUBER, APICULTORUL NEVAZATOR Frangois Huber s-a nascut la 2 iu- lie 1750, la Geneva, Provenea dintr-o fa- milie mixta ta- tal era de origina. germana, iar mama — de origina’ fran- cezi. Frangois s-a interesat ined de mic de toate viefui- toarele din jurul ‘sdu ; .{l distrau stiintele naturale si fi- zica. La liceul din Geneva a acumulat numeroase cunostinte despre natura, utilizate pe deplin mai tirziu, in de- cursul perioadei tra- gice din viata sa. Primele semne ale gravei maladii de chi ce avea sA-l afecteze s-au mani- festat pe cind Frangois avea 15 ani, Miopia crescinda a“finlui I-a obligat pe tatal siu — cetatean stimat si bine Situat al orasului Geneva’ — s& fntre- prinda cu Frangois o calatorie la Paris, 1a un medic faimos, Acesta a constatat c& nu putea sa-l ajute. I-a recoman- dat si renunte la studii gi sA trdiascd ja fara. Sederea la tara i-a folosit ti- narului — s-a maturizat si-a acumu- Jat mumeroase cunostinte noi. Agrava- rea bolii de ochi nu a putut fi, insd, oprita. Indragise mediul sdtese si venit greu si se desparti de pricteni, cind a trebuit s& se intoarcé la Gene- va, La fara a cunoscut pentru prima data albinaritul si dragostea fatd de al- bine i-a rimas constanté pentru in- treaga sa viata. (La Geneva si-a gisit curind si o a doua dragoste, cu nimic mai putin fier- binte decit prima, La virsta de 17 ani, inca de atunci pe jumatate orb, tind- [cain memoriomac rul a cunosctt-o pe Marie-Aimée Lul lin, fica primarului Genevei. Cei doi ~ indragostiti voiau si. se c&satoreasca. Boala lui Frangois avansa cu pagi ra- pizi ,astfel incit la 18 ani a orbit pe deplin, ceea ce i-a ridicat si mai mult pe parintii fetei impotriva acestei s&torii. Tindra pereche, lipsité de apro- barea si binecuvintarea p&rintilor pen- tru_a se c&s&tori, a trebuit s4 astepte ined sapte ani, pind la atingerea majo- ratului si abia.atunci a avut loc nunta. Pentru Frangois, complet orb, aceas- ta a insemnat fericirea vietii sale, de- oarece Marie Lullin i-a devenit nu nu- mai sotie, secretar& si credincioas& co- laborare, ci si lu- mina ochilor, prin care lua cunostinta de lumea din jur. Si, deoarece avea un talent de cerce- tator innascut, in curind a trezit aten- tia contemporanilor sdi prin observa- tille si descoperirile sale. Soarta sa tragica, emofionanta, precum gi ferici rea cdsniciei sale au inspirat pana ma- relui scriitor francez Voltaire, precum -si a doamnei de Stael, care, la fel ca si numeroase alte personalitati ale vre- mii, lau vizitat pe Huber la Geneva. Dup& 0 casnicie armonioasa de 40 ani, Frangois Huber si-a pierdut sofia, des- pre care afirma mai tirziu: ,Cité vre- me a trait, n-am stiut ce inseamna s& fii orb“. Un pretios colaborator in ale apiculturii i-a devenit fiul sau, Pierre, mai tirziu si el renumit prin cerceta- rile sale despre viaja furnicilor, Un ajutor inc& si mai mare l-a dobindit de la un servitor in virsta, mai tirziu devenit un respectat membru al fa- miliei Huber, Frangois Burnens. Harnic si inteligent, Burnens era rea- lizatorul ideilor lui Huber. 29Potrivit reprezentarilor lui Huber, Burnens a construit un stup de obser-. vatie din sticla, unde, al&turi de Marie Huber, au putut asista Ja depunerea oudlor de catre mated, la razboiul dus de albine impotriva trintorilor la sfir- gitul verii s.a. Tot astfel, el a desco- perit ci mitcile nu se imperecheazd fn stup, ci in aer, fn afara acestuia, cA hrana constituie principalul agent de~ terininant al faptului daca larva se va transforma intr-o Jucratoare sau in- tr-o mate’. De asemenea, si-a dat sea- ma c& larva de albin& fsi ese un co- con, cd polenul este necesar pentru asi- gurarea fertililatii mateii si sporivea populatie: familiei de albine si cé ceara este produs& de lucratoare in or- gane specializate ale corpului lor. Yaloroase observatii-a realizat Huber si in leg&turd cu roirea familiilor de albine; @ observat roirea in stupi de sticl&, de concepfie si constructie pro- prie, cu elemente mobile, desi nu cu- J nostea inci ramele. Huber a fost un cercetiitor deosebit de onest si meto- dic. Observatiile, realizate impreuna cu Burnens, erau repetate, si abia apoi rezultatele astfel verificate au fost da— te publicitatii, in 1792, la Geneva, sub titlul Nouvelles Observations sur les Abeilles“. Cartea, scrisi in forma unor epistole, adresate prietenului séu, na- turalistul Charles Bonnet (de men- fionat c& aceasta lucrare a aparut cu trei ani mai tirziu decit cartea apicultoru- lui ceh A. J. Jani§), a fost tradusd in englez&, germana si rus4. Nu se stie dac& a fost vreodata tradusé si in limba ceh’. Cea de-a doua lucrare a lui Frangois Huber este dedicaté pro- ducerii cerii de ‘cdtre albine. Postum, a fost editata si corespondenta sa cu na- turalisti faimosi ai vremii. 30 Personalitatea apicultorului orb Frangois Huber a trezit interesul lumii stiinfifice si literare si, incd din timpul vietii, i-au fost acordate nume- roase onoruri si distinetii. Ca una din- tre cele mai inalte cinstiri trebuie con- sideraté numirea sa ca membru al Aca- demiei franceze de stiinte. Numele lui Huber este purtat de o planta brazi- liana, Huberia lauriana, descrisi tn 1828 de botanistul elvetian De Can- dolle. Observatiile progresiste efectuate de Huber asupra albinelor i-au atras, insa, si numerosi inamici, in primul rind dintre apicultori. Rivalii sai fi mini- malizan activitatea, denumindu-l ,orb mitoman*, Cit de adevarate si de co- recte au fost obsérvatiile efectuate de apicultorul orb Frangois Huber au confirmat cercet&rile realizate in ur- mitoarele dowd secole si, in primul rind, de vremurile noastre, de cere: tare moderna, dotaté cu aparatura co- respunzdtoare. Frangois Hu ber a fost un cercetator al naturii talentat, har- nic si peste m&sura de capabil, care, in pofida boli sale, a vazut albinele mult mai bine decit un mare numar de contemporani ai sii vazdtori. Frangois Huber a murit la virsta de 81 ani, la 22 decembrie 1831, in casa fiicei sale, supravietuind doar cu citiva ani credincioasei sale tovaras de viata. Este ingropat Ja Lausanne. In suburbia geneveza Pregny, pe zidul unei vile, se afli o modest& plac’ de bronz care aminteste trecitorului ci aici a trait sia crescut albine cercetatorul orb al vietii albinelor Frangois Huber. ao es SS Prelucrare de Radu GRECEANU dupa arti- colul lui Oldfich HARAGSIM aparut in re- vista VCELARSTVI nr. 7 din 1986 je Oe eeeDOCUFIENTAR APIECOL DEGRIPATLVA Dectorul J. P. Bonimond, directorul Re- vistei franceze de apicultura si presedin- tele comisiei de apiterapie a Apimondiei, ne reproduce sfaturile transmise la televizor privitoare la gripa, pe care le completeazi cu un ,tratament de apicultor’. Pupa origine, gripa a fost botezat&. spa- niola ,asialicd, filipineaza... Despre cea spa~ niol’, ‘un’ profesor de la facultatéa de me- dicin’ din Bordeaux obisnuia s&_spund ca .este un domn pe care l-afi salutat acum doud zile pe strada si despre care aflati ca_va fi ingropat mine." Cel inai raspindit este insé virusul de tip filipnez, care d& o gripa mai putin grava, fira a fi ins inofesiva. Cazurile specifice, caracterizate prin febra de 40,8°, se inmul- fesc de la an la an, ele fiind ‘insotite de diverse boli respiratorii, Gravitatea lor consti in faptul ci pot sé omoare persoa- nele cu rise’, respectiv persoanele bitrine si cele cu afectiuni cronice. Nu exist ote- Tapeuticd specificd antigripala. Tot ce se poate face este statul la pat, evitarea fri- gului si a fumatului, La tnceputul unei epidemii, personale cu rise“ trebuie si se vaccineze, avind grije ca imunitatea se in- stituie dupa 10 zile, Terapia apicolé antigripala, oferita de dr. Bonimond consta din : — ceaiuri din plante medicinale, indul- cite cu micre. Este 0 combinatie ‘fericitd, intructt toate medicamentele sint in plante st toate plantele sint in miere ; — dezinfectia camerei si a cdilor ros- piratorit cu frunze de eucalipt, esenté de thym, de lavanda ; — polenul poate fi util in tulburdrile di- gestive produse de antibiotice; — laptisorul de matct. Doza de 1g pe zt timp. de 20 zile, in mai multe reprize, va fi administraté sub limba, fie tn stare pura sau in amestec cu miere. Laptisopul de mated va va ajuta sé ac- tionafi rapid impotriva periculoasei astenii postgripale, aceea care va face si re- curgefi frecvent la .fotoliu. In fond, vi- rusul gripal afecteazd si capsulele suprare- nale, care au ca misiune, intre altele, s& ne mentina tonusul, iar laptisorul de matpa, acest misterios cocktail, are renumele de a fi tonic si euforizant. (In: Revue francaise d'apiculture, martie, 1985, p. 128) CEA MAI BUNA METODA DE UNIRE, A FAMILIILOR SLABE Se cunose multe metode de unire a co- lonillor (aromatizarea albinelor, prafuirea cu faind, punerea colonic! mai ‘slabe peste cea puternicd si separarea lor printr-o pin- 24 ca s&-si uniformizeze mirosul, separarea printr-o foaie de ziar ete,), insd succesul lor, depinde de .imprejurarile In care se aplicd, de cules, anotimp, zi, ora zilei ete. Urmiatoarea metod’ are tnsi succesul asi- gurat, indiferent de conditii : Sa presupunem cd vrem s unim trei co- oni slabe’ intr-una singuré. $4 presupunem iarasi ca aceste trei colonii, cu circa 3 ra- me cu albine fiecare, sint alaturate. Incepem prin a deplasa in spate pe cea din mijloc si in locul’ei punem un stup gol. Desco- perim cele trei colonii si incepem s& mu- tam in stupul gol ramele acoperite cu al- bine, punindu-le intercalat cite una din fie~ care familie, pind se termin’. In prealabil, pot fi cautate matcile acestor colonii. si omorite dou dintre ele (cele inferioare), Insd nu este neaparat necesar, cici fn scurt timp ele isi vor reglementa singure situafia, In sensul c& va rémine una sin- gura ,campioand prin eliminare. Dupa cum se vede, unirea s-a facut sim- plu, si usor, fard' si se piardi o singura albina.- Daca *familiile de unit nu sipt al- turate (ceea ce este sigur), ne resemnim si pierdem culegitoarele a dowd dintre ele, circa un pumn de albine. De ce nu se bat albinele intre ele? Pentru ci au fost aduse intr-o cas& straind si se gisesc fn postura de straine, infri- cosate si uimite ci vecinele lor — pe care le cred stapinele casei — le cruta viata. Dupa aceasta situatie neprevazuti, ele ter- mind prin a forma o singura familie, in perfecta armonie. Cu totul altfel s-ar petrece lucrurile dacd am pune albinele din doua colonii in stu- pul unei a treia; in majoritatea cazurilor stpinele stupului ar face ua macel teribil. (Jacinto Naveiro. In: Gaceta del Col- ‘mentar, ian-febr. 1984, p. 44, 45) 31MIERE NORDICA Expertii sovieticl au estimat ci supra- fetele de paduri nordice, defrisate pentru instalarea conductelor subterane de gaze na- turale gi petrol, pot produce peste 500.000 fone miere anual ,cantitate egal cu produ fia medie nationalé. © intreprindere api- ColA experimentala a fost infiintata acum citiva ani ling& Urengoi. Principala resursit meliferai o constituie planta numita re coage (epilobium), prima care apare dup& ttilerea copacilor si instalarea conductelor. Productia acesteia este de circa 600 ke mie~ re la hectar, Mierea este placuta, verzuic si transparentd, cu miros delicat, Benefi- Ciarli_ ei sint muncitorii de Ja instalatiile petroliere si populatia local’. Apicultura nordicd nu este ceva nou. Prin anii 30, profesorul G. Ayetisian din Arme- nia @ experimentat-o cu succes in peninsula Kola, Revenind la intreprinderea apicola de la Urengei, aceasta cumpara in fiecare primavara roiurl la pachet din regiunea st- dica Tyumen si le _transpor 44 cu helicop- ferul. Pentru a-si asigura-necesarul in acest sens, s¢ intentioneaz’ organizarea unei pro-, ‘ductii_propril de roluri la pachet, mai ales ci aria intreprinderli apicole se va ex- finde la circa 2500 ha. Se vor infiinta, de asemenea ,stupine plutitoare, amplasate pe bareazuri autopropullsate, care vor circula din primavara pina in toamnai pe marile fntinderl de ape ce iau nastere din revar- sarile riurilor Obj, Irtis, Tobol si a_num rosilor aflueri{i ai acestora, Cu investi foarte mici se vor objine productit ieftine de miere, polen, propolis si ceara. Intreprin- deri similare vor fi infiintate si pe santic~ rele de prelucrare a lemntllui, precum si la alte societdifi de petrol si gaze din nordul U.RBSS. (In: Canadian Beekeeping, vol. 12, nr. 2/ 1985, p. 45) CRISTALIZAREA MIERIL Cristalizarea mierii este un proces natural, care nu modificd proprietatile biologice si medicinale ale produsului. In functie de di- mensiunile cristalelor se disting trei sor- tari de miere cristalizaté: cu granule mari (peste 05 mm), cu granule mici (05-03 mm) si miere dle consistenta cremoasd (sub 0,04 mm). Cantitatea si dimensiunile crista- Jelor sint influentate In principal de grant- jele de polen: cu cit sint mai mari aceste granule cu atit sint mai mari aglomeririle Ge cristale si°cu atit mai mici sint. cris- talele, Mierea trecuta prin filtre de nisip sar argila nu mai are polen sau alte substante proteice si deci se mentine necristalizata tin timp indelungat, Cunoasterea mecanis- mului cristalizdrii permite dirijarea aces~ tui proces, pentru obtinerea unei micri cu proprieta{i bine definite pentru consuma- tor, frinind sau accelerind , cristalizarea. in condijiuni naturale. De exemplu, cristaliza~ rea cu granule fine poate fi provocata in mod artificial, Pentru aceasta se adaugé Ja smierca ineilzité pind la completa dizol- yare o alté miere cu cristale fine, se ra- ceste la 14°C, ge last apoi si se linisteasc’ {2-14 ore la 4°C pentru cristalizare si apor 10—12 zile la 14°C. Se obtine astfel o mask cremoasa, ale carci cristale nu mai sint per- cepute de consumator, acesta simtind ca jmierea se topeste in gura®. ‘Temperatura Hecesard pentru o completa solubilizare a mnierii cristaline este de 35—40°C. Stratul _mai deschis la culoare, mai_ sfairimicios st mai putin dulce de la Suprafata unei mleri consta din cristale de glucozi neacoperite de lichidul intercristalin, format in princi pal din fructozi, ap’ liberd gi substante sa jubile in ap&; acest fenomen este normal pentru sorturile bine maturate, cu continut ridieat fn glucozi si scdzut In apa. Prin conservare la temperatur: acest strat dispare. Separatea lichidului intercris~ talin, mai inchis la culoare in comparatie cu mierea, nu este un defect pentru mie~ rea conservaté un timp indelungat si se eli- mind usor amestecind mierea. (Serpurnoi (LP). In: Peelovodstvo, nr. 12, 1984) Rubricd vealizaté de dr. J. OGRADA posses nen AN ST NY eitate Dee VIND pavilion apicol exceptional, Yelef. 12175 — Mihai Lazar. Braila P-ta Hristo Botev bloc D2 ap. 24 (29) Looowoww~w~$*A$49S9E@~@m~mw—; LN RESEBSES | 4 SOHN NAAT Tiparul executat la J. P. ,13 Decembrie 1918 sub cémanda nr. 4/272te DANS’ CE} NUMERO wa cwaqcesustuetesvibteuesc+ataseaueeecees! I, RECEANU : Hivernage des colonies sans dommages; C. MIU: Quelques infor- mations sur le nourrissement des colonies; P. NEACSU : Verification ct sétection des colonies trés productives; S. H. BASARAB: Nos douces abeilles devicnnes agressives ; St. POPESCU : Comment obtenir des grandes récoltes de miel et plus- urs famillies d’abeilles ; D. TEODOSIADE-THEOVID : Solarium apicole ;A. HER EA, Iuliana HERLEA : Procédés de protection thermique des ruches en hivver f CIRNU, E. TEXE: Les fourmis dans te cycle biologique de la forét; L. PAI REAN: Perforateur pour les cadres ; M. POPESCU-DICULESCU, Emilia POPESCU DICULESCU : Fleurs, soleil, abeilles; V. POPESCU ; Perfectionnement technique- oroductit en apiculture; * * * Francois Hubers, Vapiculteur aveugie ; S. BODO- LEA: Toan-Motnar-Piuariu dans un vaste volume d'histoire de médecine, Les lccteurs de Véntrager pewvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Départernent exportation-importation presse, P. Q. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucarest, rue Calea Grivijei, no. 6466, IN THIS ISSUE. 1s. eececseceeeceseeesceseeseeeteeecweeeeeweey 1. RECEANU: The successful wintering; C. MIU; Some tips about feeding the honey bee colonies; P. NEACSU ; Testing and breeding highly productive honey bee colonies; S.H.BASARAB: When do our gentle bees sting? St, POPESCU ; How to obtain big yields of honey, and more bee colonies; D. TEODOSIADE THEOVID: A beekeeper’s glasshouse; A. HERLEA, luliana HERLEA; Furthor devices meant to prevent warm lossen during winter ; I. CIRNU, E. TEXE: Ants in the life cycle of forests; L, PADUREAN: Frame drilling machine: M. PO- PESCU-DICULESCU, Emilia POPESCU-DICULESCU ; Flowers, sun, honey bees ; YV. POPESCU : Let's help improving the professional skill of the beckeepers 4 ** Francis Huber ,the sightless beekeeper ; S. BODOLEA : Ioan Molnar-Piuariu as written about in a ‘comprehensive volume on the past of our medicine. Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Importation Department, P, O. Box 12—201, Telex 10376 prsfir, Bucharest, Calea Grivitei St, No. 64—66, IN DIESER NUMMER I. RECEANU : Verlustiose Bienenvélkeriiberwinterung ;.C. MIU: Einiges iiber die Bienenvolkerfiitterung ; P. NEACSU : Nachschau und Selektion der leistungsfahigen Bienenvilker ; S. H. BASARAB: Wann werden unsere sanften Bienen angriff- sluting St, POPESCU: Wege zu hdheren Honigernten und mehrern Bienen- vilkern; D. TEODOSIADE THEOVID : Bienenvilkeriiberwinterung ; A. HERLEA, Tuliana HERLEA: Thermischer Bienenvilkerschutz wahrerd der Uberwinterung ; I. CIRNU, E. TEXE: Die Ameisen im biologischen Kreislauf des Waldes ; L. PA DUREAN : Wabenlicherungsgeriit ; M. POPESCU-DICULESCU, Emilia POPESCU- DICULESCY; Blumen, Sonne, Bienen; V. POPESCU; Mafnahmen zur Unter. stiitzung der, technisch-produktiven imkerlichen Aktivitat; * * *; Francois Huber der ide Imker; S. BODOLEA: Ioan Molnar-Piuariu, in einem umfangreichen Band tiber Geschichte der Medizin. : Auslindische Leser kinnen sich bei folgender Adresse abonnicren: ROMPRESFILATELIA, Departamentul export-import presi, P. O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucuresti, Calea Grivitei, nr. 64—66, B 39TOM HOMEPE ..........0sencene ewe sence sew eete eee e eee: H. PEYAHY; 3uwonxa nuesmmax cemeit Ges noreps; K. MHY: O xopmaenun nuesie nex cemet; TM. HAKUWY: Kontpoas w ceaekuna secokonpoayxKTHBHbx nYeRHHWX ceMeit; ©. X, BACAPAB: Koraa Moryr crath arpecciskumn mam Hesa0Gausue nipaui; Uf TOMECKY: Kax noaysurs asicoxne meaocGope w Gonbuie nucannex. cemeli; Il. TEO- HOCHARE TEOBHIL: Mueaononuni conapuh; A. XEPIA, (Osvana XEPJIS : Cnocobu Fépnveckoro samuiienna yasen anmofi; H. KBIPHY, E. TEKCE: Mypanen » Gxoaorn- eckom xpyrooSopore aeca; Jl. NANYPAH: Panowwuk nephoparop; M. NOMEGKY- MUKYSECKY, Emnana MOMECKY-AMKYECKY; Mnets, comue,’ nea; B, M0- TECKY: Meponpuatua no nonnepaXke mvenononnoh TéxHKO-npoayKTHBHO! noxroTOBKN; vee" e: epancon W6ep — nemommnd neronon; C- BOHONH: Hoan Moaunap- Tinyapwy — » conepmareasHom COOpuuRe no HCTOPHH MeAMLHHLA, Huocrparusie wirareau noeyr noaywre Kam seypyas o6pauyarce 9 POMMPECHHIA- TEU, Henapranenr sxenopr-unopr nevaru, [1 0. Bore 12-201, resexc 10876 npc@n, Byxapecr, ya. Kasea fpucuna 64-66,aaa, a rr gaa IN ATENTIA CITITORILOR NOSTRI! Aas rater Uta. Apicultura in Romania Perr tae Coen tone Cee LO CeCe 1 AORN MEUM RCL eNO SIM ere Gn TnS rem ee OST MTA ED ee eT ee ee eNO ey Cea Ete No Tr ee See Poe Pe iN ACEST SCOP REINNOITI-VA ABONAMEN- TUL ANUAL DEPUNIND SUMA DE 60 LEI PLUS 3 LEI SPEZE POSTALE LA ostea eu € axird apie pam eo in doeriata dea va TSU oe Deets tra PUTTS eee nT LCE eC eC JATLSA DATLADRESA DVS. 1D TOTODATA CODUL A ADRESEL PR CHI Neen A p CIT MAT EXACTA $1 MAL COMPLETA IND) POSTAL ST VERIFICIND INSCRIEREA COT TANTA DE INCASARE A ABONAMENTUL RESPECTIND ACESTE INDICATIL VA Vi TE ASIGURA PRIML REA REGULATA ST LA TIMP A REVISTE1 NOASTRE ! RSet eee ere COR nt eC TO OTe OCU Cea Aen NU UITA arent tul pentru a nu risca si ramineti cu colectia descompletata. Wee cro MOAT O00 ek INCASARE A ABONAMENTELOR: 1 DECEMBRIE a,c eRe eeu ur tae a A a a a a ca 4