Lue FUNCTIONAREA REDRESORULUI MONOFAZAT IN REGIM DE INVERTOR 29 1. Introducere Jn redresor comandat obtsnutt cu comutayte nanurata (M2, B2, M3, BO et.) poate jiunctiona doar in dows cadrane ale sisternului de axe Uy ~ I, (plan electric) respectiv in cadranele 1 si 4, aya cum se prezintd in Fig.9.1 in cadranul 4 convertorul functioweaza in regim de invertor, are polaritatea tensiunii Uy schimbata la bornele de iesire, dar sensu curentului se pastreaz8 pozitiv prin acesta. Tensiunea inversatd este eniguratii deo sarcinis activa, redresoral impunind doar amplitudinea ciderii de tensiune de pe acesta prin unghiul de comunu vig, 290?. fu acest Fel s¢ 1egleazd Lurcutul Jj 9 implivit purcica vehivulata Ue converor de la sarcina activa eatre partea de c.a. Pentru circuitul de cc. aflat in pozitia sursei convertorul se comport ascmeni unui receptor de energic clectricd deoarece puterea Py devine negativa: Py= Uy I <0. Jane 0 ut toa 4a Biiestionlite z 7 uy) y Py Urtis0 | TE ! cyverTor) | |* 3 4 “OO (a) Sarina activa © 1 (a) Trecetea unui redresor comandat in regim de invertor (din cadranul 1 ‘in cadranul 4); (b) Planul electric: U— Ia ‘apacitatea convertorului electronic de putere de a inversa polaritatex tensiuni continue de la iesire poarta denumirea de reversibilitate si poate avea loc prin ‘Autor: dring. Mihai Albu2__ULT. ,Gheorghe Asacl in asi, Facultatea [EEL Laborator Electronic& de Putere trecerea din cadranul 1 in cadranul 4 aga cum sugereaza sigeata din Fig.9.1(b). Cu toate e4, un proces de reversibilitate poate avea loc si prin trecerea din cadranul 3 in cadranul 2, manevra nu este posibili deoarece functionarea convertorul respectivele cadrane este exclusi 2. Funetionarea redresorului monofazat in regim de invertor Pentru ca o structura redresoare ecmandata sa poatd functiona in regim global de invertor (in cadranul 4 al planului electric J; -U,) nu este suficient doar sa se modifice comanda corespunzatoare unui unghi de invertor oq., cuprins in gama (90° + insoual- Pe Kanga aceasté conditie, se impune ea tensiunea sarcinii active (E) si fie astfel conectata la bornele redresorului incdt sarcina si devind sursa care intretine cireulajia curentului J, asa cum se preziaté in Fig.9.3. Astfel, convertorul trece in Pozitia receptorului de energie, ir tensiunea data de unghiul de invertor cn Tain) =U 49 “COSC, <0 on fixeazi ciderea de tensiune pe acesta. Prin intermediul ei poate fi reglata valoarea medi a curentului jj. Tot prin trecerea convertorului in pozitia receptorului poate fi explicath polaritatea negativis a tensiuni: pe acesta care este asiguratd de sarcina activa si nu de convertor ca in cazul regimului de redresor. a Fig. 9.2 Conectarea sarcinii active la bornele redresorului monofazat ‘in punte pentru a fancjiona in regim de invertor. in Fig¥.2 s-a prezentat ca sarein activa un motor de c.c. Este cea mat sugestiva si rispandita aplicatie in care se justified aducerea redresorului in regim de invertor. Daca masina de c.c. este mat inti alimentata de Ia un redresor comandat in regim de motor, aga cum se prezintt in ig.8.1(b) (vezi Referatul 8), dupa care seLucrarea 9: Functionarea redresorului monofazat in regim de invertor a doreste frdnarea acesteia prin aducerea convertorului in cadranul 4, trebuie efectuate urmitearele operafii succesive: 1. Blocarea impulsurilor de comanda sau cresterea unghiului de comanda spre valoarea de 90° pentru a permite anularea curentului fy prin motor; 2. Deconeetarea sarcinii active (Mos + Ly) si reconectarea acesteia invers la bomele redresorului (contraconectare), aga cum se prezinti in Fig.9.3, pentru a asigura polarizarea inversé a iesiii convertorului 3. Comanda convertorului cu un unghi ty © (90° + Goyiaay) Unghiul de invertor trebuie bine ales in momentul initial (ot ~ 180” ~ di) pentru a evita distrugerea tiristoarelor datorita cresterii curentului fy peste 0 valoare ‘maximé admisibila, fn regi de invertor eurentl in parte de ee, este dat de relat: E-WCoeoml Lye rR ~ Beste tensiunea electromotoare (te.m,) proportional cu viteza motoralut = DR=Ry + Ri Roore este 0 sumé format din rezstenta indusului motorului de c.c. (k), reastenfa mductanfer de tiltrare (Xi) st rezistenga seeundarulut transformatorului (Ryo) unde: 0.2) Curentul J dat de relatia (9.2) cireula tot in sens pozitiv prin convertor (Singurul sens permis de tiristoare), dar in sens invers prin motor (sensul dat de tensiunea £) constituindu-se intr-un curent de franare pentru acesta (Jjansre 0) Toate rezistentele din suma ER apartin unor inféisurari (bobine) si au valori mici (ecimi Q + 0). in consecinta. trebuie avut grifa ca in primele momente dupa treceres in regim de invertor numaratorul din relatia (9.2) si-nu fie mare pentru ca valoarca medie a curentului prin dispozitivele redresoare Jima = Iu (2. SA mu depasersed limita maxima de catalog. Dact mu se cunoaste viteza de rotatie a ‘motorului si implicit tensiunea electromotoare E este indicat ca trecerea redresorului in regin de invertor si se faci la un unghi maxim dupa care si se scada progresiv (seade |Uisin) pind cind valoarea curent.lui I, se pistreazi in limite acceptatile acd motorul luereazi in regim de frinare electricd pentru oprite, turatia acestuia seade in timp determindnd seadere progresiva a tem. E, intro franare eficiema trebuie menfinut curentul Jjsure = 1y 1a 0 valoare cét mai ridicata deoarece cuplul electromagnetic ereat de motor ese proportional cu valoarea curentului prin indus. in acest scop, circuitul de comandi al convertorului trebuie completat cu un sistem de reglare care si diminueze progresiv unghiul oj pe masuri ce viteza ‘motorului seade. Exist si posibilitatea unei fiindri a motorului la o vitezk evasi constanta atunei cand sarcina mecanicd de la arborele siu prezinti un caracter potential (ex. ‘Autor: dring. Mihai Albu4 UT. ,Gheorghe Asac in asi, Facultatea [EEL Laborator Electronic& de Putere coboriea unei greutat la viteza constanta de eatre o macara, franarea cu recuperare a unui autovehicul electric care coboari o pant ete.). Intro asemenea situatie magina electrica genereazé un cuplu de frdnare cere se opune cuplului potential ce provoact miscarea pentru a nu permite cresterea vitezei peste o anumiti valoare datorith greutati, in Fig.9.3 sunt prezentate formele de unda ale unui redresor monofazat bialternanta care functioneaza in regim de invertor comandat cu un unghi diy = 120° Privinc forma de undai a tensiunii 1.0 de Ia iesirea convertorului se observ cH aceasta confine portiuni mai mari din semialternantele negative decét portiunile din semialternantele pozitive. Astfel, ensiunea medie in regim de invertor rezulta negativa deoarece dria B negativa are modulul mai mare decat Aria A povitiva: Usa) = fot) aon (4ria A+ Aria B)=U jy cosy, <0 (9.3) intretinerea curentului i,(t) > 0 pe intervalele altemantelor negative este realizati de tensiunea sarcinii active (B). Pe aceste intervale puterea instanianee in partea de c.c, este negativa ceea ce corespunde unei puteri vehiculate din partea de c.c. in partea de c.a. (regim instantaneu de invertor). Deoarece intervalele corespunzatoare regimului instantaneu de invertor sunt mai mari decat cele corespunzatoare regimului instantaneu de redresor (intervalele in care u(t) > 0), puterea medic in partes de c.c. este nezativa si convertorul functioneaza in regim global de invertor: Py =U oun Ly <0 0.4) Aceasta putere este cedata de sarcina activa sursei de ¢.a prin intermediul comvertarului sia regiisim in partoa dea suk forma puteril active ‘Se demonstreazi ci, in partea de e.a., puterea activi corespunzitoare unui un receptcr neliniar, cum este redresorul comzndat, este data de relatia: P=U,i,, -c0s9, >) unde Ay este valoarea efectivi a armonicii fundamentale a curentului gig este defazajul dintre armonica fundamental (1) a curentului 4(t) si tensiunea alternativa (d) de la intrarea redrecorului, concideratt sinusoidal Analizand diagrama i,,/#) din Fig.9.3 se observa c& armonica fundamentala a ccurentului in partea de c.a. este defazata in urma tensiunit alternative eu unghivl 9 > 90° 08) % in consecinta, puterea activa in partea de c.a. devine: P JL, 0089, =U 1) 6036, <0 7TT tts , ot 9.3 Formele de ula corespanzitoare unui redresor monofazat {n punte funeyionsind in regim de invertor (dgy=120"), Privit din partea sursei de c.a. o putere activa negativa are semnificstia unei puteri primite, Aceasta este exact puterea transferati prin convertor din partea de cc. ‘Autor: dring. Mihai Albu6 UT. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEE, Laborator Electronic& de Putere Rezulti cd redresorul face o conversie continuu-alternativ a energiei electrice, deci functieneaz’ in regim de invertor. {in concluzie, un redresor comandat poate functiona in dou regimuri, regimul de redresor si regimul de invertor, daca sunt indeplinite anumite conditi. in primul rand acegerea unuia din cele doud regirruri se face prin intermediul unghiului de comanda, in al doilea rand, pentru objinerea regimului de invertor trebuie ca sarcina in partea de c.c. si fie activa si legata astfel la bornele convertorului incat sa favorizeze Cineula ia curentutui eoutinu i seus puzici Operatiile succesive executate pentru trecerea convertorului electronic de putere din regimal de redresor in regimal de i care deranjeaza in multe aplicatii. Din acest motiv in practic se recurge le solutia redrescarclor bidireetionale (cu funetionare in patru cadrane) care constau, de fapt, din conectate in antinaralel fertor introduc timpi mari de intarziere 3. Funetionarea sarcinii de cw. in patru eadrane ‘in majoritatea aplicatiilor care includ redresoare comandate cum ar fi actionarile cu motoare de c.c., sursele de tensiune continua reglabila pentru alimonarea invertoarelor si a chappor-eler, sictemele electronice de putere doi interconectarii surselor de energie ete. intereseaza in mod deosebit capacitatea redrescnului de a trece din eadranul 1 in cadranul 7 sau, alifel spus, capacitaten acestuia de a prelua un curent in sens invers, de a fi bidirectional. De fapt, manevra de inversare a conexiunii sarcinii active pentru a trece redresorul in regim de invertor realizeazA o trecere din cadranul | in cadranul 2 pentru sarcina deoarece se schimba sensul curentului prin aceasta, polaritate: tensiunii la bomele ei raméndnd aceeasi (Fig.9.1 > Ijin < 0). Pe de até parte redresorul isi pastreaza sensu curentului (:20), dar igi schimbai polaritatea tensiunii (Uy < 0). Prin aceasta manevri mecanicd de contraconectare se face 0 adaptare intre posibilitatea sarcinii active de a ceda energie doar prin schimbarea sensului curentulut si posibilitatea redresorulut de a prelua aceasta energie doar prin schimbarea polaritafii tensiunii continue la iesire Daca sarcina activa poseda o cantitate limitata de energie, redresorul, funetiondnd in rezim de invertor. o poate transfera in totalitate partii de ca, Un exemplu sugestiv in acest sens este procesul de frdnare electric a unui motor de c.c pind la oprite. La sfarsitul acestui proces convertorul poate reveni progresiv in regim de redresor fird sii se modifice conexiunea inversatd a sarcinii. In acest caz, din punctul de vedere al redresorului avem o revenire din cadranul 4 in cadranul 1, dar din punctul de vedere al motorului de c.c. avem o trecere din cadramul 2 in cadranul 3 deoarece tensiunea isi schimbai polaritatec la bornele acestuia si sensul de rotatie se inverseaza (n< 0). Mai departe, se poate fina motorul din sens invers de rotatie daca acesta tieve din cadranul 3 in cadianul 4, Pentiu aceasta, rediesorul va trexe a doua ‘ara din cadranul 1 in cadranul 4 avand grijé ca inainte si se execute manevrele deLucrarea 9: Functionarea redresorului monofazat in regim de invertor 7 contraconectare (se revine la conexiunea iniiala cfnd sarcina functiona in cadranul 1) si de modificare a comenzii corespunzatoare unui unghi de invertor ci,.. Dup3 oprirea ‘motorului se poate trece convertorul din nou in cadranul 1, aducdnd impreuna cu el si sarcina activa care incheie, astfel, un cicli complet in care a parcurs toate cele patra cadrane in sens antiorar, sensul normal de functionare a unei actionari reversibile: rotirea motorului in sens pozitiv (>) + feinarea si oprirea din sensul povitiv de rotatie — rotirea motorului in sens negativ (n< 0) —> frdnarea si oprirea din sens rnegatix de rotatin + acceleraeea din now in cencil paritiv de rotate Din cele prezentate mai sus se observa cd, dispunind de un singur redresor cu Funeflonare in dowd cadrane, prin manevre de inversare a conextunilor st modificare a ‘unghiului de comanda, sarcina poate fi trecuta prin toate cele patru cadrane ale planului mecanic. Dutorité operatiilor meanive de contraconectare, int-un semen ciclu de functionare a sarcinii, redresorul obisnuit cu comutatie natural& parcurge de dou oFi ciclul de fanctionare specific (drumul dus-intors intre cadranul I si 4), Manevra contraconeetirii poate fi objinuta in practica cu ajutorul unor controlere mecanice sau cu ajutorul unor contactoare de sens (K), K2), aga cum se prezinta in F'ig.9.4 pentra o actionare reversibila (acfionare in patru cadrane) cu motor de c.c, (Mc). Masina electric functioneazé ca motor in cadranul 1 dacd sunt inchise wonlautele Kj 9i onvertorul A funcfivneazd tn regim de vedicour (Ug > 0). Tensiuca la bomele sarcinii (a motorului) este pozitiva (Usa >0) si i corespunde 0 viteza pozitiva (n-0). in schema din Tig.9.5 curestul va cireula pe traseul 1 (arc Inaue * 0) si va determina un cuplu electromagnetic M pozitiv, in acelasi sens eu sensul de rotatie al mazinii Pentru a trece motorul in regim de frinare (generator), in cadranul 2 unde cuplul electromagnetic se va opune migcirii, trebuie executate manevrele deserise anterior. Mai intai se eresterea unghiului d> comand’ de la valoarca avuta in eadranul 1 (Gres) spre valoarea de 90° si mai depare spre valorile de invertor pentru a permite tanularea curentului prin motor (uy-—0). in acest fel, contraconectarea, realizata prin declansarea contactorului K; si anclansarea contactorului K2, nu se va face in sarcina si vor fi protgjate contactele acestora de aparitia unui are electric puternie. Pentruineeput se va alege prin alegerea un unghi de invertor mare (Gin. = 180° - dex) in scopul vittrii aparitioi unui curent poriculos prin convertor. Urmeaza deceresterea unghiului de invertor spre valoarea de 90° odata cu descresterea vitezei, astfelincét, curentul de friare (Ipssre ~ttaseul 2 din Fig.9.4) s& ru depageascA valoarea maxima acceptatl si de convertor gi de motor (nus) [Wactimal pr S Loon 8) ‘Autor: dring. Mihai Albu8 ___U-T. ,Gheorghe Asachi” din lasi, Facultatea IEEI, Laborator Electronic& de Putere oe) Mg regi frint | M,.—regim motor (n>0) (n>0) ‘Acregim invenor | A-regim rearesor ; Mgc—Fegim motor | M.—regim frana (n urmata de anclangare K;) si aducerea convertorului in regim de invertor. Trecerea sareinii din cadranul 4 in eadramul | se face pe combinafia K; anclansat i K> declansat daca se revine in regim de redresor respectindu-se conditia (9.9). Din cele aratate mai sus rezulta ca, pentru a objine o functionare in patru cadrane a sarcinii de c.c., utilizand un singur redresor obignuit, sunt necesare manevre necanive, modifieati ale unghiului de eomisnda yi un contol al curenuulul de sarciva 4, Montajul de laborator {In scopul studiului experimental al regimului global de invertor la un redresor ‘monofizat in punte se va realiza montajul de laborator din Fig.9.S a ctirui imagine este prezentaté in Fig.9.6. Montajul include cu aproximatie aceleasi elemente de circuit cazul lueririi dedicate functionarii structurii monofazate in punte in regim global de redresor (vezi Referat 8). Pentru a obtine sarcina activa capabilé si cedeze permanent energie invertorului se va utiliza standul deja cunoscut cu cele dou masini electrice de ce. identice, cuplate mecanic. Astfel, sareina activa este emulata de una din cele dowd masini care, amine’ cand va ceda energie, va lucra in regim de generator (G), antrenath ind de a doua magina care va functiona in regim de motor (M). in plus, stardul ma jnelude un traductor ineremental de vitez (encoder EN) si un tahogenerator (TG), ambele cuplate mecanic tot pe axul de rotatie comun a celor douit masini principale, Prin interetrediul tahogeneratorului se poate masura (monitoriza) usor viteza de rotaie (m) cu ajutorul unui voltmetru deoarece acest traductor analogic genereaz o tensiune continu proportional cu viteza de rotatie. Din motive de protectie a muncii pe alimentare a celor dowd masini de c.c., in intefata cu reteua, s-a ales solujia unor transformatoare electrice (TRI, TR2) care furnizeaz’ in secundar tensiuni reduse de 24V.,. Primul transformator alimenteaza puntea studiata in regim de invertor, iar vel de-al doilea ransformaior alimenteaa, prin intermediul unui autotransformator (ATR) yi a unui redresor necomandat cu diode, motonului M. Puntea cu titistoarele Ty + Ty este itegraé int-un modul de putere fixal pe wn radiator fmmpreuna eu boniele de kegatur Circuitul de comands al ttistoarelor realizat cu integratul de comand UAA145 este unul din vele destiise in Lutiatea 3, Puvciea veka dvua tay magia clevttive dew. este oe 120W si nu au nevoie de excitayie separati deoarece sunt realizate cu magnet permarenti, Induetanfa L, a fost realizata special pentns lucrari de lnborator, are © valoare fix, lind prevazuta cu bome de legatura porivite pentru cablurile standard cu banane. Pentru experiment se va alege un regim de invertor stabilizat atunci cénd se realizeaza o frdnare constant a maginit notaté cu G la o vitezA constant. in acest scop, aga cum s-a precizat mai sus, masina G va funetiona in regim de generator, fiind antrenata mecanie de magina M care va funcfiona in regim de motor. Alimentarea ‘motorului este realizata prin intermediul nei punti redresoare monofazate cur diode ‘Autor: dring. Mihai Albu10___U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere alimentate, Ja rindul ei, de la TR2 si autotransformatorul ATR. Cu ajutorul auto transfo-matorului poate fi modificata tensunea continu de alimentarea a motorului iteza acestuia n si implicit valoarea tensiuni electromotoare £ a generatorului G. Astfel, se adartea7i nivelul acestei tensiuni Ia valoarea tensiuni de invertor maxime objinute de invertox u {40 COSC ayy ~ E (9.10) Suctura In pune B2 ey 22024V 16 ok ke im To om TT - + ARR sav GK GK GK GK ATR AH MH He) | fede ae Pcie comand pe i osm thant) Fig. 9.5 Mantajul de lahoratar— purterecresoare R? in regim de invertor. ‘Toate elementele de circuit mentinnate pot fi interennectate prin intermerdil lunor conductoare prevazute cu banane la eapete, asa cum se prezinta in imaginea din Fig.9.6. Se vor utiliza dowd voltmetre pentru a masura valoarea medie a tensiunii msi a tensiuni date de tahogeneratorul TG, un anpermetru pentru mésurarea valorii medi a ccurentului {si un oseiloscop cu doua spotur pentru a oscilozrafia semnalete Conform celor precizate in sectiunea 2 a prezentului referat aducerea converiorului in regim de invertor presupune precautit si efectuarea unor manevre obligatrii. in cazul lucrarii de faté punerea in functiune a lucrarii presupune efectuarea ‘unnatoarelor operatii suecesive:Lucrarea 9: Functionarea redresorului monofazat in regim de invertor u 7 Conectarea circuitului de comanda la structura de forti a puntii comandate, alimentarea acesteia si verificaree functionarii in regimul de redresor care alimenteaza masina G (masina M nu este alimentata); v Masurarea tensiunii continue Up et ajutorul unui volumetru conectat Ia iesirea Puntii monofazate atunci cénd aceasta functioneaz in regim de redresor cu lunghiul de comanda 2 =0" el > Blocarea structurii in punte si calealul_tensiu (9.10) in care cnyinay = 150° el Us, cu ajutorul relate’ > Pomirea motorului M in sens invers sensului in care s-a rotit anterior G si ajustarea vitezei pind cand este indeplinita conditia data de relatia (9.10) (ensiunea electromotoare E poate fi masurata direct la bornele generatorului G); Se verifica dacd tensiunea E a generatorului G polarizeaza invers iesirea structurii B2, asa cum se prezinta in Fig.8.12; > Pomirea puntii B2 in regim de invertor la un unghiul maxim clinjany dupa care este scAuti progresiv valonrea acestuia pain’ céind se sesizea7A 0 incireare generatorului printro sciderea semnificativa vitezei n si o erestere a Jy (= 4A). Fig. 9.6 Imaginea montajului din laborator al luerti 5, Modul de lucru 1. Se vor analiza posibilitaile de schimb energetic dintre sarcina de c.c. sisursa de ca. prin intermediul unui redreso- comandat si se va analiza corespondenta dintre cadranele planului electric fy —Uy si sensurile de circulatie ale puterii electrice prin convertor; ‘Autor: dring. Mihai Albu2 3, Se va analiza modul in care, prin sehimbarea conexiu 8, Se va pune in evidenta cresterea incdrcar U.T. Gheorghe Asachi” din las, Facaltatea IEEI, Laborator Electronica de Putere 2. Se vor studia aspectele teotetice cu privire la functionarea structurii B2 comandate in regim global de invertor $i manevrele care trebuie realizate pentru a trece functionarea acestui convertor din regim de redresor in regim de invertor, intre magina de c.c. gi convertor (contraconectare), redresonil comandat cu comutatie natural, functioneaza tn cadranul 4 al planuiui electric, far mayina electica in eadranul 2 al planului mecani 4, Se va analiza modul in care se poate objine o actionare electric reversibila (functionare in 4 cadrane) cu 0 masind de c.c. cu ajutorul unui singur redresor comandat cu tiristoare; 5, Se va realiza schema din Fig.0.7 gi se va testa separat cele dou’ parti ale avesteia comandand mai intéi structura B2 in regim de redresor, dupai care se va bloca redresorul si se va alimenta magna M cu o tensiune variabilé cu ajutorul redresorului necomandat sia autotransformatoruluis 6. Se va pune in functiune convertorul B2 cu tristoare in regim de invertor urmaind tofi pas in ordine aga cum au mentionafiin sectiunea anterioari; 7. Se vor oscilografia formele de undi ale tensiunii u, si curentului is in regim de invertor $1 se Vor compara undele ottinute cu cele teoretice prezentate in .¥.4; nvertorului, a generatorului G si implicit a motorului M odaté cu scderea unghiului de invertor. Acest aspect poate fi cuantificat urmarind: ~ unda curentului iy pe esciloscop (va ereste componenta continu a unde); ampermetrul A care misoara valoarea medie a eurentulu iy; = tensiunea tahogeneratorului care va scfidea datorith faptului cd. marind incdircarea motorului acesta isi va scddea viteza la 0 aceeasi tensiune de alimentare (evolufia punctului de functionare pe caracterstica mecanicd a acest 9. So va observa c& pe masuri ce unghiul de comands tind spre valoarea de 90°el. convertorul se comport ca un element care scurteircuiteazA efectiv indusul ‘gonoratorului de e.c. gi curental J, erogte foarte mulls 1(.Se va sista alimentarea motorului M3 se va observa cum prin seaiderea unghiului dde comanda sub 90‘. grupul de masini electrice se va roti in sens invers fata de situatia anterioar 1.De asemenea, daca se revine cu unghiul de comada peste 90°el se va observa ca structura B2 nu va putea functiona in regim de invertor in conditile in care ‘masina M nu antreneaza masina Gin sens invers de rotafie (manevra sinonima cu ccontraconectarea).