Contactoare statice de curent continuu

Spre deosebire de contactoarele de c.a. la care stingerea tiristoarelor are loc in

mod natural la trecarea prin zero a curentului comutat, contactoarele de c.c.
functioneaza cu comutatie fortata fiind necesare circuite speciale pentru stingerea
tiristorului care a condus curentul. In schimb nu sunt necesare circuite speciale pentru
comanda grilelor tiristoarelor. Deoarece tiristoarele nu pot fi blocate prin intermediul
comenzii pe grila, in structura contactoarelor de c.c. este existenta prezenta unei ramuri
de comutatie. La majoritatea contactoarelor de c.c. folosite in industrie, blocarea
tiristorului principal se realizeaza prin aplicarea unei tensiuni inverse pe tiristorul
principal obtinute de la un condensator. In momentul in care se doreste blocarea
tiristorului principal, ramura de comutatie este conectata in paralel cu tiristorul principal,
cu ajutorul unui tiristor auxiliar, astfel incat tensiunea condensatorului sa forteze prin
tiristorul principal un curent invers care anuleaza curentul initial blocand tiristorul. In
functie de modul in care se realizeaza incarcarea condensatorului din ramura de
comutatie, deosebim mai multe scheme de contactoare statice de c.c. prezentate
schematic in figurile urmatoare.
In figura 2.20. este prezentata schema unui contactor static de curent continuu, cu circuit de incarcare R, C.
Aplicand un impuls de comanda polarizat pozitiv pe poarta tiristorului principal
T1, aceasta intra in conductie si curentul alimenteaza consumatorul Z s. Tiristorul auxiliar
T2 fiind blocat, condesatorul C se incarca prin rezistenta R cu tensiunea sursei si
polaritatea pozitiva.

Figura 2.20. Contactor static de c.c. cu circuit de incarcare R, C.

Pentru a intrarupe alimentarea sarcinii se comanda intrarea in conductie a

tiristorului auxiliar T2, care descarca condensatorul C peste tiristorul principal T 1. Prin
anularea curentului prin tiristorul principal T 1 (polarizat invers de condensatorul C)
acesta se blocheaza, iar condensatorul C se incarca prin impedanta sarcinii Z s si
tiristorul T2 la polaritatea inversa fata de situatia anterioara (polaritatea prezentata in
paranteza). Tiristorul T2 continua sa conduca un curent mic, limitat de rezistenta R de
valoare mare. La o noua comanda a tiristorului principal T1, acesta intra din nou in
conductie, condensatorul C rste legat in paralel pe tiristorul T 2 polarizandu-l in sens
invers si determinand iesirea lui din conductie.
Prin tiristorul T1 se alimenteaza consumatorul Zs si prin rezistenta R condensatorul C se incarca cu polaritatea initiala, schema revenind la situatia initiala.
Acest contactor de c.c. se foloseste la frecvente de comutatie reduse datorita timpului
necesar incarcarii condensatorului. Pentru a asigura blocarea tiristoarelor este necesar
ca valoarea condensatorului C sa fie suficient de mare, astfel ca procesul de incarcare al
condensatorului sa aibe o durata suficient de mare, asigurand polarizarea inversa a
tiristorului care se blocheaza pe un interval de timp mai mare decat timpul de revenire a
tiristorului. Din teoria variatoarelor de c.c., (contactorul de c.c. fiind un caz particular al
unui variator de c.c.) rezulta ca pe rezistenta si inductivitatea de sarcina, dupa comanda
de blocare a tiristorului principal, apare o tensiune tranzitorie ce poate atinge valoarea
2U, motiv pentru care se foloseste dioda de mers in gol D pentru amortizarea
supratensiunilor ce apar. Pentru frecvente mari de comutatie se utilizeaza contactoare
statice de c.c., cu circuit de incarcare L, C,. Un exemplu de contactor static de c.c.
folosit la frecvente mari de comutatie este prezentat in figura 2.21..

Figura 2.21. Contactor static de c.c. cu circuit de incarcare L, C.

Functionarea acestui contactor este conditionata de aplicarea primului impuls

de comanda, tiristorului auxiliar T2. In caz contrar functionarea contactorului nu este
posibila, deoarece la comutarea directa a tiristorului principal, condensatorul este
descarcat. Astfel prin comanda lui T2 condensatorul C se incarca la tensiunea sursei si
polaritatea din figura 2.21.. Conductia este asigurata prin sarcina Z s. La sfarsitul
procesului de incarcare a condensatorului curentul ia valoarea 0, iar conductia prin
tiristorul T2inceteaza.
Condensatorul C fiiind incarcat la tensiunea de la borne U, la comutarea
tiristorului T1, circuitul de sarcina Zs este legat la sursa de alimentare, iar in circuitul
oscilant T1, D2, L, C, curentul variaza sinusoidal conform relatiei:

(2.12.)

unde:
(2.13.)
Deoarece dioda D2 nu permite trecerea curentului in sens invers, curentul se
anuleaza dupa o semiperioada (T/2), iar tensiunea pe condensator isi schimba
polaritatea (conform polarotatii din paranteza). Pentru deconectarea consumatorului se
aplica un impuls de comanda tiristorului auxiliar T 2, care conecteaza in paralel peste
tiristorul T1 condensatorul C cu polaritatea inversa fata de sensul de conductie al
tiristorului T1. Curentul principal este anulat prin tiristorul principal T 1, iar condensatorul
se descarca si se incarca apoi cu polaritatea initiala. Dupa terminarea procesului de
incarcare tiristorul T2se blocheaza, iar schema este pregatita pentru o noua conectare.
Dioda D1 are rolul de a elimina supratensiunile de comutatie, in cazul sarcinilor
inductive. La frecvente de comutatie mici exista pericolul descarcarii condensatorului
prin rezistenta inversa a ventilelor semiconductoare si prin rezistenta dielectricului.
Descarcarea condensatorului are ca urmare imposibilitatea blocarii tiristorului principal.
Pentru evitarea acestui fenomen s-a introdus in circuit rezistenta R.
Urmatoarea schema de contactor static de c.c. prezentata in figura 2.22. foloseste un condensator montat in bratul unei punti de tiristoare.

Figura 2.22. Contactor static de c.c. cu condensatorul montat in bratul unei punti cu
tiristoare.

La inceput se comanda tiristoarele auxiliare T 1 si T2 si condensatorul C se

incarca la polaritatea din figura, dupa care cele doua tiristoare se blocheaza. Prin
comanda tiristorului principal T, consumatorul Zs este strabatut de curentul de sarcina.
Oprirea functionarii consumatorului se face prin comanda tiristoarelor auxiliare T3 si T4,
cand condensatorul C se polarizeaza invers tiristorul principal T provocand blocarea lui.
Un timp circuitul se inchide prin T3, C si T4, incarcand condensatorul cu polaritatea
inversa (din paranteze). Dupa incarcarea condensatorului, tiristoarele T 3 si T4 se
blocheaza. Pentru o noua actionare se comanda tiristorul T, iar pentru o noua oprire se
comanda tiristoarele auxiliare T1 si T2. Procesul se reia la fiecare comutatie.
Din analiza modului de functionare a contactoarelor statice de c.a. si a celor de
c.c. rezulta avantajele si dezavantajele folosirii lor in aplicatiile industriale si domeniile in
care este recomandata utilizarea lor. Subliniem cateva caracteristici ale regimului de
functionare a contactoarelor statice.
Recapituland cele mai importante aspecte legate de functionarea contactoarelor statice de c.a. si c.c. rezulta ca spre deosebire de contactoarele de c.a.,
contactoarele de c.c. functioneaza cu comutatie fortata fiind necesare circuite speciale
pentru stingerea tiristorului principal, in schimb nu sunt necesare circuite speciale
pentru comanda grilelor tiristoarelor.
La majoritatea contactoarelor de c.c. in structura lor este necesara prezenta
unei ramuri de comutatie.
La contactoarele de c.c. blocarea tiristorului principal se realizeaza prin
aplicarea unei tensiuni inverse obtinute de la un condensator. In momentul in care se
doreste blocarea tiristorului principal, ramura de comutatie este conectata in paralel cu
tiristorul principal, cu ajutorul unui tiristor auxiliar, astfel incat tensiunea
condensatorului sa forteze un current invers prin tiristorul principal pentru al stinge.

Pentru frecvente mari de comutatie se utilizeaza contactoare statice de c.c., cu

circuit de incarcare L, C. La frecvente de comutatie mici existand pericolul descarcarii
condensatorului prin rezistenta inversa a ventilelor si prin rezis tenta dielectricului se
introduce o rezistenta suplimentara pentru evitarea acestui fenomen.
Contactoarele statice de c.c. se pot realiza si cu punte redresoare comandata
pentru evitarea fenomenului de blocare a tiristorului principal. In acest sens, se
utilizeaza un condensator montat in bratul unei punti de tiristoare.
Contactoarele statice de c.a. se pot realiza cu punte redresoare semicomandata, la care catozii tiristoarelor sunt legati direct, iar fiecare tiristor are montat in
antiparalel cu cate o dioda care nu permite aparitia unor tensiuni inverse pe tiristoare si
deci asigura protectia la supratensiuni.
La contactoarele statice de c.a. cu doua tiristoare in antiparalel structura este
simpla si fiabila permitand utilizarea unui singur dispozitiv de comanda, deoarece
tiristoarele au catodul comun.
Contactoarele statice de c.a. se pot realiza si cu un triac care inlocuieste cele
doua tiristoare montate in antiparalel. Grupul R, C realizeaza o reducere a vitezei de
crestere a tensiunii pe triac, fiind indispensabil in cazul sarcinilor puternic inductive.