. Apicultura IANUARIE = fn RomaniaApicultura in Romania Revista lunara de stiinfa si practicd apicola editata de Asociatia Crescatorilor de Albine din Republica Socialisté Romania LIV + l* Anul nr. ianuarie 1979 Cuprins Pag. ‘tr, VOLCINSCHT Pentre, realizares sl depiyirea sarcinilor de plan pe Anal 1919. SA intensificam . activitatea tehmico-eco- nomich a Asocluilel| Crescatorllor de din R, S, Romania, Institutul de eereetiel pentru apiculturé vA recomand’ Revitia de primavara a Zamiliilor de albine $1 prexh- tirea ior in vederea vatorificarit culesurilor timpurli 3 V. LUPSAN Luerint aplcole la sffrsitul iernii si inceputul prima- ‘ veri Gh, LAZAR Denvoltarea famililior de albine 8 D. CHIRA Stupii cu urdinigul orlentat spre nord sint mai bine populatl. un V, POPESCU Rentabilizarea stupinel prin explostarea intensiva a apiculturll statfonare B T. ESANU Ce stim 1 ce nu stim despre simturile albinelor “ R, LUNGU Din’ nou despre, stupul multietajat cu 8 rame gi magazine cu cite 7 Tame 16 M. MARIN Probleme de patologie apicola in practicarea apicul- turit industriale a DIN ACTIVITATEA FILIALELOR Dintre fruntagll anulut 1978 Py DIN ACTIVITATEA APIMONDIA 26 DOCUMENTAR APICOL 2a CALENDAR APICOL 0 Probleme tematice ale revistei noastre pen- tru actualul cincinal 32 Recomandiri pentru intocmirea articolelor tehnico-stiintifi Coperta 1: Bunici si nepoti aplcultori din Cimpulung Mol Goveneie' le tnceput dean 51 de initere in jainele albinari- tutu. Coperta 2: Parte dintre cele peste 150 de medalii acordate la diverse manifestar! aploole internajionale produselor apl- cole romanesti (sus) ce pot fi vizionate in ‘cadrul standu- flor (Gos), Bxpozifiel permanente de apicultura de pe plat= forma Complexulul apicol, Bucuresti, b-dul Ficusulul $2, (oto: 1, NEGREA) Albine (fey AU este a ASOCIATIE] CRESCATORILOR INE DIN R,S. ROMANIA Pregedinte: Prof, dr. ing. V. HARNAT Vicepresedints: Dr, ing. STELIAN DINESCU Ing, NICOLAE FOTT Dr. ing, ALBINEL HARNAJ Prof. dr. EUGEN MURESAN Prof. COSTACHE PAIU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Mempri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR, ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALATU IULIU ORDUG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHT ICOLEGIUL REDAC TIONAL Presedinte: Ing. NICOLAE FOTY Membri: Ing. CIOLCA ION, ar. ing. CIRNU IOAN, Gr. ing. HARNAJ ALBINET., ILIESIU NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, prof. dr. MURESAN BUGEN, ing. SAVULESCU STE- FAN, ‘dr, SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV TILES (red. se. * Redacfia__si__administratia : COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI_ CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str, Tulius Fucil nr, 17, Bucuresti, sect. 2 Tel: ‘12.37.50 @ Cont vi 4596014 B.A.LA. filiala judejul Iifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primese prin cercurile filialele A.C.A. @ Cititorii d strdindtate care doresc sé se aboneze la revista noastré se pot adresa intreprinderii »ILEXIM* Departamentul ex- Port-import presi Bucuresti, ste. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136—137 telex 11226.Pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1979 SA INTENSIFICAM ACTIVITATEA TEHNICO-ECONOMICA A ASOCIATIE] CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Angajati plenar in realizarea Hotéri- rilor Congresului al XI-lea al P.C.R., oa- menii muncii din patria noastra au obfi- nut succese deosebite in opera de desa- virgire a fauririi societépii socjaliste multilateral dezvoltate. Rezultatele objinute in primii trei ani ai actualului cincinal, in ceea-ce pri- veste nivelul si calitatea productiei, in toate ramurile industriale cit si in agri- culturd, au creat premisele depésirit substantiale a prevederilor actualului plan cincinal. : Alaturindu-se cu entuziasm efortului u- nanim al intregului popor muncitor, be- neficiind din plin de sprijinul permanent acordat de catre conducerea de partid si de stat, apicultorii din unitatile agricole ‘socialiste si crescatorii de albine cu gos- poddrie personali sint angajafi cu toate fortele én realizarea sarcinilor ce le revin din “Programul national de-dezvoltare a_ zootehniei si de crestere a producfidi animaliere in R. S$, Roménia in perioa- da 1975-1980”. 2 Imbundtdtindu-si in permanenfa intrea- §a activitate, oamenti muncii si activis- tii voluntari ai Asociatiei Crescdtorilor de Albine din R. S. Romania si-au a- dus o importanté contributie la, dezvo]- tarea apiculturit romanesti. Realizéri deosebite au fost gbtinute ti domeniile productiei de utilaje. si instalatii pentru apiculturd, preludrii, conditionarit si livrdrit la consumul intern -si la export a unor cantitdti sporite de miere si alte produse apicole, pregatiri’ viitoarelor cadre necesare api- culturti socialiste, precum si in activi- tatea de cercetare stiinjifica. Ing. Tr. VOLCINSCHI Membru al Comitetulut Executiv A.C.A. Ca urmare a masurilor tehnice luate si a organizdrii mai judicioase a stupari- tului pastoral, au crescut in acest an cantitatile de miere, ceara si alte produ- se apicole valorificate la fondul de stat sia fost adus& 0 contributie insemnatd la sporirea productiei de fructe, semin- fe si legume, prin polenizarea satura- td cu ajutorul albinelor a culturilor agricole entomofile. In prezent, ateli- erele si sectiile de productie ale Com- binatului apicol al Asociafiei Crescda- torilor de Albine, realizeazd 0 gama largé de unelte apicole, produse si de- rivate apicole, productia find diversi ficaté la peste 200 de sortimente de mar- “furi, printre care: unelte apicole din lemn, metal si masd plasticd, produse alimentare fortifiante, energovitalizante $1 apiterapice, produse cosmetice, biosti- mulatori si medicamente de uz apicol, precum si o gama variatd de produse apicole, datoritd cdrui fapt valoarea pro- ductiei depdseste 200. milioane. lei. In ‘ceea ce priveste valoarea produse- lor apicole preluate de cdtre Asociafia Crescatorilor de Albine pentru fondul de stat, aceasta se. ridicd in prezent la aproape 100 milioane lei. Dovezile de recunoastere a succeselor obtinute de apicultura dinRomdnia sint reflectate prin numeroasele premii, me- dalii si diplome obfinute la diferitele manifestari internationale. Mierea ro- médneascd se situeazd astfel pe primul loc in lume dupé numdrul de medalii objinute, iar albina romdneascé car- patind se bucurd de aprecieri deosebi- te, pentru valoroasele insusiri biologice $i productive. Liniile tehnologice, utila- 1jele apicole, produsele si derivatele api- cole roménesti realizate de catre Aso- ciapia Crescdtorilor de Albine se ex- porta in peste 30 de pari. In cadrul Complexului apicol, isi des- fasoard activitatea si Institutul de cer- cetéri pentru apiculturdé al Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Romd- nia, unde in cele 10 laboratoare de spe- ctalitate activeazd cercetdtori stinfifict cu, inalté calificare profesionalé, exe- cutind lucrdari de selectie si ameliorare a materialului biologic autohton, crea- rea de hibrizi de inaltd productivitate, imbundtdpirea bazei melifere si pole- nizarea + dirijaté a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor, exploa- tarea economicd a albinelor in unitapi apicole de diferite tipuri si mdrimi, proiectarea de utilaje noi, realizarea de preparate medicamentoase noi pentru prevenirea si combaterea bolilor la al- bine etc. Pe aceeasi platforma isi desfagoard ac- tivitatea si liceul apicol, institutie de invatdmint specializatd in pregatirea viitoarelor cadre de apicultori, avind or- ganizate atit cursuri de zi, cit si fard frecventa. In Scopul. integrarit invapa- mintului in procesul de productie, pri tica elevilor se desfasoard atit in stupina didacticd a liceului, in stupinele Insti- tutului de cercetari pentru apiculturd, in *fermele apicole ale unor I.A.S., cit si in secjitle de producyie ale Combinatu- lui apicol. In cursul acestui an, in luna august, au avut loc in tara noastrd unele importun- te manifestari apicole cu caracter inter- national si anume: a IV-a Expozitie in- ternationald de apiculturd; simpoziorul international “'Apicultura industriald” si seminarul international de prevenire si combatere a varroozei. z Totodatd, fara noastra a participat si la alte manifestdri internationale cum au fost: al II-lea simpozion international de apiterapie de la Portoroz, din R.S.F. Tugoslavia, simpozionul international cu tema ‘‘Apicultura in clima cald&”’ des- flsurat la Florianopolis, statul Santa Ca- tarina, Brazilia si Expozitia internatio- nald de la Exfurt din R. D. Germand. Pe plan extern, Asociatia Crescdtorilor de Albine din R.S.Roménia, ca membra a Federatiei Internationale a Asociati- tlor de Apiculturaé-APIMONDIA, intre- tine relafit cu toate organizatiile mem- bre ale Federatiei, care numdrd in pre- zent 62 asociafii nationale din 53 de state, ce reprezinté peste 3 milioane apicultori. Programul nafional de dezvoltare a zo- otehniei in R.S.Romania prevede pentru urmdtorit ani noi sarcini pentru apicul- turd: astfel se prevede sporirea in urma- torii ani a efectivelor familiilor de albi- ne cu 30% si a productiei de miere mar- fa cu peste 80%. In acest scop organi- zafia noastré trebuie sd asigure prin Combinatul apicol intregul.inventar api- col necesar si prin Institutul de cercetari pentru apiculturd un numédr tot mai ma- re —peste 100000 anual—de.mdtci selec- fionate de inaltd productivitate. O alta sarcind ce ne revine pentru viitor este ‘aceea’ de a diversifica in continu- are produsele alimentare, energovitali- zante $i apiterapice realizate pe bazd de produse apicole, in scopul satisfacerit integrale a cerintelor populatiei gi nevoilor de export. : Anul 1979 va marca doud evenimente deosebit- de importante—Conferinta pe tard a crescétorilor de albine din R.S. Romania si cel de-al XXVII-lea Con- gres international de apiculturd al API— MONDIEI, ce va avea loc in Grecia, eve-nimente pe care le asteptdm cu un de- osebit interes. Filialelor judetene ale Asociatiei Cres- catorilor de Albine le revin astfel sar- cini sporite, atit in ce priveste creste- rea numarului familiilor de albine, a cantitdtit de miere, ceard si alte pro- duse apicole preluate pentru fondul de stat, cit si pentru polenizarea satu- raté cu ajutorul albinelor a unor su- prafete insemnate de culturi agricole entomofile si pentru introducerea lar- gi in productie a metodelor avansate Institutul de cercetéri pentru de crestere si intretinere a familiilor de albine. In acest mod apicultura ro- méneascé va fi riguros inscrisé in cadrul ariei largi a preocupdrilor poporului roman, contribuind efectiv la marile succese pe care nafiunea noastré le inregistreazd in acest ‘cincinal al revo- lutiei tehnico-stiingifice, pentru pro: gresul continuu al apiculturii nesti gi desdvirsirea edificdrii socie- tapi socialiste multilateral dezvoltate in patria noastra. Revizia de primavara a familiilor de albine si pregatirea lor in vederea valorificaril culesurilor timpurii Cum bine se cunoaste in stupina, prima- vara sé efectueaza doud revizii si anume: revizia sumara gi revizia generala sau de fond. Daca revizia sumara efectu- ata imediat dup& zborul general de cu- rifire este o lucrare mai putin impor- tanta, revizia generala trebuie privita ca © luérare obligatorie care cere maxi- mum de exigenta. De la inceput se cu- vine precizat ca aceastd revizie nu se face numai de dragul de a se face, ci pentru a permite in perioada imediat ur- mA&toare o dezvoltare cit mai deplinad a familiilor de albine. Observatiile care se fac cu ocazia reviziei generale se re- fera la: puterea familiilor, prezenta si activitatea de depunere a oudlor de ca- tre matcd, cantitatea gi calitatea rezer- velor de hrana, numrul si calitatea fa- gurilor, starea i Toate observat tul de stupina, unde de asemenea, vor fi trecute intervengiile care se efectu- eazd. Cantitatea de albine se exprima in kg albine sau in numar de intervale sau de faguri ‘bine acoperiti cu albine, rezetvele de hrand se inscriu in kg, pon- ta matcii se’ noteazd dupa numarul de faguri cu puiet mai ales tinar si modul de dispunere a lui tn faguri iar mumarul fagurilor ‘care ramin in cuib depinde evident de puterea familiei. Se considera cd o familie este de putere corespun- zétoare daca la revizia general de pri- mayara, care are loc in cursul luni mar- tie sau inceputul lunii aprilie (dupa zona gi condiyii meteorologice) are cel. putin 5 intervale bine populate cu aibine, ceea ce inseamna 1,250 kg albine in ca- zul ramelor stupilor ME sau 1,5 kg in cazul ramelor stupilor RA 1001 si ori- zontali. Familiile excesiv de slabite, care au traversat cu-mare greutate perioa de iarna se vor unifica ‘cu alte fami slabe pentru a se obfine familii cu ni vel de putere corespunzitor, stiut fiind cé pastrarea acestora se va manifesta ca un adevarat parazitism pe seama celor- lalte famtilii productive, incarcind nejus- tificat meen de cost al productiei rea- lizate pe stupina. Referitor la cantitatea rezervelor de hy na este de retinut ca in perioada revi: ei de fond, in general, nu exist inc& in anatura un cules de nectar gi polen care sa asigure aportul de hrand energetica si plastica necesar unor activitati mult amplificate: producerea de caldura, de- punerea de oud de catre matca gi cres- terea puictului. Se considera cA in aceasta perioada, in cuibul fiecarei familii trebuie sa existe © cantitate de cel putin 5—6 kg cu miere de buna calitate si un fagure cu pastu- ra. Se subintelege cA daca hrana lipses- te este necesar sa se intervina cu hraniri gluco-proteice. Din experienta--noastra sia multor stupari rezulta ca cea mai bu- na metoda este administrarea periodica de preparate energo-plastice pe baza de miere, sirop de zahar hidrolizat enzi- matic, polen sau inlocuitori sub forma de turte in greutate de 250—500 g ase- zate pe leatul superior al ramelor. In cuib vor fi lasati numai fagurii de buna calitate, fara defecte, de preferinta inchisi la culoare, in care familiile cresc mai bine puietul. Fagurii cu multe celu- le de trintori, cei cu defecte, care toam- na erau inciircati cu miere, vor fi scogi in vederea reformarii. Strimtorarea ‘cui- bului cu ajutorul diafragmei pina la ni- velul fagurilor bine acoperiti cu albine este o masura care, alaturi de celelal- te (protectia cuibului cu o folie de poli-' etilena — numita si impachetaj interior —folosirea saltelutelor si pernufelor sau a polistirenului expandat), este de natura SA, asigure un regim termic adecvat cres- terii puietului. Schema generala a aran- jarii cuibului este urmitoarea: incepind de la peretele stupului cel mai bine in- calzit.de soare, situat de regula in partea dreapté, se asaz4 un fagure cu provizii urmat de unul sau doi faguri cu mai puti- ne provizii, apoi fagurii cu puiet, dup’ care se agaz4 un alt fagure cu provizii. Dup& fagurii amintiti se asaz’ -diafrag- ma iar dupa diafragma fagurii care mo- mentan “nu pot fi ocupati de albine. Strimtorarea cuibului are drept efect ma- rirea ariei zonei incilzite spre partea in- ferioar a fagurilor cea ce face ca matca sa depuna oud gi in aceasta zona. In 4 functie de starea vremii si de puterea fa- miliei, la o siptamina de la revizia de fond se procedeazd la un nou control, prilej cu care se efectueazi asa numita largire a cuibului. Daca fagurii centrali sint ocupati cu puiet iar intre fagurii cu provizii si cei cu puiet nu exista un alt fagure se adauga unul sau doi faguri (cu putind miere in partea superioara) in imediata vecinatate “a puietului. Lar- girea cuibului se poate face si prin proce: deul denumit “spargerea cuibului”, Iu- crare care cere mult discernamint gsi pe care, cel putin pentru inceputul prima- verii, n-o recomandam apicultorilor fara experienta. Legat de importanta reviziei generale de primavara trebuie si mentionam ca sta- rea familiilor in acest moment reflecta cu fidelitate corectitudinea cu care api- cultorul a executat in toamna lucrarile de pregitire a iernirii. Aceasta inseamna c& o bund pregitire a iernarii confera o iernare fara pierderi si ca la revizia din primavara nu se ‘vor constata situatii anormale, Intre aceste situatii anormale, cele mai frecvent intilnite sint urmatoa- rele: , es —familii de albine moarte de foame sau de boala(nosemoza); —familii de albine muribunde din cauza foamei; ~ —familii ale cdror albine, putine la nu- mar au un aspect cu totul anormal; —familii frd hrand sau cu hrand puyind; —familii fara mated; —familii in care puietul este numai de trintor; —familii deranjate de soareci care‘au pa- truns in stup, de ciocanitori sau de exce- sul de umiditate. Toate aceste stari anormale trebuie cit mai repede inlaturate dup procedee care sint cunoscute de oricare stupar cu ufind experienta. : in cazul apicultorilor incepatori reco- mandim ca acestia sa apeleze in momen- tul -reviziei generale la ajutorul compe-tent al unor stupari care au suficiente cu nostinte de apicultura teoreticd dar mai ales practica, astfel ca interventiile in familia de albine sa aiba efectul scontat pentru ca, de multe ori, chiar cu cele mai bune intentii se pot face gregeli care nu se mai pot ulterior repara. Pregatirea familiilor de albine fn vederea valorificarii integrale a culesurilor timpu- rii urmareste in primul rind atingerea u- nor parametri superiori de putere, ast- fel ca fiecare stup s& devina o unitate pu- temic’ de productic capabila si rea- lizeze performanje superioare chiar in condifii mai putin prielnice de cules. O familie puternica poate transforma un cules de intretinere, ca de pilda cel de la pomii fructiferi, intr-un cules de produc- tie. Acest deziderat poate fi atins daca in stup existdo populatie de albine tinere in cantitate de cel putin doua kg albine si daca bineinteles condigiile meteoro- logice permit desfagurarea in bune con- difii a tuturor activitatilor specifice cu- lesului, Pentru imputernicirea rapida a familiilor se practica hranirile de stimu- lare extratimpurie a familiilor inca de la sfirsitul iernii cu preparate energo-plas- tice dupa o schema elaborata de insti- tutul nostru, schema care a fost prezen- tata in paginile revistei. Fie ca este vorba de hraniri extratimpu- rii, indiferent de procedeu sau de natura furajelor folosite (sirop din zahar, miere descapacita de pe faguri, preparate glu- cidice, gluco-proteice, cu polen sau inlo- cuitori de polen), trebuie reyinut ci de voltarea familiei este de neconceput fa- ri aportul hranei complete. Se conside- 14 cd inainte de un mare cules timpuriu familia trebuie s4 ajunga la cel putin 10-12 faguri bine populati cu albine si 7-8 faguri cu puiet, majoritatea capacit. Ritmul de dezvoltare a familiei poate fi amplificat datorita existenjei unui cules de intretinere, caz in care se poate renunja Ja hrinirile stimulative. In zonele cu abundenta mare de polen, familiile puternice pot fi echipate cu co- lectoare de polen dupa tehnologia in- deobste cunoscuta, realizindu-se 0 pro- ductie de polen proaspat care va fi ime- diat valorificata. Alte lucrari de pregatire a familiilor pen- tru culesurile timpurii se refer la spatiul necesar prelucrarii nectarului si depozi- tarii mierii. Fagurii pentru nectar trebuie sa fie albi la culoare pentru a nu se de- precia calitatea mierii. Chiar de la inflo- rirea pomilor fructiferi in familii se pot introduce cite unul sau chiar doi faguri artificiali, care pind la culesul de salcim pot fi cladigi. Cu citeva zile inaintea cu- lesului stupii se vor echipa cu magazine sau cu corpuri suplimentare. Dupa zarea primului magazin sau a primului corp, pe masura umplerii lor se vor in- tercala alte corpuri sau ‘magazine intre cele anterior asezate. se-LUCRARI APICOLE LA SFiR- S/TUL IERNI $I INCEPUTUL PRIMAVERII* Ing. V. LUPSAN Lucrarile in stupina si preocuparile api- cultorilor in pragul. primaverii constau din: — interventii in cuiburile unor familii de albine; — organizarea activitafii viitoare; — aprovizionarea stupinei cu unele uti- laje si valorificarea produselor apicole secundare. Din prima grupa evidenyiez: Daca umiditatea a patruns fn stup se va ciuta sf se inlature cauza care a provo- cat-o: sparturi in capacul stupului, -proasta etansare a capacului, cuibul prea larg etc. Prin remedierea cauzei stupul si familia vor reveni la normal. Atunci cind mierea din fagurii cupringi de ghem s-a cristalizat, acestia se vor in- locui cu faguri care contin miere fluidd de la rezerva, sau se va administra pasta de miere cu zahar pudri, zahar candi sau serbet de zahar, Daca albinele sint nelinistite din cauza setei, inseamna ca temperatura in stup este prea ridicaté si trebuie asigurati © ventilatie mai puternicd. Pentru aceasta se va mari urdinisul sau dacd stupii ierneaza in ad&posturi,’se va ae- risi in special noaptea pentru a putea scddea temperatura adapostului in tim pul zilei, ca aceasta si nu depaseascd 5eC. Semnele de diaree impun. schimbarea familici de pe fagurii pe care se afli,pe "Din acest articol au fost scoase lucrarile recoman- date pentru perioada de iarnd, intrucit acestea au fost publicate in nr. 12/1978, 6 altii curagi de‘ la rezerva si asigurarea familiei cu pasta de zahar cu Fumidil (2g/1kg), deoarece boala s-a declansat. Pe la mijlocul lunii ianuarie, cel mai ti ziu la inceputul lunii februarie, daca familici nu i-am asigurat in toamna cir- ca 3 faguri cu pastura, ii vom adminis- tra pasta proteic4. Pasta proteica se ad- ministreaza dupa ce albinele au executat un zbor de curatire. in afara controlului auditiv executat in stupina, un indiciu bun este zipada din fata stupilor care ne oglindeste o seama de lucruri ce se petrec in stup. Zapada caleata de animale sau pasari ne indica deranjarea probabili a stupilor. Albine moarte in zapad4 ce se recunosc dupa golurile ce apar pe zApada, murdiria ce o las& in timpul zborului de curate- nie din timpul iernii sau sfirgitul aces- teia, indica modul in care au iernat bine, daca sufera de diaree sau nosemoza. Cu stabilirea caldurii la inceputul Iunii martie,in general in jurul datei de 9 mar- tie, stupii care au iernat in adposturi se scot pe vatra in special pe inserate,ca pina a doua zi sa se linisteasca i si poatd si se acomodeze cu noul mediu. Tot la aceasta data se va instala adapa- torul in stupina, de preferat cu apa calduta; dacd este posibil se vor aseza dou’ adapatoare, unul cu apa nor- mal si altul cu apa saratd (5g sare/li- tru apa). Cu aceasté operatie stupina intra in perioada lucririlor de primava- ri care vor evidentia si modul in care au iernat albinele. Al doilea capitol al lucrarilor de ian il constituie Iucrarile de organizare si documentare ale stuparului. In’ aceasti perioada se intocmeste bi- lanful rezultatelor.din anul precedent, atit financiare, materiale cit si al activi- tyii albinelor. Se intocmeste apoi planulde activitate pe anul in curs gi se trece la o temeinic& documentare asupra nou- t&tilor in apicultura. Astfel se yor analiza cheltuielile cu in- gijirea familiilor de albine, cu intrefi- nerea inventarului din stupind, cheltu- ielile de transport si evaluarea muncii desfasurate in stupina. Se analizeaza modul cum s-au compor- tat familiile de albine in iarna trecuta, cum s-au dezvoltat in-primavara, vara i toamna roiurile de albinute $i in primul ‘tind productivitatea acestora. Tot acum se stabileste planul de dezvol- tare a stupinei, de reconditionare a uti- lajelor si planurile de pastoral. Se studi- az posibilititile de imbunatatire a ba- zei melifere din imediata apropiere a stupinei, interesindu-ne in mod speci- al plantele timpurii polenifere, in primul rind, si nectarifere in al doilea rind, precum gi cele de toamni tirzii. Astfel vom cauta sd asiguram un cules bogat de polen de Ia alun (Corylus ave- Jana L.), com (Cornus mas), poala-de padure, salcioara, richita (Salix purpu- rea), salcia c&preascd (Salix caprea), salcia fragila (Salix fragilis), zaloaga (Salix cinerea), pomi fructiferi, casta- nul salbatic (Aesculus hipocastanum) si in special acerienelor, artarul tataresc (Acer tataricum), jugastrul (Acer cam- pestre), paltinul (Acer pseudo plata- * nus), arinul (Alnus sp.). Iar pentru toamna vom asigura cules de la semincerii de trifoi rosu (Trifolium pratensis L), trifoiul pitic (Trifolium re- pens), lucernd (Medicago sativa), cultu- rilor pentru nutreturi murate (porumb plus floarea-soarelui, porumb plus face- lia, porumb plus rapit.a). Tot in perioada aceasta, daci putem asi- gura napul porcesc (Heliantus tube- rossis) este cel mai bun mijloc de a asigura un cules Jung si de inalt ca- litate. ‘A treia categorie de lucrari sint cele in legdtura cu inventarul apicol si sub- produsele stupului si anume: — serbetul sau pasta de zah’r; — trierea fagurilor si prelucrarea ceri; — confectionarea ramelor si inramarca lor; — repararea stupilor, a cabanei si a uti- lajelor anexe; — confectionarea de stupi, nuclee, re- morci etc.; — prelucrarea ceri in faguri artificiali sau preschimbarea ei. Astfel, serbetul sau zaharul candi se poate executa la orice data. Ceara recoltata se triazi pentru topit, tinindu-se cont de schimbul periodic al fagurilor. Acum se execut4 topirea lor, purifi- carea cerii si schimbul acesteia cu fa- guri artificiali, aceasta pentru faptul ca ceara sufera o recristalizare in timp, dup, presare in faguri artificiali,’ ceea ce fi confera o rezistenja mecanicd mai mare. In aceasti perioadi, o data cu refor- marea fagurilor se vor verifica si rame- le din care s-au taiat faguri, daca sint corespunzatoare sau nu (deteriorate). Se vor curati cele corespunzdtoare, “dezinfectate prin fierbere 2-3 minute in solugie de 2% soda caustica sau 10% soda de rufe, dupa care se vor clati cu apa rece curata. Stupii si ramele dup curifire se pot dezinfecta cu acid acetic sau formol. Tot acum se vor tepara stupii sau se vor construi stupii noi, nuclee; se va lucra la confectio- narea rulotelor sau a remorcilor ce se impun_atit de mult acum.Dezvoltarea ; familiilor de albine Prof. Gh. LAZAR A wins este o fiinfi care nu poate trai decit intr-o colectivitate de mii si zeci de mii de indivizi, numita familie sau colonie de albine. Albinele au 0 deosebita putere de adaptare si de or- ganizare, atit in familii mari, puternice, Ja nivelul a citorva zeci de mii, cit gi in cele mici de ordinul citorva mii, sau chiar sute, cum e cazul micronucle- elor. Si intr-un caz si in altul, albinele isi organizeazi cuibul, matca depune oud, doicile hrinese puietul, culegitoa- rele adue in stup nectar si polen, fac paz si curatenie, etc. Dar cind este vorba de a acumula cantitati, de miere peste necesitatile lor, atunci se schimb& lucrurile. ‘RIMMUL DE DSZVOLDRE AL FAMILTIUOR DE ALBINE IN CURSUL ANULUI Feriosda cregterii albinbion entra ouleaund fa tlecare 21 de zile ae nase albine. Dupd 0 perioadd do apro, 8 imativ 20 de zile de ta ectorlonare, albinete devin” culegdtoare, #5779, 00, ile de participare ta cutes, find epulzate fizie mor, in majoritater cazurtion tn @fard since, fut, ,Aibinele eclozionate in a dowd jumdtate alunil tute, tn’ august st in soptemorter de entity, intrd in arna, tratese aproximativ 6 unt, menjin condifiile de viata din stup gt in nem, mocing pe parcurs. Aipinele detarnd contribute la cresterea primelor generafit de pulet in primavard, unele $i la culesu- « tile timpurit din martie 1 aprilie. Pentruase produce acel surplus, peste necesita{ile vitale ale albinclor, ixboule si ajunga la un potential cit mai ridi- cat de a aduna nectarul si polenul din natura, sd-1 aduc& in stup, sa-1 condi- fioneze si apoi sA ofere si omului o cit mai mare cantitate de miere si alte pro- duse delicioase si valoroase, Deci, nu- maj familiile de albine care ajung si aib§, in anumite perioade ale anului, armate intregi de culegitoare, il pot satisface pe om. In afara de numérul mare de albine care lucreazi in afara stupului, mai este necesar un numar tot atit de mare de lucratoare, care si primeascd si si condifioneze produsul muncii culegiitoarelor. Aceste activi- tafi istovitoare, in lupt& cu adversitati naturale, cu dusmani diferifi, cu boli si chiar cu anumite nesocotinte ale o- mului, le epuizeazi pe albine gi in scurt timp populajia stupului s-ar diminua, iar familia ar fi sortita disparitiei, dacd Perioada aregterii albinelor care vor teraa far dupain familia de albine n-ar exista si un spirit de prevedere, numit instinctul de conservare si de perpetuare a spe- ciei. Acesta se manifestA prin continua reinnoire, de intinerire, a efectivelor de albine lucratoare, respectiv prin cres- terea unui numiar cit mai mare de puiet. Cu cit in stup este adus mai mult nec- tar, cu atit matca depune mai multe oud, albinele hranesc larvele, apoi 1é capacesc, asigurindu-le caldura si aeri- sirea. Familia de albine deci, ca unitate de viata si existenta pentru albine, iar pen- tru apicultor ca unitate de productie, nu este ceva static si permanent, ci in con- tinuad schimbare si evolutie, in functie deo serie de conditii si in special de anotimpuri. Astfel, acceasi familie de albine, care se trezeste in primavara cu abia 15—20 de mii de albine $i fara nici o larva de albind, in timp de numai doua luni ajunge s& aib’ citeva zeci de mii de albine si aproape tot pe atitea celule cu puiet. Spre iarnd, atit numarul de albine cit si cel de puiet scad, revenind la numarul avut in primavara. Dar la albinele cre: cute in toamnd se produc si schimbari calitative. Astfel albinele care urmeaza jerneze traiesc mai mult, sint mai vigtiroase si suporta rigorile iernii, iar in primivara asigura cresterea puictului si participa la primele culesuri de po- len. Cunoasterea fenomenelor ce se petrec in familia de albine in cursul unui an este o principala obligatie a apicultoru- lui. Pe baza studiului teoretic si a ob- servatiilor personale in ce priveste bio- logia familiei de albine se poate insugi tehnica apicola gi deci realizarea pro- ducfiei stupinel. Dac& se intervine in familia de albine . fara a cunoaste viata, cerin{ele, greuti- file si mai ales instinctele si reflexele albinelor, li se face mai mult rau, ele sufera, familia slabeste sau se imbolnd- veste, iar paguba 0 suporté apicultorul respectiv. In cursul unui an familia de albine are perioade bine determinate atit de cres- tere cit si de descrestere. Acestea sint determinate de multi factori : conditiile meteorologice, flora melifera, puterea familiei, ajutorul primit de la apicultor in momentele critice si in genere felul cum este minuita si ingrijita, In grafic se poate urmari evolutia unei familii de albine normale, avind o matc& buna ouatoare. Cifrele de sub denumirea lunilor arat& decadele. Primele cifre din coloanele in diagonala araté numarul de oud (in sute) depuse de matcd la o anumita data, intre 1 februarie si 20 iulie, In ra- port de acest numar cifrele repetate pe orizontala arata data cind din ouale de- puse au eclozionat, in acelasi numér, albinele lucratoare. Urmatoarea _ cifra araté data cind aceste albine devin cu- legatoare, iar ultima cifra, data mortii acestor culegitoare. Pe venticala cifrele difera si araté; data si numarul oudlor depuse de mated, numarul de _albine eclozionate in aceeasi zi, apoi_ numéarul albinelor care au devenit culegatoare, iar numéarul de jos, numarul albinelor care mor. Exemple : la 20 aprilie s-au depus 1 000 de oud, au aparut 600 de albine tinere, din ouale depuse la 31 martie, 400 de albine au devenit culegatoare si au mu- rit 200 de albine, provenite din oudle depuse la 20 februarie. Graficul a fost intocmit pe baza unor date medii stabilite prin confruntarea celor aratate in literatura de speciali-~ tate cu constatarile personale timp de mai mulfi ani. Totusi ele nu pot fi de- cit orientative. Pentru mine este foarte edificator la stabilirea potentialului de _productie sau de reproductie al familiilor de al- bine Ja un moment dat. Pe baza lui se poate calcula populatia stupului, canti- tatea de puiet, ba chiar si recolta de miere, raportaté la numérul de culega- toare aflat la o anumita data. De exemplu, si presupunem cd la 10 mai incepe culesul de la saleim. La el vor participa albinele devenite culegé- 2)toare in ultimele 20 de zile, deci cele maturizate intre 20 aprilie si 10 mai: 6000, apoi, 400 10—4000 00 500 x 10—5000 1000 xX 1010000 600 x 10—6000 Total — 24000 de culegatoare 15000 Jn timpul culesului vor muri multe din- tre ele, in schimb, se vor naste si vor deveni culegétoare un numér din ce in ce mai mare. Fiecare apicultor isi poate intocmi un astfel de grafic pe baza unor date reale, objinute prin numéaratori, méasurdtori sau calcule, care-i va fi de mare folos. In primul rind va verifica astfel prolifi- citatea mitcilor si determina potentialul de cules, capacitatea de crestere a puie- tului, ete. In al doilea rind, in raport .de populatia stupului, intr-o anumi perigada, se pot efectua anumite lu- crari, cum sint : restringerea sau largi- rea cuibului, hranirile stimulente, roi- rile artificiale, cresterea matcilor, .ob- finerea liptisorului de mated, ete. In sfirsit se poate planifica transportul in pastoral, procurarea zaharului pentru hrand, a materialelor si numeroase alte lucrari. In acest mod fiecare apicultor poate deveni un cercetitor in apicultura. Privitor la dezvoltarea familiilor de al- bine, socot ca este bine sé ne mai rea- mintim gsi si refinem anumite date. Ritmul de ouat al matcii la noi in tara a fost apreciat la 200 de oud pe zi in februarie, 600 in martie, 1000 in apri- , 1600 in mai, 2000 in iunie, 1600 lie, 800 in august, 600 in septem- brie si 200 in octombrie. Cifrele sint indici medii. In realitate se inregis~ treaz4 variatii importante, mai ales in primavara, determinate de prolificita~ tea miatcii, de numéarul albinelor tinere in familie, de cantitatea si calitatea proviziilor de hran&, in special de po- Jen proaspt, precum si de conditiile climatice, sanitatea albinelor si in sfir- sit de modul in care sint ingrijite f miliile de albine. La toate acestea se mai poate adauga si -constatarea ca al- binele de iarn& nu pot hrani decit ma- 10 ximum o larva, pe cind albinele nis- cute in timpul cind in stup intra nec- tar si polen proaspat, ajung ‘sA_hra- neasci 3—4 larve. Abia atunci matca igi intensificd ouatul ajungind treptat Ja un ritm de 800, 1000, 1500 si pes- te 2000 de oud in 24 de ore. Daca se iau anumite masuri, acest ritm poate fi mentinut chiar si pind in luna august. In a doua jumatate a lunii julie, mat- ca_incepe s&-si reducd numérul de oud depuse, fie din cauza oboselii, din cau- za secetei sau lipsei de polen din na- turd, fie din cauza unor pierderi prea mari din populafia stupului, datorita efortului depus la culesurile principale din vara (tei, floarea-soarelui, zburi- toare etc.), In aceasta situatie se gi- sesc mai ales matcile mai virstnice, De aceea, este bine ca ele si fie schimbate anual si din timp. Dezvoliarea familiei de albine in pri- méavari depinde de cit de puternica a intrat familia in iarn4. Numai familiile care vor avea o populatie de cite 25— “30 de mii de albine tinere, ndscute in august si septembrie, vor trece cu bine perioada de iarna, vor asigura creste- rea puietului incd din ghemul de ier- nare, vor asigura bune condifii de hrani, temperatura si aerisire, chiar de la ju- miatatea lunii ianuarie. In prezenta unei populatii numeroase, a unor cantitSti de hrana suficienta, peste 20 kg de fa- milie, matca tin&rd, selectionata, va dezvolta mult ouatul in primavara, fi- ra nici o interventie din partea apicul- torului. Toate aceste conditii pot si trebuie sa fie asigurate cu incepere din iulie, prin masurile speciale recoman-. date, dintre care amintim ; asigurarea spatiului corespunzator pentru ouatul miatcii ; concentrarea hranei sub forma de miere si mai ales polen pe fagurii pe care vor ierna albinele; regimul termic ; hraniri de necesitate si stimu- lente, fara economii exagerate ; masuri sanitare si de aparare contra’ déund- torilor ; prevenirea furtisagului_ ete. Avind in vedere cd o singuré mated va asigura mai greu populatia corespunza- toare pentru o iernare in bune condi-fiuni, este necesar si se apeleze la 0 familie cu matci ajutatoaré, care unitd cu familia de bazd la sfirgitul lu- nii septembrie, va rezolva aceasta pro- blema, scutind pe apicultor de grija si de munc& in primavara. Din proprie experienti am constatat c4 orice ipter. ventie in stup in lunile ianuarie si prima parte a lunii februarie, duce la slabirea accentuataé a familiilor de al~ bine, chiar daca sint puternice. Intensi- ficarea prea timpurie a ritmului de ouat al matcii in iarné este extrem de dau- natoare. In condifii de strimtorare in ghem, lipsi de aer, de hrana _proteici td, de temperatura, nu se poate conta pe indivizi vigurosi si de valoare pentru productie. Albinele care parti- cipi la aceasta muncd, neavind posibi- litatea sti faci zboruri xepetate de cu- riitire, mor cu sutele, sau se inbolni- vesc de diaree si chiar de nosemoza. Abia dupa ce albinele au facut 2—3 zboruri de curdatire masive, in prima juméatate a lunii februarie, se pot da turtife de serbet cu miere naturala, la care se adaugi polen, hidrazida, zeama de lamiie, fumidil sau placuje de candi, cu precautiile necesare. Intre 15 februarie si 15 mai este destul timp pentru a se creste 3—4 generatil de albine, ale caror larve au fost hranite si ingrijite in condifii optime, naturale si nu in condifii ,,de sera“. Pe linga aceasta, nici albinele de iarnd nu se vor epuiza si nu vor muri prea de tim- puriu, participind chiar si la primele culesuri din luna martie. In aceste con- ditii matca va atinge repede un ritm de peste 1000, de oud pe zi, iar populatia stupului se va reinnoi cu mult mai re- pede decit daca se intervenea din ia- nuarie. Urmarind fazele de dezvoltare a fami- liilor de albine, trebuie sé folosim la m@ maximum toate mijloacele pentru ca @ populajia stupului si corespundi atit pentru inmultire cit si pentru valorifi- » carea optima a culesurilor. Sa punem in » adevarata lor valoare resursele noastre melifere si rasa de albine carpatine, cU care trebuie sé ne mindrim. Stupli cu urdinisul orientat spre * nord sint mai bine populafi D. CHIRA In practica mea de peste 30 de ani in apiculturd, am asezat stupii in prisaci cu urdinigul orientat spre sud gi pé cit posibil feriti pe timpul iernii de curenti gsidaunatori. In anul 1958, din lipsa de spatiu_si din intimplare, am. asezat stu- pina in careu, stupii avind urdiniurile orientate spre cele patru puncte cardi- nale. De atunci, in fiecare an, la intoar- cerea din pastoral am asezat stupii pe acelasi loc, in aceeasi formatie, rami- nind astfel si in timpul iernii. La con- troalele efectuate primavara am consta- tat cd stupii cu urdinisul orientat spre nord sint mai populati si familiile de albine mai bine dezvoltate, in compara- tie cu ceilalyi. Aceasta constatare m-a determinat s& urmaresc mai atent pri- saca in zilele reci si insorite din luna fe- bruarie sau martie cind, deseori, gaseam albine moarte pe zipada sau solul rece din faya stupilor. Am ales o zi insoritd de Ja inceputul lunii februarie, cind termometrul indi- ca afara +2°C si am facut o vizita in stupina, in timpul prinzului. Cu acest prilej am constatat urmAatoarele: la fa- miliile de albine din stupii cu urdini- ele orientate spre est, vest si nord, era linigte, dar spre deosebire de primele do- ua cazuri, cind in fata urdinisurilor erau citeva albine moarte, cazute probabil in § jilele anterioare, in fata stupului cu urdi- nisul orientat spre nord nu exista nici o albina moarta. La stupii cu urdinisul orientat spre sud ins&, se atizea zumze- lltul albinelor din stup gi Ia unii am ob- servat chiar albine iegind afara din stup. In fata urdinisului era un numdr mare de albine moarte, aproximativ 40-50 albine/m . M-am oprit in fata unei familii din care am observat iegind albine. Am astep- tat timp de o ord. In acest timp au ie- sit 6 albine dintre care numai una s-a intors, restul nemaiputind zbura, din cauza frigului, au c&zut pe zapada. Am controlat cu mare atentie trei fa- milii cu albine la urdinis, avind grija si nu racese prea mult cuibul. fn in- teriorul stupului, ghemul de iernare era deplasat lingi peretele din fata al stupului, care era incalzit de razele soarelui, cuprinzind si o parte din rame. Nu am gasit nici puiet in celu- lele fagurilor si niéi oud. Situatii simi- lare mai observasem si alta data cind din greseali administrasem prea devre- me hrana familiilor de albine, matca de- pusese oud si incepuse dezvoltarea pu- ietului. Albinele obligate sa iasa din stup nu s-au mai putut intoarce si le-am ga- sit moarte in fata urdinisului. Pentru a inlatura orice alta presupune- re, am trimis probe de albine moarte pentru analiza de laborator dar rezul- tatul a fost negativ. Nu exista decit o singura explicatie si anume: in zilele de sfirsit de toamna, cu nopti reci, brume si inghet, familiile de albine formeaza ghemul de jarnare la mijlocul ramelor. In timpul iernii, cind apar zile insorite, fara vint, perefii stupului, pe care cad direct razele soarelui, se inciilzesc, albi- nele din ghemul de iernare simt caldu- ra si se deplaseazd incet spre acel loc, determinind termotropismul. La stupii cu urdinisul orientat spre sud, ghemul de iernare este deplasat spre pe- retele din fata-al stupului, care este in- 12 calzit de razele soarelui. In zilele cu tem- peraturi +2°— +5°C, ghemul se incalzes- te si mai mult, desfacerea ghemului si ritmul de activitate al albinelor fiind pro- portionale cu cresterea temperaturii. Ra- zele soarelui intra din abundenta prin urdinis in stup, albinele apte de zbor se desprind din ghem si se deplaseaz spre urdinisul luminat de razele soarelui de- terminind si fototropismul. Albinele sint ingelate de temperatura ridicata din stup gsi de lumina soarelui de la urdinig si ies afara in zbor cind temperatura aerului este inci scdzuta. Cum albinele nu au sistem de menti- nere a temperaturii constante, racesc, pierd capacitatea de zbor si cad. Ast- fel stupii orientati cu urdinisul spre sud se depopuleaza Familiile din stupii cu urdinisul ori- entat spre nord au ghemul de iernare deplasat spre peretele din spate, deci termotropism spre spatele ° stupului. Fototropismul lipseste datorita faptu- lui c4 urdinigul este in umbra si se men- fine rece. Chiar daci unele albine se desprind din ghem si se indreapta spre iesire in zile cu temperaturi mai ri- dicate, au o distanji mai mare de par- curs pind la urdinis si din cauza scd- derii temperaturii se intorc inapoi la ghem. In zilele cu temperaturi intre +12°— +15°C, aceste albine pot face: insi zborul de curifire complet, dupa care se intorc in stup, unde isi incep activitatea. Din cele observate am ajuns la con- cluzia ca stupii orientati spre nord sint mai bine populati si deci fami- lille de albine sint mai puternice in primavara.Rentabilizarea stupini! prin exploatarea intenslva a aplculturll stationare Econ, V. POPESCU Adaptarea apiculturii la noile realitapi simpuse de transformdrile ce s-au produs in ultimele decenii in domeniul agri- culturit gi stlviculturti, dirijarea acti- vitdfii apicole in functie de specificul zonei—bazd meliferd si cerinfe econo- mice— precum si folosirea materialului biologic in concordant cu tendintele pe care le manifestd acesta, constituie fac- torii de bazé care concuré la obine- rea de rezultate eficiente in activitatea apicold. Evident, pe lingd toate aceste condifii, un rol hotdritor asupra bunei reusite il are si interventia optimd si abila a apicultorului in ingrijirea $i dez- voltarea familiilor de albine pentru ma- rile culesuri si a mentinerii lor in stare activa pe tot timpul sezonului apicol. + Calamitarea naturala a florei melifere a salcimului din judetul Timis si starea dificild a sanatatii personale din peri- oada acestui principal cules, care nu mi-a permis si ma deplasez in pasto- ral la o baz melifera din judefele li- mitrofe, m-a determinat sa-mi reduc stupina —prin valorificarea materialului biologic— la o treime din efectivul pre- gitit pentru marile culesuri ale anu- lui 1978. Raminind cu un numar relativ mic de familii de albine, raportat la ace- easi nestavilita pasiune pentru api cultura, mi-am propus ca in condifii de stuparit stafionar sa obyin printr-o exploatare intensiva a materialului biolo- gic maximum de rentabilitate posibila. Astfel, punind in practicd intreaga ga- ma de cunostinje apicole pe care le-am acumulat in decursul anilor in aceasta pasionanta indeletnicire, am reusit sa obtin intr-tn sezon apicol de la fiecare familie de albine urmatoarele produse apicole: \ 1. Material biologic si 15 faguri de cuib— Dadant—claditi, din care am format cite © familie si jumatate de albine (de la doua familii de baza trei familii nou create de sine statatoare); 2. Extragerea a cite 14 kg miere marfa de la fiecare familie de baz; 3. Recoltarea a cite 800 g ceara marfa de la fiecare familie de baza, rezul- tata din clidirea a 10 faguri artifi- ciali pentru magazine de M.E. (Un fa- gure cladit=150g. — 70g. foaia de fa- gure artificial introdus pentru cladire= 80g productie noua de ceara X 10 fa- guri=800g). : Evaluind aceste produse realizate de fiecare familie de albine la preturile oficiale de preluare la fondul centra- lizat al statului, rezulta un venit banesc de 1087 lei/familia de albine, care se compune di a) Una familie si jumitate de albine (15 faguri cu material biologic) a 450lei/ familie=675lei; b) 14 kg niiere superioard a 26 lei/kg =364 lei; c) 800 g ceara de calitatea I-a a,60 lei/ kg=48lei. De asemenea, pe lingi aceasti pro- ductie neta realizata, s-a mai obtinut si o bund parte din provizia necesara iernarii fiecdrei familii de albine, a ca- rei cantitate/familie se poate estima la 10-12 kg miere. :Prin adoptarea acestui procedeu deter- minat de calamitarea marelui cules de la salcim gsi imposibilitatea practi- carii stuparitului pastoral, *am reusit ca printr-o exploatare intensiva sa aduc un modest aport la dezvoltarea fondului apicol al cercului gi filialei judetene Timis—prin livrarea de famili de albine apicultorilor amatori—si a cres terii stupinei proprii in proporyie de 250%, iar pe de alta parte sa realizez si productia medie de miere marfa la velul productiei republicane, precum §: cite 800g ceara de albine de calitatea Ta. Obtinerea acestui rezultat, record pentru @ @ Ce stim sf ce nu stim despre @ s/mjurile albinelor e e Ing. T. ESANU @ Simjurile albinei nu sint inci cunoscu- te de om in suficienta masura. Geea ce se cunoaste ins’ pina in prezent constituie doyada c& simturile albinei e se manifesta fntrucitva aparte fata de ©@ felul cum se manifesta la om. ‘ @ Vazul. Organele vazului la albina sint @ de doua feluri: @ *) trei ochi simpli situati la partea supe- rioard a capului; b) doi ochi compugi situagi pe par- file laterale ale capului, care se compun din mai multe unitati numite omatidii, autor, a fost posibila datoritd acordarii @ variabile ca numar: la matci 3000— unei ingrijiri atente pe intreg sezonul @ 4000; Ia albina Iucratoare 4000-5000, apicol, intervenind ori de cite ori au apa- @ iar la trintor 7000-8000. Aceste dife- rut goluri in culesul de fntreyinere cu hraniri de stimulare din sirop de zahar sau miere diluata, tn cantititi zilnice de 200—250g. in felul acesta autorul a obf{inut menfinerea permanenta a fa- miliilor de albine in stare activa, deter- minind astfel matcile si dea maximum de randament in depunetea de oud pen- trucresterea de puiet, ceea ce a dus in inal la dezvoltarea intensiva a tuturor familiilor de albine din stupina rente s-au format in functie de necesi- ‘tate. La matca numarul lor este mai mic decit la albina lucratoare, intrucit matca @ le foloseste in mai putine cazuri, iar @ trintorului fi sint necesare un numar @ ™ai mare, intrucit acesta are nevoie si distinga si sa identifice cu ugurinya matea iesita in zborul ¢i nuptial. In ceea ce priveste culorile, s-a stabilit ® inv mod experimental ca albina vede bine @ culorile: alb, galben si albastru. Culoa- Tinind seama ca aceste realizari au fost @ Yea rosie o confunda cu cenusiu-inchis, obtinute in conditii de stuparit statio- nar, intr-o zona cu baza melifera rela- tiv limitata, se poate conchide cA majori- tatea apicultorilor care beneficiazd de zone bogate in flora meliferd sau prac- ticd stuparitul pastoral la marile cule- suri din masivele de salcim, tei, zmeu- rig, etc., pot obfine, prin exploatarea intensivi a materialului biologic, tezul- tate ce depagesc cu mult pe cele ce ne sint cunoscute pind in prezent. 14 iar culoarea verde cu albastru si galben. Albinele vad bine razele ultra-violete, inaccesibile pentru ochiul omului, in schimb nu vede rosu $i infra-rosu. Este @ capabila sa vada obiecte mici: la dis- @ tanta de 1mm albina deosebeste obiec- te de 8 microni. ; Auzul, Orice apicultor gtie ci mitcile tinere ,,cinta”; de asemenea, cunoagte zgomotele produse de albine, care sint specifice diferitelor situayii din stup.Desi sunetele produse au o anumita destinatie, totusi, pind in prezent, nu se cunoaste nici organul. prin care se produc si nici acela, prin care sint recep- fionate. Intrucit sunetele nu sint altceva decit vibragiile aerului, se presupune ca albinele receptioneazi cu toata supra- fata corpului. Studiind modalitatile de comunicare in lumea animalelor, oamenii de stiinja au adus unele completari la ceea ce s-a stiut pind nu de mult. Astfel, Esch (1964) a observat ca atunci cind al- bina executd dansul in forma de opt, pe toati durata cit parcurge traseul rec- tiliniu, eman& $i anumite sunete. Lin- dauer (1955), Martin’ (1963) si Von Frisch (1965), cercetind comportamen- tul albinelor care se pregitesc s& roiasca, au constatat c& albinele parasesc stupul pe baza unei “comenzi” sonore trans- mise de la una la alta. Mirosul. Organul olfactiv este locali- zat in antene gi este reprezentat de mici excavatiuni in numar de 12000-15000, acoperite cu capacele poroase, situate pe toata suprafata antenelor. Excita- tile din exterior, sint receptionate de ramificafiile celulelor nervoase: si trans- mise la creier. Sim {ul olfactiv este aga de dezvoltat la albina, incit fi permite sa recunoasci dup& miros albinele venite din alt stup. De asemenea, fi permite sa stabileascd printre sute de mirosuri de flori, mirosul florii care o intereseaza. Omul poate avead mirosul asa de fin numai in stare de hipnoza, Simpul tactil. Tot in antene este locali- zat si organul pipiitului, sub forma de peri si conuri chitinoase, care se gasesc gi pe suprafata corpului. Gustul. Organele gustului sint dispuse in cavitatea bucala a albinei, la baza pal- pilor si trompei, pe tars si pe antene si si sint reprezentate de mai multe piese fi- liforme de natura chitinoasa. La fiecare dintre ele ajunge o terminayie nervoa- s&. In felul acesta albina poate controla in fiecare moment gustul hranei respec- tive. Gusturile acru si sdrat ea le deose- beste la fel de bine ca $i omul, dar solu- tia de zaharina este refuzata, desi pen- tru noi ea este dulce. In acelasi timp, si- ropul de zahar amestecat cu chinind, care este foarte amara, este acceptat fa- ra a reactiona in vreun fel. Albinele posed’ si “simpul timpului”, care s-a format in decursul mai multor generafii si consta in capacitatea albine- lor de a vizita florile la ora cind acestea contin maximum de nectar, ceea ce este cunoscut sub denumirea de. “florom' gratie”’. Este cunoscut de catre tofi apicultorii faptul ca, atunci cind administram albi- nelor sirop de zahar, dupa 2—3 operati- uni, albinele sint adunate la ora respec- tiv, asteptind sosirea hranei., Experi- mental a fost introdusa in mina o fami- Jie de albine. Desi albinele nu aveau lu- mina solar, ci numai cea a becurilor e- lectrice, totusi la ora cind se administra siropul, ele asteptau sosirea lui. Aceste observatii pledeazd pentru admiterea faptului ca albinele se orienteaza in ‘timp. Dar care este organul care sesizea- z4 timpul si unde este localizat? Este cunoscut faptul ci matca nu depu- ne oud pe toatd suprafata fagurelui Desi puietul exista pe doi-trei faguri, fapt constatat mai ales primavara, su- prafetele ocupate de acestea sint sub for- ma de cerc sau elipsa. Chiar si atunci cind vremea se incalzeste si suprafete- le ocupate de puiet devin mai mari, ob- : . 15servam o linie de demarcatie neta in- tre suprafetele de fagure ocupate gi cele neocupate de puiet. Aceasta pledeazd pentru faptul ca, in depunerea oudlor matca nu trece in zone unde tempera- tura este mai scazuta decit cea nece- sara, iar liniile de demarcatie devin izo- terme materializate pe fagure. Deci, albinele posed “‘simtul temperaturii”. Nici de el nu stim aproape nimic. Daca sintem atenfi la zborul albinelor in diferite situatii atmosferice, putem observa urmatoarele: a) uneori, desi cerul este innorat si chiar bureazi o ploaie usoara totusi albinele ies din stup .si pleacd la cules ca pe vreme favorabila. $i intr-adevar, in scurt timp ploaia inceteaza; b) alta data, desi timpul este senin si numai la orizont apar unele semne de furtund, albinele se grabesc s4 se in- toarca in’ stup si numai foarte putine parasesc stupul. Dat fiind faptul ca ploaia, ca fenomen meteorologic, este le- gata gi de scdderea presiunii atmos- ferice, sintem indreptayiti sd admitem ca albinele sint sensibile la schimbarea presiunii atmosferice. Dar. prin’ce organ fac acestea? Unde este localizat? $tim cA in cursul lunii septembrie, matca inceteaza depunerea oualor, dar tsi incepe din nou ouatul in luna ianuarie. Cel mai mare numar de oud depuse zilnic este in luna iune, iar apoi numarul lor scade treptat pina la ultima decada a lunii. septembrie. Involuntar se naste urmatoarea intre- bare: cum se explicd faptul ca matca inceteaza ouatul atunci cind temperatura atmosferica este pozitiva si exist conditii favorabile pentru aceasta si incepe din nou, in plind iarna, cind temperatura atmosfericd este negati- 16 va, iar albinele trebuie sa faca efortu deosebite pentru crearea si menti- nerea in. ghem a temperaturii nece- sare, de 34—35°C? Stim ca la 23. septembrie este echi- noctiul de toamni cind ziua este ega- la cu noaptea, dup’ care ziua devine din ce in ce mai mica; la 23 decembrie este solstifiul de iarnd, dupa care du- rata zilei creste din nou. De asemenea, stim ca la 23 iunic este solstitiul de vara, cind durata zilei este cea mai mare, dup’ care durata ei scade. Tinind seama de faptele de mai sus ne intrebam: oare coincidenta ce exis- ta fntre fenomene astronomice si nu- marul. de oud depuse de matca zil- nic este o intimplare? Trebuie s{ admitem ci, cunostintele noastre despre simjurile albinelor sint prea reduse gi just s-a exprimat un om de stiingi cd: “Cele 100 miligrame, cit cintareste o albina, cuprind mai mul- te taine decit o piramida din Egipt”. PPRARARRARAARIUTARRARARARA Din nou despre stupul multietajat cu 8‘rame si magazine cu cite 7 rame Ing. R, LUNGU In anul 1976, in revista “Apicultura in RomAnia” nr. 2 si 12; am publicat mo- dul cum este construit si folosit de sub- semnatul stupul multietajat cu 8 rame, pe care l-am cunoscut in timpul cit am lucrat pentru intrefinerea si exploa- tarea familiilor de albine in nord-vestul $.U.A. (paralela 45°) si pe care I-am adaptat la condifiile apicole specifice din tara noastra.In ultimii 2 ani, datorita unor_noi con- cluzii ob{inute in urma intretinerii fa- miliilor de albine din rasa carpatina in stupul respectiv, cit gi sugestiilor. pri- mite de la apicultorii care au inceput s4 foloseasca acest tip de stup, i-am facut noi imbunatatiri, in scopul folosirii stupului cu o sporita eficienta (fig. 1). Stupul este compus din fund, cu forma si dimensiunile indicate in figuta 2. El nu se deosebeste cu mult de fundul folosit la stupul multietajat (Langs- troth), cunoscut la noi, insa are unele modificari de mare importan}a. Latimea este dimensionataé pentru a fi folosit la corpuri de stup multietajat cu 8 rame. Rama fundului, pe care se asazi primul corp, este inalt& de 1 cm, asigurind (cind se asazi primul corp pe fund) o supra- fata mica la urdinis, in scopul elimi- “narii reductorului in timpul sezonului a- picol activ. Totodata, prin reducerea latimii fundu- lui si inaltimii ramei pe care se asaza primul corp, familiile de albine nor- male ca putere pot s4 curete usor fun- dul stupului, fara intervenyia apiculto- rului si s{ se apere mai usor in cazuri de furtigag. Corpul stupului. are dimensiunile stu- pului multietajat, in schimb este redus numai pentru 8 rame (fig. 3), iar in ex- ploatare se folosesc pentru fiecare stup numai 2 corpuri, care am constatat cA sint suficiente pentru dezvoltarea fami- liilor de albine, capabile si asigure pro- ductii apicole inclusiv depozitarea hra- nei; din acestea se extrage mierea in ca- zul unui cules de nectar foarte bun, tind fagurii pot fi blocati si este impiedicata dezvoltarea familiei de albine. Folosirea celor dou corpuri reduse la 8 rame fiecare, creeazi toamna, iarna si primavara conditii excelente de tem- peratura pentru intretinerea normala a familiilor de albine si prevenirea boli- _ lor. De asemenea, prin reducerea a 4 Beer aipentrley me stup ME; 4—magazin; c—7 rame magazin; 5—rami de ventilatie: 6—hrinitor; 7—capac; d—acoperig tabla; 8—inchizator urdir rame si a spafiului ocupat de acestea, din cele doud corpuri ale stupului multietajat de 10 rame, familiile de al- bine depoziteazi mai bine in timpul culesului, pe vertical, 8 kg micre (pe care le-ar fi depozitat pe cele 4 rame re- duse) in magazinul sau magazinele care se asazi deasupra. In cele doua cor- puri se ierneazi numai familii de albine puternice, iernarea facindu-se foarte bi- ne, datorité concentrarii rezervelor de hrana (care trebuie sa fie de cca 15~ 20 kg) sia spatiului mai redus care ofe- ra posibilitatea elimin reducerii cui- bului cu diafragma si impachetirii fa- miliilor de albine cu pernuya sau alte materiale. 17Magazinul este construit dupa forma si dimensiunile din figura 4, Forma ra- melor de magazin, numarul acestora si insirmarea lor, creeazd o serie de avan- taje si anume ss — ramele din interior, in numar de 7 (figura 5), prin constructia lor (in ca- zul unui cules bun de catre o familie de albine normali, in 3—4 zile) permit depozitarea unei cantitati de 14—15kg miere marfi. Prin izolarea mateii cu gra- tie separatoare in cele doua corpuri de ‘Geecfiane b-b al 18 stup sau prin addugarea de magazine in care sint rame cu faguri noi sau artifi- ciali, o familie de albine care ocupa bine cele doua corpuri de stupi multieta- jafi descrise anterior, poate asigura pro- ductia mentionata mai sus, in condi- fille apicole de la noi, caracterizate prin culesuri de mare intensitate dar de scurta Datorita faptului insirmarea facuta pe verticala este solid executata si sirma este ascunsd in gantul sipci- lor superioare si inferioare ale ramelor, fagurele devine foarte rezistent si ramele cu faguri claditi se pot folosi un timp foarte indelungat. Orificiile pentru insir- marea ramelor este bine si se execute inainte de incheierea ramelor. In conditiile de la noi, am folosit cite un singur magazin cu 7 rame la fiecare stup; pentru a creea sau reduce spatiul in stup pe vertical, in functie de cule- sul de nectar, iar in cazul in care culesul a fost redus sau s-a oprit, am procedat la mutarea magazinului sub cele doud corpuri. Asigurarea, stimularea sau completarea rezervelor de hrana cu sirop, zahar tos si_candi se face cu ajutorul hranito- rului, cate este $i podigor si se asazi deasupra celor douad corpuri cu maga- zin (sau a unui singur corp), avind di- mensiunile din figura 6 si capacitatea de cca 2,5 litri sirop. Hranitorul ofera posibilitatea, prin-sim- pla rasturnare, s4 se administreze de c tre apicultorii care n-au. asigurat sufi- ciente rezerve de hrand din toamna, zahar candi in timpul iernii sau prima- vara (cca 3kg la o singura administrare). In $.U.A., datorita industrializarii api _ culturii, sint creeate posibilitati de pa- letizare a stupilor si transportul aces- tora in pastoral se face cu urdinisu- tile deschise, fara site de aerisire, lucru posibil si la noi in cadrul unor ferme apicole, ins’ pentru sectorul apicol in- dividual am considerat necesard_con-struirea unci site de aerisire simple (fig. 7)- In vederea transportului stupilor am con- struit si folosit doud tije pentru fie- care stup cu grosimea de 6 mm preva- gute la un cap cu un orificiu pentru in- troducerea unui cui de 0 2,5mm iar la celalalt cap cu filet i piuliya, in vederea stringerii corpurilor cind se impachetea- zA stupii pentru transport (fig. 8). Datorité faptului ci fiecare corp de stup si magazinele au prevazute la ca- pete sipci de dimensiunile descrise in figurile respective, acestea se folosesc ca minere si supor{i pentru controlul familiilor de albine, prin simpla ridi- care a corpurilor sau magazinelor din- tr-o singuri parte (fara a mai fi necesar si se ridice capacul gi podigorul hra- nitor) iar in conditiile actuale ale sect rului apicol din fara noastra creeaza posibilitatea folosirii tijelor la exterior, in vederea impachetarii stupilor cind se transporta in stupArit pastoral. Orificiile de 10mm, prin care se intro- duc tijele se fac prin aceste minerc, iar tijele le-am construit pentru doua cor- -puri si magazine. Capacul este compus dupa forma si di- mensiunile din figura 9. Prin folosirea polistirenului expandat in capac, in pe- rioadele friguroase se creeazd un regim termic foarte bun pentru cresterea de puiet si o izolatie excelenta cind stupii sint amplasafi vara, la soare. Inchiderea urdinisului in timpul trans- portului se asiguraé cu un singur, inchi- zitor de urdinis (fig. 10), care std fi- xat pe unul din corpuri cu un cui gi care prin intoarcere, poate fi folosit in se- zonul apicol inactiv (in special iama) pentru reducerea dimensiunilor urdini- sului si impiedicarea intrarii soarecilor in stupi. Fig. 11 reprezinté o stupina cu astfel de stupi deplasati in stuparit pastoral. MAGAZINUL 185 fig. 4 rod if fig. 5 x Zor HRANITORUL =| a b-sectiune 7] ot 9} , lo] z of a- vedere do sus 423 1: 4,1, 25, 2,12, 28) «| fig. 6SITA DE AERISIRE ‘2 vedere de jos INCHIZATOR DE URDINIS 1gfal | Be ¥ 80 fig. 10 Stupul mai are: inca o serie de avanta- je (fata de concluziile ce se pot trage din cele prezentate), ca: —reducerea materialulut lemnos folosit la constructie cu cca 30% fata de cel folosit la cel multietajat cu 10 rame; —prin folosirea a doud corpuri de stup 20 multietajat cu 8 rame pentru cuib, n-am mai procedat la inversarea acestora (matca, dupa ce familia s-a dezvoltat la maximum in corpul al doilea, coboa- ra si depune oud in primul corp); - —totodatd, prin folosirea magazinelor cu 7 rame, existd posibilitatea ca si api- cultorii mai in virstd sd poatd folosi stupul multietajat. Stupii multietajati cu 8 rame se incarca, descarca si paletizeazi mai ugor. Stupii cu 8 rame se preteaza foarte bi- ne la objinerea productiilor apicole secundare ca: liptisor, polen, pasturi si in special propolis. De fapt uni api- cultori care produc mari cantititi de laptisor de matc& au procedat de mult timp si la reducerea stupului RA 1001 la 8 rame (dimensiunea 435X300. mm). De fapt, stupului multictajat obignuit Ja noi cu 10 rame, i se pot face uncle modificiri in ceea ce priveste fundul, sipcile laterale (pentru manipulare gi tije), folosirea a numai doua corpuri- cu 10 rame si un magazin cu 9 rame, hranitor-podigor, sita de aerisire si ca- pac, asemnitoare celor descrise (in cm) in prezentul material. : fig. It N.R. Informdm cititorii interesafi cd stupul descris si folosit de ing. R. Lungu nu s-a fabricat si nu se fabric in pre- zent de Combinatul nostru apicol, si ca urmare nu se gdseste spre vinzare in magazinele noastre.PROBLEME DE PATOLOGIE APICOLA iN PRACTICA APICULTURII INDUSTRIALE* Albinele la fel ca oricare alta specie de animale se afla intr-un permanent con- flict cu factorii biologici de agresie in lupta pentru asimilarea factorilor de me- diu si reproducere. Sistemele de cres- “tere si exploatare apicola trebuie sA asi- gure condifiile optime de viaya pen- tru a pastra starea de sdn&tate a albi nelor. Important este faptul ca siste- mele de crestere, in special sistemele industriale de crestere a albinelor, si nu conduc& la un inalt grad de artificiali- zare a viefii acestora. Artificializarea exagerata a vietii lor are drept conse- cinta, in mare masura; slabirea rezis- tentei albinelor fata de factorii de agre- sie producdtori de boala (virusuri, bac- terii, micete, protozoare, parazifi) $i apa- ritia si dezvoltarea unor grave boli. Apicultura de tip industrial realizeaza mecanizarea actiunilor de crestere, de transport si de depozitare a produse- lor apicole, dar, totodat’ creeazd aspec- te. noi privind apararea sinatagii al- binelor. " Apicultura de tip industrial nu trebuie sa fié confundata cu marea stupina, bazata pe metodele arhaice de crestere, unde se produc adevarate dezastre eco- nomice si unde se creeazi cel mai favorabil mediu de dezvoltare a bolilor micotice, bacteriene, virotice, proto- zoarice $i parazitare. * Referat prezentat la “Simpozionul International “Apicultura industriala”, Tulcea, Romania, 1978”. Dr. M. MARIN Institutul de cercetéri pentru apiculturd al A.C.A. din R. S. Romania Este unanim recunoscut ca in orice sis jem de crestere a albinelor rentabili- tatea si progresul nu pot fi asigurate decit cu familii de albine sanatoase, vi- guroase, cu o desfasurare normala a ciclului lor biologic. Este necesar s4 releviim faptul c4 tehno- logiile apicole, prin ins&si aplicarea co- recta, trebuie s4 asigure in foarte mare misur4 prevenirea bolilor. Apicultura de tip industrial creeaza as- pecte favorabile privind’ prevenirea i combaterea bolilor dar si situatii nefa- vorabile, care daci nu sint bine cunos- cute conduc la izbucnirea si. dezvoltarea la scar mare a bolilor albinelor. Sistemul industrial de practic’ apicola, cind este competent condus, asigura posibilitéti de prevenire a bolilor prin urmAtoarele actiuni organizate: 1. Realizarea unui efectiv de familii dé albine omogen dezvoltate. Aceasta conditie reprezinta cheia succe- sului exploatarii industriale a famili lor de albine. Familiile puternice, echili- brate din punct de vedere biologic se pot adapta cu succes conditiilor de me- diu chiar in perioade de instabilitate cli- maticd sau fluctuatii de cules. Aceste familii rezistaé mult mai bine atacului factorilor biologici de agresie, avind ca- pacitatea de a indeparta sau izola indi- vizii bolnavi, chiar la primele semne de boala. Aceste familii isi asiguré mult mai bine paza fata de daunatori. In stu- 21pina cu familii omogen dezvoltate, pu- iernice, interventiile tehnologice sint mai putine, tipizate si mai putin stre- sante. 2. Schimbarea periodicé a matcilor (la 1 sau 2 ani), cu altele de provenienta cunoscutd, din linii testate privind pro- ductivitatea si indemnitatea fata de boli Schimbarea simultana a matcilor, cu al- tele tinere cu valoare biologica atesta- ta de institufii de specialitate, confera certitudinea unei dezvoltari armonioase a stupinei, unei rezistente crescute a familiilor ‘de albine fata de boli, aces- tea putind sa-gi regleze in limita para- metrilor optimi conditiile de microcli- mat nefavorabile dezvoltarii_ bolilor, si-gi asigure propolisul necesar asepti- zarii suprafetelor interioare ale stupului si fagurilor. O grija deosebitd trebuie sa se acorde provenienjei mitcilor privind indemni- tatea pepinierilor fafa de bolile conta- gioase. 3. Intoleranta fapa de familiile slabe. Aceste familii slabe, degenerate, intot- deauna cad prada bolilor infectioase sau parazitare si reprezinta focarele de boala de la care se face apoi o dise- minare rapidd in toatd stupina. Desi- gur, prezenta familiilor slabe nu este oportuna nici in stupinele mici, explo- atate dupa metode traditionale. Familiile slabe, a ciror prezen} apare in special primavara trebuie sa fie imediat unificate, ajutate cu material biologic si hrana, sau daca in ele s-au instalat boli contagioase (nosemoza, ascosféroza sau loca) sa fie urgent des- fiinjate, dupa care sA se instituie dras- tice misuri de igienizare a stupinei 4. Schimbarea fagurilor vechi la peri- oade de timp determinate. Schimbarea a cel pujin 1/3 din faguri 22 anual reprezinta 0 actiune foarte im- portanta de igienizare a familiilor de albine, asigurindu-se totodatd produc- tia de ceara planificata. 5. Hranirea stimulativa si de comple- tare a rezervelor de hrand se executé uniform si in perioade optime. In conditiile sistemului industrial, aceste hraniri pot fi executate mecanizat sau in hranitorul comun de capacitate ma- re, Se asigura astfel un echilibru per- fect al tuturor. familiilor de albine pri- vind rezervele de hrana sau actiunile de stimulare. Aceasta confera albinelor © rezisten{a crescuté fata de boli. 6. Diagnosticul bolilor se poate exe- cuta periodic de cel putin trei ori pe an, prin actiuni bine organizate si in peri- oade scurte de timp. Actiunile organizate de diagnostic, posi- bile perfect in stupine de tip industrial, asiguri o observatie la timp a aparifi- ei primelor semne de boala si luarea de mAsuri sanitar-veterinare prompte. 7. Executarea organizaté a tratamen- telor. In cazul aparijici bolilor, tn stupinele de tip industrial se pot duce acjiuni perfect organizate de tratament, su- pravegheate de specialisti. In acest tip de stupine se pot respecta cu strictete prescriptiile sanitar-veterinare si ‘se pot institui eficiente masuri de carantina, _Prepararea formelor medicamentoase se poate face sub supravegherea medica- la si se pot urmiri efectele medicatiei si cvolutia boli, tratamentul putind fi dirijat in mod stiintific. In stupinele de tip industrial, asistate de specialisti pot fi prevenite abuzurile terapeutice. 8. Dezinfectiile periodice si finale pot fi conduse organizat, constituind un mij-loc important de prevenire, si combate- rea bolilor. . 9. Instruirea la timp si organizaté a per- sonalului de ingrijire privind prevenirea st combaterea bolilor. 10. Asigurarea permianentd a asistentei sanitar veterinare de inaltd calificare. 11. Prevenirea intoxicafiilor cu pesti- cide prin colaborare activd si perma- nentd cu instituziile de fitoprotectie. In aceast4 privinta conducerea unita- tii apicole de tip industrial are posi- bilitatea si elaboreze rapid decizia si modalitatile de realizare a prevenirii intoxicatiilor. Stuparitul industrial prezinta ins anu- mite condifii gi situatii care pot favo- riza aparitia si raspindirea bolilor albi- nelor. Find axat pe o exploatare econo- mica cu o eficien{a maxim, se creeaza situatii de minora rezistenta a famili- ilor de albine faja de boli. Astfel, prin impunerea unor deplasari la mari dis- tante si de mai multe ori pe an, albi- nele sint supuse stressului de trans- port si a perioadelor de dezechilibru biologic favorabile aparitici bolilor con- tagioase. In stupinele de tip industrial, bolile pot si difuzeze rapid prin interventiile de serie (transfer de material biologic in- fectat sau infestat, schimbarea necon- trolata a fagurilor, manopere curente etc.). In timpul marilor campanii de stup’- rit pastoral, pot s4 apara si sa se dezvol- te boli grave (loca americana, ascosfe- roza) precum si intoxicatii care si se soldeze cu-mari pierderi pentru econo- mic. Toate acestea pot fi evitate prin aplica- rea unor tehnologii adecvate, $i printr-o atenta supraveghere. Mai mult ca in orice domeniu de activitate, in practica apiculturii industriale este nevoie de un personal de inalta calificare, competent si constiincios, pentru a asigura in- tregul flux tehnologic si implicit profi- laxia $i combaterea bolilor albinelor. in sistemele de apicultura industri- ala, aplicarea cu strictete a tchnologi- ilor adecvate de intretinere si de explo- atare a albinelor concomitent cu pastra- rea riguroas a conditiilor de igiend re- prezinta cheia succesului. Se impune de asemenea si accentuam faptul cA trebuie sa existe 0 colaborare permanenta intre specialistii in medi- cina veterinara si specialistii in tehno- logia apicola, pentru a avea certitudi- nea indeplinirii tuturor actiunilor de prevenire $i combatere a bolilor albi nelor si aplicarea intocmai a legislati sanitar-veterinare. pererererm rere APICULTOR | ararn-m-m Asociatia Crescatorilor de Albine din Republica Socialisté Rom@nia con- tracteazé acordind avansuri si achiziofioneazé cu plata pe loc, in numerar, jere,_ceard, propolis si_alte produse_apicole, oferindu-va totodata, la cerere, contra cost, biostimulatorli atit de necesarl pregatirii pentru idmé a familiilor dumneavoastra de albine. ADRESATI-VA IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE, CERCURI- LOR APICOLE cu GESTIUNE PROPRIE SI CENTRELOR DE APRO- VIZIONARE $I DESFACERE ALE ORGANIZATIEI NOASTRE. (mE FOL MO DA HP RFE SE ED | rtm msm Virsa rae sate tars mesmo i odin activitatea filialelor DINTRE FRUNTASII ANULU/ 1978 Asociajia Cresedtorilor de Albine din yura noas: tri, organizatie obsteased a oamenilor muncii de diferite profesii, care practicd apicultura, prin filialele sale judejene, pregateste si indru ma apicultorii pe baza tchnicii si metodelor a vansate, in scopul realizarii de producyii: spori te de catre tofi stuparii nostri Ca gi in alte domenii de activitate, in apiculty ra modema se impune necesitatea rentabilita- {ii prin diversificarea productici, adoptind in practica curentd metode de intreyinere yi explo: atare intensiva, care pot fi aplicate cu succes yi de apicultorii amatori. Valorificind mai multe culesuri de nectar! prin deplasare in pastoral, mul|i apicultori au predat la fondul de stat in anul 1978, cantitai impor- tante de miere, ceara yi alte produse apicole, numérul fruntayilor find impresionant. Dintre acestia, la propunerea comitetelor _filialclor noastre judetene si a Serviciului tehnic si propa- gandi, Comitetul Executiv al Asociapiei Cresea Albine a aprobat publicarea in numi al revistei noastre, numele a cite 2--3 fruntasi pe ficcare filial judeyeand A.C.A., pre- cum gi fotografiile unora dintre acestia, mentio. nind totodata ca lista fruntayilor pe para este mult mai mare yinu poate fi cuprinsi in intregi- me in revista noastra. Diplomele de fruntay ale tuturor acestora vor fi inminate titularilor de ca- tre comitetele filialelor judejene cu prilejul adu: nirilor generale. Comitetul Executiv al Asocia- Jiei Crescatorilor de Albine-transmite cu aceasta ocazie, tuturor apicultorilor, muljumiri_ pentru prod apicole realizate yi predate la fondul de stat, felicitindu-i yi urindu-le pentru ca in’noul an ce urmeuzi si se autodepayeasea prin pro- duc{ii si mai mari, reilizate gi predate fondului de stat, situindu-se tot printre fruntuyi. «Ulba: Dumitru Nivolae (fig. 1), Rusu Viorel, Buta Solomon, Arad: Brait Pavel, Bokor Wilhem Arges: Nae Constantin (fig. 2), Pani Ton, Mari nescut Gheorghe. Bacau: Rujan Lon (fig. 3), Vultur Marin Bihor: Patalo Stefan, Gayra Lazar (fig. 4). Bistrija Nasdnd: Barta Aurel (Lig. 5). Botosani: Corduncanu Paulina (lig. 6). Brdila: Badescu Stana (fig, 7), Gucku Stefan, Hagiu Dan, Buzdu: Viyin Constantin (fig. 8), Nicolae Con- stantin, Banica Matin, Caras-Severin: Ferenczi Arpad. Cluj: Haller Francise, Beko Tosif, leis Francise , (fig. 9). Constanta: Cazacu $tefana, Furculesteanu Mir- cea, Brezoianu Marin, Museanu Vasile. Dimbovita: Dumitried Ton, Ciuclea Nicolae (fig. 10), Stan Eugen, Dolj: Paun Teodor, Royica lon (fig. 11), Marco- vici Alexandru, Poenaru Ton. © Galagi: Chiseop Gheorghe (ig. 12), B: Haralambic, leanu"7 Gorj: Serbanovschi Petre, Socu Ion, Mitrofan ton. Harghita Ferenez. Hunedoara: Sendrovici Criciun Petru, Dumbrava foan (fig. 14), Schmidt Gustav. Talomita: Ambrug Ference (fig. 13), Lazdir Lazar Iie, Matasaru Ion, Niu Vasile. Jasi: Balota Mihai (fig 13). Ifov: Puchici Pavel (fig 16), Baltag Paun, Anghel Ecaterina, Sipitcd Vasi Mchedingi: Iliescu Venicius (fig. 17), Fota Ioana Mures: Zinct loan (fig. 18), Boeriu Traian, Neam{: Porumb Sergi 19), Vacariu Vie- tor, Solonariu Aurel, Stefan, Ghiroaga Elena Olt: Genus Mihai (fig. 20), Ghesner Alexandra, Ciocoiu Stefan, Vrdjitoarea Mihai, Prepelita Gheorghe (apicultor la Inspectoratul silvic Olt) Joan, Burza Roman, | 20 Prahova: u Constantin (fig. 21), Sta- tescu Tancu, Frusina Paraschiva, Popovici Stefan Satu Mare: Megycsi Iosif, Pintea Teodor (fig. 22) Sdlaj: Fulop Iulia; Bara Geza, Szabo Tiberiu, Berindaru Valer (fig. 25). Mirage: Sibiu; Badiu Constantin, Barbu Ioan, Barbu Nicolae (fig. 24), Frank Ana. Suceava: Socovei Ioan (fig. 25), Crdciunescu Ilic, Piftor Mihai, Breaban Gheorghe, Vasile. Nemjoi u, Manea Petru (fig. 2 ertis Filip (apicultor de la 1. A. Tulcea) Rosu Florica, Necgoiu Mir Vaslui: Dumitru Constantin (apicultor de la Inspectoratul silvic Vaslui), Ursache loan, Arhi re Ioan, Musca Ioan (fig. 27) Vilcea: Buga Constantin, Predescu Constantin (fig. 28) Turu Nicolae, Popa Dumitru. Vrancea: Gheorghe (fig. 29).DIN ACTIVITA A 7 AL XXVII-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE APICULTURA AL APIMONDIEI — Atena, Grecia, 14—20 septembrie 1979 — In baza mandatului acordat Ja Adelaide, in oc- tombrie 1977, Federatia Intemational’ a Asoci- atiilor’ de “Apicultura APIMONDIA gi Uniunea cooperatista a asociatiilor de apiculturii din Gre cia “MELISSOKOMIKI” organizeaz la Atena in Grecia, inire 14 i 20 septembrie 1979 cel deal XXVIElea Congres Internajional de Apiculturd, GRECIA -SCURTA PREZENTARE A JARII GAZDA A CONGRESULUI. Amplasaté la o rascruce istorica a civilizatiilor, cu numeroase monumente (ca de exemplu Acro: pole si Partenonul), vestigii ale unei civilizayii mereu strilucitoare, Grecia se intinde pe o su- « le peste 132000 km gi are © populatie de 9 milioane de locuitori. Relieful variat, de la masive muntoase, care ocupa circa 4/5 din te- ritoriu, pind la cimpiile din nordul (arii yi clima blindé mediteraneana cu diferente mici de tem- peraturi si cerul aproape totdeauna senin, au fost favorabile practicdrii apiculturii inca din timpuri strivechi, Grecia avind astfel 0 traditie in acest domeniu. Acestea sint atestate de nume- rosi scriitori din antichitate—greci si straini. Astazi, in Grecia exista 20000 apicultori, care ingrijesc un numar de 750000 familii de albine. tre acestia 97% (19400) sint amatori si nu- mai 3% (600) sint profesionisti. Capitalul apicol grec este evaluat astazi la 3 miliarde de drahme si productia anual de miere este de circa 6000 tone pe an, evaluat la 378 milioane de drahme. Din cei 20000 apicultori greci, 3500 (17,5%) sint organizaji in 97 unitayi apicole, iar 65 din _ acestea (2960 apicultori, adic’ 15%) sint gru- pate in 2 organiza{ii apicole centrale: Melisso- komiki in sudul Grecici, cu sediul la Atena yi Colectivul de cooperative apicole in nordul Greciei, cu sediut Ia Salonic, Statul acordi o atenjie deosebita apiculturi nu numai datoritd produselor ei directe, dar mai ales datorita contribugiei ei prin polenizare la sporirca productiei pomicole, aflata in plind dez- voltare. Prin intermediul Banci+ Agricole a Greciei, sta- tul acorda apicultorilor imprumuturi pe ter- men lung pentru procurarea de utilaje g# unelte prafapit apicole moderne si imprumuturi pe termen. scurt pentru cumpirarea hranei gi medicamente- lor necesare albinclor, deplasi Apicultorii care poseda peste un anumit numar de familii de albine primese de la stat ajutorul de care au nevoie, pentru a objine recolle spo. rite de produse apicole. ret INFORMATI, GENERALE PRIVIND ORGA- NIZAREA CONGRESULUI Data si locul de desfagurare a tucrérilor con gresului ~ de la 14 la 20 septembrie 1979, la ho- telul HILTON, str. Vassilissis Sophias nr. 46, Atena, Grecia. Emblema congresului: represinta stilizarea uneia din cele mai vechi marturii de practicare a apicul turii pe teritoriul Greciei de astizi-pandanti vul cu albine de la Mallia (1700 i.e. n.) Tema generalit a Congresului XX VI este" Mierea in alimentatia omului”. Teme speciale, pentru sesiunile plenare pe comi- Comisia permanent picoli -pastoralul gi ineiden(ele sale economice, bio- logice, ecologice gi legistativ comercializarea mierii pe calita{i (de re ~legislatie si control: ~-motivajia cumpararii micrit de citre consu- mator. Comisia permanenta de biologie a albines: rispindirea si adaptarea rasclor de albine. Comisia permanenta de patologie a albinei: ~influenja problemelor sanitare asupra__pro- ductici de miere --cantitate gi calitate: Comisia permanent de flora meliferi si po: lenizare ~ pregitirea stupilor pentru polenizare; valoarea florei melifere me ~influenta solurilor asupra seerefici de nectar. Comisia permanenti de tehnologic yi utilaj apicol: —tchnologii ale apicultu tehnicile noi in se de economi ne) le amator: jul apiculeui indus Limbile oficiale ale Congresului: franceaa, en gleza, germana, rusa, spaniola gi greaca. ‘Traducerea se va face simultan (in masura in care aceasta va fi posibila) la toate sesiunile plenare ale congresului, reuniunile de lucru yi cele fes- tive ale organelor de conducere ale APIMON- DIEI yi mescle rotunde. INTOCMIREA $I PREZENTAREA REFERA.. TELOR $1 COMUNICARILOR Pentru buna desfigurare a lucrarilor sesiunilor plenare organizate de citre cele cinci comisii per- manente de specialitate ale APIMONDIEI, Comi- tetul de coordonare a hotarit intocmirea a 5 rapoarte introductive, pe specialita, Pentru prezentarea referatelor lor autorii sint rugaji si ind seama de tema ge nerala a Congresului gi de subiectele recomandate pentru sesiunile plenare, repartizate comisiilor permanente. Rezumatul fiecdrei lucrari (maximum 2000 sem- ne dactilografiate) trebuie expediat pe adresa Sceretariatului general al APIMONDIEI, la Roma, Italia, Corso Vittorio Emanuele 101, prin Aso: ciatia Crescdtorilor de Albine din R.S. Romé- nia, pind la data de 1 iunie 1979. Dupa primirea confirm in partea. secretariatului, autorii sint rugaji si expedieze in acclasi mod yi rapor- tul in extenso (maximum'12000 semne dactilo- grafiate), i la data de | iulie 1979, de prefe- rat cu gezumate in celelalte limbi de lucru, Atit recumatul cit yi textul integral al comunicirii trebuie redactate intr-una din cele yase limbi ale Congresului. Lucrarile vor fi analizate de ci- tre, pregedintii comisiilor permancnte ale API MONDIEL, ajutati de catre respectivele comisii yi scconda{i de secretarii acestora. Comitetul de coordonare va decide-in funcyic de numarul de lucriri acceptate pentru fiecare sesiune ple- nard pe 5 {i (economic, biologie, pato- logic, flora, tehnologie) si de timpul afectat fiecdreia dintre aceste sesiuni—care dhume lu crari vor fi nute de citre autorii lor si care comunicari- vor fi numai sintetizate de catre cei cinci pre- sein}: lor permanente in cadrul rapoa telor finale (ciua de 20 septembrie 1979). Auto- rii sint ruga{i s4 comunice odata cu textul in- tegral al comunicdrii si numarul de diapozi (24X24 mm sau 50X50 mm) sau altd forma de prezentare grafic care urmeazi a insopi susti- nerea referatului In Congres. Rentiyprertetia frci lucrati se vor acorda circa 10 minute. Tntructt. toate lucrarile acceptate pentru Con- res vor fi publicate ulterior in volumul dedicat manifestiri, autorii sint rugai s4 con- ceapa astfel ilustrajia comunicitilor lor, incit sii poatd Gi folosita yi la ti ORGANIZAREA “EXPO-API '79” Edijia 1979 a tradijionalei expozitii organizate in timpul Congresului International de Apicul- tura al APIMONDIE! va avea ca tema: “Evolu- tia stupului”. Ea va ocupa o suprafaja de circa 200m in holul hotelului HILTON din Atena sediul Congresului. ¢ se vor face pe baa unui formular tij difuzat ulterior prin asocia{iile fiec tei {ari_ membre. Prin Buletinul informativ al APIMONDIEI se vor comimica gi alte detalii gi informatii suplimentare privind participarea la EXPO-API 79", CONCURSURI In cadrul manifestarilor auxiliare XXVIL-lea Congres International de Apicultu. ré al APIMONDIEI se vor organiza concursuri de filme cu subiecte apicole, diapozitive $i foto- grafii, precum gi alte concursuri, In urma suges- tiilor pe care le va primi Comitetul national de onganizare se vor comunica prin buletine in- formative conditiile de participare la aceste con- cursuri, Distinctii, medalii, premii Gu prilejul Congresului gi al Expozitiei “EXPO- APL '79”, se vor acorda yi distribui urmatoarele distincpii, diplome gi premi celui mai bun film apicol; cclui mai bun stand apicol din expoxitie; ~eclor mai utile yi mai interesante exponate din expozitics celor mai bune fotografi concursuri (pe categorii); “redactorului celei mai vechi si cunoscute revis- te de apiculturd prezente in expozijie, care a adus un aport decvoltirii apiculturii_ nationale si mondiale; ~unor autori de literatura despre albina; -unor remarcabile inova{ii in munca cu albinele. celui deal si diapozitive din ORGANIZAREA $I PARTICIPAREA LA EX- CURSH DOCUMENTARE $1 TURISTICE Organizatorii oferd tuturor participantilor la con- gres 0 excursie cu vaporul, cu imbarcarea la Pireu, pe ruta Hydra Poros -Egina, Facultativ se va organiza 0 deplasare cu autocarul la tem- plul Atenei Afee. Cu prilejul acestei_manifestiiri internationale se vor mai organiza, de ascmenea, excursii de 0 zi in timpul Congresului, care vor avea ca obiec- turul orayului Atena, vizite la Cap Sounion, la Dafui si Corint, la Delfi yi in Argolida, precum i si croaziere de durata mai lunga, 27‘la trintorii consangvini Pe aL DOCUM Influenta consangvinitSfii asupra _ perfor- mantelor trintorilor Dupa teoria in vigoare pind acum, in ceea ce priveste consangvinitatea, nu ar trebui sa apar diferente intre trintorii consangvini si neconsangvini, dat fiind faptul ca sint hemizigofi. Totusi, s-a putut ardta ca trin- torii consangvini au capacitati fiziologice foarte diferite de cele ale trintorilor ne- consangvini (F=0,875 si F=0,9375) : 1) temperatura la care intervine imobilita- tea datorita frigului este mai ales ridicata 2) consumul de energie pentru a mentine metabolismul in repaos este maj mare la trintorii consangvini ; 3) durata de viafé in etuva este diminuata la trintorii consangvini ; 4) durata de viati a unei populatii situata in camer4 de zbor este prelungita la trin- torii neconsangvini ; 5) in cursul incercdrilor destinate si eva- lueze activitatea de zbor, trintorii necon- sangvini au aparut net mai: rezistenti ; 6) in cursul experientelor avind ca scop determinarea duratej de zbor spontan in plin cimp, trintorii neconsangvini sint net superiori celor consangvini pentru toti pa- rametrii determinafi ca: virsta primului zbor, durata zborului, performanja de zbor pe zi, numérul de zboruri pe zi si numrul de trintori care zboard ; 7) in raport cu trintorii consangvini, cei neconsangvini produc mai “multé sperma. Nu este ugor de explicat acest fenomen cu aju- torul teoriei clasice asupra consangvinitatii. Pare totusi imposibil sa se stabileascd un. model definitiy plecind de la reaultatele ob- tinute fara a cddea in speculatii. (MORITZ, F. In : Apidologie, 1978, nr. 2, Be 138) Studiul mecanismuluj de determinare a sexului la albine Dupa concentratiile admise pind in zilele noastre, sexul la albine este determinat prin alelele multiple ale unui locus sexual. In- tr-un ou fecundat heterozigotia alelelor se- xuale conduce la femele si homozigofia la trintori diploizi. Trintorii diploizi nu dureazi intr-o populatie de albine, pentru cA sint recunoscuti ined de la €clozionare de catre albinele doici, care ii suprima. Pierderea care apare astfel in, puiet poate sa fie uti- lizaté pentru a determina frecventa trinto- rilor diploizi. In cursul studiilor din ultimii ani, bazate Pe mecanismul determinarii sexului, s-au observat totusi pierderi de: puiet care nu 28 TUE a ca puteau fj explicate prin teoria expusd mai sus. Astfel, sau efectuat o serie de teste asupra puietului care aveau ca scop si stu- dieze mecanismele de determinare a sexu- lui, Prin insaminfarea artificiala, folosind de fiecare dati numai un trintor, sau efec- tuat incrucisari frate-soré in cursul unor ge- nerafij succesive. DupA teoria expusi mai sus, Pierderile de puiet ar trebui si se si- tueze de la 0—50%, aceste valorj putind sa se mareascd ca urmare a altor factori.. tn dispozitivul experimental ales de autori s-a observat cA rezultatele obfinute in testul asupra puletului pot fi, de asemenea, in- fluentate intr-un grad relatiy important, de anumifi factori care nu au fost luafi in ¢on- sideratie (de ex. starea familie} cresedtoare). Totusi, luind in eonsiderare chiar si doza de je care rezultd, valorile objinute nu pot fi asociate la ipoteza dupa care deter- minarea sexului se bazeazi numaj pe un. grup de alele sexuale. Rezultatele noastre indied, dimpotriva, c& trebuie luate in con- siderare cel putin doud grupe de alele sexu-° ale independente, adic& situate pe cromo- zomi independent, (KOCH, P,, MAULL, Vv, WIESEN, W. In: APidoidgle,” 2978, nF. 2, ‘p. 188) Testarea si selecfionarea descendentei_mit- cilor italiene bazaii pe suprafata de puiet si productia de miere In cadrul unui proiect de ameliorare a al- binej italiene in Israel, autorii au testat in stupina de crestere a Ministerului. Agricul- turii din Zerifin descendentele mateilor ita- liene -selecfionate. Testele au fost efectuate fn onele de citrice. S-au ales familii de ace- casi putere, cérora li s-au aplicat aceleasi tratamente si masurj pentru a reduce rati- cirea albinelor. Matcile tinere utilizate au fost imperecheate fntr-o stupind izolata, far nici o familie de albine pe o razi de 5—6 km. In_cadrul experientei au fost determinate suprafetele de puiet gi productia de miere de la 562 familii de albine. Regresia pro- ductiei de miere asupra numéruluj de ce- lule de puiet este lineard si atinge 0,7 kg miere pentru fiecare 1000 celule cu puiet. Regresia cantitatilor de puiet si a cantita- filor de miere a matcilor fice asupra can- titaitilor de puiet a miatcilor mame este mic& si nesemnificativa, Profilicitatea_ matcilor italiene determinaté prin cantitdtile de pu- iet nu poate servi drept criteriu de amelio- rare a productie) de miere, Regresia pro~ ductiel de miere matcilor flice asupra ce- Iei a mamelor este de 0,27-40,08, indicind © eritabilitate de 0,54, Diferenta de selectie pentru mitci este de 17,5 kg in medie de 13 ani,Selectia_méatcilor dup& productia de miere pare a fi un mijloc efectiy pentru amelio- rarea productiei de miere la albinele ita- liene. (COHEN Bar R., ALPERN, G.. ANAN, Bar R. ‘In: Apldologie, 1870, nr. 3 p. 85) Confinutul gusii albinelor (Apis _ mellifica) in timpul culesului de mani Ia bradul alb In timpul culesului de man& au fost prinse de pe scindura de zbor culegitoarele care reveneau la stup. Acestora li sa extras gi cintarit guga gi s-a estimat la refractometru procentul de substanta uscati a continutu- lui gusil, O alti parte a confinutuluj gugit a fost examinaté la microscop. A aparut © corelatie negativa intre cantitatile de mie- re aduse in stup de catre albine si Procen- tul de substan uscati din mana, S-a_sta- bilit c& albinele aduceau si spori de diferite ciuperci care se dezvolti pe mand. In afard de mani, albinele aduc in stup si o mare cantitate de apé, in special la amiaza. (DEMIANOWICZ, Sofla In; Apidologte, ots, nr. 2) Plantele melifere. Cum le recunoastem, le apreciem i le protejim Articolul respectiv reproduce referatul au- torului sustinut la cel de-al doilea Congres National al apicultorilor francezi, in sep- tembrie 1978. ‘Se ste c& un apicultor trebuie si fie intr-o oarecare méasura si botanist, Cresterea al- Dinelor este strins legaté de viata plantelor, astfel c& apicultorul este obligat sé cunoas- ef viata plantelor. In marea lor majoritate, apicultorii stiu sd recunoased plantele meli- fere, dar unij dintre ei vor s& stie mai mult si {si Imbogatese cunostintele din diferite cArti_ de specialitate. Datele necesare api- cultorilor nu sint strinse in anumite yolu- me, ci se gasese dispersate in diferite cari. Acest lucru este cu atit mai regretabil cu eft in prezent nevoile de cunostinte in acest domeniu sint mai stringente, in prezent, in pravticarea apiculturii este nevoie de ‘cu nogtinfe exacte asupra florei unei regiuni, asupra posibilititilor acesteia de a asigura nectarul si polenul, cel putin in anumite perioade ale anului, pentru stabilirea unei stupine, sau pentru practicarea stuparitului pastoral. Mai mult decft atit, cunoagterea detaliaté a plantelor melifere este nocesard gi pentru a putea lua masuri de protectie a Acelor speci cu adevarat valoroase pentru apicultura, dar care pentru agricultura sint considerate nefolositoare. Cum se recunose plantele melifere. In cursul sezonuluj activ din primavard si pind in toamnd, apicultorul interesat face iesirl pe teren in zona de activitate @ stupinei si ur- mérete plantele vizitate de albine si dacd este necesar foloseste un determinator pen- tru identificarea plantelor necunoscute. Pro- cedind astfel, apicultorul tsi face o idee a~ supra posibilitafilor zonel, Daca poate avea in acelasi timp si un stup pe cintar, cu- nostintele sale se pot imbogiti si mai ra- pid, In ceea ce priveste colectorul de po- Jen, acesta este un mijloc minunat de cu- noastere a resurselor polenifere, Pentru a-si indeplini acest rol, apicultorul trebule 8-1 foloseascé rational. Apartenenja la o anu- miti specie vegetala a polenului adunat in colector se face in mod obignuit cu aju- torul microscopului, dar aceasta cere cu- nogtinte speciale, Plantele respective pot fi identificate. Apicultorul urmareste in cimp albinele culegatoate de polen si dupa cu- loarea ghemotoacelor realizate la _anumite plante identificate (cum s-a aratat maj sus) stabileste si originea polenului din colector. Bineinteles, apicultorul interesat face si con- fruntarea la microscop. Polenul in canti- tate mare i predominant monoflor in co- lector araté un cules bogat, pe cind polenul in cantitate mica si foarte diferit ca origine denota o serie de resurse si o cdutare a albinelor in diferite directii pentru a gasi alte surse de brand. In ultimii ani se ridic& problema protejirli unor specij de plante melifere, foarte importante, amenintate de distrugere, ca urmare a aplicdrii unei agri- culturi moderne, bazati pe lerbicide si alte substante chimice. In ceea ce priveste ame- Horarea plantelor melifere ca atare, este 0 problema cy aspect partial genetic si partial depinzind dé conditiile de mediu, dintre care cele meteorologice sint cele mai’ importante. Este insi important s& existe o motivate pentru ameliorarea unei plante melifere oarecare. (LOUVBAUX, L. In: Revue Francaise ‘a'Aploulture, 1978, ‘nr. 368) Pesticide cu eliberare controlat& In prezent exist’ o tendinf tot mai _pu- ternicd de a elimina acumularea pesticide lor in lanful alimentar al omului. Se inlo- culesc produse foarte stabile chimic cu” produsi organofosforici si carbonali degrada care, insd, sint mai toxici pentru ale ine, Bxist, de asemenea, un mare interes pentru preparatele din care insecticidele s4 fie eliberate in timp mai lung, ceea ce poa- te duce la prelungirea activitajii sale in cimp, reducind in acelasi timp cantitatea to- tala de insecticid aplicat, Pentru apicultura prezinté un pericol deosebit _ preparatul »Penncap M“ sub forma incapsulatd, nu atit prin faptul cA eliberarea toxicului se face intr-o perioad’ maj mare de timp, cl prin aceea c& toxicul, sub aceasta formi, poate fi recoltat de albine odati cu polenul plan- telor tratate si dus in stup unde poate pro- duce in continuare daune puietului. (SONNET, F. In: Revue Francaise dapiculture, 1878, nr. 368) 29‘Tratamentul lemnului stupilor Pentru protejarea peretilor stupilor contra intemperiilor, tehnica actual pune Ja dis- Pozitie o serie intreagé de mijloace din care cit&m t = impregnarea cu carbonil care poate fi {icutd in amestecuri de diferite culori (are ins dezavantajul ct se usucd grew) ; — vopsirea cu vopsele pe baz de ulei de in, inca mult folosita in diferite regiuni; —vopsirea pe bazd de aluminiu, mai ¢fi- cientd in zonele ciilduroase ; — impregnarea cu tarbonil si wlei de in; = vopsirea cu preparate glicerophtalice si vinilinice se foloseste din ce in ce mai mult, dar este inci scumpi ; — parafinarea este putin utilizata ; — fungicidele si insecticidele - ‘protejeazt lemnul impotriva cluperctilor si insectelor. Ceara minerali de care vorbim este putin utilizatt, desi o impregnare bine facuté cu aceasta poate dura 30 de ani, /Ceara mine- ralA microcristalind este de culoare galben deschis si.are un punct de topire situat in- tre 82—85°C, putindu-se Incilzi in conti- nilare pind la 140—160°C, La aceasta tem- peratura coara mineralé patrunde usor in Jemn, di un aspect frumos lemnului si pas- treazé ouloarea lui natural’. Aplicarea se poate face : 9) cu pistolut de vopsit sub presiune: se inedlzeste la 100°C, se incared pistolul si se pulverizeazd suprafata stupulul, Impreg- narea nu este suficient de adinc& in lemn, jar pe de alta parte sint pierderi mari de ceard ; %) cu ‘pensula: solutia este mai bund decit Precedenta, se consum&, mai putina ceara si mecesiti vase mai mici pentru lucru, Se lucreazi ou manusi de protectie ; ¢) impregnarea este cea mai bun metodi se lucreaz& astfel: se procura sau se con- fecfioneazi 0 marmita, de preferinté. patra- ta in care sA incapa corpul stupului; se pune marmita pe o pirostrie, se controleazd stabilitatea dup& care se introduce ceara la topit. Cind. ceara este bine inedlzits, se in- troduc pe rind corpurile stupilor, lésindu-le 8—10 minute timp fn care impregnarea este asigurata. In ‘timpul impregnarij corpul de stup, care bineinteles pluteste, se scufunda complet fn ceard cu ajutorul a 2 clesti sau cu corpul-care urmeaza.la rind, Pentru scin- dura de zbor se recomanda vopsirea ej ina inte de impregnare. Pentru un stup complet este nevoie de cca. 1 kg ceard, dar pentru :a lucra comod este bine si dispunem de mir nimum 50 kg marmita. Autorul recomandi si se lucreze cu haine de protectie si manusi. Stupij sa fie bine uscati, pentru ci la temperatura cerli to- pite, apa din lemn se evapora putind pro- duce arsuri. Se va evita contactul direct cu flacdra sau cu ‘alte corpuri grase, (KERAVAL, R. mn: Revue Francaise ‘@Apiculture, 1978, ‘nr. 167) 30 ‘Studiul comparativ in Isborator al siropulul de porumb cu confinut mare in fructozi, al siropului de struguri, al mierii si al siropu- Jui de zaharoz ca produs de hranire pentru albine in custi In custi, albinele au consumat mai putin si- rop de struguri decit sirop de zaharoz, miere sau Sirop de porumb, Albinele hra- nite cu sirop de zaharoz{ au trait maj mult, Ja timp ce siropul de struguri le-au scurtal viata. Albinele hranite cu sirop de struguri au produs mai puting miere si ceara. La analiza chimic& nua putut fi gisit nici un galactozid toxie in siropul de struguri, Sub- Stanta toxicd care a cauzat 0 puternica di- zenterie nu a putut fi identificata. (BARKER, R. J., LEHNER, YOLANDA In: Apidologie, 1972, nr. 2) CITEVA CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TIMPUL PROBABIL IN DECURSUL ANULUI 1979 =An ritcoros si ploios —Temperaturi extreme: —30 la + 40 ~106 fronturi de ploi si ninsori Prin caracteristicile sale generale; termice yi pluviometti ce , anul 1979 se vit inscrie in geupa anilor anormali, in truett ol se va abate considerabil de la’mersul unual al temperaturi gi al precipitatiilor, Temperatura medic anual ve fi cu 2 grude mai seazuta declt cea normal, ceea ce Inseamné foarte mult, Acest deficit termie provine de acolo c4 lunile: ianuarie, aprile, mai, iunie si septembrie vor fi reei, iar decembrie exce. siy de rece; deasemeni lunile fulic si august vor fi ricoroa- se, In comparatie cu normalul lor. $i in februarie ea gi in martic temperaturile vor fi ceva mai coborite decit cele obignuite dar deficitul termic va fi prea mic tn acesteluni i de aceea le vom considers ca luni normule, Tot o luni normalai va fi si octombrie, desi temperaturile vor fi ceva mai ridieate decit cele caracteristice acestei luni. Nurnai luna noiembrie va fi mai caldi decit normal Faptul ef 8 luni din anul 1979 vor fi mai reci se va dato- ra predominiitii wnor circulafii acriene dinspre tinuturile polare yisubpolarc, Cele mai ricoroase’ provincii.vor fi Bucovinei, Maramuresul yi Transilvani de: Crians gi Banatul Moldova cu sudul iar cele mai cal-In decursul anului, ad cum se intimplé ‘dealtfel mai tn toti anil, se vor produce yi intervale de ger pronuntat ca fi aile de mare cuniculi. Astfcl, int probabile 6 perioa- de geroase la datele de: 11-12 yi 23-30 januarie, 13-20 Febru: 8-4, 11-12 gi 20-24 decembrie 1979. Inter- vale cu caniculé sint de ayteptat la: 21-26 iunie, 30~81 iulie gi 21-22 august. fat temperatura anului va fi de circa 39° gi in cimpia de vest a Oltenici, iar cea mai co- borité de —30° se va produce in Depresiunea Giucului in luna ianuarie. Anul 1979 va aduce, deci, in finuturile noastre atit_aer polar pur cit si tropical, trecindune de aproape 70 de grade. Cea mai ridicati temperatura medie anual, de pe intreg teritoriul, va fi de 10° gi se va produce in lunca Duna iar cea mai coboritd, de — 8°, va caracteriza zona alpina a Carpatilor. Gradul de innorare a cerului va fi mai mare dectt cel obig- nuit gi cele mai persistente innourdri se vor constuta in central si nordul {ari iar cele mai slabe gi mai de scurta durata se vor observa in sudul gi vestul teritoriului. Gel mai mare numir de zile foarte noroase sau acoperite se va numira in judeyul Murey, peste 200, iar cele mai mul te zile senine,seu pujin noroase se vor observa in nordul extrem al cimpiei Crigurilor, peste 150, precum gi fn sw dul extrem al litoralului In decursul anului, teritoriul va fi traversat de circa 106 fronturi atmosferice, ce vor insémna tot atitea schimbari de vreme. Deci, in mijlociu, la 8 zile si jumatate vom res pira un ult aer. Aceste frontuci aeriene vor da, in medic, 90 de ploi (+ ninsori) in regiunea de cimpie, 105 in cea de deal si 130 in zona de munte. Ploile $i ninsorile vor totali- 2a, in mijlociu pe ari, cam 740 Iitri de apa pe metru patrat. i Gele mai mari cantitaji de apa se vor insuma in Mara ures, in jur de 1100 Im , iar cele mai mici in Oltenia, fn jur de 650 I/m_. Este posibil ca pe uncle suprafeje re- strinse din cimpia Olteniei s& nu se inregistreze nici 500 de litri de apa pe metru patrat, iar pe altele din zona de munte gi Maramures s se depageascai $i 1300 I/m Incepind din mai si pind in septembrie se vor remarca, fn diferite puncte ae (arii, fie ele in mungi sau in Do: brogea, yi clteva ploi torentiale, ce vor da peste 100 I/m fn mai putin de 24 ore, fenomen ceva produce inunda- rea terenurilor concave. Degi prima gi ultima lund ale anului vor fi friguroase yi ‘cu ninsori abundente, anul va incepe gi va sfiryi cu xile relativ cailduje, TIMPUL PROBABIL IN LUNA MARTIE 1979. Prima lund de primavard se va caracteriza printr-o vreme obignuit de calda yi ceva mai ploioasa decit normal, atit fn cvea ce priveyte numarul zilelor cu precipitaii cit si din punct de vedere al cantitajilor de apa ce vor cidea pe intreg teritoriul, ‘Temperaturile vor fi ceva mai ridicate in cimpia din ves tul gi sudul (Ari yi mai coborite fn Transilvania, Moldova $i Dobrogea. Tn mersul temperaturii de-a lungul luni se vor observa do: ud inedlziri mai accentuate intre 13-19 si 26-31 mani precum yi 0 ricire pronunjata intre 22 51 25. marti Nopti reci cu brume si inghejuri vor fi numeroase, numa. tul lor variind in jur dé 20, exceptind nordul (critoriului si regiunea de munte, unde asemenea fenomenc se vor observa pina la sffrgtul luni. In aceste finutart din'urma se vor constata gi citeva zle de iad (Fara dezghet ua). Innoririle cerului, spre deosebire de normal, vor fi mai accentuate in sudul si estul (ici gi mai reduse in mort vest, unde numirul zilelor insorite va fi ceva mai mace Precipitayile, ce vor fi aduse de 7 frontuch atmosferie, vor cidea atit sub formé de ploaie sau burnia ¢ forma de lapovita ori ninsoure gi vor Hisa cami mai mari de apa in jumitatea de nord a (ili. Ninsorle vor de- pune yi strat dé zipuda a cinai grosime, in medie pe (x ta oscila in jur de 10 cm gi care va dura pe sol circa 4-6 vile. Cele mai insemnate precpitayii vor cddea la: 5-6, 11-13 gi 21-25 martie, Intre 1 si 4 martie vremea va fi rece, cu temperaturi ce vor cobort noaptes pind la -7° in sudul rit yi pind la 16° in nordul yi estul Transilvaniei. Cerul va fi schimba- tor, cu innoriri accentuate ziua. Citeva hapovite, eu for mare de polei gi citeya ninsori locale se vor semnala in par 1a de nord-vest x Jari. In zilele de 1 si 4 martie se vor produce intensificdri lucule de vint in sud-estul teritorin Jui. In uncle dimmineti se va forma cea Intre 5 si 7 martie un val de act umed gi cald, traversind finuturile noastre, va determina o crestere upreciabila actemperaturii, care va urca ziua pind la 8° in nordul ex- trom gi pind la 16% in cimpia din sud. Crrul va fi noros yi vor cidea ploi temporare, care in nordul {ri gi regiunes de munte vor alterna cu lapovite yi ninsori, Unele din aceste ploi vor fi insotite pe alocuri gi de fenomene elec: tice iar altele de cea. Intre & si 13 martie veemea va fi rece yi umeda, cu cer no: ros sau acopetit. Vor eddea mai inti ploi locale, apoi lapo- vife si ninsori, ce se vor generaliza In toata (ara si care vor depune un strat nou de zdpada. Catre sfirgitul aces tui interval vintal se va intensifica mai ales in vestul (Ari gi regiunca de munte, unde va viscoli zdpada. Noptile vor fi ‘cu inghe{ accentuat. In cursul ailelor temperatura va urca fntre 0 518° De la 14 la 20 martie vremea ‘toati ta ra i se va incdlzi simfitor, luind caracteristici de prima. vari. Temperatura va, urca pin la 14° in Maramucey $i pind la 20° in Cimpia Dundirii, Cerul va {i variabil, cu inse- hindti predominant. Un front de ploi partiale va atinge tcritoriul in jurul datei de 19 martie, cind si vintul va pre ~zcnta intensificdri, mai ules in estul {i va ameliora Intre 21 gi 25 martie un val de aer polar, extineindu-se peste (oat ara, va determina o ricite anormala a vremii, ‘care in muni yi nordul girii va lua Cerul va fi variabil in prima zi, cind gi temperatus ridicata, apoi se va acoperi. Vor cdea precipitatil abun- dente, mai intii sub forma de ploaie yi lapovit, apoi sub forma de lapovij gi ninsoare, ce va depune yi strat de zapadi. Din cauza vintului, care se va intensifica mai ales fn risiritul ari, ninsorile yor fi pe alocuri viscolite. De la 26 la 31 martie vremes se va incdlei treptat In toate jinuturile, temperatura urcind pind la 12° in nord vi pind lu 20° in sud. Noptile vor rimine re i inghequri locale, Cerul va fi variabil, cu innoriri mai pronunfate la 28-29 martic, cind un front de ploi atinge o parte din teritoriu. cu brume N. Topor 31Ow CMs es as es ae 2 AE a Fa 6 PROBLEME TEMATICE ALE REVISTE] NOASTRE PENTRU ACTUALUL CINCINAL Avind in vedere o& in cadrul cincinalului se prevede sarcina importanta a, sporirti aproape la dublu a efectivelor de albine, Asociafia Crescatorilor de Albine are obligatia de a desftisura in acest scop intense activitai de popularizare a indelet- nicirit de crestere a albinelor si de continud indrumare tehnicd, economic si orga- nizatorica a apicultorilor privind tehnologia de crestere, intrejinere si inmulfire a familiitoy de albine si de folosire a bazei melifere pentru aplicarea unci apicul- turi intensive la nivelul tehnicit apicole din farile avansate. Pentru traducerea in viafa a acestor sarcini colegiul de redactie al revistelor »Api- cultura in Romdnia® s$ Méhészet Romdniaban" si-a propus ca in actualul cincinal £8 abordeze 0 tematied variat® care s&.puné la indemina cititorilor nostri un ma~ terial documentar si de informare tehnie& apicola cit mat complex, privind sporl- rea efectivelor familijlor de albine, producerea de matci selectionate de calitate, intensifiearea producfiet apleole si popularizarea folosirii stupilor verticali, In acest sens rugdm s& se orienteze colaboratorii nostri in trimiterea spre publicare a unor articole concise, tratind pe scurt probleme noi, de actualitate privind rea- Uzari concrete, care st 'prezinte interes general gt sd fie utile $i suficiente in acti- vitatea crescdtoritor de albine din fara noastra, : (rea 0 aa 0 ae Fear oar oe ra cr ar 7 vo: ee oF are ORGANIZAREA | STIINJIFICA A_ PRO- DUCTIEI §I A MUNCII IN APICULTURA Organizarea muncii, a proceselor de produc- + He, rentabilitate, aspecte si realiziri econo- mice, cercetari gi rezultate tn productia a- picolé, in stuparit stationar si in pastoral, Ja fermele de stat, cooperatiste, intercoope- ratiste, la intreprinderile si institutiile api- cole, crese&tori de albine individuali ete, cee SI INTREFINEREA ALBINE- Tehnologii si metode noi de crestere; mntre- {inere, inmulfire, ameliorare sporirea puterit familiilor de albine adaptarea eficienté a acestora in functie de locul de amplasare de tipurile de stupi, ete, Procedee noi de furajare, folosirea inlocultorilor de polen, in- locuirea fagurilor vechi, diunatori $i bolile albinelor — modalitétile de prevenire si combatere a acestora, noi produse farmaceu- tice destinate albinelor. IMBUNATATIREA $I VALORIFICAREA RESURSELOR MELIFERE Organizarea valorificdrli superioare a resur- selor, prognoze, miisurl, c&i si posibilita}! de ST a He 2 at valorificare sporit’ a masivelor melifere, po- Jenizarea culturilor agricole entomofile, va- Jorificare plantelor nectaro-polenifere din flora spontand etc. UTILAJE APICOLE Deserieri, prezentari, scheme, tmbunatafirl, detalii constructive, eficiente tehnice ale ce- Jor mai noi utilaje apicole realizate in {ara si peste hotare. PRODUSE APICOLE Prezentari, diversificare, calitate, condifiona- re, metode de realizare, productivitate, spo- rirea productiei, produse noi pe baza de produse apicole. Invitam cititorii 1 colaboratorli si ne tri- mit& si articole privind experienta lor per- Sonalé, activitatea cercurilor, fillalelor, ar- ticole ‘de’ opinie, critice sau autocritice, schimburi de experienti etc, Articole de ma- ximum 3 pagini a 2000 semne se vor tri- mite redactiei dactilograflate la dou rin- duri si in dublu exemplar, avind desenele tehnice executate in tus, ar fotografille cu contrast pronuntat spre a putea fi folosite Ia tipar. RECOMANDARI PRIVIND INTOCMIREA ARTICOLELOR TEHNICO-STIINTIFICE MaeGiSAEt unor deport, epliceres nce (orineipit nol, dispozitii nol, redultate expertmentate noul, weziftiate 1. FONDUL ARTICOLMLOR La. poate ce pot fi prezentate spre publicare ; Add. importanta eral pentru apieultura ‘rigindte, piu vooreed medic Be sae fi AL. ee teonetice sau Seu preci cimoscute’ 9 provieme 1a. tehnice obignuite eritiel ale unor rez 32 unerea. as (exp Stdiuius, unor probleme tennieo-gtinttice: aploole, aiscutti gtLz, Lepttura cu practlca muncll de cereotare, invdfdmint, productie apicota este condiila, exenitah Legere ct Soak Tauephinensch tema’ crated. Lugrarile de sinter® sau de diseutle trebute BE Care Arete oe eee nol ai acutuale. de interes general. Afticolele interesind practica 38 St, Teor cuprihde consideratit privind eficlenta economic a solutillor. 1a, Uoniviearca cxperimentalé se impune ca necesitate de prim ordin 1a IucrArile care se pretenza 1a fgemenca verified tA tuctrte care wu mai fost publicate integral sau partial nu pot fi teimise redactiel spre putbileare: 2. FORMA ARTICOLELOR organizarea luordrti ‘dul va prezenta in minimum de cuvinte obiectul Iuordrit. Numele auiorultl va "fl precedat de prenume. . Rumer commat ‘ixind ‘premizele de la care s-a pornit, problema studiath gl cadrul in bare ote (ratmia, nedepasind §—8 rindurl, se va anexa Incrarti. fapariivea, pe capitole, dack este cazul, se ya face cu clieva subtitiurl potrivit alese, in Munkr sitict nécesar pentru o expunere clar& a idellor sf Inlesnirea orlentAris, rat invintreducere se incadveaza problema in preocupdrile generale ale apiculturit §! in qemsUtpattle ‘productiel apicole; de asemenea se arath scopul iuerfrit, subliniinducse expres eeecibutia awiorulul ‘Meatirea va. trebUi sa fie unitard, permifind infeligibilitates far difi- CENRIE problemelor, Se vor evita introducer! sau demonstratit voluminoase, de asemcnes Seek Eft Crepelares in text am eeea ce Pome fi gasit in iiteratura publicaid sau a ceca CS poate f redat intuitiv prin materialul grafic ilustratlv, tabele ete, eeegetius Tor coneeniva’ rezuiltatele obtintte, cu indicarea limitei de valabilitate si aplica~ till posibile. ‘Anexele pot cuptinde domonstratit originale sau absolut necesare injelegerit textulut. Sharon ieraturl de speciaitate. Afirmatiiie luate din alte iwerari sl care nu sint general seaesSue vor fi reterite in Lista pibliogratica de 1a sfirsitul luerarit, Referiren se face indi- Cindwese povitia iueraril in iista bibliograficd, in paranteze dropte. Prezentarea luerdrit : ‘Niyelul_articolelor va fi inalt, mediu, gi de popularizare Ratul, Redactarea va ff clara gi coneisa, Ortografia va fl in concordant cu regulile Academict RS. Romania, Nu se sdmit prescurtars cu exceplia eetor unanim recunoscute, Mabelele se vor folosi in cazm eld date numerice importante nu pot fi repreentate grafic Galsticktor, Na secadmite folosirea concomitentd a datelor numerice sub forma de tabelt Si diagrams. Tabelele vor fi referite in text si se va indica sursa lor. Materiaial grafic ilustratlv (Mguri, fotograsi) va permite reprezentarea claré gi intultiva a Unor idel, pimcie de vedere, Ble tebuie si completeze expuncrea din text sl vor fi referite ca gra’ In text, indicindu-se sursa tor. 2.2.5, Sistematizarea gi numerotarea capitolelor se vor face cu grija evitindu-se excesele, 23. Forma exterioard a lucrarit : ‘Terminologie, marimi gi unltti, Se recomanda a fi conforme cu normele internationale s STAS | {n- vigoare. 232. Scrlerea formulelor, Se recomandi o atentle deosebitd scrierl formuuelor conform STAS. Tadic! si exponentil se vor serie mai micl deott bara si asezafl mal jos sau mai sus decit Daca, se vor sere, de asemenca, cu geija literele majuscule, minuscule sau cele rusesti, Tomine, grecesti, gotice ete, Numerotarea formulelor se va face in paranteze rotunde, in areapta, 2.3.3, Pigurlle trebuie exeeutate unitar gi rajional, Ele vor fi numerotale in continuare, Fotogratitie Vor il pe hire ‘stralucitor alb-nesru, Explieafia figurilor se va face pe © pagind separata, 28.4, Notele din text ‘se numeroteaza in’ continuare. 235, Cltarea titeraturli tn text se face prin slmpla indicare a pori{iel lucrdril in cadrul Ustet bibliogratice, in| paranteze drepte, {ard alte mentluni. 2.3.6. Lista bibliograficA se va intocmi cuprinzind luer&irile la care se refer& textul (ett si tiguri Sau tabele), speciale ct si cele generale, Se vor indica toate datele in transcriptii originale. Pentra oarli: numele complet, prenumele prescurtat, titlul complet (eventual si tradus, tn paranteze), -edifia, editoral, localitatea, anuj, Pentru’ articole: numele complet, prenumele brcaauat, div "compiet original (eventual # tredus, In parenteze), rovist, fom, “anh numarul, ” pagina. 2,7, Soristi 1a masin& al articoleior este recomandat cu insisten\Z, exceptindu-se lucrarile serise caligranc, Se serie la “doud rinduri @ 000 semne pe paging) {in partea sting a oll se lash © margine de 5 em, |. Paginatia se face in continuare, Se recomand& un volum de 24~6 pagini pentru articole. ; Bxpedlieres. Lucrarlie (fn dublu exmplas) vor #1 Aneowte, dupA edz, de tabele, gratice, foto. grafit. 3, RELATIE CU REDACTIA 3.1. Nu se admite trimiterea concomitenta a textului la alte publteattt. 32, Articolele se trimit eu o nota Insofitoare pe adresa redactiel, In noté se vor indica : titlurt academies, functii, calitates, localitatea §1 adtesa, cercul apicol si filiala A.C.A. 3.3, Lucrdrite executate in cadrul diversetor instituflt sau organizafit vor purta aprobarea acestora Ge publieare, precum $1 montlunea daci constitule sau nu sarcind de plan profesionala. 3.4, Articolele intrate in redactie nu se inapoiazd autorilor. 35, Corecturile atunci cind eventual sint trimise qutoritor vor ft inapolate in maximum 24 de ore Ge la primire. Nu se admit modificari esentlale fa}i de manuseris, 4.8, Corecturile se vor face dupd normete tipografice in vigoare.