Apicultura n RomaniaApicultura in Romania Revisti lunar’ de schimb de experienta ji Indrumare metodologici apicoli editati de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’ Romania Anul LXI * or 5 ea L2s.) CUPRINS 1 QE. MARZA: Sarcini prioritare ale apiculturii fn actualul cincinal. 3 2 V. ALEXANDRU: Sub semnul urgenfel: Sa valorifickm 1a maximums culesul de la sal- cim. IN AJUTORUL APICULTORULUI INCEPATOR I, RECEANU: In practicd, stuparii trebuie s4 se ocupe si de selectia familiilor de albine. T. CULITA: Construirea, regenerarea si con- servarea’ fagurilor, 12 § M.. POPESCU, M. POPESCU: Doi apicultori din silviculturé supun atentiel noastre : Consideratii asupra’ unor corelatfi — cule- suri, stimulari, producti. REZULTATE ALE CERCETARM SUTINJIFICE 16 Q Gabriela DOBROTEANU, I. BALANA : O foar- te valoroasé specie. meliferé care trebuie raspinditd: Paulownia tomentosa DIN_EXPERIENTA UNOR APICULTORI 19 @ A. BOAGIU: Farad diaree si nosemoz& intr-o stupind, OPINIT 21 @ F. DEAK: Ipotezd despre impurificarea pole- nului. APICULTURA — LITERATURA 22 § -Emilia POPESCU DICULESCU, M. POPESCU DICULESCU: Mihai Eminescu, cintérejul unel zeitSti numita albind, 24 § DIN VIATA ORGANIZATIEL NOASTRE 26 COLABORARI SI COOPERARI INTERNATIONALE E, TARTA: Oaspetii nostri: Raymond Bor- neck, presedinte si dr. Silvestro Cannamela, secretar general al APIMONDIA; Karl. Showler — reprezentant al Asociatiei in- ternationale de cercettiri apicole — Anglia. 28 CALENDARUL APICULTORULUI 30 RECENZIL 31.¢ DOCUMENTAR APICOL 32 PROGNOZA INFLORIRIL SALCIMULUI oo Coperta I: Florile de mac stint intens cercetate de albinele culegdtoare de polen (foto: Pavel TANJALA) COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA aes eC aD ALOT Form rosin ess fot emir trers prema SaeNcTs EPEC REC UTAN See SONS CIEoY Serene eter Ree eC ca Teen Coes LeU re ee EtG) So AT ees ee Tree Ome Nata era LAE ORONTd Sev ing. TRAIAN VOLCINSCHD Kotolh sel(U Ma tae) Coated Vm feat Pe Ces Ca Der aCe OC STU Ceo toms ete TY DO URCR Costs Nie Ne Tne CSL Term EUS Comanics! ct Preneteriy ares acto met ry Marte? ert RCo as OCMC Peete Me Me STENT) COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE] CRESCATORI- Re) ED REVO) ORY R. S. ROMANIA @ Str. tuliv Fucik nr. 17, Bucur Ciena) hee Peano Wen Dn NE eroticy Tt Ms ite FeO mN Tee ee ream unt ere ee merited Soe esas tr ONT A.C.A, @ Cititorii dim SERRE nae ne ee ON to ss oO Oe eta en Tar ope oto ag bette ss emer tc WRCCDART TT nr, 64—66, P.O.Box 12—201 Rote CR CMe ret Tiparit la I. P. 13 Decembrie et Wsa6SARCINI PRIORITARE ALE APICULTURII IN ACTUALUL CINCINAL Ing. Eugen MARZA Secretar al Comitetului Executiv Ca si in alte ramuri ale zootehniei, apicultura a inregistrat in ultimii ani un proces interis de modernizare care in cincinalul 1986—1990 urmeazi sa cunoascé 0 continua dezvoltare. Pentru asigurarea condifiilor nece- sare cresterii substantiale a patrimo- niului apicol national, potrivit indica- tiilor conducerii superioare de partid si de stat, a fost elaborat Programul de dezvoltare a apiculturii in perioada 1986—1990. Conform prevederilor Programului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Silviculturii, consiliilor populare jude- fene, organelor agricole judetene si gos- podariilor populatiei le revin in aceasté perioad’ importante indatoriri pentru a realiza dezvoltarea apiculturii prin cresterea efectivului familiilor de al- bine si obfinerea unor producti spo- rite de miere, paralel cu realizarea unor noi sortimente de produse si de- rivate apicole. Pentru indeplinirea acestor sarcini intreaga activitate din domeniul api- culturii va avea in vedere in principal urmatoarele obiective —, sporirea constanti si ritmicti a pa- trimoniului apicol nafional, prin cres- terea efectivului jamiliilor de albine din unitatile de stat, cooperatiste si gospodariile populatiei ; — cresterea anuali a productiei api- cole, atit prin sporirea productici me- dii pe familia de albine cit si prin mi- rirea efectivului familiilor de albine ; = cuprinderea in activitatea api- colt a unui numiir cit mai mare de oa- meni ai muncii de la orase si sate de toate virstele si profesiile ; — asigurarea poleniztirii saturate cu ajutorul albinelor a culturilor agricole entomofile in scopul cresterii cantita- tive si imbundtifirii calitative a pro- ducfiilor agropomicole ; al Asociatiei Cresc&torilor de Albine din R. S, Romania — imbuniitiitirea si extinderea re- surselor melifere naturale si cultivate din fondul silvic si agricol ; — pastrarea siintitagii famili albine si prevenirea intoxi tora cu insectofungicide si erb — cresterea eficientei economice si a rentabilitafii stupinelor prin sporirea productiei de miere, polen, ceard, pro- polis, liptisor de matcd, apilarnil si ve- nin de albine, in vederea realiztrié unei game variate de produse energo- vitalizante, apiterapice si cosmetice. Ca urmare a indeplinirii acestor sar- cini, cresterea numarului familiilor de albine, productia de miere si fondul de stat vor evolua astfel : Efectivul familiilor de albine va creste pe total sectoare de la 1340,1 mii realizat in 1985 la 1 600 mii in 1986 sila 2425 mii in 1990. Sporirea numarului familiilor de al- bine se va realiza in sectorul de stat (cu 510/. in 1986 si 102%/ in 1990) si in mod deosebit in sectorul cooper fist al agriculturii (cu 95%/ in 1986 cu 1 0621/ in 1990), ceea ce va conduce la cresterea ponderii sectorului apicol socialist de la 159/) in 1985 la 190/, in 1986 si 33%/, in 1990. Productia total de miere va spori de ~ la 12 500 tone realizat in 1985 Ja 18 000 tone in 1986 si la 26 460 tone in 1990, atit prin cresterea _productiei medii de miere pe familie cit si pe geama efec- tivului de familii de albine. Paralel cu cresterea productiei totale de miere se vor inregistra si sporuri insemnate la fondul de stat. Pentru indeplinirea acestor sarcini, se impune ca incepind cu sezonul api- col din acest an, sa se treacd la inmul- tirea intensiva a efectivului familiilor de albine din toate sectoarele, astfel ca anual s& se inregistreze o crestere a numéarului lor cu cel putin 20%.In acest scop urmeaz& a fi organi- zate in C.A.P. si AL. ‘noi stupine brig&zi apicole cu un efectiv de 125— 500 familii de albine, iar in unitatile de stat, ferme apicole cu efective de 2000—4 000 familii de albine. Paralel cu crésterea efectivului in sectorul so- cialist vor trebui: dezvoltate - stupinele mici din gospodariile populatici la ni- velul unor stupine de productie, para- lel cu crearea de noi stupine, astfel incit in fiecare gospodarie si existe 1—2 familii de albine. O data cu sporirea efectivului, prin aplicarea celor mai noi metode de cres- tere si intrefinere a familiilor de al- bine, valorificarea superioara a resur- selor melifere din intreaga tara prin practicarea rationald a stuparitului pastoral si ameliorarea materialului biologic autohton, va creste si pro- ductia de miere. In acelasi timp cu cresterea productiei de miere o aten- tie’ deosebit’ urmeaz4 s& fie acordata realizirii acesteia prin sortimente dis- tincté de flora si calitate, competitive pe piata interna si la export. Nu trebuie neglijata nici importanta folosirii albinelor ca factor determi- nant in obfinerea unor recolte sporite de fructe, seminte si legume prin po- lenizarea saturata a culturilor agricole entomofile. Urmare solicitarilor crescinde pen- tru intreaga gama de produse apicole atit la intern cit i la export, se vor lua m&suri ca in perioada 1986—1990 sA se treacd hotarit la valorificarea superioara a materiilor prime obtinute din activitatea productiva prin largi- rea gamei sortimentale a produselor fi~ nite, trecindu-se la realizarea de noi produse energovitalizante, apiterapeu- tice si cosmetice precum si a unor pri parate stimulatoare pentru cresterea tineretului in zootehnie. Un factor important care contribuie in mod deosebit la realizarea efectivu- lui familiilor de albine conform pre- vederilor este si asigurarea bazei teh- nico-materiale necesare practicarii api- Totodata, o atentie deosebitd va tre- bui acordat& prevenirii si combateri bolilor si intoxicatiilor Ja albine, atit prin producerea cantitAtilor necesare de medicamente specifice de uz api- col cit si prin evitarea intoxicatiilor ca urmare a nerespectarii prevederilor le- gale privind efectuarea tratamentelor cu insecto-fungicide si erbicide pentru combaterea dAunatorilor in sectorul a- gricol si silvic. Paralel cu mésurile tehnico-organi- zatorice mentionate se impune si pre-" gitirea corespunzitoaré a numérului de cadre de specialitate de nivel pro- fesional_mediu si superior precum si imbogatirea si perfectionarea bagajului de cunostinte tehnice ale tuturor lu- cratorilor din apicultura. Programul cuprinde de asemenea sarcini importante si in domeniul cer- cetrii stiintifice de specialitate, in ve- derea imbunatatirii fondului genetic apicol, elaborarea de noi tehnologii de crestere si intrefinere a familiilor de albine, stabilirea de noi procedee gi tehnici de imbunatatire a resurselor melifere si organizarea polenizarii di- rijate cu albine a culturilor agricole entomofile, elaborarea de noi tehnolo- gii de prelucrare, conservare si amba- lare a mierii si celorlalte produse api- cole, realizarea de noi preparate ali- mentare, apiterapice si cosmetice pe bazi de produse apicole precum si sporirea gradului de mecanizare a lu~ crérilor de volum din apfcultura. Prin luarea Ja timp a tuturor masu- rilor preconizate, sarcinile prevazute in program de crestere a numéarului fa- miliilor de albine, sporirea productiei de miere si diversificarea larga a pro- duselor si derivatelor apicole vor. pu- tea fi indeplinite asigurindu-se intre- gul necesar de produse apicole pentru © consum intern, precum si importante disponibilit&ti_ destinate exportului Pentru indeplinirea obiectivelor si sarcinilor din program, apicultorii din intreaga tard vor depune toate efortu- rile constienti fiind de importanta si rolul pe care fl.are apicultura in de: voltarea zootehniei din patria noastra.SA VALORIFICAM LA MAXIMUM CULESUL DE LA SALCIM Ing. Vasile ALEXANDRU Institutul de cercetare si productie pentru apiculturd Cu toate necazurile pe care uneori le creeazA capriciile vremii in perioada de inflorire, salcimul ramine un cules principal la noi in fara, atit prin can- titatile de miere care ‘se pot realiza cit si prin calitatea deosebita a mierii ce se obtine. De aceea sint justificate toate eforturile necesare pentru valori- ficarea acestui cules cu maximum de eficienta. Fiind un cules timpuriu, de multe ori familiile’ de albine nu au ca- pacitatea deplina pentru valorificarea lui: in momentul infloririi salcimului unele familii de albine sint inc4 in pe- rioada de dezvoltare datorita timpului scurt de la iesirea din iarnd pind la ia culesului, De regula astfel de familii sint nepregitite sA valorifice un cules de felul celui oferit de salcim, deosebit de bogat in nectar dar cu foarte scurté durata, cules pe care doar fami- liile foarte puter- nice il pot valorifica eficient. De aceea toaté atentia trebuie in- dreptati spre intarirea puterii fami- liilor astfel incit in perioada scurta de la iesirea-din iarna si pind la aparitia culesului familiile s& acopere 12—14 spatii albina si 8—10 rame puict, pu- tere la care capacitatea de acumulare a hranei poate fi considerata ca find aceeptabilé. Pentru aceasta sint necesare o serie de masuri dintre care amintim : — mentinerea in familiile de albine a unor mitci de calitate, provenite din familit recordist, cu prolificitate ridi- cata ; — intretinerea familiilor de albine in condifii de stintitate perfectt, in oes stupi de capacitate mare si cu faguri de bund calitate ; — asigurarea necesarului de hrand energeticti si plasticti (glucide si pro- teine) prin administrare periodic de hrand sau-deplasarea la surse de cules ; — mentinerea microclimatulué optim in cuib indeosebi in perioada dezvol- tiirti de primiivart, In mod normal o buna pregitire a familiilor in vederea valorificdrii sal- _cimului se incepe inc& din sezonul an- terior, o dati cu pregatirea familiilor pentru iernat. Pentru aceasta se iau mdasuri pentru mentinerea pontei mat- cilor laun nivel ridicat, 0 perioada cit mai prelungita in toamna, prin hraniri stimulente sau deplasari la diferite cu- lJesuri mai tirzii | (bostzinoase, _ finete, Tr - | flora de balia etc.), se pregitesc rezer- urgentei vele de hrand pen- tra iarné cu ajuto- rul albinei de vara, pentru ca albina de iernare s& intre in sezonul rece cit mai putin uzati, se organizeaz cuiburile si se impa~ cheteazd in vederea iernarii astfel incit uzura albinei in timpul iernii sa fie cit mai redusa. Din momentul iesirii din iarnd se reface cuibul familiilor si se incep hra- niri stimulente cu sirop de zahar o data la 2—3 zile in cantitati mici, mentinindu-se in continuare cuibul impachetat. In condifii de lipsa de. po- Jen in natura in aceasta perioada este absolut necesara administrarea-de turte de polen sau cu inlocuitéri (lapte praf degresat, drojdie de bere inactivata). Dupa inlocuirea albinei de iernare si i 3Fig. 1. — Stupina la culesul de salctm in zona Tomsani, judetul Vilcea, zona care ofer& an de an recolte bogate (foto: ing. Flisei Tarta) cresterea puterii familiilor astfel incit s& acopere bine cu puiet 3—4 faguri si sé aibe 4—5 intervale de albine cam pe la jumatatea lui aprilie, se trece la largirea cuibului si apoi la ,spargerea“ lui periodicd (la 5—6 ile) cu cite un fagure bun pentru ouat. Cuibul se »sparge“ doar in conditiile in care fa~ gurele nou introdus va fi bine acoperit de albine. In perioada infloririi pomilor fructi- feri, precum si in cazul in care in zona exist un oarecare cules de intrefinere — salcie, urzicufa, papadie, porumbar, arfar, rapifé, mustar etc. se introduc faguri artificiali de clidit — acestia putind fi claditi in functie de abun- denta culesului, complet sau partial. In cazul in care deprimiivitrarea este tirzie sau cind din alte motive nu exist perspective ca familiile de albine sti atingti putcrea ce le-ar permite sii va- lorifice culesul, este indicat intarired unora din familit pe seama altora. Pen- tri{ aceasta, se aleg in special acele familii care in anii anteriori au dat productii ridicate — ele vor forma lo- tul care va fi deplasat la cules (care va ‘valorifica culesul) si se vor intéri cu albing si puiet luate din familiile care raémin pe vatra fn cazul intaririi cu albina, in fami- liile receptoare trebuiesc luate toate masurile de protejare a matcilor. In- 4 i tarirea in vederea valorificarii culesu- lui se face si prin unificarea familiei ajutatoare cu familia de baz; in ca- zuri nefericite se practic si unificarea a 2—3 familii de bazA mai slabe (desi contraindicat& din cauzi c& astfel se pastreazi in stupind material lipsit de rezistenta la iernare sau cu slaba dez- voltare de primavara). Se stie cA nu este justificati depla- sarea la cules decit a familiilor puter- nice, familiile slabe neputind valorifica culesul, in cel mai bun caz acestea putindu-se doar dezvolta in vederea valorificarii culesurilor urmatoare din sezon (iar dup§ cules li se inlocuiesc matcile). In cazul intiririi cu puiet, in familit se vor introduce doar rame cu puiet ctipicit, care si eclozioneze cu circa 5—6 zile inainte de inceperea culesu- lui astfel incit albina tindré si parti- cipe la cules si la prelucrarea necta- rului. In caz contrar, introducerea pu- ietului in preziua declansarii culesului si mai ales introducerea de puiet ne- Capicit poate avea chiar reziltate ne- gative, parte din culeg&toare fiind cu precidere mobilizate pentru ingrijirea puietului nou introdus. Degajarea unei cantitati cit mai mari de albine de alte activitafi in favoarea aceleia de cules este deosebit de im- portanta ; in acest scop se poate re- curge la limitarea spatiului de ouat al miatcii sau chiar la inchiderea ei intr-o cusc& pe timp limitat, in vederea res- tringerii cantit&tii de larve tinere de ingrijit si eliberarea doicilor. Nu se recomanda scoaterea miitcii din fami- lie — s-ar crea starea de orfanizare si reducerea considerabila a activitatii de cules. In acelasi scop, pentru mobilizarea unui numar cit mai mare de culega- toare in timpul culesului se asigurd spafiu suplimentar in stup si necesarul de faguri pentru prelucrarea nectaru- lui si depozitarea mierii, se méreste ventilatia in stup prin deschiderea complet a urdinisului si introducerea de pene intre corpuri (magazine), seasigurt umbrirea stupilor dacti este ne- voie etc. Jn mod special la culesul de la sal- cim, pentru obfinerea unei mieri de calitate superioar’, se folosese in spa- fiul de recolti doar faguri albi saw foarte deschisi la culoare care sti nw influenteze indicele colorimetric al mierié. In cazul in care totusi s-au fo- losit si faguri mai inchisi la culoare, este indicat ca la extractie fagurit cu miere si. se sorteze pe culori, astfel incit mierea mai inchisti la culoare sii poati fi ambalatt separat. De asemenea, daca familia a beneficiat in prealabil si de alte culesuri — pomi fructiferi, rapit&, artar ete, mierea respectivd se va extrage separat pentru a nu de- grada prin impurificare mierea de sal- cim. In timpul culesului, in functie de, ponderea aportului de nectar pe ma- sura umplerii fagurilor pusi anterior se adaugi faguri noi (artiliciali) la stu- pii orizontali in imediata apropiere a cuibulué (a fagurilor cu pulet), iar la stupii verticali prin adéugarea de ma- gazine (corpuri). Magazinele (corpu- rile) noi se asazi de regul& sub cele deja existente pe stup, astfcl incit sA se creeze un spatiu liber intre cuib si corpul de strinsura pe care albinele se grbesc si-l ocupe cu nectarul proas- pat adus sau cu cel ridicat din cuib. Pentru delimitarea cuibului si evitarea ridicarii matcii pe fagurii cu strinsura este indicat la toate tipurile de stupi s& se foloseascd 0 diafragméa sau podi- gor (in functie de tipul de stup) cw gratia desplirtitoare (Hanemann), in acest caz la stupii orizontali putindu-se deschide si cel de al doilea urdinis. Pe tot parcursul culesului este indi- catté introducerea de faguri artificiali la cladit, culesul de la salcim fiind cea mai propice perioadd pentru aceastit ac-. tivitate, excelind atit prin bogatia de hrana cit si prin prezenta unor efec- tive mari de albine fiziologic pregatite pentru secretia de ceard. in conditiile unui cules normal fagurii respectivi Fig. 2 — Recoltarea fagurilor in -vederea extractiei_mierii. Se observa in prim plan, in dreapta imaginii, 0 rama cu miere ci- pacit’ pe aproape intreaga suprafaté a fa- gurelui (foto: ing. Elisei Tarta) a sint complet claditi si umpluti cu mie- re in circa 2—3 zile. © m&surd pentru sporirea randa~ mentului Ja cules si impiedicarea aco- peririi fagurilor de recolt& cu puiet, este asezarea acestora la distanga mat mare intre ei decit normal, cite 9 sau chiar 8 in corp (magazin) in loc de 10. In aceasta situatie albinele vor indlfa peretii celulelor sporind astfel volumul de acumulare si impiedicind matca s& depund oua. Nu se recomanda extragerea mierii in timpul culesului, in special a celei necipacite. Fagurii trebuie lisafi in stupi pint sint ctipiciti pe minimum 300/ din suprafapi: in felul acesta se obtine o miere de calitate in limitele normale de umiditate. Fara indoiala c& in sezonul activ pot fi valorificate douti, trei sau chiar pa- tru culesuri de Ja salcim in masivele care inflorese succesiv, in functie de microclimat gi altitudine. Pentru aceasta este necesar si existe un plan judicios intocmit in vederea deplastirit rapide si succesive a stupilor ca si asi- gurarea tuturor condifiilor de indepli- nire a prevederilor planului realizin- du-se cantititi mari de miere de ca- litate superioara.Inajutorul apicultorul icepator IN PRACTICA, STUPARII TREBUIE SA SE OCUPE $1 DE SELEC TIA FAMILIILOR DE ALBINE Ing. Ion RECEANU Prin selectie se urmareste imbuna- t&tirea permanenta a calitAtii familii- lor de albine in sensul ca acestea sd fie cit mai productive, blinde, rezis- tente la intemperii si boli. Desigur pentru stuparii obisnuifi nu este vorba de'a efectua lucrari de creare a unor noi rase de albine, dar tofi apicultorii pot si trebuie sii realizeze in stupinele lor o selectie bine ginditt, ciiutind si inlaiture familiile cu insusiri necores- punziitoare si si creascd si inmulteasca pe acelea cu insusiri utile si necesare scopurilor pe care le urmiiresc. Dar mai intii trebuic, si stabilim care sint acele familii de albine care au insusiri necorespunztitoare. Cu toa- te strdduintele si ingrijirile care Je sint acordate unora dintre familiile de albine, in fiecare an acestea ramin ne- productive, spre nemultumirea stupa- rilor. Totusi familiile sint_ mentinute in efectivul stupinei in speranja c& anul viitor vor da producti pe masura atentiei si grijii care le-au fost acor- date. Primavara, aceste familii se dez- volt{ foarte incet si cu mare intir- ziere ajung in preajma culesurilor prin- cipale, in special cel de Ja salcim, cu putind albiné culeg&toare, incit din start pot fi considerate neproductive. O oarecare revitalizare a lor se poate constata in timpul unor mari culesuri cind cresterea puietului cunoaste.o temporara intensificare Dupa ce s-au terminat culesurile principale (sau culesul principal) aceste familii tree din nou fntr-o stare de in- activitate ajungind Ja intrarea in iarnd in categoria familiilor slabe. Trebuie sA precizim cA nu este vorba de fa- miliile de albine care la un anumit ctiles principal au fost neproductive, ci de acelea la care situatia se repetA cu- 6 les dup& cules, an de an, pind cind apicultorul se convinge, prin compara- tie cu alte familii din stupina, c& aces- tea sint neproductive si deci, au certe insusiri necorespunzitoare. Alte familii de albine au o irascibi- litate exagerati si permanenta, nepu- tindu-se lucra cu ele in mod normal. La deschiderea stupului, albinele se nd- pustesc asupra apicultorului, nu-] las& s& lucreze, sint extrem de agresive si periculoase, nu numai pentru persoa- nele care lucreazA “in stupina, dar si pentru trecatorii de pe cdile de acces invecinate. In general .nici fumul nu mai are vreun efect pozitiv asupra lor, abia spre searA se mai linistesc putin, dar situfia se repetA la 0 noua si ori- cit de mica interventie a stuparului. Desi au fost special pregatite de ci- tre stupar, alte familii de albine au o foarte slaba rezistenfti in timpul iernii. Se depopuleaz4 masiv in timpul acestui sezon, fac forme severe de diaree, nu sint rezistente la umezeala, adesea isi pierd mitcile in pling iarna, ies in primavara intr-o stare de igien& nec respunzitoare, cu. fagurii mucegaiti, mierea si polenul alterate si deci ne- consumate, situatie care se repetA me- reu in fiecare an. Alte familii de albine sint extrem de receptive la bolt, nu raspund tratamen- telor aplicate de apicultor si se de~ populeaz treptat, acestea constituind prin contaminare un mare pericol pen- tru intreaga stupina. Momentul cel mai potrivit pentru lucrarile de reformare sau desfiintare a familiilor cu insusiti necorespunzi- toare este toamna cind- apicultorul procedeazi in mod normal la lucrari de sezon ca: uniri, intariri, mici com- pletari de hrand, toate in vederea ier-Dac& apicultorul s-a hotarit desfiinteze familiile necorespunzatoare, el trebuie si faci o serie de lucrari pregatitoare care incep in sezonul ac: tiv. In cele ce urmeazi redim princi palele procedee. Se formeaza roiuri artificlale, foarte puternice, de preferat in luna iunie (sau chiar in mai) care s& provind din familiile cele mai bine dezvoltate si care sd aiba totodata insusiri deosebite. Apicultorul sé nu uite cd aceste fami- lii trebuie s& fie intr-o perfecta stare de sinatate. Roiurile vor fi inzestrate cu méitci tinere imperecheate — de mare valoare biologicé si productivti — sicu suficiente rezerve de hrani — miere si polen. La familiile de albine stabilite a fi reformate, nu se vor mai aplica nici un fel de lucrari, cum ar fi hraniri sti- mulatorii, completari de hrand, inta- riri ete. deoarece acestea n-ar mai avea nici_un rost. Masurile necesare in vederea unifi- c&rilor ce se vor face pentru desfiinta- rea familiilor necorespunzatoare, au in vedere si apropierea freptata a nucle- elor de locurile destinate unificarilor de familii, pregatirea materialelor ne- cesare, 1azi, custi, pentru matci, rezer- ve de hrana ete. Operatiunea de reformare a famil stAtGATAgESHOL MONE ESE UMEDA NNUAL Na eT APICULTORI! Puteti gasi si procura de la centrele de aprovizionare si desfacere din pentru cresterea apicole moderne. i iii cadrul organizatiilor teritoriale ale Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania intregul echipament de utilaje si materiale necesare Oricare apicultor incep&tor poate solicita si primi gratuit asistenti tehnicd privind cunoasterea si introducerea in practici a tehnologiei ilor se va face intr-o zi mai caldu- roasé, c&tre amiazd. Aceasta consta din unirea total sau partiald a familiilor de albine necorespunzitoare cu cele nou formate in acest scop in lunile mai saul iunie, pastrind matcile nucleelor si nu pe cele ale familiilor desfiintate. Nu trebuie s& se uite cA este obligatoriu s& fie luate toate misurile necesare ori- céror unificari ca: protectia matcilor tinere, desfiinjarea mirosurilor parti- culare ale fiecdrei familii, micsorarea provizorie a urdinisurilor etc. Avind in vedere cA mitcile familiilor de albine desfiintate constituiau in ge- neral cauza ptincipala a caracterelor * necorespunziitoare a albinelor, ca fiind progenitura lor direct&, aceste mitci trebuie suprimate. Se va avea in ve- dere c& familiilor nou formate prin u- nificare sa li se asigure hrana necesara de buna calitate si accesibila im cuib si celelalte conditii optime pentru o jernare corespunzatoare. Trebuie precizat c& noile médtci vor imprima familiilor lor insusirile deose- bite ale mamei din care au’ provenit, 0 dezvoltare timpurie si rapida, o mare productivitate, blindefea si rezistenta necesarit fatti de boli precum si o com- portare adecvati traverstirii in bune condifii_a perioadei de. iarnd, me nce £ VEDANTA nnn eG eM eS ~O problemd mereu actuald: CONSTRUIREA, REGENERAREA $1 CONSERVAREA FAGURILOR Ing. Tiberius CULIPA A ars mae aa aa aa 7 Este ‘cunoscut faptul ei buna dezvol- tare a familiilor de albine ca si cres- terea efectivelor depinde de existenja unui fond corespunzator de faguri con- struiti si de buna calitate. fn acest sens trebule evidentiat faptul & fondul corespunziitor de faguri con- struiti se compune in principal din dou’ grupe. Prima grupi si cea mai impor- tanta o reprezinta fagurii de cuib iar cea de a doua o reprezinta fagurii destinati inmagazindirli recoltel. Indeplinind functii secundare dar nu lipsite de importan{a, in practiea apicolti Nm rar sms mrs mars se 2 et \ \ ars Pentru inceput trebuie precizat ca dezvoltarea normala a familiilor de al- bine este determinata in mod direct de existenta unui cuib format din 20 fa- guri, dispusi in-dou& corpuri de stup multietajat. ‘Acest numar de 20 faguri de cuib pentru fiecare familie deriva din ne- cesarul unui spatiu corespunz&tor de- punerii puictului de albine, pentru fa- gurii cresedtori de cear& si destinati depunerii puietului de trintori, cit si pentru depozitarea si preg&tirea hranei proteice necesara puietului. Practica a demonstrat necesitatea a- sigurarii acestui numar de faguri in cuib, care constituie un spatiu vital mi- nim, indispensabil dezvoltarii normale pentru fiecare familie de albine. Se mai evidentiazd faptul c& existenta acestui spatiu pentru cuib diminucazd intr-o mare masura declansarea frigu- rilor roitului. Suplimentar, fagurilor din cuib mai trebuie asigurat un numar corespunza- tor de faguri .destinati inmagazinarii recoltei. Acest numar de faguri trebuie 8 Ves aa mae mae sé folosesc si faguri destinati crester trintorilor, pentru cresterea’_ mai pentru obtinerea mierii in sectiuni etc. In articolul de fat& se vor trata unele aspecte privind caile si mijloacele folo- site pentru m&rirea humarului de faguri construiti, pentru regenerarea faguri existenti, eit si pentru asigurarea unei bune conservari a fagurilor, in etapele dintre culesuri sau pe parcursul iern’rii familiilor de albine, cdi si mjiloace ex- perimentate in practicd cu bune rezultate timp de peste 25 ani. sd fie mai mare decit capacitatea de inmagazinare a recoltei preconizate, cu 30—50%, pentru considerentul cA pre- lucrarea, maturizarea si transformarea nectarului in miere inceput& inci dup extragerea din potirul florilor in gusa albinelor culegatoare, se continua in stup si se efectueazd prin dispersarea acestuia initial intr-un strat subtire, pe fundul si peretii laterali ai celule- lor fagurilor. Mai mult, existenta nu- mérului de faguri astfel stabilit pen- tru inmagazinarea mierii contribuie si la sporirea substantiali a recoltei. Aceasta se explicd prin aceea cA exis- tind spatiu suficient pentru depunerea recoltei, culegatoarele pot aduce o noua cantitate de nectar in timp ce matu- rizarea nectarului adus anterior se rea- lizeaza prin ventilare directa, cu ajuto- rul caldurii biologice degajate de cuib si nu prin ventilarea fortati produs& de albine. Pentru aceste considerente este necesar a se asigura cel putin 8— 9 faguri pentru inmagazinarea.recoltei la jumatate din efectivul familiilor de albine si 17—19 faguri pentru restulfamiliilor de albine, deoarece la fami- lille foarte puternice trebuie asigurate dod corpuri pentru recolta. in cuib, din totalul de 20 faguri, doi faguri, cite unul in fiecare corp au ro- lul de faguri cresc&tori de ceara, din care recoltarea cerii se realizeaz’ pe- riodic, 0 data sau de doua ori pe luna. Acesti faguri au de reguld celule de trintori si astfel se asiguraé un numar corespunzitor de trintori in concor- danta cu cerintele biologice ale dezvol~ tarii familiei de albine. Procedind ast- fel avem garantia ca Ja constructia res- tului de faguri, celulele vor avea di- mensiunea necesard cresterii puietului de _albine. In restul perioadei fn care nu sint conditii pentru construirea fagurilor noi in cuib, in locul fagurilor cresca- tori se introduc faguri obignuiti de cuib sau in lipsa acestora faguri de recolt&. Daci fagurii ce se introduc in cuib sint faguri de recolta ei se ampla~ seazi la marginea cuibului. Construirea fagurilor de cuib si pentru recolt& poate incepe practic la inflorirea pomilor. fructiferi. Ins’ de- obicei aceasta activitate se declangeaza © dat& cu principalul mare cules, care, in majoritatea zonelor tari, este cule- sul de la salcim. Introducerea fagurilor artificiali pentru a fi construiti este precedata, pentru considerentele expu- se, de introducerea in cele dou’ cor- puri ale cuibului, cu 10—15 zile mai inainte, a ramelor Grescdtoare de ceara. La primul mare cules, fagurii_ pen- tru construit se introduc cite doi in fiecare corp al cuibului. Pentru reali- zarea spatiului necesar din cuib se ri- dici in corpurile de recoltA ramele de margine in care este depozitaté pas- tura. Astfel se asigurd si ramele cu pastur& pentru hrana de iarna. Din trei in trei zile sau cind la acesti faguri celulele sint crescute de 1/3— 1/2 din indltimea total, fagurii se scot ‘si se ridic& in corpul, respectiv corpu- rile de recolt si se amplaseaz& intre ramele construite anterior si in care s-a inceput depozitarea mierii, Ultima etapa de introducere la cladit a fagu- rilor artificiali coincide cu sfirgitul cu- lesului, cunoscut fiind faptul c& se con- struiesc birte faguri si in primele zile dupa terminarea culesului. Pentru improspatarea si marirea nu- marului de faguri de cuib, ultimii fa- guri introdusi la construit in cuib nu se mai ridic& in corpurile de recolt& si ramin destinati pentru a se depune in ei puiet. Procedind astfel, numai la culesul de ‘Ja salcim se pot construi de catre fie- care familie puternicd de albine 8—10 faguri. Bineinteles c& este necesar sa existe un cules abundent si o vreme favorabila. La culesurile urmatoare, de tei sau floarea-soarelui, se continua similar cu construirea de faguri, cu diferenta ca fagurii artificiali pusi la cldit se in- troduc in corpul al doilea al cuibului (primul corp fiind jos, deasupra fundu- lui) si in primul corp de recolt&. La aceste ultime culesuri se pot con- strui incd 4—6 faguri, astfel ci efe tivul total de faguri ce se pot construi este de 12—16 bucati la fiecare fami- lie. Num&rul de faguri ce Se pot con~ strui este si mai mare la familit cu in- susiri deosebite in acest sens, din care este bine sii se obfind o linie de selectie in grupele de familii specializate din stuping. Prin cresterea repetaté a noi gene- ratii de puiet, la fagurii de cuib se re- duce treptat diametrul interior al celu- lelor, astfel cA exista posibilitatea ca treptat sA degenereze albinele nou crescute. Aceasti diminuare se produce mai accentuat in zona jumatatii supe- rioare a celulelor, adic& tocmai in zona unde se localizeazi zona centrali a abdomenului si toracele tinerelor al- bine. In urma unei cercetari mai atente se constati cA celulele au diametrul mai diminuat si la suprafat&, deoarece la eclozionare albinele tinere nu rod in- tegral c&pacelele. Acest ultim aspect se evidentiazi indeosebi la fagurii mai noi. In Jegaturd cu acest ultim aspect, dar si pentru cazul precedent, cind toata £)zona superioara a celulei este mult in- gustaté, urmarind atent modul cum depune matca oud, se constata o ince- tinire a ritmului depunerii oudlor in aceste celule. Aceasta incetinire a rit- mului ouatului de cdtre mated, in com- paratie cu fagurii noi, se explicd prin aceea, cum de altfel se observa urma- rind activitatea mateii, cd in celulele cu diametrul interior micsorat, matca reuseste si-si introducd cu greu abdo- mentl spre a aseza oul in fundul ce- qulei. Pentru eliminarea acestui important inconvenient, cit si pentru ugurarea cu- ratirii celulelor, se poate aplica un procedeu eficace de regenerare a fagu- rilor de cuib. Acest procedeu consta in tierea celulelor fagurilor de pe_am- bele fete pina la aproximativ jumatate din indltimea acestora, Pentru taiere se foloseste un cufit foarte bine ascu- fit, lung, de cel pufin 25 cm si umezit periodic astfel ca, printr-o singura de- plasare s& se taie toate celulele de pe o fad a fagurelui. In acest mod se corecteaz dimensiunile si forma mul- tor celule care sint deformate spre su- prafata. Dup& aceasta lucrare, fagurii sint umeziti usor, se depoziteazé in corpuri de stup inchise si se dezinfecteazi cu bioxid de sulf sau acid acetic dupa metodele cunoscute. Se precizeazd c& prin acest sistem se deschid straturile de c4m{si ale pupelor ramase in celu- lele fagurilor si astfel devin mai_acce- sibile mediului dezinfectant si in ace- lasi timp. pot fi curatate mai usor de albine. Se precizeaz& ci pentru preintimpi- narea transmiterii eventualelor boli de Ja-o familie de albine la alta, fagurii se vor folosi tot la familia de unde pro- vin. Pentru preintimpinarea transmi- terii bolilor microbiene chiar in cadrul aceleiasi familii prin intermediul fagu- rilor se aplicé permanent si sistematic tratamentul cunoscut cu turte de ser- bet cu ulei si teramicina. Acest proce- deu de regenerare se aplici la toti fagurii neocupati de albine si care au virsta pind la 3—4 ani. Se mai preci- 10 zeazii cA cel mai bine este a se aplica acest sistem de regenerare toamna sau primavara, cind sint pufini faguri ocu- pati cu puiet si in zile in care tempe- ratura este de aproximativ 5—15°C. Prin aceasta actiune se obtine si o cantitate de ceari de 15—20 grame la fiecare fagure iar in timp de o ora se pot regenera 20—30 faguri. Fagurii astfel pregatiti se vor folos la spargerea cuibului.sau la echiparea celui de al doilea corp al cuibului dupa ce in prealabil au fost acrisiti 4—6 ore gi eventual au fost stropiti cu sirop caldut. Efecte salutare in ‘directia de- zinfectarii se obtin daci fagurii sint expusi direct razelor soarelui, care in aceasta perioada nefiind prea cald, nu pot topi fagurii, in schimb acestia sint bine dezinfectat Urmarind modul in care sint prelu- ati de albine acesti faguri se constaté © usurare a curatirii celulelor de catre albine, in multe cazuri albinele scofind integral cimdsile pupelor ramase in ce- lule. ‘In cecea ce priveste depunerea oudlor de catre matca se inregistreaz& un ritm mult mai accelerat comparativ cu restul fagurilor. Aceasti accelerate se explici prin aceea c& celulele sint mai scurte, de dimensiuni normale gi matca nu trebuie sa se forfeze pentru a introduce abdomenul si depund oul in fundul celulei. Se mai precizeaza cA celulele sint inal- tate cu cearé noua intr-un ritm acce- lerat chiar gi in perioade de cules slab, fapt ce stimuleaz producerea ceri: Un ultim avantaj de foarte mare important este acela ca albinele cres- cute in. astfel de faguri regenerati sint viguroase si de dimensiuni normale. ‘A doua cale pentru regenerarea fa gurilor, care se aplica si Ia fagurii pen” tru inmagazinarea recoliei, constd in tiierea celulelor tot pint la circa j miitate din ingltimea lor la desctipti rea ce se efectueaztt la extragerea mie- ri. De data aceasta este necesar a se folosi cufit inctilzit spre a se preintim- pina deformarea celulelor. In ceea ce priveste conservarea fa- gurilor construiti se evidentiazA fap-tul cd metodele sint simple si dau re- zultate optime dac& se actioneaz& co- rect si la timp. Inca de la inceput trebuie precizat c& pentru fagurii de cuib trebuie acor- dati 0 atentie mai deosebité deodrece acestia sint mai usor atacati de gasel- nifa sau pot sé mucegaiasca cind sint umeziti. In timpul iernarii in cele dovd cor- puri de cuib vom avea 18—20 fagui Dintre acesti faguri, fagurii marginasi, 2—4 bucati din corpul inferior, vor fi de tipul celor pentru recolté deoarece chiar dacd stupul este bine ventilat pot mucegai daca ar fi faguri de cuib. Pentru restul fagurilor din cuib, de altfel si pentru cei marginasi’din cor- pul inferior al cuibului nu se impun miéasuri speciale de protejare decjt cele care sint menite asigurarii unei_ven- a stupului si privind evitarea ii fagurilor de catre soareci. Restul fagurilor care depasesc ce- rinfele cuibului se mentin sub contro- lul albinelor pe toata perioada pind la pregatirea pentru iernat. Se face preci- zarea ci la familiile slabe si nuclee se mentin numai fagurii ocupati efectiv de aibine. In perioada dintre culesuri, fagurii pentru ihmagazinarea recoltei se men- fin in corpul al treilea suprapus celor doug corpuri de cuib. Spre toamna, dupa ultima recolta cind si tempera- tura este mai scazuta, corpul cu faguri goi se introduce sub cele doua corpuri ale-cuibului, astfel acesti faguri sint tot timpul sub controlul albinelor. Acest mod de asezare a fagurilor pre- intimpina si intrarea curentilor ‘reci in cuib. La pregétirea pentru iernare, fagu- rii suplimentari celor doua corpuri in care va ierna familia de albine impre- und cu corpurile din care provin vor fi depozitati in spafii inchise si uscate dar neincdlzite, recomandabil in ca- bana apicoli. Aici, fagurii se mentin in corpuri la distanta, ca in familiile de albine. Stivele de corpuri sint in- chise, imediat ce sint ridicate de la stupi, sus si jos cu cite un podisor fara urdinis de aerisire. Prin preluarea fa- gurilor direct din familiile de albine unde au fost aparati de atacul flutu- rilor de gaselnita acestia nu au oud din care sa-si dezvolte larvele gaselni- tei. Pentru preintimpinarea pAtrunde- fluturilor de gaselnité in zilele calde de toamna sau primavara ca si depuna oud pe faguri la fiecare stiva de 5—7 corpuri (50—70 faguri) se pre- sard sus peste faguri 50—70 grame naftalind sau se efectueaz tratamen- tul cu Galerin. ' In acest fel sint conservati fagurii fara alte masuri de protejare pind la culesul de la saleim cind practic este nevoie de tot efectivul de faguri con- str Pentru pastrarea fagurilor mai mult timp, in afara ‘controlului albinelor, se vor aseza distantafi ca in stupi in cor- puri suprapuse iar stivele de corpuri se inchid cu podisoare faré urdinis de ventilatie. De data aceasta, in loc de naftalind se va pune Galerin con- form prospectului. In acest fel s-au pastrat intacti fagurii timp de peste doi, ani fara a mai fi necesar& addugarea unei noi cantitati de Galerin. In concluzie se poate sublinia cd, aplicind procedeele descrise si verifi- cate mulfi ani in practicd, se pot con- strui_in fiecare an cite 12—16 faguri de ciitre fiecare familie de albine, c& intre limitele si in conditiile expuse este rentabilé si recomandabila efec- tuarea regeneriirii fagurilor si ci pen- tru pastrarea intactéi si neafectata a intregii cantitiifi de faguri construiti nu Sint necesare mijloace si metode cdsti- sitoare si laborioase. In sfirsit, 0 ul- tima concluzie care trebuie evidenfiata este aceea ca fiecare familie de albine poate sii. construiasct anual numérul de faguri necesari inlocuirti fagurilor care se invechesc precum si echipamentul de faguri pentru cite un roi cu 4—6 rame. iDoi apicultori din silvicultura supun atentiei noastr CONSIDERATII ASUPRA UNOR CORELATII: CULESURI-STIMULARI-PRODUCTII Ing. Marin POPESCU, Mircea POPESCU POR AARR ALO Pri tori coloniilor de al timularea, familiilor de albine se intelege administrarea dé biostimula- vederea dezvoltirii acestora, in asa fel ca in timpul culesului de productie si aib& un potential productiv ridicat. Cind se face stimularea fami de sinitate, anotimp, felul culesurilor ‘ete. jor de albine se tine seama de starea lor Notiunea de cules exprimA culesul de nectar de catre albine de la plantele nectarifere sau de Ja alte surse necesare producerii mierii. Desigur, albinele mai culeg de la unele flori polenul, iar de la muguri, mai ales de Ja mugurii de plop, propolisul. Jn manuale, in literatura de specialitate, se vorbeste in general de doua feluri de culesuri : de Consideram ci ca apicultorii s§ aiba suri, si se stabileascd modul de hrand este foarte necesar APPL ALDARA In indelungata activitate pe linie de apicultur& (peste 20 de ani) in cadrul Ocolului silvic Caracal s-au facut ob- servatii si constatari asupra culesului de nectar si polen in urma cArora s-au stabilit felurile culesului pentru zona Turnu Severin, Corabia, Caracal, Rm. Vilcea, Tg. Jiu, adicA in aproape intreaga zoni a Olteniei, exceptind zona de munte. In judetele mentionate familiile de albine se dezvolti in unele perioade mai mult (albinele ocupind _ foarte multe spatii), in altele mai putin, ex- primindu-ne plastic, aceasté dezvoltare poate fi comparatA cu o armonicd ce isi mareste sau isi micsoreaz’ volu- mul. Este stiut c& primavara foarte multe familii de albine ies slibite din iarn’. In aceasta perioada albinele cerceteazd florile plantelor ce intr& mai repede in vegetatie, incepind cu alunul care in- floreste in ultima decad& a lunii. fe- bruarie sau inceputul luni martie, 12 Intretinere si de productie. Si se stabileascd clar felul culesurifor un limbaj comun si in acelasi timp in cadrul acestor cule- si mai ales 0 anumita tehnologie a de albine, implicit a mitcilor. stimu- nananncaandt pind in jurul datei de 20 aprilie, cind incepe s& infloreasc& rapita. In tot* acest interval de timp, cind albinele cerceteaz4 florile de alun, corn, viorea, urzicuta, toporas, jugas- tru, arfar si chiar stejar, lupta cea mare _se d& pentru dezvoltarea familici de albine. Culesul care are drept scop dezvol- tarea familiei de albine in perioada 20 februarie—20 aprilie, noi l-am con- siderat cules de itrefinere care sti- muleaz& ouatul matcilor si cresterea puterii familiilor de albine. in Oltenia, intre 20 aprilie si 10 mai albinele cerceteazi mai ales florile de rapité si in lipsa acestora florile .di- versilor pomi fructiferi, florile de pa- ducel si de artar. In timpul infloririi rapifei matca de- vine din ce in ce mai activa, familia se dezvolt{ intr-un ritm rapid, in rame de acumuleazi miere drept re- zerva de hrand. In anii in care cule- sul de la rapifa este mai intens serecomandi ca mierea depozitatd din abundent in faguri si fie extras ina- inte de culesul de la salcim, pentru ca sortimentele si nu se amestece intre cle, evitindu-se totodat’ si sufocarea unor familii de albine in timpul de- plastirii acestora la culesul de salcim. In perioada rapitei telul principal ra mine tot imputernicirea familiilor de albine, dar datorit& acumularii unei oa- reeare cantititi de miere de rezerva ce poate fi extrasi, acest cules poate de- veni si de productie. In perioada 10 mai—20 iunie are loc culesul de salcim I si II caruia apicul- torit olteni ii spun culesul cel mare. Ramele din stupii dusi in pastoral la salcim 1 si II sint blocate cu miere,» matcile isi reduc mult ouatul, efortul albinelor si al apicultorilor este in- dreptat c&tre acumularea unei cantitati cit mai mari de miere, motiv pentru care toati lumea defineste aceasta mare recolt de nectar cules principal de productie. Intre culesul de Ia saleim si cel de la floarea-soarelui, adicA in perioada 20 iunie maximum 15 iulie, albinele aduna nectar de la flora spontana sau de la flora melifera cultivatd (corian- dru, facelia sau fenicul), precum si de la arboretele de tei acolo unde acestea exista. : Familiile de albine ale c&ror cui- buri au fost blocate cu miere, la cu- lesul de la salcim slabesc rapid, fapt pentru care este necesar ca, imediat dup& pastoralul de la saleimul Tt, sa se ia mAsuri in vederea dezvoltarii lor, pentru a putea ataca din plin un alt cules de productie, adic cel de la floa~ rea-soarelui. Intre salcim si floarea-soarelui cule- sul este tot de intretinere si capita caracter_ de productie numai atunci cind pastoralul se face Ia tei, facelia sau coriandru, fiindcd in unele cazuri de la acestea din urm& se acumuleaz si miere de rezerva pentru perioada ur- matoare. ‘Asa cum am arAtat, culesul de néc- tar la floarea-soarelui este un cules de productie. Scopul principal este extrac- fia de miere. In general, pastoralul la floarea-soa- relui se termina in jurul datei de 5 au- gust, data: dupa care atentia apiculto- rului se indreapta cdtre dezvoltarea fa- miliilor de albine in vederea parcurge- rii_sezonului inactiv de iarné cu fa- milii cit mai puternice. Culesul din pe- rioada 5 august—10 septembrie nu poa~ te fi decit un cules de intretinere, mai ales cA familiile care au participat Ja culesul de la floarea-soarelui slabesc datorita blocarii cuiburilor, precum st a uzarii albinelor. Dup& 10 septembrie, pind in jurul datei de 10—15 septembrie se urma- ste _menfinerea familiilor de albine in stare activa, perioada in care albi- nele trebuie transportate la flora ier- bacee tirzie, cum ar fi: menta, finetu- rile cu trifoi, mai ales cu trifoi alb si altele. In concluzie, in zona mai inainte ara- tat, pe baza resurselor nectaro-poleni- fere existente noi am identificat pa- tru perioade cu manifestari naturale bine conturate in activitatea familiilor de albine: dezvoltare, dezvoltare si productie, productie si intretinere. in anul 1974 familiile de albine ale Sectici apicole Resca, amplasate in raza Ocolului silvic Caracal, au fost grav afectate de loci, ascosferozi si in special de varrooz’, depistatd pen- tru prima data la noi in tara. In aceasta perioadi am apelat la Institutul de cercetare si productie pentru apicul- tura din Bucuresti pentru a acorda asistentA tehnicd necesara eradicarii bolilor din stupinele sectiei. Medicatia de mare eficacitate, elaborata si apli- cata de specialistii institutului, a salvat de la decimare nu numai familiile de albine ale Sectiei Regea, ci toate fami- lille de albine din jumatatea de sud a tarii. Eficacitatea tratamentelor era condi- tionata de imputernicirea familiilor de albine, familii care sé se poaté lupta cu bolile diagnosticate pentru fiecare stupind si chiar pentru fiecare fami- lie in parte. ! 13in scopul realizirii acestui dezide- rat, specialistii din Institut au dispus stimularea familiilor de albine si, con- trar obiceiului localnicilor, spargerea cuiburilor prin introducerea:ramelor cu sirop la mijlocul lor. Dupa patru zile s-au verificat ramele cu sirop intro- duse in cuib la stupinele gestionate de apicultorii Ion Motounu si Iie Ionescu si s-a constatat cé erau insdmintate 90%) din ramele cu sirop introduse in mijlocul cuibului, 26%/, din ramele cu sirop puse la marginea cuibului si 38/0 din ramele fara sirop, introduse in mijlocul cuibului. Pina la aceasté recomandare, stimu- larile se f4ceau cu ajutorul hranitoare- Jor confectionate din material plastic. Vazind rezultatele obtinute prin me- toda stimularii in rame, in anul 1975 am inlaturat 95%/ din hranitoarele con- fectionate din material plastic, existen- te in stupinele sectiei, mai ales ca foar- te multe albine mureau inecate in si rop datorita peretilor alunecosi ai hra- nitoarelor. In primavara anului 1975 am incepu: sA facem observatii asupra stimulér familiilor de albine in stupinele pro- prietate de stat si proprietate perso- nala. In perioada primului cules de dez- voltare, in prima decada a luni mar- tie, am inceput stimularea mAtcilor cu plici de zahar candi (0,5 kg/familic), umezite pe partea inferioara si ampla- sate deasupra cuibului, sub podisor. Ti- nind seama de faptul ea primavara incepe dezvoltarea puietului si cé pen- tru aceasta este nevoie de proteine am procedat la administrarea in afara de zahar, si a polenului necesar produ- cerii laptisorului La sfirgitul celei de a treia decade .a lunii martie, cind temperatura noap- tea s-a mentinut peste 0° si ziua peste 6°, in unii stupi am introdus o rama cu sirop linga cuib, la alte familii am introdus rame dupa diafragmé, iar la altele am amplasat citeva hranitoare La ramele puse dupa diafragma, ropul a fost luat numai in preportie de 5%, iar la hrénitoare majoritatea “14 4 albinelor care au ajuns au murit. De alifel, albihele moarte s-au gsit si'la ramele puse dupa diafragma, surprinse probabil de frigul noptii. In jurul datei de 5 aprilie, cind tem- peratura a fost de peste 13° ziua si de peste 6° noaptea am administrat si- rop in rame, pe ambele parti La familiile mijlocii si puternice am spart cuiburile, introducind rama” cu sirop la mijlocul cuibului. La cele slabe am asezat rama cu si- rop la marginea cuibului, la alte fami- lii_ am pus rame cu sirop dup& dia- fragm& i la altele sirop in hr&nitor. La 30 de familii am pus rame fara sirop in_mijlocul cuibului. 4 Dupa 4 zile am costatat urmatoarele: ramele cu sirop amplasate la margi- nea cuibului nu mai aveau sirop si nu erau insdmintate. Ramele cu sirop introduse in mijlo- cul cuibului, la familiile puternice si mijlocii, erau insimintate in procent de 88%, adicé la 100 rame, 88 erat insaminfate. In stupii in care s-a pus sirop in hra- nitor si rame goale la mijlocul cuibu- lui, procentul ramelor insémintate a fost numai de 39%. La familiile de albine care au_avut rame cu sirop Ia marginea cuibului goale la mijloc, procentul de ins’min- fare a fost de 48%, iar la familiile la care s-au pus rame goale la mijloc_si nu s-a administrat nici un fel de sirop, *procentul ramelor insimintate a fost numai de 29%. ; De la a treia pina la a sasea stimu- lare am pus rame cu si fara sirop nu- mai in mijlocul cuiburilor. —” Procentul ramelor cu sirop introduse la mijloc si insimintate de mated au fost intotdeauna mai mult decit dublu fata de ramele fara sirop. Cantit&tile de biostimulatori_ intro- duse pe etape au fost urmatoarele ! — 1a prima stimulare s‘a administrat 1a fiecare familie cite 0,5 kg zahir candi —1a a doua stimulare 0,5 L sirop in concentratie de 1/1; s-a administeat— a a treia stimulare contitatea de si- yop administrata a fost de 1 litru sirop in concentratie de 1/1; —1a a patra stimulare 1 litra sirop in ‘concentratie de 1/l; — cantitatea introdusi la a cincea Stimu- fare a fost de 1,5 1 wirop de aceeasi con- centratie ; — Ia a sased stimulare 1,5 1 sirop in ace- ‘eagi concentratie. Totalul biostimulatorilor adminis- trafi in cele sase etape a fost de 3 250 kg biostimulatori, din care 0,500 zahar candi. jn urma stimularilor mai inainte ara- tate, familiile mijlocii_ si puternice au devenit foarte puternice, iar familiile jesite slabe din iarna au ajuns la sfir- situl lunii aprilie in stadiul de familii mijlocii si puternice. ia acelasi an familiile sectiei, de la salcim Ii au fost aduse in. pastoral in raza judetului Olt, la culturile de co- riandra si flora spontana din lanurile de griu. Familiile de albine, care slabisera in timpul culesului de salcim, datorita blocrii cuiburilor, au fost stimulate cu sirop in concentrafie de 1/1 in trei eta— pe, administrindu-se de fiecare data cite 2 litri de sirop. La sfirsitul lunii iunie, in urma stimularilor, familiile de albine au ajuns in proportie de peste 80%/ in stadiul de familii foarte puternice. Incepind cu 15 august, dupa extrac- tia mierii de floarea-soarelui s-au f&- cut 5 administrari cu sirop, folosin- du-se aceleasi cantitati in aceeagi con- centratie, ca cele din primavara. Canti- tatea de biostimulatori folosita in toamna a fost de 2,750 kg. Intervalul dintre stimulari a fost de 8 zile. Ultima stimulare a fost facutd la data de 16 septembrie. in anul urmator stimularile de toam- na au inceput pe data de 22 august si s-au terminat la data de 24 septem- brie. In primavard, familiile iesite au fost mai puternice decit in anul pre- cedent, deoarece ultima serie de puiet eclozionat toamna, a trdit In stadiul de albind adult pina Ja sfirsitul luni aprilie. In luna iunie 1985 am dus stupina proprie in pastoral la tei, in padurea Resea. Pentru c& telul nu inflorise, in prezenta tehnicianului Stelian Chesno- ju gia apicultorului Stefan Andrei, am introdus rame cu sirop, la mijlocul cui- burilor. DupA 48 de ore, in prezenta acelorasi apicultori am verificat rame- le si am constatat cA din 30. de rame, humai una era neinsAmintata, restul crau insimintate partial pe ambele parti. ‘Aplicindu-se cu stricteje metoda s mularii in rame pe etapele aratate mai sus, in perioada 1976—1980 Sectia api- cold Resca a obfinut inemedie 22 kg miere pe familie. ; Norma de timp in care se efectu- eaz& scosul ramelor, umplerea cu rop, spargerea cuiburilor si introduce- rea ramelor in cuib este de un om/ora la 20 familii. Avantajele stimularii familiilor cu sirop in rame sint urmatoarele : — imputernicirea rapida a familiilor de albine ; — ridicarea potentialului productiv al fa- miliilor de albine cu posibilitatea valorifi- c&rii integrale a culesurilor principale ; — mBrirea capacitAlii de aparare a fami- liilor atacate in cazul aparitiei unor furti- saguri — prevenirea eventualelor boli ; — mirirea capacitalii de Iupti a famili- x impotriva diunitorilor biotici si abio- tiei 5 — micsorarea consumului in perioada se- zonului inactiv.O foarte valoroasa specie melifera care trebuie raspindita = Rezultate ale cercetarii F stiintifice eames Preeen “ee . We PAULOWNIA TOMENTOSA Ing. Gabricla DOBROTEANU, ing. Iie BALANA Cresterea efectivului de albine si obtinerea unei producti sporite de miere la nivelele planificate pentru sfirsitul actualului cincinal, necesita o cunoastere aménuntiti a_resurselor existente in vederea valorific&rii in- tensive a acestora si totodaté masu! corespunzitoare pentru imbundtatirea permanenta a acestor resurse. Una din- tre cele mai eficiente metode de im- bunatatire a resurselor melifere consta in identificarea, inmultirea si raspindi- rea in toate zonele bioapicole din tara de noi si valoroase specii de plante din flora spontand, precum si aclimatizarea unor speci din alte zone geografice de pe glob. O realizare a Institutului de cereetare si productie pentru apicul- . tur& in acest sens o constituie aclimati- zarea speciei Evodia hupehensis care se gaseste in stadiul de raspindire in toate judetele tari, fiind foarte valo- roasi din punct de vedere melifer. In acelasi scop s-au luat in studiu multe alte speci erbacee, arbustifere si arbo- ricole ce.vor fi inmultite si extinse in toate zonele bioapicole din tara, in scopul imbunatatirii resurselor meli- fere, Dintre acestea, in materialul de fat vA prezentim specia Paulownia. Paulownia tomentosa Steud face parte din familia Scrophulariaceae. Este 0 specie arborescent ornamentala, ori- ginarA din Extremul Orient, cultivat& Ta noi in colectiile dendrologice din gradinile botanice, parcuri si gradini. Este 0 specie foarte repede crescéitoare: la virsta de 20 ani ajunge la 15— 16 m indlfime, cu 3,7 m circumferinta la sol si o anverguré a coroanei de 30—32 m. 16 t Infloreste si fructifick in’ fiecare an. Florile sint mari de 5—6 cm, campanu- late, de culoare violet deschis, grupate in inflorescente mari, de 20—30 cm in diametru. Produce seminje de foarte bund calitate cu putere de germinare si rasarire de 80—90%,, fapt’ce duce la aparitia a numerosi puieti in jurul arborilor adulti_ prin. autoinsémintare, adaptata si mult mai rezistenti la ger fata de: cei rezultati din seminte im- portate din t&rile de origine, cu cli- mat cald. Fructul este o capsula, cu doua alveole care se deschid in peri- oada diseminarii, spre sfirsitul luni d cembrie, inceputul lunii februarie. Fig. 1 — Floare de Paulownia — aspect general) Inradacinarea arborilor este foarte puternicd, fapt ce confer& o mare sta- bilitate plantatiilor, chiar si in cazul celor mai puternice furtuni, Prefera soluti fertile si profunde. Mentionam ca, desi aclimatizatd Ja conditiile din tara noastra, lujerii ne- lignificati, precum si mugurii floral de Paulownia sint sensibili la gerurile mari (cazul iernii 1984/1985), in anul urmator avind un numir redus de flori. Rezisti totusi fird probleme la geruri de pind la minus 25°C. Exis- fenta in tara noastrd a unor exempla- re in virsté de 30—50 ani confer via- bilitatea si atest& c& aclimatizarea aces- tei speci trebuie promovata in planta- tii, cu mai mult curaj. jn conditii normale, in tara noastra, infloreste la 4—5 ani de la plantare. Din punct de vedere melifer este apre- ciata ca o foarte buna specie atit dato- ritd cantitafilor insemnate de nectar si polen pe care le pune la dispozitia al- binelor, cit si datorita perioadei cind are loc infloritul (sfirsitul lunii apri- ie — inceputul lunii mai), cind fami- lille de albine au nevoie de culesuri bogate pentru crestere si dezvoltare si cind, de regula, in majoritatea zonelor aceasta perioada este deficitara in sur- se melifere. Perioada de inflorit dureazi in me- die 35 zile, uncori mai mult in functie de conditiile climatice ale zonei in care este cultivat. O floare secreti in medie 24—35 mg nectar cu o concentratie in zahar de 38—40°, pe UN ARBORE de virsti mijlocie putindu-se gasi intre 1050—1 250 flori, evaluindu-se @ PRODUCTIE DE MIERE DE 750— 800 kg LA HECTAR (fig. 2). Din punct de vedere al gradului de atractivitate (avind in vedere cantita- tea de nectar, parfumul si culoarea fl rilor), florile de Paulownia sint vizi tate de catre albine in tot cursul lei, freeventa cea mai mare inre trindu-se intre orele 12—16. Datorita secretiei abundente a glandelor necta- rifere, flotile sint vizitate de albine chiar si dupa ce acestea au cazut, ast-! fel incit perioada total de secretie a Fig. 2. floarea de Paulownia, partea Innegrita (a) fiind pelicula de nectar florilor de Paulownia depaseste 6 zile, fata de 2 zile de la alte specii. In afara de nectar, albinele recolteaza de la flo- rile de Paulownia si insemnate canti- tati de polen foarte util in perioada sfirsitului de aprilie, pentru cresterea puietului. In afara aspectului ornamental si melifer, Paulownia are si o foarte mare gama de utilizdri in ceea ce priveste industralizarea lemnului pentru produ- cerea de furnituri estetice, furnituri tehnice, placaje, placi aglomerate, pla- caj decorativ, panel decorativ, fibra ce- Julozica, instrumente muzicale, artiza- nat, sculptura, etc, in general prezen- tind o importanta deosebita pentru eco- nomia nationala. Ne intrebam atunci, de ce este atit de putin rdspindit Poate este mai putin cunoscuté si de aceea ne adre- sam in special unitatilor agricole de 17stat si cooperatiste detindtoare de fa- milli de albine si zecilor de mii de api- cultori care impreund dar si fiecare in parte pot contribui_ la extinderea acestei speci de cultura’, mai putin in realizarea unor plantatii in masiv, din lips de teren cu aceastA destinatie, dar plantarea in parcuri, gridini, pe alej sau in preajma stupinelor este po- sibil de realizat si la indemina oric Obtinerea puiefilor acestei speci se face prin ins&mintarea in rdsadnite sau sere, sau ghivece pe care le putem fine in casa. Ca mediu nutritiy se poate folosi un amestee de 700 rranita si 300/)°ni- sip. Insémintarea se face in perioada 20 martie — 10 aprilie, prin impras- tiere, simin& ling’ simint& care .se acoperé apoi cu un strat din acelasi amestec, gros de 2—8 cm. Se uda cu stropitoarea cu sit&, odat& sau de mai multe ori pe zi, astfel ca stratul su- perior in care se afl& semintele sa fie in permanent& umed. Cind puietii, ajung la 10 cm inalfime, se repicd la 10—25 cm inire rind intr-un sol bine méruntit si de aceeasi compozitie ca pentru semanat. Se uda bine pentru aderenta solului la rddacini si se umbreste cu gratare care se ridicd treptat odata cu cresterea puietilor. Plantarea se face in gropi la 30X30 X30 cm primavara devreme, in teren bine desfundat din toamna. Dupi plantare se face receparea (taierea) deasupra solului iar dintre lastarii crescufi se las4 cel mai viguros. inflo- reste la 4—5 ani de Ja plantare, avind © © crestere foarte’ rapid’. Recoltarea seminjelor se poate face toamna tirziu, acestea gisindu-se adu- nate in capstle (fructe), cite 1300— 1500 seminte in fiecare fruct, de la un arbore putindu-se recolta cca 9— 10 kg seminte. Actiunea de obtinere a puietilor de Paulownia se poate realiza individual de citre fiecare apicultor, dar si orga- nizat Ja nivel de grup, cere apicol sau chiar filial judefeana si care si pun’ apoi la dispoziti | PARTICIPANTII LA CONSFATUIREA DE LUCRU PE TARA CU SEFII FEI MELOR APICOLE DIN DEPARTAMENTUL AGRICULTURH DE STAT — RE SITA 26—28 NOIEMBRIE 1985 — PRILEJ CU CARE S-AU DEZBATUT REZUL- TATELE OBJINUTE IN ANUL 1985/SI SARCINILE DE PLAN PE ANUL 1986. (Fotd: ing, Elise: TARTA) 18FARA DIAREE SI NOSEMOZA INTR-O STUPINA Auric’ BOAGIU Presedintele filialei A.C.A. jud. Teleorman Sint dowd maladii apropiate din punct de vedere al simptomelor clinice, incit numai un examen microscopic le poate preciza. Si tne’ apropiate —prin faptul c pe fondul morbid instalat de diaree, se grefeazd mai intotdeauna no- semoza, Ba trecerea de la_una la alta se face pe neobservate, incit informatia in specialitate vorbeste despre 0 aga- zis nosemoza latenta. Si totusi intre ele exist& substanti- ala deosebire, diareea fiind boala ne- contagioasa, in timp ce nosemoza se inserie cu gravitate in rindul bolilor contagioase ale albinei melifere. Dar mai sint si alte aminunte ce trebuie cercetate si elucidate. Cel mai sigur este a preveni diareea si nosemoza decit a le trata. Preocu- patea imi permite de mai mulfi ani s& declar cu satisfactie, c& in stupi- nele pe care le conduc direct cit si in ale acelor apicultori care ma urmeaza, nu exist decit forme izolate si sterse ca intensitate sau deloc, ale acestor boli pe care nu e gresit sé le numim ,ma- ladii de primévarii in stixpina*, Plecind chiar de la aceasté idee am tras con- cluzia pe care, de altfel, m-am axat in misurile ce le-am luat, cum cd diareea si nosemoza sint boli ale aparatului di- gestiv, favorizate in aparitie de o ier- nare necorespunziitoare a familiilor de albine, aici un rol decisiv avind mierea de slaba calitate, la care se alaturé o stare de neliniste intermitenta sau chiar permanenta. Gindind efectele nefaste ale celor doua boli prin aceasta prisma, pe par- cursul mai multor ani, practica m-a dus la unele masuri pe care acum le urmez cu convingere. 1. Evit iernarea pe rame care au si MIERE DE MANA, stiindu-se cd pro- centul ridicat in substante minerale al acestui sortiment, méareste timpuriu resturile acumulate in intestinul gros. Urmérese culesurile si mai ales mierea pe care albinele refuza s-o capaceasca si in septembrie procedez la extractia ei, fra a descApaci coroanele care precis apartin altor culesuri. 2. Atunci cind, fortat de imprejurati, fac spre toamn& hraniri cu sirop de completare sau stimulare, administrez fiectirei familii O ANUME CANTITA- TE care are in vedere populatia. Aceasta pentru ca’ cel tirziu pind la formarea ghemului de iernare intreaga cantitate si fie nu numai invertité dar si cépacita, Altfel, fermentarea in tim- pul iernii este sigur si consumul tot atit de garantat in, afectarea sandtatii albinelor 3. Asigur pe tot sezonul réiminerié albinelor in ghem o liniste, dacti se poate spune PERFECTA, stiind ca cel mai mic deranjament ridicd tempera- tura in ghem, ridicare care se face prin consum sporit de miere, cu urmari in gradul de uzura al albinei si inci e putin spus numai atit, tot asa cum prea usor gindese unii apicultori ce se in- telege printr-o adevaraté liniste. 4. Familia care printr-un accident si-a pierdut matca nu este lésati or- fané pind la primdvara ci, prin spar- gerea ghemului chiar, introduc un nu- cleu de la rezerva, se intelege cu mat- c& sau fac in acelasi mod unificarea o familie slab’. Aceasta pentru a a gura linistea de care albinele au nevoie cu 5. Nu exagerez impachetarea pentrie iernare, mai ales prin materiale im- permeabile care mitese excesul de F 19umiditate in stup si nici nu produc o ventilatie extrem care in perioade de -atmosfera saraca in vapori, poate duce la usc&ciune exagerata la nivelul ghe- mului. Ambele stari nelinistese albi- nele, obligindu-le si faci ceva pentru inl&turarea’ anormalului, nu far& ur- mari negative. 6. Controlez din doud in douti sip- témini resturile de pe fundul stupului decid pentru fiecare familie 0 aeri- sire corespunzatoare, in lipsa cdreia al- bina in suferintA se nelinigteste, ciu- tind o rezolvare. 7. Cind am ajuns la convingerea, aci ma ajuta sinotarile facute in jurnalul stupinei, cA in februarie la reluarea cresterii puietului, o familie e cu re- zervele de hrant la limita, nu trec la hranire, ci la scuturarea ramelor pe fundul stupulut si inlocuirea lor cu al- tele avind coroanii corespunziitoare pind la primul cules in naturti. Desi- gur, aci ma folosesc de 0 anume teh- nicé deloe simpli, voi vorbi despre ea cu alti ocazie, dar foarte sigura in ce priveste viitorul familiei si mai ales sanatatea ci. 8. Nu iernez niciodatti nuclee pe 3-4 rame, decit in stupi orizontali, ling familit de bazii, cu diafragma despar- fitoare etansi. In felul acesta consu- mul-pe ramA acoperita cu albine este acelasi ca intr-o familie normala. 9. Sub nici un motiv in perioada ghe- mului de iernare, indiferent timpul la care ne gisim, nu aplic pldci candi sau turte de serbet, deoarece prezenta aces- tora activeaza albinele, le scoate din ritmul lor biologic si aduce familiile in pragul primaverii, expunindu-le la ma~ ladiile timpurii, luate de altfel in dis- cutie. 10. ‘Si tot atit de important este a stabili cu precizie numarul de rame cerut de intinderea ghemului, cit si dis~ tribuirea lor. In situatia cind unul din culoare nu are mierea corespunztoare cantitativ si calitativ, albinele respec- tive pier producind o serioasd fisura in ghemul de iernare, se infelege nu f4rA urmari negative. Procedjnd in felul acesta am rezol- vat in fiecare an apicol problemele aspre pe care le pun mult framtnta- tele maladii de primavara, ceea ce in- seamnd c& se poate, excluzind medi- catia — fara diaree si nosemoza intr-o stupina: SSSA SSSI mica|publicitae $38S06SCSS309 VIND faguri artificiali STAS, confectionati la Combinatul apicol. Telef. aoe it VIND sau schimhb cu material biologic. colectoare polen, cutii imperechere. Telef, 20.17.96. (a9) ee | VIND pavilion apicol_capacitate 90 locuri cu cabina, cu sau fara albine. Com. Bucov, jud. Prahova. Telef. 48. (20) VIND pavilion apicol cu cabana, executat din remorca, pentru 60 stupi orizontali, fir albine. Telef, 32730, Tirgoviste. a) VIND 50 stupi verticali cu albine, rame Dadant caturi imultietajat. Stefinescu, com. Gura Foii, 384, Gaesti, Dimbovita. (22) OOOH GAT AAA TANNA AT 20LOeCeeG sees SSS SOS ES RIOR coma IPOTEZA DESPRE IMPURIFICAREA POLENULUI Ing. Francise DEAK Cind in naturé apare polen din abunden{a albinele manifesta prefe- rinte pentru diferite specii de polen calitativ superioare. In perioadele de caren{a proteica ins, albinele pot co- lecta polenuri inferioare calitativ sau chiar alic substante pulverulente ,in- locuitoare“. Astfel, apicultorii_ semna- leazi impurificarea polenului cules de albine cu: f&in&, rumegus de lemn, boia de ardei, Un apicultor care a am- plasat stupina sa la 400 m de un de- pozit de combustibil, a descoperit in luna septembrie anul trecut, compro- miterea intregii rezerve de polen din stupi, ce continea peste 30%/ pulbere de carbune brun, Cum se pot insela albinele, acredi- tate cu ,,inteligent“ si memorie deose- bite in lumea insectelor, culegind in loc de polen substante | pulverulente yinlocuitoare* f8ra nici o valoare nu- tritiva ? Explicim ipotetic aceasta situatie prin existenta unui clement atractiv comun pentru albine, sisanume exis- tenta mirosului, ‘atit la polen cit si la substantele ,inlocuitoare* prezen- tate mai fnainte. Generalizind aceasta ipotez4, ne pu tem astepta ca albinele si culeaga alte substan{e pulverulente _,,inlocui toare“, cu conditia ca acestea sé pre- zinte miros atractiv pentru ele. Aceasta ipotezi este conforma cu ur- matoarele cunostinte de ecologie : ,,al- binele melifere isi comunica unele al- tora directia, distanfa si mirosul unei surse de hranit now gisite, prin dan- suri executate pe fagure“. (Frisch — 1967). Pentru a preveni impurificarea po- lenului cules de albine cu substante sinlocuitoare* imi permit sA recomand apicultorilor si amplaseze vatra de stupina la cel putin 1 km distanta fata de locurile unde se produc, se manipu- Jeaza si se depoziteaza substante pulve- tulente ,inlocuitoare* mentionate in acest articol (mori, ateliere de timpla- rie, depozite de carbuni, piete agro- alimentare etc.). ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA acordi gratuit CONSULTATII JURIDICE PE PROBLEME APICOLE Membrii Asociasici Crescitorilor de Albine din R. S. Roménia- cu cotizatia Ia zi si care intimpin3 im activitatea de practicare a apiculturii diferite ficultasi de natura ciror rezolvare necesiti intervensia just creeze conflicts litigii sau dreptul Ja revendiciri, a ici, se pot adresa in scris COMITETULUI EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. 5, ROMA- NIA cu sediul in BUCURESTI, str. IULIUS FUCIK nr. 17, sector Il, cod. 70231, cu menjiunea »CONSULTATIE $1 SFATURE JURIDICE”.APICULTURA -LITERATURA MIAAL EMINESCU Cintaretul unui zeitati numite albina autorizat’ voce poeti , Mihai Eminescu, s-a apro- piat cu sfin{enie si respect de! univ sul apicol. ,,Acest prune al Ipotestilo: cum e desprins de jocul —_petreceriior sale — girla, lacul, padurea, prisaca — se preface dintr-un strengar {2rd pe- reche, intr-un ade- varat mielusel. Desi aceasta particular: tate distinct este sesizati de Gheor- ghe Tomozei , (in Daca treci riul Se- © Tenei%) ca a patra tem fundamental eminesciana, ea ra- mine doar 0 consta- tare neaprofundata. Poemul in proz& »Cezara“ imi pare cea mai _autentic& pledoarie 4a popoa- relor de muste, st béitor’ murmuitoare* (Calin — file din poveste“). Invitatia in edenul _propus numai _sufletelor curate este facuté de Euthanasius nepotului s4u, cdlugarului Ieronim : yin mijlocul acestui lac, care apare negru de oglindirea stufului, ierbariet $i raichitelor din jurul lui, este o nowt insult micti cu 0 dumbravii de porto- cali. In acea dumbravii este pestera, ce am prefiicut-o-n casi, si prisaca mea. Poaté aceasti insuld-n insulti este o floriirie stidité de mine anume pentru albine... O bucatti de cer am numai, dar ee bucatit !*, Retras in insula ca pustnic, batrinul nitat de vreme, ,umbldi la scoala‘ : _wStii la cine; 1a albinele mele. Am pii- 22 . intinde-n pit rerea cum cit toate ideile ce plutesc pe suprafata vietei oamenilor sunt creafii ce arunc& o manta pe un corp ce se miscii... Mai intii sfatul albinelor. Ce ordine, miiestrie, ar- monie in lucrare ! De ar avé cirfi, jur- nale, universitdfi ai vedé pe literafi fa- cind combinatit ge- niale asupra_acestei ordine $-ar gindi ci faptura inteligentei, pe cind vezi ch nu inteligenta, ci ceva mai adine arangeazti totul cu o simfire si- gurd, fara greg. Apoi coloniile. In toaté vara vedem cite doud sau trei gene- ratii colonizindu-se din statul matern. Astfel vedem in ma- rile migratiuni ale popoarelor, unde fiti minoreni ieseau din fart, pe cind stupul matern sta locului, 0 antologie cu roiu- rile albinelor. Concluzia: _,,O-ntreagii-mirtitie in cuib leginiitor*'(,Codru si Salon’). al acea duioast armonie... idil impiciuitoare’, din dosul curfii se rat, cu sant, pomiit, flord- riile, via si prisaca* (,La curtea cuco- nului Vasile Creanga“). Susurul apelor, fosnetul padurii, cin- tecul pasarilor, ,murmurul de albine* (,F&t-Frumos din tei‘) il aduc ,in som- nul cel mai adine* (,loan Vestimie*). yn ploaia florilor de tei“, ,Sub raza ochiului senin | Si negrtit de dulce“,Eminescu e ,inundat* de miere: ,Un singur glas inginé cuvintele de muiere“ ‘(pinviere“) ; ,,De mult ma lupt cdtind én vers misura | Ce plind e ca toamna mierea-n faguri* (,lambul*); ,Dra- gostea dela miere:| E ca jagurul de miere, | Dar un Jagur pipirat | Dulce cind e supiirat* (,Dragoste adeva- rata“); ,singele... dulce ca mierea de struguri... mintea o exild* (,Gazel*) ; »Mii de fluturi mici albastri, mii de roiuri-de albine | Cuig in riuri sclipi- toare peste flori de miere pline* (,Ca- lin — file de poveste*) ; ,,/ntr-un codru miiret | ...prin vechii copaci-gi fac al- binele stupi stilbateci, / Plini de faguri: de miere, ce curge ca aurul-n soare“ (,Dac& treci riul Selenei*) ,Placerea sdrutului il face si exclame: Ah, mierea buzei tale am gustat-o% (poe- zia cu acelasi nume). Pind si Veronica aré par de miere arst. in caracterizarca’iubitelor sale sau a unor stri sufletesti intilnim foarte des un alt produs al doicilor, ceara, fie la propiu, fie in analogii: ,,Aurul plete- lor strecoard prin’ minufele-i de cearii* (,Memento mori‘) ; lar fata ta ¢ stra- vezie | Ca suprafata albei ceri (,lar fata ta e stravezie%); ,Femeia?... Cu masca ei de cearti* (,Femeia ?... mar de ceari%); isi lasti sufletul frttmin- tat cu cugetitrile ‘si imbrifistirile mele, ca 0 bucatti de cearti de o vergini al- beat (,Avatarii faraonului T1a*) ; yLuminile subfiri si incovrigite de cearii galbenti ardeau cu mucuri mari lungi, viorie, si ceara curgea topitt pe podele“ (,Parintele Ermolachie Chisa- ita). »Cetatea lor de ceard* (,Cezarat) e model de perfectiune geometrica si ar- tisticd, e un design, la care omul abia acum indrazneste si gindeascd. In aceastA fantastica lume, yin care ste- teau in sirurt lungi stupti-unei priscct mari*, Cezara ,imbla ca 0 ciprioart stilbaticd prin tuftiriile sé ierburile in- sulei... tritia doar ca o plantti fart du- rere, fuirt vis, jéiré dorinta", ,ca,un co- pil riitticit intr-o griidind fermecatii de basme®. »E © muzicé eternti, in mea“. Lucrez toatd ziua marturiseste poetul Euthanasius. N-am forfa cu nimie lucrurile daed am mai adduga un fapt, putin cu- noscut si de biografiy Eminescu, la 15 ani, a avut o chemare sufleteascd fafa de — fericiti mingiiere — dom- nigoara Albini (!), actrifa “consateancé ce juca rolul Lulufei (seria ,Chirite- lor), identificata si cintaté mai tirziu sub genericul Blanca-Bianca. Domni~ soara Albini facea parte din trupa doamnei Tardini, in turneu fiind atunci prin Cernauti. pprisaca cite ceva prin gura lui Emilia POPESCU DICULESCU Marin POPESCU DICULESCUPLENARA CONSILIULUI ASOCIATIE! CRESCATORILOR ‘DE. ALBINE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Miercuri 12 martie a.c. a avut loc plenara largité a Consiliului, Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Romania. La plenara, pe ling& membrii consiliul zenti presedintii si secretarif defene din intreaga fara, activul voluntar si retribuit al Asociatiei, cadre de specialisti din Combinatul apicol si Institutul de cer- cetare si productie pentru apicultura. La lucrari au, participat ca invitati_to- vardsii Ferdinand Nagy, ministru secretar de ‘stat la Ministerul Agriculturii si Gheorghe Matei, instructor la Sectia agraré a CC. al PCR. Jn cadrul plenarei_au fost analizate in spirit critic si-autocritic rezultatele econo- mico-financiare obtinute in anul 1985 de cd- tte Combinatul apicol, Institutul de cerce- tare si productie pentru apicultura, Liceul apicol si filialele” judefene ale Asociatiei. Au fost evidentiate rezultatele foarte bune ale filialelor judefene Mures, Dimbovita 51 Hunedoara care, in ordine, S-au clasat pe locurile 1, 2 si 3 fn cadrul concursului pen- tru titlul ‘de filial fruntasi pe fara in anul 1985. In continuare s-au prezentat si dezba- tut obiectivele Programului de dezvoltare a apiculturii in perioada 1986—1990, program aprobat in sedinta Biroului Politic Executiv al Comitetului Central al P.C.R. din 24 ia- nuarie 198 Cu aceast ocazie s-au stabilit c&ile. si metodele prin care trebuie actionat In ac- tualul cincinal pentru cresterea continua a numérului de familii de albine, a productiei de miere, sporirea fondului de’ stat la acest produs, ‘diversificarea productici apicole, precum si crearea de disponibilitati cit mai mari pentru export. Din dezbateri s-a desprins clar concluzia ‘ci prin angajarea ferma a tuturor apiculto- rilor romani pe calea sporirii continue a pa- trimoniului national apicol, toate obiectivete inscrise in Programul de dezvoltare a api- culturii vor putea fi Indeplinite conform prevederilor. . -AALI RG RIANA AMINA AGAR RAR RIGA ARAN O ZI INTR-O STUPINA Pionierii coli nr, 25Cra- jova, membri ai cercului de apicultura de la Casa pio- nierilor si soimilor patriel au vizitat dowd ferme apicole fruntase ale judejului Dolj, una a Inspectoratulul silvic sia doua la LAS. Piscu:Sa- dovei. Cele doud excursii de do- cumentare au avut loc sub patronajul filialet A.C.A. ju- detul Dolj. Secretara filialei, ing. Florica \Johescu si teh. Marcel Orzat’i, care au inso- fit elevii le-au prezentat a pecte legate de tehnologia cresterii si, inerijirii famili- liilor de albine. Intre cadrele de conducere ale celor dod ferme si pio- nieri a avut loc un bogat si instructiv dialog bazat pe lu- crarile efectuate la stupi. In viziti la ferma nr. 3 a Inspectoratului silvie Craiova. te de miere. In camera de Ing. Ion Serban, seful fer- mei_apicole de la LAS. Pis- cu Sadovei i-a condus pe mi- cii apicultori prin mica expo- 24 zitie unde erau expuse pro- duse apicole si_medicamente folosite in _ apiterapie, pre- zentindu-le diferite sortimen~ extractie a mierii elevii aw vazut clteva tipuri de extrac- —CERCUL APICOL SCOLAR, MIJLOC DE REALIZARE A TERAPIE] OCUPATIONALE IN SCOALA AJUTATOARE Avind in vedere ci dpicultura este 0 ra~ mura importanti a agriculturii, am_consi- derat cS {nfiinjarea unui cere apicol in scoala noastré afutatoare a Casei de copii scolari nr. 11, sectorul 4, este eficienta din mai multe motive. Cercul apicol in scoala ajutatoare contri- buie la largirea orizontului cognitiv, d volta la elevi spiritul de observatie, st pinirea de sine, indeminarea, curajul, hir- nicia, perseverenta, contribuie la formarea concéptici stiintifice despre lume si viata, Te formeaza sentimentul de ‘dragoste tat de naturi si patrie, deprinderi. practice de munca, le dezvolté spiritul de colectivism. in primavara anului trecut, am plasat In curtea scolii doi stupi de albine, ceca ce a stirnit curiozitatea in rindul elevilor, acestia manifestindu-si dorinfa de a cunoaste cit mai multe din tainele albinaritului. Atrasi de curiozitate, foarte multi elevi au dorit si devind prieteni ai albinelor, astfel a Iuat nastere cercul scolat’ apicol, format din 35 membri. Avind in vedere profilul coli noastre, eu casi de copii, cercul apicol Ie comple- teazi in mod util si plicut preocuparile de dupa amiazi, avind si un rol terapeutic asu- pra lor. Intrucit elevii sint handicapati mintal, am c&utat ca tematica sa fie usor de parcurs cu ei si cit mai atractiva. ‘Tematica cuprinde : —activititi de informare si socializare prin care elevii dobindesc cunostinte noi, completindu-le pe cele din cadrul lectiilor de biologie de Ia clas, vizite la stupini, dialoguri cu specialisti In apiculturd, dia~ filme pe teme apicole ; — activitéti de observare desfigurate in stupin’ sau in laborator, ca miscroscopie sau observari efectuate la Stupul de observatie care le permite si observe si si inteleagi © serie de aspecte din viata albinelor, pe care nu le pot vedea in stupii obignuiti ; — activitafi practic aplicative, prin care © lectie practicé in mica stupin& a scolii elevii si se deprinda s& lucreze in stupina, s4 efectueze diferite lucréri mai simple, cum ar fi recoltarea propolisului, a ceri de pe rama claditoare, a polentilui etc. ; — activitati experimentale prin’ care s& punem in evidenti polenizarea florilor de c&tre albine ; — activitati de popularizare si finalizare, realizate prin, gazeta de perete, concursuri »Cine stie apiculturd cfstig’*, organizarea nei expozitii ,Coltul apicol", evidentierea activitatii cercului Ja sfirsitul anului scolar, precum si premierea elevilor cu rezultate bune si foarte bune. Fata de sarcinile pe care ni le-am pro- pus, ne vom stradui s& le desfisuram ca eficienta, s& antrendm $i alti elevi in munca cu albinele, chiar dacé nu sint membri permanenti ‘ai cercului. Pe aceasta cale adresim multumiri con- ducerii scolii, care ne-a sprijinit in acti nea de amenajare si ingradire a terenului pe care sint amplasati stupii, urmind s& sporim numrul familiilor de albine. Prof. Magdalena SOMESAN — toare de miere si instalatia electric’ de preparare a si ropului. In stupina citiva api cultori impreuna cu _pionier’ au facut interventii si _ob- servatii in stupii multietajati. La ferma nr. 3 a Inspec- toratului silvic Craiova, eco- nomista Viorica Ciurea, din conducerea fermei si apicul- torul Petre Coditoiu au pre- zentat modul de tmpachetare a familiilor de albine din stu- pi orizontali. ; Aceste contacte “cu apicul- tura au fost doud veritabile lectii practice efectuate la locul de muncé al muncito- torilor din domeniul creste- albinelor si, totodata, un minunat prilej fn vederea pregatirii opfiunii pentru vi- itoarea profesiune. Prof. Viorel LAZAR 25ia) colahorari si cooperari internationale OASPETII NOSTRI RAYMOND BORNECK, PRESEDINTE $I DR. SILVESTRO CANNAMELA, SECRETAR GENERAL AL bee In pericada 3—5 martie Raymond Borneck, presedinte executiv si dr. Silvestro Cannamela secretar ge- neral al APIMONDIA au efectuat o viziti de lucru in Bucuresti. Pe agenda de lucru a oaspetilor nostri au fost inscrise mai multe puncte dintre care amintim : intilniri de lucru cu prof. dr. ing. V. Harnaj, pre- sedinte de onoare al APIMONDIA si director general al Institutului In- ternational de Tehnologie si Economie Apicoli pentru definitivarea si apro- barea bilantului financiar pe anul 1985, a programului de activitate si a bu- getului pe anul 1986 ca si a unor mo- dificari in structura organizatoricd si functional a institului international care, de mai multi ani, functioneaza in Bucuresti. Cu prilejul vizitei in fara noastra oaspetii au fost primifi de tovardsul Gheorghe David, ministrul agricul- . turii. In cadrul intilnirii s-au discutat modalitatile de cooperare intre Aso- ciatia Cresc&torilor de Albine din R. S. Roménia, Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola si Fe- deratia International a Asociatiilor de Apiculturé. — APIMONDIA. S-a efectuat totodata o vizita de lu- cru la Comitetul Executiv al Asocia~ tiei Crescatorilor de Albine unde au avut loc, intr-o atmosfera . priete- neascd, convorbiri la care au participat presedintele si secretarul general al APIMONDIA insotiti de Cristian Constantinescu, director executiv al 1LT.E.A. iar din partea gazdelor: Costache Paiu, vicepresedinte al Co- 26 Fig. 1. — Raymond’ Borneck, presedinte’ al APIMONDIA (dreapta) si dr. Silvestro Cannamela, secretar general mitetului. Executiv al Asociatiei Crescitorilor de Albine; Eugen. Marza, secretar al Comitetului Exe- cutiv al A.C.A. si presedinte al Co- misiei permanente de economie ap coli a APIMONDIA, ing. Traian. Vol- cinschi, seful serviciului* tehnic al ACA. ing. Aurel Miélaiu, director al Institutului de cercetare si produc- tie pentru apicultura, ing. Stefan Si vulescu, director al Combinatului api- col, dr. Octavian Milea de la Secto- rul_ de cooperare si relatii _inter- nationale al Asociatiei, ing. Claudiu Ocrain, secretar al filialei judetene Buzdu si ing. Elisei Tarfa,, redactor sef al Redactiei publicatiilor apicole si al revistei ,Apicultura in Romania‘. Cu acest prilej au fost abordate o serie de aspecte legate de adincirea si amplificarea relatiilor de colaborare si cooperare dintre asociatie, L.LT.E.A. si Federatia Internationala a Asociatiilor de Apicultura — APIMONDIA. Pre- sedintele APIMONDIEI Raymond Bor-Ciatiei Crescitorilor de Aibine din . neck si secretarul general dr. Sil- vestro Cannamela au avut cuvinte de apreciere pentru bunele rezultate ob- tinute de apicultura romaneascai, sub- . 2 — Aspect din timpul convorbirilor des: S. Romania P Cae surate 1a Comitetul’Executiv al Aso- liniind prestigiul de care se bucura plan. international, ca urmare a spriji- nului pe care-l primeste din partea conducerii statului roman. KARL SHOWLER — Reprezentant al Asociatiei internationale de cercetari apicole—Anglia Creat’ la Londra fn 1949 de Comitetul sliintific al Asociatiei apicultorilor brita~ nici — International Bee Research Associa tion (LB.R.A.) urméreste dezvoltarea si movarea cercetiirilor apicole sub toate aspe tele. Asociatia (condusi pind in 1984 de Dr. Eva Crane, in prezent director find Margaret Adey) publici prestigioascle re- viste ,BEE WORLD" (Lumea apicoli) — din 1952 — ,APICULTURAL ABSTRACTS* (Re- zumate ‘din apicultura) si JOURNAL OF APICULTURAL RESEARCH" (Jurnalul ce cetérilor in apicultur’ — din 1 nate cu precddere, difuzarii In rile anglo- fone. Din anul 1969 se infaptuieste un pro- gram Jn colaborare cu Universitatea din Gvesphi — Canada realizat pe ordinato tocmindu-se listinguri cumulative de autori si subiecte. Din 1973, ,Apicultural Abstracts" a fost integraté unui proiect efectuat de Ci menwWealth Agricultural Bureaux" (Biroul Agricol al Commenwealth-ului). Imprimata prin procedee moderne, utilizind un ordi- nator si 0 banca de date pe benzi magne- tice, toate informatiile disponibile sint tra mise regulat la Guelph si Agris (0 publica~ tie_a F.A.O.). Ca reprezentant din partea LB.R.A. — Karl Showler a fost invitat in Bucuresti de Institutul International de ‘Tebnologie $i Eeo- nomie ApivolA al APIMONDIA, unde au avut loc discutii in legitur’ cu dezvoltarea in viitor a cooperarii intre cele doua uni t8{i convenindu-se asupra unor modalitati conerete referiteare la actiuni comune cu specific apicol. Pentru Inceput, aceste ac- tiuni se vor matevializa In domeniul activi- talilor editoriale, Karl Showley a facut 9 vizité de lucru la prof. dr, ing. V. Haritaj, presedintele de Onoare al APIMONDIA si Director general al LITE.A. iar a doua zi @ aprilie ac) a fost oaspetele Executiv al Asociatiel Cresciitori bine unde I-a insotit Cristian Constanti- nescu, director executiv al LLT-E.A. La intilnire, desfisuraté intr-o atmosferd de bund intelegere au participat din pattea gazdelor : Eugen Marza, secretar al Comite tnlui Executiv al ACA. ing. Tratan Vol- cinsehé, seful serviciulut tehnic al A.C.A. si semnatarul acestor rinduri. Oaspetele nostra S-a aratat interesat de activitatea Asociatiei remaraind bunele rezultate ale apiculturii roménesti ca si perspectivele ample de co- operare si colaborare intre I.B.H.A., Insti- tutul de cercetare si productie pentru api- cultura din Bucuresti, A.C.A. si Redactia pu- publicatiilor apicole. Ing. Elisei TARTA. 27APRICELTORU LOL Lucrari in funa iunie Luna decisiva a inmultirii efectivului stupinei ‘@ Selectia, cresterea si inmulfirea mate- Tialului biologic valoros. Prevenirea roirii. naturale, formind fa- milii noi, nuclee cu matci de rezerva si fa- milii ajutéitoare, e Mentinerea familiilor continu in stare 4 ea periodica a cuibului e Intarirea fam noi formate pe seama puietului capacit sia atbinelor tinere din familiile de baz predispuse la roire. @ Pregitirea familiilor si valorificarea eu- lesurilor de vari, Transportul_stupilor la culesurile de 1a zmeuris, tei, coriandru. © Prevenirea intoxicirii albinelor cu sub- stantele fito-sanitare folosite in agriculte: si silvicultura, © Valorificarea la maximum _a_poten| lului productiy si insusirilor biologice ale familiilor de albine in producerea ceri (cres- terea si inlocuirea fagurilor vechi). Valorificarea familiilor de albine si a roiurilor disponibile. Pentru bunul mers al stupinei ‘si in spe- cial al productiei apicole, trebuie acordati importanta cuvenita tuturor lucririlor enun~ tate mai sus. Insi spatiul rezervat de revista noastré pentru aceasta rubrici nu permite © deseriere in extenso a tuturor lucrarilor. De aceea, vom dezbate pe cea mai impor tant pentru marea masa de apicultori ; in- mulfirea materialulut biologic valoros. Cunoastem din experienta proprie, din ex- perienta altor apicultori, ot si din ‘toata li- Yeratura de specialitate ‘cA satisfactii si re- zultate deosebite objin crescatorii de albine, posesori ai unui material biologic sandtos cu insusiri deosebit de valoroase. Obtinerea unor familii de albine sindtoase de mare productivitate este la Indemina oricdrui api- cultor pasionat si se poate realiza cu si- guranti prin selectionarea riguroasi, cres- terea si inmultirea materialului biologic va~ Joros in stupinele propi Importan{a deosebité in munca de selec~ fie are evidenta in stupind, fiecare fa- milie avind figa ei de observatii sau o ru- brick cit de micd in caietul stupinei. In 28 acestea trebuie notate periodic, cu ocazia controalelor principale, fnsusirile de bazé ale familiei cwin sint: productivitatea in miere si ceardi, rezistenta la boli, rezistenta la iernare, blindetea albinelor si predispo- zitia la roire, dezvoltarea familiilor prima- vara si toamha, harnicia si circulatia aces- tora in conditii diferite de temperatura si umiditate. Toate aceste observatii ne ajuts sé individualizim cu siguranté familiile va- joroase din care vom creste reproducdtori Deosebit de important, sigur §1 avantajos este sa ne crestem singuri matei selectionate in stupinele proprii, Procedeul cel mai simplu, posibil de apli~ cat in special pentru apicultorii amatori este cel cunoscut sub denumirea ,producerea mitcilor prin metoda mentinerli ouilor st larvelor in celulele proprii". Metoda se poate aplica din a doua parte a primaverii pind la terminarea sezonilui activ. Descriem teh- nologia pentru cei care dorese si creasc& matei dupa culesul de: la salcim. Dupa ex- tragerea mierii, prin evidenta de care am vorbit mai sus, ne intregim cunostintele despre toate familiile de albine, tn atentia noastra find in special cele recordiste, cla~ sate pe primul loc din punct de vedere al productiei de miere si al celorlalti para- metri urmériti. In raport de numarul ‘mit— cilor pe care vrem sa le obtinem, alegem 3-4 familii de prasild, stiind cd 0 familie puternica, prin orfanizare, poate creste in conditii bune, dac& este dirijata si ingrijita, 2580 botci de calitate foarte buna. Creste- rea propriu-zisi o Incepem astfel: la fami- lille de prdsili care vor indeplini si rolul de crescdtoare de matci, dupa extractia mierii, pe cit posibil, reduicem spatiul. Cind lueram cu stupi verticali, inversdim corpu- rile ridicind cuiburile in partea de sus a acestora pentru a usura supravegherea. Fa- cem un schimb de 3—4 rame cu puiet si anume ridicém din familiile de prasila ré mele cu larve si oud, scuturate de albine si le dam altor familii de la care aducem fn Joc rame cu puiet capacit, ou una mai putin la numa, in locul cdreia introducem o rama cu fagure cladit, in care au fost crescute 2— 3 generatii de albine. Intructt restul cuibului este blocat cu puiet capacit si rezerv de hrand, celulele acestui fagure vor fi curd- tate imediat de cétre albine iar matca va depune ovale in ele. Facem aceasta operatie ~ pentrua avea siguranta virstei larvelor din care crestem matci,precum si data eclozio- nari acestora. Dupi trei zile revenim la aceste familii si facem urmatoarele: ridicam din cuib maica, o rama cu puiet c&pacit, 2 rame cu rezerva’ de hrana si albina acoperitoare cu care form&m cite un roisor, pe care ul- terior ii ajutim cu puiet c&pacit de la alte familii_ prin metodele cunoscute, Scoatem din cuib si rama goala introdusé cu 3 zile inainte care acum este complet ouatdé. La aceasta facem urmatoarele operafii: taiemfagurele in treimea inferioari pe plan oi zontal, astiel incit, de-a lungul taietur rindul de celule cu oud sau larve foarte ti- nere si rémind nevatémat. Pentru o mai buna ingrijire si dezvoltare a matcilor pe intreaga Iungime a rindului de celule inla- turim cite doud oud, lasind pe cel de-al treilea. Fagurele astfel pregatit se introduce in mijlocul cuibului familiei crescéitoare, ‘unde lésim numai 9 rame, pentru a putea distanta ramele’ cu pulet capacit, la circa 1—2 em fn ambele parti, de rama cu larve tinere pe care dorim si crestem botel, In acest spatiu se vor aglomera albinsle doici care yor alimenta din abundenta viitoarele matei cu laptisor, Daca in natura nu exista un. cules satisfaicitor vom proceda la ali- mentarea din abundenté cu sirop a fami- Hiilor cresciitoare. Stupii de orestere vor fi verificati de dou ori Ia intervale de dowd zile, cu care ocazie se vor inlitura’ even- tualele botci crescute pe ramele cu puiet c&pacit sau la loc nepotrivit pe rama special amenajata de noi. Dup& 11 zile de la pornirea cresterii bot- cilor (aproximativ 14 zile de la ou), venim in stupin& pentru a forma nuclee de ores- tere a miatcilor, familii ajutatoare sau ro- iuri la care vom folosi botcile crescute in familiile de prasila. Pentru formarea aces- tora recoltim 1—2 rame eu puiet c&pacit gata de eclozionare, dow’ rame cu reze je hran& (pastura, miere) si albina acoperi- ritoare, cu. toatd ‘grija sé nu Iuam miatcile familiilor de baz. Dinainte ne pregatim 1i- ditele de roi sau alti stupi goi disposibili in. stupina. Dup& aceasti operatie (formarea roilor) realizaté la toatd stupina, care du- reazii 5—6 ore, timp suficient pentru orfa nizarea nucleelor formate, procedim la re coltarea si transplantarea botcilor in ele, dup metoda cunoscuta. La 24 de ore veri- ficam primirea botcilor de catre nucle, in- Jocuind cu altele din rezerva pe cele roase de albina, dacd este cazul. Prin acest pro- cedeu de’ formare a nucleelor boteile sint primite in proportie de 95%, intrucit in intervalul de 5—6 cre cit dureazi formarea acestora, toate albinele adulte se intore in stupii de bazi, nucleele raminind cu albi- nele doici si cu puietul ci zioneazi in 2—3 zile, o data cu tinerele miitci. Dupa ined 2—3' zile facem 0 verifi- care la toate nucleele, controlind ecloziona. rea mAtcilor si a puletului care trebuie s& se produci in proportie de 95—100%/. Re- ducem cit mai mult urdinisul pentra a pre- veni furtisagul si incepem hranirea nu- cleelor cu sirop. Aceasta o facem numai seara sau dimineata devreme cind nu ci cul albinele in stupind. In timp de 5—8 zile matcile se imperecheazi si incep depu- nefea oudlor. O parte din aceste mitci, se folosese pentru fnlocuirea celor necorespun- zatoare din stupina. Nucleele ramase orfane se unificdi cu altele pe care le dezvoltam ca LET OO ELT EE EO EE EL LL TS ET ED TT TE familii ajutatoare sau de baz pentru anut urmiitor, Prin acest procedeu reusim sé facem # selectie bund fn stupin’, ne creém nece- sarul de matci si putem sé mérim efectivul familiilor: de albin&é cu pind la 100%, dar conditionat de o stimulare continua cu sirop din zah’r si tntarirea familiilor now for- mate cu puiet si albind de la familiile de baza. Tn atelierul stupinei_asamblam rame, lipim pe acestea faguri, topim ceara, strecurdim mierea si altele. Ton POPESCU Prognoza meteorologica pentru luna mai In luna mai temperatura aerului_mar- cheazi un salt apreciabil in toate ctajele Climatice ale {arii. In mod obisnuit nici pe cele mai inalte culmi ale, muntilor nostri temperatura medie lunara nu mai coboara sub 0°C, iar pe muntii ce nu, depasesc 1600 m inditime ured pind la 10°C pentru ca in zonele de cimpie si ajungé chiar la valori de 16—17°C. Valorile maxime ale temperaturilor pot urea in mod frecvent nti numai la clmpie dar chiar si fn zonele de deal si podis’ pind la 30—32°C. Cu toate acestea In Iuna mai nu sint excluse nici zile mai putin frumoase si calduroase. Uneori vremea poate deveni chiar rece, iar pe culmile muntilor si ningd, iar zipada sa fie viscolita. Restructurarile uneori_majore ce intervin 4n distributia cimpului barie favorizeazi ca zona tari noastre sd fie influentata cind de masele de aer polar ce se deplaseazi dinspre nord cind de aerul mai rece oceanic dinspre -vestul Europei sau chiar de ‘aerul tropical adus de depresiunile din bazinul Medite- j tica termic’ a Tunii mai din jacest an se prevede si se incadreze in li- ymite In general normale, manifestind ten- dinta de 0 vreme putin mai récoroasi pen- tru regiunile din rasaritul {arli si ceva mai caldi in cele din est Regimul pluviometric considerat.ca_me- die teritorialé pe far’ (exceptind zona mon- tana) va fi in general normal, constatindu-se o crestere a precipitatiilor fati de luna pre- cedenti, Pe acest fond pluviometrie in ge- neral normal sint posibile si precipitatii ex- cedentare cu probabilitate mai mare pentru zonele din jumatatea de rasirit a tari, pre- cum si zonele cu precipitatii putin sup norma ce sint de asteptat mai ales pentru sud-vestul tirii. In zonele de. munte regi- mul pluviometric se asteapté si fie in ges neral peste norma. Lidia RAHAU 29O carte de referintd: MANUALUL. APICULTORULUI—Editia aVl-a Aparuté in ianuarie 1986 sub egida Asociatiei Cresca torilor de Albine din R. 5 Romania, actuala editie a Manualulut apicultorului re- prezinté.o sintezd valoroasa, la zi, a cercetirii si practici apicole romanesti si de peste hotare, cu un deosebit rol in- structiv si educational, care se inscrje la loc de frunte in hogata’ traditie bicentenard a publicatiilor apicole fn tara noast; Cele 23 lectii din manual, cu un volum de 400 pagini sint. elaborate de catre spe- cialisti si apicultori cu expe- rienta, bine cunoseuti prin activitatea rodnici desfasu- raté, din conducerea si acti- vul 'A.C.A., Institutul de cer- cetare si’ productie pentru apicultura, Combinatul apicol Bucuresti, unitati apicole fruntase. In cuvintul _ introductiv, prof. dr. ing. V. HARNAJ, Presedinte de ‘Onoare ai APIMONDIA subliniazi cA pautorit manualului vor st ofere cititorilor nu-un inven- tar de date, de metode, nu scheme de gindire, nu un thare profesionalism de ru- tind, ci un mod de gindire apicoli creatoare, un spirit de orientare cert si 0, intelegere cit mai profundd a fenomene- lor apicole si a implicapitlor acestor fenomene tn acest sens, in prima lectie Albina si colonia de albine“ se subliniazi ideea cé nu matca, unica, este nou- tatea in evolutia coloniei, ci albina lucratoare care, ca in- divid majoritar in ‘colonie realizeazi productiile de miere si are cele mai nume- roase comportamente tipice si spectaculoase in indeplini rea functiilor sociale ale di- In viziunii muncii in stup. sprijinul acestei_afirm 30 aati intensitatea vizitarii larvelor In_crestere de catre albinele doici, rolul lucratoa- relor in asigurarea tempera- turii optime pentru _dezvolta- rea puietului necipacit si cé- pacit, se prezinti amplu do- cumentat numeroasele adap- tari_anatomice ale corpului lucratoarelor utilitatea acestor adaptari pentru inde- plinirea functiilor sociale. Necesitatea , intretinerii in stupind a familiilor puternice reiese din faptul c& numérul RECENZII de albine culeg&toare in fa- milie sporeste nu direct pro- portional cu puterea familiei ci mult mai rapid. Sint prezentate date noi in lega. tur cu _comportamentul Iu- cratoarelor in pregéitirea si desfisurarea roirii, cu comu- nivarile alimentaré si hormo- nale intre indivizii familie, de care apicultorul trebuie si find seama in lucréirile efec tuate fn stupina. Foarte utile pentru apicul- torii incepatori si avansati sint ‘cunostintele expuse sistematic, argumentat, refe- ritoare la’ caracteristicile ti- purilor de stupi . standardi- zai, diferitele utilaje tradi- tionale si moderne folosite in luerdrile In stupina, particu- larit&tile fntretinerli fami- liflor de albine fn stupii stan- dardizati (multietajati, verti- cali cu magazin, orizontali), ingrijirea familiilor de albine in cursul anului apicol si in- tretinerea diferentiati a acestora pe zone bio-apicole, metode eficiente de:roire ar- tificiala. in manual: sfnt prezentate notitmi moderne privind ge- netica albinelor, determinis- mul sexelor si’ diferentierea castelor, cu cele trei nivele de reglaj (pregenetic, genetic si postgenetic), reiesind. rela- tia informatie genetic: tori de mediu — necesitd familiei cu rezuitat formula optima a numérului si ca tAtii indivizilor din familie. In continuarea notiunilor de genetic’, se expun detaliat principiile ‘si metodele ame- liorarii albinelor, criteriile’se- lectiei_ familiilor de albine, procedeele de crestere a trin- torilor si métcilor la inde- mina apicultorului, preoum: si cresterea mitcilor In flux. industrial, asigurarea matci- lor de rezervé prin iernarea Jor fn afara ghemului, Deosebit de ample si in- structive sint cunostintele privind caracteristicile — fi- zico-chimice si modalitatile de recoltare, analiza, condi- tionare si utilizare a produse- lor apicole (mierea, ceara, polenul, veninul, apilarnitul), prezentarea varlatelor resurse melifere, particularitatile si avantajele culesului de mand, polenizarea culturilor agricole eu ajutorul albinelor, ca mo- dalitati pentru o activitate rentabilé in stupina. Expunerea sistematicd a ca- racteristicilor diferitelor boli, daundtori, a metodelor tuale de prevenire si comba- tere a acestora reprezinti o contributie importanté a ma- nualului in instruirea si’ edu- carea apicultorilor pentru, a~ plicarea celor © indicate masuri vizind mentinerea sa- natitii familiilor de albine si realizarea nor producti spo- rite. ; Consider ca find foarte,u- tile cunostintele finale refe- ac- ‘mairitoare Ja -principiile de or- ganizare, retributie si protec~ tie a muncii in stupine, in ferme apicole, precum si ac- tele normative din legislatia apicola. in vigoare in {ara noasti Fondul amplu de cu- nostinte, bine sistematizat in manual este insotit de o bo- gatA- ilustratie prin figuri, scheme, grafice sugestive si + frumos execuitate, care contri- buie la Infelegerea claré a notiunilor expuse in lectii Fiecare lectie constitule un studiu complet, documentat la zi, ce reflect experienta indelungatd a autorilor si oferé cititorului o viziune larga asupra families de al- dine ca organism social, asu- pra modalitdtilor de dirijare cficientd a activitayit acestui organism. Personal, sint plicut impre- sionat de continutul si forma de prezentare a manualului, exprim calduroase _felicitari autorilor si editorilor, cu con- lucrare de un real vingerea ci aceasta valoroasé va fi folos tuturor celor care indri gesc si practica apicultura, inclusiv profesorilor si elevi lor din coli. Ing. Virgil PUSCA- HOREANGA Facultatea de Biologie — Bucuresti FL TL EDT YT EY AY DF ef a 2 ls DOCUMIEN ROLUL ALBINEI MELIFERE IN MEDIUI. INCONJURATOR } Autorul este administratorul _Trustului ‘Wildlife Habitat Charitable din S.U.A, un. organism specializat in restaurarea echili- brului ecologic al zonelor aflate in pericol. Prima etapi a programului s&u este selectia si fnmultirea.plantelor originare si foarte productive dintr-o anumita regiune. Si tocmai aici icse pregnant in evidenta rolul albinei: aetivitatea sa polenizatoare depiiseste de 143 ori valoarea produselor stu- pului (Lewin, 1984), fara si se find seam de miile de plante salbatice care fac parte integranti din ecosistemele naturale. Se apreciazi c& 2550 forme de viati depind de cite 0 plant&-cheie si dacd aceste plante mor, ecosistemul decade si zeci de alte forme de viatd dispar (Raven, 1984). SA ne gindim la despaduriri, fenomen mondial datorat ex- tinderii pasunilor sau poluérii (in Europa), SA ne gindim la deserturile care se intind pe zi ce trece si care in realitate sint tot atitea ecosisteme prabusite, Insti acest fe- nomen poate fi reversibil. In California, pro- duotivitatea pasunilor neirigate a fost marita de 4 ori prin introducerea trifolienelor intre plantele pasuhii, In Midlwest, s-a observat ca aceste trifoliene se Inmulfese cind existt albine suficiente; dacd nu. ele devin tot maj razlefe (Barclay, Hoffet, 1984). Benefi- ciile pentru fertilitatea solulut si refacar- area hidraulicé sint considerabile. Au fost deja identificate circa 100 plante de valoare exceptional pentru Wildlife, din care 65% depind de polenizarea cu albinele; acelas! Jueru se petrece cu 861% din plantele f0- restiere, cunoscute. Este deci vital pentru © tar sA aiba o apicultura prospera. Auto- rul ii sftuieste pe cititori si-i informeze pe cei interesati, Dowd fotografi araté foarte sugestiv un ecosistem degradat in Arizona, apoi reficut in citeva luni, fara irigatii sau ingrasdminte. TAR APIE@L (ales (GL). In: American Bee Journal, nr. 4, 1985) POLENIZAREA CULTURI DE SOTA SI PRODUCYIA DE MIERE Albinele pot si tecolteze miere de la cul- tura de soia, Insi aceasta depinde de mai multi factori. Unele culturl sint intens vi= vitate si produc mai mult nectar decit al- tele. Floarea de soia posedé caracteristicile natomice ale florilor polenizate de albine. In zonele climatice sau in perioadele regi, {lo~ rile rémin inchise si sint inaccesibile ‘albi- nelor ; dupa o perioada rece, plantei fi tre- buiesc trei zile pentru a putea produce nec- tar. Florile se deschid de jog in sus, fiecare floare ramine deschis’ numai o zi, Insi pe planta pot fi deschise simultan pind la 13 flori. Inflorirea dureazi 4—6 siptimini si dac& fn aceeasi regiune exist culturi pre- coce si tardive, fenofaza poate dura 6—9 saptimini. Autorul a observat ca vizitarea albinelor are loc de la orele 9 la 15, c& media concentratiei de zahar in nectar este de 47—45%. si cA culturile cu flori albe sint mai atractive decit cele cu flori rosii. Ran- damentul in miere: 70—90 kg de colonie, Temperatura optima este de 26°C ziua si 22—26°C_noaptea. Soia este considerata ca autofertil si auto-polenizatoare, ins& expe- rienta a aratat ci albinele pot ereascd randamentul recoltei de seminte la hectar cu 20%, In practicd s-a demonstrat ¢& par- celele apropiate de stupi dau un randament mai mare decit cele depariate. Lucrdirile e perimentale sint in curs si urmérese obt nerea de hibrizi cu insusiri favorabile si in directia productiei de nectar. (rickson (&.H). In American Bee Jour- nal, nr. 11, 1984) Rubric realizaté de dr. I, OGRADA 31PROGNOZA INFLORIRI! SALCIMULUI In anul 1986 fenomenele de desprimavéirare s-au produs mai timpuriu declt fn mod obisnuit, imprimind un avans in declangarea proceselor de vegetatie la flora spontana $i cultivata in zonele din vestul, nord-vestul si sud-vestul {ari In restul teritoriului s-au fnregistrat valori apropiate de normal, cu exceptia nor- dului Moldovei unde primavara s-a instalat mai tirziu. Este de mentionat c& atit la desprimavarare, clt si pe parcursul iernii 1985—1986, temperaturile minime nu au coborit in nici o zon din tara sub pragul critic de rezistenté al mugurilor florali de salcim, fapt ce permite la data actualé prognozarea unei bune abundente florale. © caracteristici esentiald a perioadei de tranzitie a constituit-o puternica diferentiere in valorile parametrilor agrometeorologici de la o zona la alta a {arli si care a influentat starea de vegetatie a plantelor din zoncle respective. Astfel, analizind cantitatile de precipita{ii cazule fn intervalul 1X1, 1985—31.1111986" se constaté cd acestea au fost deosebit de abundente fm Oltenia (300—400 I/m*), local depasind chiar 500 1/m? “la Turnu Severin, urmate de zonele din nord-vestul si vestul tri (250—300 1/m®), Aceste precipitatii au determinat refacerea umiditatii solului pe mari adincimi si au creat premize favorabile pentru secretia de nectar in zonele respective. 5 Cantitatile de precipitatii au scazut treptat spre zonele centrale si estice ale {Arii, unde, fn podigul Moldovenesc, s-au inregistrat mai putin de 100 I/m?. ‘Umiditaten solului pe orizontul de 0—100 em prezinta ele mai coborite va- lori (G00—1 250 mina) in sud-vestul ‘Transilvaniei, zonele centrale si sudice ale Moldovei, nordul Baraganului si al Dobrogei. Cele mai mari cantitati (1.600— 2000 m3/ha) se semnaleazi In vestul si nord-vestu) aril, cea mai mare parte a Olteniei, vestul si nord-vestul Munteniei. Local, in aceste’ zone se Intiinese excese de umiditate, In restul zonelor rezervele de umiditate au valori intermediare. »Ferestrele calde* din ultima decada a luni februarie, inregistrate mai frec- vent in vestul si centrul tri au stimulat declansatea mai timpurie a vegetatiei la flora spontana si cultivaté din zonele respective. ‘Timpul frumos si temperaturile relativ ridicate, de pe parcurstl luni mar- tic, care n_ ultimele zile au atins in zonele vestice si sud-vestice la amiazi, valbri de'22—24°C sau local mai ridicate, au determinat marirea anomaliilor termice ale primaverii actuale si respectiv un’ insemnat avans in vegetatia plantelor. ‘Vremea si-a mentinut caracterul cdlduros pe parcursul primei decade a lunti aprilie, astfel cd, la data de 10 aprilie, la Bucuresti, se fnregistra 0 abatere ter- mica de cirea 150° $i un avans calendaristic mai mare de 12 zile. Jn general, pe teritoriu, avansul in vegetatie este de aproximativ 10—14 zile in zonele vestice, sud-vestice si sudice ‘ale {arii, scizind treptat spre litoral si zonele nordice pind la 3—6 zile. Pentru intervalul urmétor vremea a fost ceva mai umeda si cu o anumita scidere a temperaturilor. Amplitudinea termicA diurna s-a redus treptat, de la circa 20°C, la 10—12°C, influentind procesele biologice ale plantelor. Aceasta schimbare a diminuat usor avansul termic actual si va determina ritmuri ceva | mai lente de crestere si dezvoltare a plantelor, In aceste condifii, in vestul t&rii, se apreciaz’ ci durata de producere a fazei de inflorire la salcim va fi ceva mai Inga decit in mod obignuit, datorita declansarii mai timpurii a acesteia. Totodata, desfagurarea fenofazei de’ intlorire va fi temporar stinjeniti de precipitatii si intensificarile de vint. Declahsarea fazei de inflorire a saicimului se va produce mat timpuriu decit in mod obisnuit in toate zonele farii. Astfel, inflorirea cea mai timpurie (I—3 mai) este de asteptat si se product in sud-vestul Banatului urmata de restul Banatulut sudul Cimpici Romane pina la Giurgiu (4—7 tai). In jumatatea de nord a cimpiilor din vestul tarit si cea mai mare parte « Cimpiei Romdne faza-de inflorite a salcimului se va declansa intre 8 si 11 iat. In Dobrogea faza se va produce mai .tirziu, pe m&sura ce ne apropiem de litoral intre 16 si 19 mat. In sud-estul Moldovei, zona subcarpatilor Meridionali, centrul Transilvanici si sud-vestul Maramurestlui faza se va declansa intre 12 si 15 mai, Cel mai tirziu se va Inregistra in nord-vestul Moldovei si estul Transilvanici (dupa 23 maih /PROGNOZA A FOST ELABORATA DE, INSTITUTUL DE METEOROLOGIE $I HIDROLOGIC Tiparul executat la I. P. ,13 Decembrie 1918", sub comanda nr. 4/189DANS CE NUMERO .....c2ccccccceccececscceseeeecececesecees E. MARZA: Objectifs de Tapiculture contenus dans le plan quinquennal; V. ALEXANDRU : Nécessité urgente : Valorifier au maximum Ia miellée d’acacia ; I. RECEANU: La pratique apicole demande des travaux de sélection; T. CU- LIPA: Construction, régénération et stockage des rayons; M. POPESCU, M. FO- PESCU: Considération sur les corrélations : mieliées, stimulations, productions ; Gabriela DOBROPEANU, I, BALANA: Une précieuse espece mellifére qui doit @tre diffusée: Paulownia tomentosa: A, BOAGIU: Un rucher sans diarhée ni nosémose; F. DEAK: Hypothése concernant Vimpurification du pollen; Emilia POPESCU DICULESCU, M. POPESCU DICULESCU: Mihai Eminescu évocant Vabeillo; Elisei TARTA: R. Borneck, Président de ’Apimondia et Dr. S. Canna- mela. Secrétaire général de \'Apimondia. Karl Schowler — Representant de VLB.R.A. — Angleterre nous ont rendu visite. Les lecteurs de Iéntrager pewvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Département exportation-importation presse, P. O. Box 12~201, telex 10376 prsfir, Bucarest, rue Calea Grivife’, no, 64—66, IN THIS ISSUE. .~~22o.cen ew ece tect tt teen tee teteeceececeeeees, E. MARZA: ‘Top priority task of our beekeeping in the years to come; V. ALEXANDRU : Peculiarities of the false acacin flow; J. RECEANU: Every beekeeper has to become a bee breeder; T. CULKPA: Building, discarding and preserving the combs; M. POPESCU, M. POPESCU: Two beekeepers submit us the correlation: flow — stimulation — yields; Gabriela DOBROTEANU, 1. BALANA : Paulownia tomentosa — a nectar plant, worth to be disseminated A. BOAGIU : No diareehea, no Nosema disease in the apiary; F. DEAK: Hypo- tesis about the pollen pollution; Emilia POPESCU DICULESCU, M, POPESCU DICULESCU: Mihai Eminescu, bard of the deity called Bee; E. TARTA: Our guests: the Apimondia president Raymond Borneck and its secretary general Dr. ce Cannamela; Karl Showler — Administrative Officer of LB.R.A, ingland, Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Importation Department, P.O, Box 12—201, Telex 10376 prifir, Bucharest, Galea Grivitel St No. 64-66, IN DIESER NUMMER ......seoweeowaceeeeewee eet w eee eeeeeee ee E: MARZA: Erstrangige Aufgaben der Bienenzucht in diesem Flnfjahrplan ; V. ALEXANDRU : Unter dem Zeichen der Dringlichkeit: Maximale Ausnutzung der Akazientracht ; I. RECEANU: In der Praxis mlssen die Imker auch die Selektion der Bienenvélker betreiben; T. CULITA: Bau, Verbesserung und La- gerung von Waben; M. POPESCU, M. POPESCU: Zwei Imker aus dem Forstre- vier machen uns aufmerksam: Betrachtungen liber einige Korrelationen — ‘Trachten, Reizfiitterungen, Preduktionen ; Gabriela DOBROJEANU, I. BALANA: Eine wertvolle Nektarpflanze, die besser verbreltet werden muss — Paulownia tomentosa; A. BOAGIU: Ohne Ruhr und Nosema auf dem Bienenstand ; F. DEAK: Hypothese iiber die Verunreinigung des Pollens; Emilia POPESCU DICULESCU, M. POPESCU DICULESCU: Mihai Eminescu, Singer einer Gotthelt namens Biene; Elisel TARTA: Unsere Gliste — Raymond Borneck, Priisident der APIMONDIA, und Dr. Silvestro Cannamela, Generalsekretiir der APIMONDIA ; Karl Showler — Vertreter von 1 — Anglia. Auslindische Leser kénnen sich bei folgender Adresse abonnieren; ROMPRESFILATELIA, Departamentul export-import prest, P. O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucuresti, Calea Grivitei, nr, 6466. M3 COJEPKAHHA. E. MbIP3, Tipuopurermue sagqayu meaosogctsa a wactomueh natusetKe; B. AJIEK- CAHLPY: Moa auakom ocoGoli ciemnocrn: MAKCHMANbNO HenOMIONATD —BSKTOK ¢ aKa- wwe; H. PEYAHY: Ha npaxrixe menonoau jowkio sumiMarseA M ceneKueR nyea~ nx cement ; T. KYJIMILA: Crpoenne, Bocctanonaeine wm xpatienue coron ; M. IOMECKY, M. HOMECKY: Ikea nuenosona-necosona npeagaraior Maulemy BHAMAHH Hexkoropme coospaxcnin oO pane Koppenauni — BIRTKH, CTHMyAMpoBaNNA, nponyKumn; Tadpnana HOBPOUAHY, H. BONAHA: HWentioe Megonocnoe pacrennes Paulownia tomentosa ; ‘A. BOAIOKHY:: Mpenynpexaenne miovoca Hiosewarosa na nacexe; @. LEAK: Tuno- rea 0 oarpasienn tum; nuain TOMECKY JKVIIECKY, M, MONECKY JH: KYAECKY ; Muxann Snunecky — nose Gornnuenvens ; Qavcek TAPIA: Haun rocth — P, BOPHEK, upesmneut ANUMOHJLMH. 1 a-p C, KAHHAMEJIA — ‘Tewepansuai cexpe- zaps AIMMOHJIHH ; Kapa CXOBBJIEP — Mpeactapntes H,5.P.A, — Auras, Hwocrparie sunarean no2gr nosyaure naw seypnaa, obpausce @ POMMPECOHIA- TEJHA, Henapranena sxcnopr-uinopr nevaru, I. 0. Boxc 12-201, reaeke 10876 npcup, Byxapecr, ya. Kasea Tpuouya 64-66,O66L — 986L VOVOIUdd NI HWINLINSIdY V JAVLIOAZIG 3d INWVUDOUd