Curs #12

15.05.2013
Pucciniotoxicoza
Este produsa de puccionotoxina, elaborate de numeroase specii de miceti din gen. Puccinia si
gen. Uromyces (rugini) : P. recondida (rugina bruna a graului), P. lumarum (rugina galbena a
cerealelor), P. graminis (rugina neagra), P. bordei (rugina bruna a orezului), P. Sorhii (rugina
porumbului), U. trifolii (rugina trifoiului), U. striatus (rugina lucernei).
Micotoxinele actioneaza iritant asupra tegumentelor si sunt neurotoxice. Speciile cele mai
sensibiile sunt cabalinele, rumegatoarele si porcinele.
Produc tulburari motorii si senzitiva, faringita, inflamatia cailor respiratorii, chiar pneumonie,
stomatite, glosite, colici si diaree (uneori hemoragica), tulburari urinare cu semne de nefrita si
cistita, paralizia trenului posterior, edeme subcutanate, prurit generalizat. Ficatul prezinta o distrofie
de culoare galben verzuie.
Ustilagotoxicoza
Este produsa de ustilagotoxina elaborate de fungul din genul ustilago (popular taciune) ale
carui numeroase specii contamineaza diverse plante precum: Ustilago maydis (zeae), U. tritici, U.
hordei (orz), U. oculta (secara), U. Kolleri (ovaz). Mai sunt afectate si alte ierburi perene cum ar fi
golomatul, ovazcior, mana de apa.
La porumb taciunele se gaseste in niste pungi tumoriforme de marime variabila, cu continut
negru, pulverulent, pugile dispuse pe stiuleti, tulpina, spice si chiar Frunze. Taciunii de grau, orz si
ovaz inlocuiesc de regula spicul. Micotoxinele sunt elaborate insa in anumite conditii de temp si
humid, actiunea toxica fiind de natura iritiativa locala, afectand in principal deglutitia, dar si actiune
asupra maduvei spinarii.
Tabloul clinic: tulburari motorii si sensitive, paralizii, riniti, traheita. Toxina elaborate de U.
maydis produce avort, iar U. tiritici produce intoxicatii grave la taurine, traduse prin sialoree,
paralizia trenului posterior, retivitate, scaderea acuitatii vizuale cu dezorientare, avort enzootic, si in
principal leziuni aftoase pe mucoasa bucala.
Tiletiotoxicoza
Produsa de tiletiotoxina elaborate de fungul Tilletia (malura): T. tritici (grau), T. triticoides.
Acestea contamineaza si alte plante in principal Lolium perenae (a 2-a planta furajera care apare
primavara, dupa rapita). Boabele de grau afectate sunt mai scurte, sferice, mai usoare si cu santul
ventral mai pronuntat. Sporii sunt plasati in interiorul bobului si nu ies ianafara decat daca bobul
este spart, ramanand din acesta doar cojile. Sporii au miros de peste alterat din cauza
trimetilaminei. Se pot gasi si in tarate sporii sau in uruieli de cereal, avand culoare maronie sau
uneori cenusie.
Clinic, tiletiotoxicoza produce disfagie, paralizia faringelui, paralizia trenului posterior,
tremuraturi musculare, diaree apoasa cu tenesme. La porcine, in plus, apare si voma. Aceasta
micotoxicoza dauneaza calitatii carnii, de aceea se inlatura furajele acestea din alimentatia
pasarilor cu 7-10 zile.

Tratamentul micotoxicozelor: administrarea de ser glucozat, anestezice/excitante, astringete,

absorbante.
Sindromul estrogenic micotoxic
Maladie mondiala, indeosebi la purcei, mai rar la taurine si pasari. Sursele sunt reprezentate de
boabele sau stiuletii de porumb contaminati cu Fusarium graminearum (Giberella zeae) cand

umiditatea lor depaseste 25% si sunt stocate in spatii deschise (porumbare, hambare deschise).
Micetul se mai dezvolta si pe orz, ovaz, grau depozitate in conditiile favorabile. Sindromul este
determinat de zearalenona sau toxina F2. Dezvoltarea ciupercii toxigene favorzata intre 24-26*C,
iar a zearalenonei intre 12-16*C. Aceasta particularitate ecologia explica incidenta crescuta a
sindromului toamna si primavara.
Mecanismul de actiune. Desi toxina nu are structura steroidica, actiunea ei biologica este
estrogenica si anabolizanta. Simptomatologie. La porc se declanseaza la 4-7 zile de la ingerare,
apare in masa la tineretul femel si mascul (1-4luni). Initial se observa congestia si edematierea
vulvei, care progreseaza pana la prolapse vaginal. La masculi prolapse rectal cu edem al
preputului. Femelel gestante avorteaza sau fata purcei neviabili. Remiterea este spontana daca se
inlatura furajul contaminat, functia de reproductie nefiind afectata. La curci tumefierea cloacei,
prolapse cloacal, marirea bursei Fabricius. La curcani is gascani scade capacitatea fecundativa a
spermei. Cocosii sunt rezistenti la acesta micotoxicoza. La taurine este prezenta congestia vulvovaginala si calduri prelungite.
Leziuni. La porc: congestie si edem vulvar, mamar, preputial, prolapse vaginal, hipertrofia
miometrului, hiperplazia mucoasei uterine. La pasari degenerescenta chistica a oviductului si a
tubilor seminiferi. Terapia cu LH este ineficienta.
Intoxicatia cu factorul emetizant si de refuz al hranei
Este o intoxicatie benigna a porcilor, care se realizeaza cu micotoxinele micetilor Fusarium spp.
Caracterizate prin voma si inapetenta. Sursa toxica o reprezinta porumbul sau nutretul combinat
infestate cu specii de Fusarium. Toxicitatea este data du fuzaralenona (se mai numeste si
vomitoxina).
Simptomatologie. Boala apare alaturi de estrogenismul micotoxic, si evolueaza in masa in
crescatoriile de porci. Primul semn este refuzul de consum al hranei, chiar daca animalele sunt
infometate. Subiectii care totusi consuma hrana, vomita. Uneori emeza este generalizata in tot
efectivul de porcine.
Tratament: inlocuirea furajului. Nu exista metoda de reconditionare a furajelor contaminate.
Rubratoxicoza
Este produsa de rubratoxina A si B elaborate de Penicillium rubrum, frecvent intalnit pe
furaje si alimente, in special pe cereal (porumb), reziduuri de morarit si panificate, cu aspectul unor
colonii de culoare rosie. Adesesa se asociaza si cu Aspergilus flavus. Rubratoxicoza este intalnita la
toate mamiferele, mai des la porcine. In prezenta aflatoxinei B1, rubratoxina B devine
cancerigena. Rubratoxinele actioneaza hepatotoxic, nefrotoxic, neurotoxic, hemoragipar.
Simptomatologie: salivatie, incoordonari in mers, crize de hiperexcitabilitate alternand cu
depresie nervoasa, eritem cutanat in regiunile declive pornind de la zona subaxilara pana subanal,
macro si microhemoragii generalizate.
Distrofii hepatice si renale.
Exema faciala a rumegatoarelor
Produsa de sporidesmina care efecteaza ovinele si taurinele, caracterizata printr-o dermatoza
facial fotosensibilizata. Sursa toxica o reprezinta pasunile cu Pythimyces chartarum, care elaboreaza
toxina. Micetul creste pe terenurile inerbate (incidenta mare in Austria si Noua Zeelanda), cu actiune
citotoxia.
Determina degenerarea epiteliului canalelor biliare, ulterior tesutul conjucntiv proliferat
produce compresia canalelor biliare obliterate cu detritusuri celulare si bila coagulata.
Fotosensibilizarea este o manifestare secundara, consecutive incapacitatii ficatului de a prelua
fitoeritrina din sange. Aceasta se acumuleaza in circulatia periferica, unde absoarbe energia solara

din zonele depigementate. Se produc edeme, exsudatii serosae, veziculatii, urmate de crustizari sau
necroza. Animalele pot fi afectate repetat. Se mai constata anorexie, diaree, iar dupa 7-10 zile de la
consumul acestor plante, apar edeme faciale, vulvare care de regula se complica septici in urma
traumatismelor.
Leziuni. Dermatoza si supuratie cutanata, hepatoza difuza sau maculate, ingrosarea canalelor
biliare, ocluzie biliara cu bila coagulate, perihepatita pe fata diafragmatica.
Tratamentul este igienic si simptomatic (corticosteroizi, antihistaminice).
Lupinoza micotoxica
Este produsa de un metabolit toxic acid sau fenolic, al micetului Phomopsis leptostromiformis
(rosiana), boala fiind caracterizata prin hipertermie, inapetenta, depresiune nervoasa si icter.
Sursele toxice sunt reprezentate de tulpinile, frunzele si tecile de lupin parazitate de micet.
Simptomatologie. La ovine, taurine, cabaline, porcine: inapetenta anorexie, icter (care poate
scadea in intensitate, dar mortalitatea poate continua si 2 luni dupa indepartarea tox) urmat de
moarte in 2-14 zile, dermatoza. Paraclinic, creste cupremia si excretia urinara a cuprului, cresc
transaminazele serice si apar corpii cetonici.
Leziunile se constata indeosebi la nivelul ficatului hipertrofiat, friabil, galben deschis cu
degenerare grasa in formele acute. In forma subacuta si cronica se observa atrofii, ciroza ascoata cu
ascita, icter generalizat, splenomegalie, nefroza, hidrotorax, hidropericard.
Se impune DDx: intoxicatia cu Cu, aflatoxicoza, carenta in factori lipotropic, metionina, colina,
leptospiroza.
Intoxicatia cu tremorgeni
Micotoxinele tremorgene apartin a 2 grupe: G1: penitremul (tremorgen), tremortinele A si
B, paxilina; din G2: acidul ciclopiazoic, ac. tenuazoic, eritroskirinele, viridicatotoxina. Sunt
metabolite ai unor specii de Penicillium si Aspergilus: P. cyclopum, P. palitans, P. pulverulum, A.
flavus, A. verzicolor.
Cei mai sensibili sunt viteii, galinaceele si iepurii.
Simptimatolgie: tremuraturi musculare generalizate, extensia fortata a membrelor in sprijin,
titubari, convulsii tonico-clonice, opistotonus si pedalari.
Leziuni: hepatoza cu vacuolizari ale hepatocitului, petesii subendocardice si subepicardice,
hemoragii ale suprarenalelor.
Tratament: mai multe (vit B1).
Leucoencefalomalacia ecvina
Intalnita in SUA, Af de S, China, Grecia, Egipt, denumita si cerebrita sau meningita
cerebrospinala. Provocata de consumul cocenilor sau a boabelor de porumb mucegaite cu Fusarium
moniliforme care elibereaza toxinele F2, F3 si acidul fusarian. Se caracterizeaza prin encefaloza
si mortalitate mare. Lezional se constata necroza substantei albe a encefalului. Simptomatologie:
semenel encefalozei, paralizia faringelui. Edem cortical, necroza subcorticala cu aspect gelatinos,
hemoragii cerebrale, necroza de lichefiere in lobii temporali, occipital, in thalamus, pedunculii
cerebrali si in cerebel.