Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Apicultura 1986 06

    Încărcat de

    Apicultorul
    20 vizualizări36 pagini
    Revista Apicultura in Romania 1986.

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revista Apicultura in Romania 1986.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    20 vizualizări36 pagini

    Apicultura 1986 06

    Încărcat de

    Apicultorul
    Revista Apicultura in Romania 1986.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 36
    Apic ultura in Romania Apicultura in Romania Revisti lunar& de schimb de experienté gi Indrumare metodologicS apicoli editat’ de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’ Rominia | nr. 6 % lunie 1986 CUPRINS 1 QS. BODOLEA: Cercetarea stiintifie) — avant post al dezvoltariitehnologice si introdu- cetli progresului tehnic fn apiculturd Anul 3§ Cc. MIU: O metodi modern de crestere a métcilor $i inmultire a familiilor de albine 5 I, DUMITRICA: Ratdcirea albinelor Relatri de 1a apicultori 6 T. MARICAS; Cind se ajuta roll cu puiet 1 § St. POPESCU: Materiale corespunzitoare pen- tru objinerea fumulul 8 ¢ 1. CIRNU: Mustarul, o important& sursi de nectar si polen , 41 @ M, LISOVSCHI, Florica ANDREESCU: Cadru pentru transportat stupi Din experien{a unor apicultori 14 @ L. PADUREAN: Topitorul solar 13 2 Rezultate ale cercetiirii stlintitice Cristina MATEESCU, Flena PALOS: Studil privind actiunea antimicrobiana 4 veninu- lui de albine 20 § V. LUPSAN: Ursii si stupinele 21'@ * ¢ *: Am ales’ pentru dumneavoastra una dintre numeroasele scrisori adresate redac- fiel: C. COSTEA — Dialog intre generatil 23 @ Emilia POPESCU DICULESCU, M. POPESCU DICULESCU: Albina ,proverbial&* 24 § V. POPESCU: Consfituirea de la Timisoara a redactiel cu cititorii s1 colaboratorli re- vistel 26 3 N. NICOLAIDE: In memoriam: Johannes Dzierzon — 175 ani de la nastere 27 § +DOCUMENTAR APICOL 30 § CALENDARUL APICULTORULUI 32 & PROGNOZA INFLORIRM TEIULUI ALB Coperta I: ,Pe un picior de plai, Pe-d gurd de rai... (foto: Constantin DINA) rains aa ASOCIATIE] CRESCATORILOR ora al eer eer ee CLS Reet Saas Recor) RTO Tan NT ener t aN My tent te eC NG) irene core. rot ice Nap eee ACM Sa eie} re: Seas el Conca ert ETO SPATARU Pe RUMOR oo) Coico UM ay Ceti Ta oats seer Oar tT amy Seo as aS orate em vata en erate NOME TEN : SC temest rece emt ONIN Teen yoicnes ret eee eae SVipu ean En NOLIN T (ole EWTN On U ONT] LOR DE ALBINE DIN VEIN Oc eS emm TTT iSite tems iee eres TIPS eae Cerne seme rE we eee PTET MmrTLTar Ce terties Teer ITO En TCO ene tee? ere Cae eee ca Poni on Tian filialele A.C.A, @ Cititorit dit Cicer eceemnat Protaras Oe eee Porte tstelgat Sas a pear iver immer TCT? roar ybe me eo) i San Poe RCL sss Pome ern it ian) CERCETAREA STIINTIFICA—AVANPOST AL DEZVOLTARI TEHNOLOGICE $I INTRODUCER PROGRESULUI TEHNIC IN APICULTURA Sorin BODOLEA Institutul de cercetare si productie pentru apiculturd al Asociatiei Crescito- rilor de Albine din R.S. Romania si-a cistigat un binemeritat renume atit in fara cit si in strdinatate datorit’ unor rezultate de exceptie obtinute in activititile de cercetare stiintified, rezultate care au fost rapid implementate in productie, asi- gurind astfel pirghit eficiente destinate introducerii imediate a dezvoltarii tch- nologice si progresului tehnic in apicultura. Asa cum cititorii nostri_au putat con- stata, in paginile revistei au fost gazduite aproape numr de numar o scama de valoroase maieriale elaborate de lucratori ai institutului, in ideea c& prin publi- carea unor asemenea articole s-a contribuit Ia punerea in circulatie a celor mai interesante si oportune rezuliate ale cercetarii stiintifice fundamentale dar mai ales aplicative. Este demn de subliniat cA fiecare colectiv al institutului (care in acest an implineste 12 ani de Ia statuarea in actuala stractura), este o1 ductie astfel ci rezultatele cer Trebuie mentionat dere in ultimele doua decenii, ‘Tot in aceast& perioad’, apicultm boririi Programului_de dezvolt: aprobat in sedinta Biroului Po 24 ianuarie 1986 si adoptat de plenara nora) al_partidutui social, Consiliul_ sti In a doua decadi a luni martie ac. (in zilele de 13 5i 14 martie) am a stralucita demonstratie a capacititii creative care atesti calitatile deosebite ale lucrato- rilor institutului, capabili si rezolve sarci- nile izvorite din comanda socialA despre care vorbeam. ‘Aceasté demonstratie s-a_produs cu oca: zia SPSIUNIT ANUALE DE REFERATE STIINTIFICE, sesiune la care au_partici- pat ca invitati de onoare. tovarasii_ Mihai Florescu, Ministru Secretar de Stat la Consiliul National pentru Stiinté si Tehno- logie si prof. Tiberiu Muresan, Presedin- te al Academici de Stiinte Agricole si Sil- vice. Dupii cuvintul de deschidere al ing. Aurel MAlaiu, directorul institutului, asistenta — formata din cadre de conducere ale Co- mitetului Executiv si din refeaua teritoriala (secretarit, si presedisitii filalelor judetene) @ Asociatiei noastre, cercetatori, specialisti, cadre didactice si apicultori experimenta- ganizat intr-o conceptic global integratoare avind gi cite un puterni ‘ii sint validate nemediat in conditii de productie. daca cercetarea stiintific acest an 56 de ani de activitate intr-un cadru organizat, amplificarea activil si cresterea cantitativa gi calitativa a rezultatelor cercet precedent, dezvoitare materializat’ prin sporirea liilor de albine ca si a. productiilor apicole amplu diversificate in ultimi sigur ea aceste cresteri nu ar fi fost posi Tocmai aceste bune rezultate inregistrat a apiculturii in cincinalul 1986—1990, program ic Executiv al Comitetului Central al P.C.R. din irgité din februarie ac, a Consiliului Na= {ional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicultur Pornind de la prevederile si obiectivele inscrise in Program, program clabo- rat sub directa indrumare a tovarisului NICOLAE CEAUSESCU secretaral ge- jostru, considerind acest document drept principala comanda tific al institutului si-a structurat intreaga_activitate avind in vedere indeplinirea si depasirea sarcinilor ce revin apiculturii nationale. sector de pro- roméneasci aniverse ii s-a produs cu preci romaneaseA a cunoscut 0 dezvoltare fara ta a numarului fami- ani. De- le fara aportul cercetiirii stiintitice, in productie au stat la baza ela- cele si Gospodaririi Apelor, tori — a participat la expunerea a 30 de re- ferate intocmite de cercetatorii institutului si alli colaboratori precum si a inci dou’ comunicari apartinind unor apiculatori ex- perimentatori. Tn cadrul sectiunii Genetica gi amelio- rarea albinelor trei referate au abordat pro- bleme de maré interes teoretic si practic privind reproductia albinelor. Diferentierea gonadelor si provesul de gametogenezi in curstil ontonezei — autor : biol, Sorin Ver- nescu, evolutia organelor reproducatoare la trintorii de diverse proveniente '— au- tori: ing. Cecilia Popescu si dr. Steluta Dumitrescu; anestezia si introducerea ovulatiei la matcile insdmintate instrumen- tal — autor : ing. Adrian Siceanu sint in ordine cele trei referate. A urmat un referat privind elemente de imbundtitire a teh- nologiei de producere intensiva a miatcilor in unitati specializate — autori: ing. Ste- lian Onea si biol. Maria Dragan si un referat asupra structurii segmentelor tu- bului digestiv la dlbina Iuerdtoare — au- tori: conf, unv. Maria Suciu si biol, Ca- lin Tesio de la Facultatea de biologie. Sectiunea de Resurse melifere i poleniza- re a fost reprezentati de douii referate de profil, primul evidentiind capacitatea me- lifera’ a speciilor Echium vulgare si Pau- lownia imperialis (despre aceasti din urma plant’ s-a publicat un material la pag. 16 din numiral trecut al revistei) — autori ing. Gabriela Dobroteanu si ing. Mie Balana, biol. Blena Grosu si ing, Gri- gore Fota. Avelasi colectiv de cereetare a prezentat date interesante asupra capacité{ii melifere si atractivitatii pentru albine a unor soluri si hibrizi de floarea-soarelui din cimpurile de concurs si selectie. Sectorul de Patologie apicola a fost pr zent la sesiune cu trei referate care au abordat in ordine: 1. probleme legate de combaterea acarianului Varroa Jacobsoni ca urmare a efectului unor substanfe acaricide administrate prin fumigatii — autori: di Mircea Marin, dr. ing, Jon Rusu, dr. Dan Ionescu, chim. Emilia Bursuc, dr. Paul Agache; 2, elaborarea unci nol me- tode de infectic’ experimental in nosemoza albinelor — autori : dr. Mircea Marin, dr. ing. Ion Rusu, dr. Dan Loneseu, dr. Paul Agache! 3. determinarea toxicitatii unor substante chimico-terapice fail de al- bine — autori dr. Mircea Marin, dr. Dan Tonescu, chim, Emilia Bursuc, dr. ing. Jon Rusu. ‘Tehnologia produselor apicole — un sec- tor infiintat mal de curind a supus atentici sesitinii Cinel referate. Evidenjierea para- metrilor fizico-chimici determinanti ai cali- albine — un produs cu Jn apiterapie — autor: bioch. Ecaterina Constantinescu; Im- rului direct reducdtor din laptigorul de mated si apilarnil; Cercetarea prezentei azo- fatilor din polen $i pasturi — autoril aces- tor dowi referate : dr. Nicolae Popescu, bil Featerina Constantinescu; Pvidenjierea reziduurilor si a inhibitorilor nespecificl din mierea de albine — autori: dr, Elena Tatu si Cornelia Gilea; Dife- ‘htierea microscopic a _amidonului de cristalele din sedimentul mierli — autor: bioch. Constanta Andrei, Colectivul de unclte, instalatii si utitaje apicole a prezentat cinci referate, Primele doui: Linke mecanizataé pentru fabricarea ramelor de stupi si Instalatie pentru des- hidratarea mierii, au avut ca autor pe ing. Elena Saiyulescu gi Paul Efremov. Celelalte dowd: Utila} pentru: extractla ce- ri din fagurii reformati prin topire si pre- sare in imersie gi solutii constructive pen- tru realizarea ‘nei remorel apicole cu capa- citatea de 20 de stupi, au fost elaborate de ing, Constantin Culea ,ing. Mihai Lisov- 2 sehi si ing, Vasile Alexandru primi doi specialigti find i autorii ultimului re- ferat, Desi nu era tiparit in programul se- sitmnii, avindu-se In vedere actualitatea te- mei a fost inclus in ultimul moment un re~ ferat despre un nou dispozitiv de extractie a cerii destinat micului stupar — autor: ing, Vasile Alexandru. aA doua zi a sesiunii a fost rezervata apiterapiei, un domeniu nou, in care fara noasira detine priorita{i mondiale, Efectele veninului de albine, liptisorulut de mate’ si propolisului asupra unor func- {ii imune mediate celular in vitro — primul referat al zilei a fost realizat de un colectiv format din farm. Minodora Isac, farm. Elena Palog si dr. Andrei Olinescu Un now produs’ sub forma de comprimate destinat ratamentului anemiilor feriprive ‘a constituit subjectul referatului intocmit de farm. Elena Palos si Filofteia Popescu Bioch, Cristina Mateescu si farm. Flena Palos au evidentiat factorii antica- rentiali — vitamine, enzime, microelemente — din produsul apiterapeutic ,VITAPOL", Bfectele ‘apiterapiei in afectiunile acute si cronice rinosinusale; rezultatele tratamen- telor cu propolis al ‘enterocolitelor cronic tratamentul colpitelor banale, cervicitelor crozive si metroanexitelor reziduale ou. pro- polis au constituit subiectele altor trei, re- ferate sustinute in ordine de dr. Cornelit Popovici, dr. Traian Olariu si dr. Ste~ fan Roma‘, reputati specialisti In apite- apie. Dr. Dumitru Giurcaneanu dr. Florin Serbanescu, biol. Iuliana Crisan, farm. Vasilica Cioca au relevat rezulta- tele obtinute prin tratarea cu solutie apoasé si unguent cu propolis a herpesului cuta- hat genital si a zonei zoster. Utilizarea pro- polisului fn produsele cosmetice a consti- {nit subjectul referatului prezentat de Con- stanja Pfeiffer $i Mariana Dumitres- cu, Dr. Constantin Drugeanu de la ca- binetul de sexologie al sectorului de api- ferapie al Institutulul de cercetare si pro- ductie pentru apiculturd a subliniat eficienta ‘apiterapiel in patologia dinamicii sexuale masculine si feminine. Ultimul referat al sectiei de apiterapie a avut ca tem rezultatele obtinute prin Aplicarea produselor apiterapettice biologic active sub form de micelii moleculare in umele afectiuni oculare — autor conf. univ. dr. Mircea Popescu. nN La sfirgitul sesiuniii, doi apicultori expe- rimentatori: dr. ing. Claudiu Ocrain, se- cretarul Filialei judetene A.C.A. Buziu si Gheorghe Niculescu au prezentat in or- dine comuniciile : Eficienta polenizirii eu (Continuare in pagina 13) O METODA MODERNA DE CRESTERE A MATCILOR SI INMULTIRE A FAMILIILOR DE ALBINE Constantin MIU TOON OOO tovarisul Nicolae Bérbule: SHOAL albine si cre: ' 0 vom deseric, POSEN IONS, De o mare importanté pentru viito- rul familiei de albine este selectiona- rea mitcilor. De regula, cresterea de matci se face dintr-o singurd familie (cea mai buna) si care printre altele sa aiba urmatoarele calitiépi: bund cu- legatoare de miere gi polen; sa con- struiasctt faguri; sti abi rezistenpit mare, mortalitate micé si consurr re- dus iarna; blinda; neroitoare; sit se dezvolte rapid in primévari; sti de- punt multe oud ; rezistentt la boli ete. Pentru a asigura CRESTEREA MATCILOR trebuie s& avem ‘urméito- rul inventar : un stup destinat special pentru cresterea mitcilor care de re- gula are sase rame, 0 familie selec- fionati de noi din’ care s& crestem matcile, 0 rama port botci, suport botci din plastic, pe fundul c&rora se lipese cu solutii adezive triunghiuri de textolit sau alte materiale, pentru a le putea infige tn faguri in locul unde dorim, botci artificiale pe care le li- pim pe suportul de plastic si un alt stup gol de aceleasi dimensiuni cu cel destinat cresterii de mitci. Rama port botci este construiti po- trivit literaturii de specialitate, cu pre- cizarea ci este bine si aibA numai doua rinduri de sipci cu botci si fard stinghia de jos in scopul de a nu in- Jatura ghemul de albine dintre cele douad rame cu puiet. AEA {n cadrul pregitirii apicultorior din sectorut 6 al Municipiului Bucuresti, Gpreciat ca tn foarte bun teoretician st practician a expus o metodé moderna privind cresterea miitcilor st inmulpirea familillor de 4 albine, din care a rezultat metodologia menfionatti mai os. g Se cunoaste cd atit pentru asigurarea perpetudrii spectei cit si pentr Z muiljire sau din cauza altor motive, determinate de stupar sau condipil specifice, albinele schimbti matea atunci cind ele constatt ct aceasta nu mai corespunde nevollor stumului. Dar, in condifiile actuale, schimbarea matcilor nu mal poate 3 i Jt Uasati la voia atbinelor. Schimbarea métcilor trebule astfel determinata incit acestea si nu stea in stup decit cel mult Woud sezoane. Aceastd stare de lucrurt, elt st nevola crestert, producfiet aplcole impun folosirea unud numer 5 miltct cu tnalte calitdfi st de aceea cele doud subiecte, inqnuilfirea fami rea de mitcl vor ft tratate impreund potrivit metodologiei pe care rit de Hor de NRA AANA, Botcile artificiale se construiesc, de asemenea, potrivit prevederilor litera turii de specialitate, cu precizarea cA se taie la 0 inaltime de 10 mm, folo- sind un sablon pe care putem shel consiruim singuri si o lama incdlzita, Stupul destinat pentru cresterea mitcilor se pregateste astfel + — peste stupul destinat cresterii mitteilor se asazi corpul fart fund din celéilalt stup, tm care se pun cinci rame cu puiet de toate virstele luate din alji stupi si o rama cu miere (sase rame in total) : — in 1—2 zile matca ureti sus gt depune out in alveolele libere ; — ina 10-a zi se verificd unde este matea si dac& este jos o listim acolo, dacit este sus 0 muti in corpul de jos cu rama pe care se giseste, duptt care separdim cele dou corpurit cu gratia Hanemann ; — dupit alte 9 z'le de la aceastt ac- tivitate toate celwlele din corpul de sus sint clipiicite. In dimineaja acestei zile luim corpul de sus, it punem cu celelalte parf ale tui in locul corprlua de jos, iar pe cel de jos i mutim in alta parte, ca un stup separat, dindu-i pa necesaré in hrtnitorul ulue timp de 2—3 zile. Prin aceasta asigurtim ca toate albinele care au plecat la cules saw mai pleact din corpul de jos, sii vinti in corpul care a fost sus 34 care 3 acum. este jos, creind in stup un spor de albine necesar cresterii matcilor ; — dupt 2—3 ore albinele constatii ca in stupul réinas nu mai au matclt si nici oud (larve) de unde si creeze © noud matci. Ca urmare, albinele intra in panict si acum este momen~ tui sai le venim in ajutor si st le de- ferminim si accepte botci cu larve fli viscuri. Acum introducem rama port botci cw larve cit se poate mat mick (chiar de 2—3 ore, dect in prima 2i in stadiul de larva) transvarzate in botci cu spatula din familia selectio- nati, dupi metodologia cunoscu — in ziua urmatoare se. verificd ra- ma creselitoare de botci si se vede cite larve au fost luate in crestere. Cu aceasta am incheiat partea pre- gilitoare a cresterii de matci si tre- cem la PREGATIREA NOILOR ROI pe numéarul botcilor luate in crestere, astfel + — in fiécare stup (cu urdinisul in- chis) se introduce cite 0 rama cu mult puiet cu albini cu tot; — tot in fiecare stup se scuturd cite o rama cu albine ; — punem la fiecare diafragma se- paratoare dupa rama cu puiet; —\introducem cite o rama cu mere dupi. diafragma ; — ageztim perna én spagiul rimas > — deasupra, peste stup punem o folie de polietilent. Roii astfel pregatiti se Jas& pina seara, cind aproape se intuneci dupa care fiecare stup se narcotizeazd cu tablete de azotat de amoniu (de Jabo- rator), folosind afumatorul cu jaératec de mangan, astfel : — se sufla prin urdinisul stupulut (vine inchis) In partea opust unde nu sint albinele pentru a nu le omort cu ctildura introdusti de afuméitor ; — ascultind, auzim cum cad albine- le narcotizate ; — putem verifica repede la citiva stupi stadiul narcotiztiri__albinelor care sti fie toate cizute jos; — cind se intunect se deschide wr- dinigul, se scoate folia de polietilend si dupt un timp albinele ist revin. A 4 doua zi este o circulatie mat redusti, dar in ziua wrmiitoare totul intr in normal si nici o albint nu mai pleact din roiul in care a fost introdusa ; — in aceastti perioada roiurile ts crese botci de salvare ; — in a 9-a 2i se deschid roiurile, se scot prin strivire toate botcile fara st mai riiminé larve ; — duptt circa 1/2 ort se introduce in fiecare stup cite o botci din cele crescute, care dupa cel mult trei zile eclozioneaza. Se verifick apoi matcile eclozionate gi cele care au malformatii (fara aript Sau picioare) se inlocuiesc cu alte botei. ‘In 5—6 zile matcile se imperecheaza si dup inca 4—5 zile incep sa de- puna oud. Cind matca a inceput si oud, in stup se introduce o rama cu puiet ch- pacit fara albine, pentru a asigura 0 eclozionare permanenta necesaré crei- rit cdldurii necesare in stup. Incepind de acum si apoi la inter vale de 2—3 zile introducem in stup rame cu faguri artificiali pentru mari- rea cuibului, la depunerea de miere sau depunerea de oud. Prin aceast’ metoda asigurim 0 dez- voltare rapid’ a stupului. Dacd nu gasim in comert tablete de azotat de amoniu le putem pregati singuri, astfel : pisim cristalele de azo- tat de amoniu ; le amestecim cu o pi- cAtura de albus ce oud; le presdm cu un sablon de lemn, intr-o feava astfel ca sa fie fn jurul dimensiunilor cu grosimea de 6—7 mm: si lungimea 10—12 mm. Se inealzeste cuptorul aragazului si apoi se stinge focul si se introduc tabletele pentru uscare, unde se tin circa 1 ora. Tabletele uscate se pastreazi infagurate fiecare in. hirtie si intr-o cutie bine inchisa. Cind toate operatiile metodei des- crise s-au termint avem stupul care a crescut matcile deja format, stupul ajut%itor de asemenea dezvoltat si roit asigurati in numarul pe care lam do- rit. Urmeaz& ca in continuare sa acor= dam roilor ingrijirile corespunzdtoare conform procedeelor cunoscute, RATACIREA ALBINELOR Jon DUMITRICA ae Practicind stuparitul pavilionar am intilnit nenumérate situatii in care al- binele s-au ratacit. Cauzele au fost multiple. Uniformitatea si ingramadirea prea mare a stupilor, amplasarea lor absolut regulat’ Ia o sursi de cules cu aspect uniform cum este floarea-soarelui produc dezorientarea albinelor, in toate fazele si cu deosebire la inceputul culesului mare si in primele zile de primavari, Albinele intoarse de Ia cimp se riiticese amplasamnt asem&nitor. Albinele mai batrine se ratacesc mai grew. Pentru ita pericolul acestor raticiri s-au i&cut o serie de studii. Doctorul Borhert, d-aibine vopsite, intr-o stupind pavilionara, a observat inca din 1928 cA imp de 19 ore si 30 minute din 2733 albine vopsite 96 sau 3,4%/o au ajuns vecini. In timpul culesului mare, ratacirea albinelor Ja stupii asezati in- tr-un singur rind a fost de 26,7 (din 809 albine voppite 216 au nimerit in stupii vecini). Dezorientarea creste cind stupii sint asezati inghesuiti, sint vopsiti la fel si amplasafi intr-un peisaj fari puncte de reper, deci fara o variatie in aspect. In tim- AANA TATA | pul unui cules mare, Borhert folosind stupi vopsiti toti in galben si asezati unul ling& altul a observat c& 49%» din albinele vopsite au nimerit in stupi h SOIT Personal am observat aceasta rita- cire a albinelor la culesul de la floa- rea soarelui din anul 1979. Dupa ce am asezat stupii in linie, la distante corespunz&toare m-am deplasat de par- tea cealalti a lanului unde fratele meu isi amplasase stupii. Acesta avea doua semiremorci, una cu 24 familii si una dormitor vopsitA la fel ca si pa- vilionul. A plasat dormitorul pavilion la umbra unui pom pe directia de zbor a albinelor. Am constatat in pri- mele ore si in zilele urmatoare, dar mai putin, c& albinele ce se reintor- “ceau incareate din lan, avind directia de zbor unde se afla dormitorul se opreau si cdutau s& intre in acesta. La fel, in anul 1983 dupa termina- rea culesului la un lan de floarea- soarelui, care a durat numai citeva zile, am mutat cele dou& stupine pa- vilionare la o distanta de circa 10 km, la un alt lan de floarea-soarelui care era inflorit. Dupa ce am parcat pavi- lioancle if aceeasi ordine ca gi la ve- chiul loc, am instalat stupul de control cu urdinisul in directia vest fata de est cum fusese orientat anterior, Diminea- fa, cind albinele au inceput activitatea, mare mi-a fost mirarea ca albinele ie- 2 in mas& si ajang in alti stupi daci acestia sint vopsi{i_la fel cu ai lor si au un i i veci AANA seau din stup iar la intoarceré incer- cau sd intre in partea opusi urdini- sului, adicA pe la est. Am fost nevoit s intore stupul cu urdinigul spre est. In general se pot observa urmatoa- rele particularitati in zborul albinclor din interiorul unei stupine in care stu- pi sint uniformi ca amplasament i culoare. La reintoarcerea de la cules multe albine care /se ratacesc sint atrase de zumzetul familiilor puternice si se indreapta c&tre rindurile margi- nage sau mai ales c&tre stupii asezati in directia de zbor, Daca bat vinturi pu- ternice albincle sint indreptate in di- rectia respectiva. AccastA situatie am intilnit-o la stupinele pavilionare cind se populeazd partea opusa directiei in care bate vintul. Albinele sint impinse de vint. Am inlaturat neajunsul cu doua prelate din doc sau alt material rezistent intinse de la urdinisurile ul- timului rind pind la nivelul solului. De refinut: pentru a evita ra- tAcirea albinelor sint necesare : — vopsirea corecti a stupilor ; —amplasarea lor intr-un loc cu pomi pentru orientarea albinelor mai ales Ja culesul de la floarea-soarelui. In lipsd instalim semne vizibile. CIND SE AJUTA ROll CU PUIET? Toader MARICAS Voi mentiona o greseala ce o fac une- ori stuparii, in special cei incepatori. Cum au oblinut un roi natural, de fri- c& si nu raémind bezmetic, majoritatea stuparilor intervin cu rame cu oud gi puiet de toate virstele. Mergind in pas- toral cu diferiti stupari mai vechi si mai noi, am constatat ci unii efectu- eazi aceasta lucrare, apoi se pling ci dezvoltarea normala a roiului nu le reuseste. Ce se intimplt de fapt? La solicita- rea unui incepator am intervenit in- tr-un astfel de roi sd vad care era si- tuatia. Familia respectiva era un roi natural, de toat&a frumusetea cind a fost prins. Prin adaugarea de rame cu puiet si oud noua unitate biologica a reintrat in frigurile roitului si albinele au roit a doua oara cu matea tindra, Jasind in stupi botcile ce au fost por- “nite in ramele date. Eu am sfatuit pe toti stuparli la cursurile de Ja cercul apicol ca si intervind cu rame avind puiet necipaicit sau oud, numai dup’ Ymperecherea méatcii si inceperea oua- tului. Multi m-au fntrebat daca noua fa- milie se poate bezmetici. Acest lucru nu se poate intimpla atunci cind fa- milia este supravegheati Indeaproape. Supravegherea se poate face in felul urmator: la asezarea roiului natural cu matca sa sau Ja formarea unuia ar- fificial (cdruia i se di o mata) se dis- trug toate botcile aparute si din dowd tn dowd zile se controleazd daca al- pinele nu construiesc altele sau incep si pling’. La inceput, controale nu se fac dimineata sau spre prinz cind matca poate zbura pentru imperechere, ci numai spre sear. Dupa fecundare nu se mai cauté matea ci se asteapti aparitia oudlor care trebuie si fie de- puse la inceput in celulele din centru, compact. 6 ee ; RELATARI i DE LA APICULTORI dp Lull sere oe Jat si un exemplu edificator des- pre cum nu ftrebuie procedat. Un vecin stupar care 0 perioadi de timp nu a mai avut stupi nepermi- {indu-i timpul din cauza_ serviciului, jesind Ja pensie s-a apucat iar de api- . A cumparat zece familii_ pu- ternice si a vrut si-si inmulteascd in- tensiv efectivul prin roiri atit na- turale cit si artificiale- Cu ce credeti cA a ajuns in toamn4? Cu trei fami- lii puternice si opt nuclee cu matci ne- valoroase, crescute la intimplare din botei de salvare. El a gresit interve- nind permanent cu rame cu puiet de virste diferite, rame ridicate din stupii puternici considerind c& astfel nu va pierde datorit’ bezmeticirii nici un roi. De fapt el si-a decimat familiile. Totusi, cind gi cum se intervine co- rect ajutind roti cu rame cu puiet? Consider c& cel mai bine este sa aju- tam roii cu rame cu puiet atunci cind, dup ce matca roiului s-a imperecheat sia fnceput s& depund compact oud, situatia tn familie s-a stabilizat. Rama sau ramele pe care le introducem in roi trebuie s& fie pe cit posibil cu pu- ict cpacit gata de eclozionare pentru a nu oferi albinelor posibilitatea de a construi botci. In cazul in care matca roiului ramine nefecundata, dupa ce au trecut zece zile de la formarea roiului, ea trebuie indepartaté plantindu-se o bote’ sau introducindu-se o matca fe- cundati din micronuclee conform pro- cedeelor cunoscute. Desigur pentru dezvoltarea accelerata a roilor este ne- cesar sé-i punem in condifii de cules de nectar si polen sau, dac& in natura nu existé aceasti posibilitate, trebuie s& intervenim cu hréniri de stimulare si alte masuri de ingrijire bine cunos- cute si la timp aplicate. MATERIALE CORESPUNZATOARE PENTRU OBTINEREA FUMULUI Ing. Stefan POPESCU Calitatea acestor materiale const in proprictatea lor, dupa aprinderea in afumator, sA ard4 fara intrerupere cit mai lent si fara flacdra. Cu cit du- rata acestui proces este mai mare cu atit materialul folosit este apreciat ca fiind corespunzator. Fumul care para- seste afumatorul trebuie si fie rece, dens si de culoare alba, si venind in atingere cu pielea de pe mina stupa- rului trebuie s& produca o senzatie ra- coritoare si nu fierbinte intrucit al- binele pier la temperatura de peste 45°C, Fumul produs de materialele care ard repede este fierbinte, iute si de culoare albastra. Care sint materialele cele mai in- dicate pentru obtinerea fumului de ca- litate corespunziitoare ? lata intrebarea la care vom incerca si raspundem. Buretii (iasca) crescuti pe arborii de fag, salcie, nuci si alti arbori sint cit se poate de indicati cu conditia s& fie curati si bine uscati. Cu cit bu- refii sint mai mari cu atit fumul lor este mai corespunzator spre deosebire de buretii mai mici care, avind struc- turd mult mai lemnoasa, ard greu si produc un fum fierbinte. Este necesar ca buretii sA fie taiafi in bucati mici care se fierb in apa putin indulcita cu miere, dupa care aceste bucati uscate, introduse si aprinse in afumator pro- due cel mai corespunzator fum. Balegarul de vite (nu si cel de cal) indeosebi cel uscat pe cimp, de ase- menea produce un fum dens, alb si fara miros iritant cu conditia s& fie uscat si pastrat in locuri uscate. Putregaiul de lemn cel mai des fo- losit si cel mai Ja indemina este mai putinysau mai mult indicat in functie de esenjd lemnoasi de la care pro- vine, Astfel, cel de esen{& moale, cum este cel de tei, salcie si plop precum si cel de conifere este mai putin in- dicat deoarece arde si se stinge relativ mai repede in comparatie cu putrega~ iul provenit de la arbori de esenta tare cum sint stejarul, fagul, arfarul, O conditie important este ca putre- gaiul sA fie ugor, deci partea lemnoasi sa fie din plin degradata, conditie care face ca arderea lent cit si fumul rece si fie asigurate. Cirpele uscate de in, cinepa si bum- bac se aprind, ard lent si emana un fum linistitor dar trebuie s& fie cu- rate, uscate si si nu fie introduse in- desat in afumator. Finul si mai ales finul de vari, co- sit in declinul perioadei de inflorire, uscat la umbra si tocat, avind in con- finut un procent mai mare de glu- coz de asemenea produce un fum alb, dens si cu miros deoscbit de placut, Fumul de otava nu este indicat, Rumegusul desi se aprinde mai ane- voie totusi prin faptul c& arde lent, far intrerupere si produce mult de culoare alba, indeplineste cond cerute ; dar pentru a prevent incdlzirea fumului si aparijia sctnteilor se im- pune s& actionam cft mai lent burdu- ful_afumatorului Sthdetii de porumb, dupa indepar- tarea boabelor, bine uscati si taiati in buc&fi nu prea mici, produc un fum de calitate prin faptul ci fumul nu irit& albinele mai ales daca stiuletii nu sint mucegiiti. Conurile si frunzele coniferelor desi emand un fum abundent si cu miros placut, totusi sint folosite mult mai rar pentru motivul c& se gisesc si se aprind mai greu jar cind se aprind produc un fum fierbinte precum si pi- c&turi de substante rasinoase care iri- 14 albinele. Surcelele din arbori, fie de esent& moale, nu sint indicate deoarece ard foarte greu, si se sting des. si usor. Materialele textile sint folosite tot mai rar indeosebi cele de provenienta sinteticd care fn timpul arderii se to- pese iar la temperatura de peste 200°C, uncori, se descompun si eman& gaze otravitoare cu miros neplacut. Mustarul -—o importantd sursd de nectar si polen Dr. ing. lon CIRNU Mustarul prezinti la noi in fara mai multe speci cultivate sau spontane, dintre care cu importan{A economico- apicolé mai mare citém : mustarul alb, mustarul negru si mustarul stilbatic. MUSTARUL ALB (fig. 1) este o plan- 4 anual, oleaginoasd si face parte din familia Cruciferae (Brassicaceae). La noi in tara se cutiva pe suprafete in- semnate, indeosebi in Cimpia Dunarii, Dobrogea si Moldova. Semintele de mustar alb avind un continut bogat in ulei, circa 30—40%/ prezinta o larga utilizare in industria ‘conservelor, a margarinei, precum si a mustarului condimentar. De asemenea semintele, datorit{ substantelor iritante pe care le contin sint folosite in mod curent Ja stimularea digestiel si combaterea constipatiei. Pe ling& aceste insusiri alimentare si medicinale, mustarul alb este si 0 plant& nectaro-poleniferd deosebit de ° Fig. 1 — Mustarul alb : a. fructul 8 valoroasi, deoarece furnizeazA un cu- les insemmat de nectar gi polen, pe o lung’ perioada de timp, de peste 20- 25 zile. Mustarul alb se seamana primavara timpuriu, 0 dat& cu cerealele de pri- mavaré, ‘pentru a i se crea conditii favorabile de umiditate si tempera- tur’, pentru vegetatie. Semanat astfel devieme, mustarul infloreste si fructi- fica normal, sc&pind de atacul purici- lor (Phyllotteta sp), ddundtorii cei mai frecventi ai plantelor de mustar. Ne- stinjenit in crestere, mustarul dezvolta inflorescente bogate, cu 0 secretie abundent& de nectar, ceea ce se re- flect4 favorabil, atit asupra realiz&rii unei polenizari entomofile saturate, cit si asupra productiei de miere. Mustarul alb prezinté 0 perioada scurti de vegetatie, necesitind de la rdsdrit pind la inflorire aproximativ 40 zile, ceea ce fl indici ca o bund planta ‘pentru conveerul melifer, ca gi pentru culturile in. miriste. Epoca de inflorire si valoarea necta- ro-poleniferd. Mustarul alb infloreste in cursul lunilor mai-iunie, in funefie de data semAnatului si mersul vremii, In general, fnfloreste la 25—30 zile . dupa inflorirea rapitei de toamné, fur- nizind astfel un insemmat cules de nec- tar si polen, intre culesul de salcim si culesul de la floarea-soarelui si teiul argintiu (teiul brun). Florile de mugtar alb sint de culoare galbena, galbend-argintie, avind glan- dele nectarifere florale localizate 1a baza staminelor, ca mici pro&minenfe. Din observatiile efectuate de diferifi cercetatori, precum si de apicultori ex perimentatori, s-a constatat ca frec~ yen{a albinelor pe florile de mustar este mai mare in cursul diminetii, cind de altfel si secretia de nectar este maxima. Totodata, intre orele 7 si 12, are loc’si maturizarea staminelor si respectiv punerea in libertate a pole~ nului. Productia de nectar la mustarul alb oscileazi intre 0,4—1,0 mg/floare, in functie de fertilitatea solului si evo- lutia vremii, iar concentratia nectaru- lui variaz intre 30—60%/ zahar. Ca urmare a secretiei abundente de nectar si a concentratiei ridicate, mustarul alb asigura in condifii favorabile, nu nu- mai culesuri de intretinere si dezvol- tare, ci si culesuri substantiale de pro- ductie, soldate adesea cu recolte de 8—10 kg miere/familia de albine. Mierea de mustar este de culoare galbena-deschis, cu o aroma placuta, caracteristicd acestui sort de miere. Mierea de mustar are ins inconve- nientul de a cristaliza foarte repede, uneori chiar inainte de extractie, in faguri. 6 Productia de miere la mustarul alb a fost evaluat la 40 kg/ha. Mustarul alb in culturi succesive si in amestecuri furajere-melifere. Una din cdile de imbunatatire si dezvol- tare a bazei melifere in mod econo- mie gi eficient, 0 constituie cultura plantelor melifere si a amestecurilor furajere-melifere in miriste. Prin aces- te culturi succesive se asiguré nu nu- mai o sursi melifera tirzie, foarte va- loroas& pentru dezvoltarea si intai rea familiilor de albine in toamna, dar se realizeazd si o imbunatatire a bazei furajere. Indeosebi in judetele’ din Cimpia Duna in vestul 4Arii, unde apicultura joaci un rol fnsemnat in sporirea productiei agricole prin pole- nizarea culturilor entomotile, extinde- rea culturilor furajere-melifere in mi- riste constituie 0 m&suri economica eficient& pentru dezvoltarea rentabila a apiculturii. r Pentru constituirea amestecurilor fu- rajere-melifere se recomanda indeosebi plante anuale, cu perioada de vegetatie scurta si cu epocile de inflorire simul- tane sau apropiate, astfel ca albinele s& beneficieze de un cules de nectar si polen cit mai abundent. In acest context, mustarul alb avind © perioada de vegetatie scurta, se pre- teazA a fi cultivat in miristi timpuril, fie in cultura pura, dindu-se 10—12 kg siminta la hectar, fie in amestec cu facelia, cind se seam&ni un amestec de 5—6 kg siminfa de mustar si 4kg simin{& de facelia, la hectar. De asemenea, in Transilvania si in judetele din nordul Moldovei se poate seména un aniestec de 5—6 kg siminfi de mustar si 25—30 kg siminté.de hrigcd Ja hectar. In ambele cazuri, in functie de data sem&natului si evolufia vremii, atit mustarul alb cit si cele dou compo- nente de amestec, fnfloresc in medie 9 Ja 35—45 zile de la r&s&ritul plantelor, furnizind un cules valoros de nectar si polen in cursul lunilor august-sep- tembrie. Spre sfirsitul infloritului, in functie de mersul vremii si scopul ur- mérit, culturile se recolteaz fie pentru furaj, seminfe sau pentru ingrésimint verde. In incheiere trebuie si mentionam cA, pentru o bun reusita a culturilor succesive, mai ales in verile secetoase, se recomanda folosirea irigatiei. Prin asigurarea umiditatii necesare, in spe- cial in primele stadii de vegetatie, se realizeazi o recoltA bogatd de furaje gi in acelasi timp se poate obtine o productie bun’ de miere. MUSTARUL NEGRU (Brassica nigra Koch) (fig. 2) este inrudit indeaproape cu mustarul alb si face parte din ace- easi familie botanick. Este o planta Fig. 3 — Mustarul silbatic: a — floare 10 anuala, oleaginoasa, semintele avind un continut ridicat de ulei, circa 30%, Mustarul negru se cultiva la noi in far pe suprafefe mai restrinse (circa 200 ha), indeosebi pentru scopuri me- dicinale, fiind specia de mustar cu cele mai valoroase insusiri terapeutice. Si anume, seminjele de mustar negru prezint& un confinut ridicat in sub- stante revulsive (sinirgin& si mirozina), care sint deosebit de eficiente in tra~ tamentul diferitelor afectiuni pulmo- nare si pentru inflamatii de articula- tii. Mustarul negru infloreste in lunile junie-iulie si furnizeaz& insemnate can- titaji de nectar si polen pentru intre- finerea si dezvoltarea familiilor de al- bine. Creste si spontan prin semana- turi si locuri necultivate. MUSTARUL SALBATIC (Sinapis ar- vensis L)) (fig. 3) este o planta anuala, spontand, destul de raspindita prin unele sem&nituri, locuri necultivate, marginea drumurilor ete. Snfloreste in lunile iunie-iulie $i furnizeaz pe o lun- gi perioada de timp nectar si polen, pentru intretinerea si dezvoltarea fa- miliilor de albine. Mustarul sdlbatic fa ce parte din familia Cruciferae, casi speciile de mustar cultivate gi este de asemenea o bund planta nectaro-pole- niferd. d Din determinarile efectuate, de dife- rifi specialisti s-a stabilit c& produc- fia de nectar variaz intre 0,1 si 0,4 mg/floare, iar productia de polen este de 0,5 mg/floare, ceea ce constituie ele- mente principale de atractivitate pen- tru albine. Productia de miere la mustarul sal- batic a fost evaluaté la 20—38 kg la hectar, in raport cu condifiile de fer- tilitate a solului. & CADRU PENTRU TRANSPORTAT STUPI Ing. Mihai LISOVSCHI, Mecanizarea lucrarilor intr-o siguré stupina implic& dotarea cu o: serie de unelte, utilaje, si instalatii apicole care au drept scop usurarea efortului

    S-ar putea să vă placă și