2) Apie ultura “~ in RomaniaRevisté lunard de schimb de experient& i Indrumare metodologics apicol& editat’ de Asociatia Crescitorilor de Aibine din Republica Socialist’ Romania Ce ae Tal sey CUPRINS 1 : * © Sub semnul urgenfei: S& facem totul in. stupine pentru a avea un an apicol bun! 3} Mihaela SERBAN: Cregterea mitcilor fn stu- ; pinelor micilor producatori ; 5 3 1 RUSU: Aspecte privind biologia reprodu- $ ceri ta albine 10 $ Apicultorii ne reamintesc : } [dei valoroase Ia indemina tuturor 4% L. PADUREAN: Avantajele utilizirii ramei } “ciacitoare 13 } S. NICHIFOR: Despre ladita de transportat ne faguri 14 $ Z, VOICULESCU: Roirea naturali. Masuri 4 pentru combatere 17 4 Cl. OCRAIN, Gh. TIRCAVU: 1 nfa_ pol % nizirii saturate reul atts tapes } productiel de fle soarelui, da LAS. 1 a TAS : 20 y 21 $ DIN VIATA SRC ANAT I NOASTRE $ Gh. POPESCU: Din v ui cere apic § P. MOLDOVAN: Acti ie cola | “Peandut 2 ee : pptcols depeeundy) a : 22 INTREBARI $I RASPUNSURI 23 3 CALENDARUL APICULTORULUI 26 § DE PESTE HOTARE § 0% **: Apicultara si medial inconjurdtor: Al- Fina ca test Biologie 28 } APIMERIDIAN } ©. MILEA : Japonia — fara gazd’ a Cong $ Str 900k Jublliar al “Apimondias DOCUMENTAR APICOL 31 2 RECENZII : Albine cercetind florile de anemone (foto: arh. C, MAIMADUC) COMITETUL EXECUTIV AL Borel Sits ite (te Urol Kes Pra ae Leen L UN nt rare re mer TaN te Sere arin A, ing. sei RMAs ae eC TCS ra) Riemeraae . rr fae Sener aor Oe Ecrninceett 014 BALA. iovemattizcstSub semnul urgente’ SA FACEM TOTUL IN STUPINE PENTRU A AVEA UN AN APICOL BUN! pisteresene Asa cum se cunoaste, in acest an pe teritoriul {ari noastre s-au manifestat fenomene meteorologice ale unei ierni deosebit de grele cu temperaturi excesiv de seiigute in perioade de timp indelungate, cu zipezi abundente si viscole frecvente. Starea vremii a facut ca apicultorii s4 fie pusi in imposibilitatea de a interveni operativ in scopul inlaturarii stirilor anormate mai ales in cazul stupinelor: iz ea cdi de acces impracticabile. Obisnuiti cu ierni mai blinde, cu unele zile insorite in timpul perioadei de iernare (in asa numitele ,,ferestre ale iernii’), apicultorii au pregatit in general traversarea perioade: de icrnare a {amiliilor de albine pentru conditiile care au caracterizat iernile precedente pe parcursul ultimelor decenii, Asprimea neobisnuiti a iernii a condus la inregistrarea unor pierderi de famil albine, pierderi prin mertalitate care au depagit cu mult pe cele inregistrate in anii anteriori. Principalele cauze ce au determinat pierderile au fost :inaccesi albinelor Ia rezervele de hrand ca urmare a rita frigului excesiv si mult prelungit im timp; neasigurarea unui regim termic adecvat al stapului si in corelatie cu temmeraturile exterioare ; incdrearii deosebite a intestinului gros al albinclor consecutiv consumului exagerat de hrana si a abseajei zborurilor de curatire timp de 4 sau chiar 5 luni. De asemenea, tot datoriti acelorasi conditii, multe familii care au supra- vietuit au iesit din iarna avind o condifie biologica precara datoratA slabirii accen- prerevevese, tuaie a puterii lor. albine ce constituiau fami cantitatilor de puiet care, rile familiilor. Desigur, cu ocazi situatii anormale ca de proveseseresevererereroresererersierer. eterererert Este ins de subliniat cd toate stéri anormale puteau fi preinlimpi- nate sau manifestarile lor mult dimi- nuate daca pregatirile pentru iernat ar fi fost executate la timp, ci maxima constiinciozitate si la inalfi indici’ teh- nici de calitate conform normelor teh- nice de pregitire a familiilor de albine in vederea iernarii. Pe de alté parte, asa cum s-a putut constata, in stupinele unde s-a actionat operativ incé din timpul iernii, situa- fille negative care se prefigurau au fost prevenite sau inlaturate si dezvol- tarea familiilor de albine s-a produs pe © linie ascendenta astfel ci, la data cind dim la tipar revista (inceputul lunji mai), posibilitatea realizarii si de- pasirii productiilor si efectivelor pla- nificate reprezinta o certitudine. Conform unor situatii intocmite la in- ceputul primaverii de aparatul telnie din reteaua teritorialé judeteand a aso- ciatiei noastre, au fost inregistrate la ‘Aceasti slibire accentuat& s-a materi ile respective ca si prin reducerea, uneori severd, a in mod normal, trebuiau s: jilor de, primtivart, s-au constatat si alte tate foarte mare in stupi, atacuri de dau- natori (soareci $i ciocanitori), disparitia matcilor, mucegairea fagurilor. it prin diminuarea numéarului de existe Ia acea data in cuibu- Meehoserarosesersrerorererererererorere: familiile de albine pierderi prin mor- talitate cuprinse pe judefe intre ex- treme destul de largi. Media pe tara ne indicd o sensibilA diminuare a patri- moniului national apicol cu scdderi mai substantiale in unele judete din vest. Inainte de centralizarea situatiei pe fara am primit la. redactie numeroase scrisori si telefoane din diverse locali- tati prin care ni se semnalau de catre apicultori urmarile nedorite, uneori grave care au marcat stupinele dupa perioada traversarii iernii.. Unii api- culiori, deosebit de ingrijorati, ne in- trebau pe ce directie trebuie orientat& activitatea in sezonul activ al acestui an: refacerea efectivelor sau realiza~ rea productiilor ? Celor care ne-au scris si telefonat, ca si tuturor apicultorilor romani le precizim c& obligatia noastri moral, profesionala, cetajeneasc& si patriotic’ este aceea de a reface rapid efectivele, de a valorifica la maximum potentialul 1-productiv al familiilor de albine exis- tente, realizind productiile planificate, creind in acelasi timp toate conditiile pentru inregistrarea la recensamintul animalelor din anul viitor cresterile de efective planificate f Fara indojala ca oricit de grele ar fi conditiile, toate sarcinile pot fi in- deplinite si cind afirmam aceasta ne ba- zam pe dragostea constant si neabatu- tul atasament manifestate fata de al- bine de catre tofi apicultorii. Daca toti ar fi raspuns integral cerinfelor unui inalt profesionalism, a unei autentice competente si ar fi utilizat tehnicile si metodele de pregitire pentru iernare indeobste cunoscute, situatiile negative nu s+ar fi inregistrat. Adevarul acestor afirmatii este cu prisosinjé demonstrat de starea bund a stupinelor acelor api- cultori care s-au preocupat in sufi- cienté masuri de buna pregitire pen- tru iernare ca si de supravegherea atenta a iernatii. ‘Acum este obligatoriu ca, sub sem- nul urgentei, fiecare apicultor cu stu- pind personalai mare sau mict, fiecare stupar din sectoarele de stat si coope- ratist, si utilizeze la maximum extra- ordinara capacitate de inmulfire a fa- miliilor de albine care in mod natu- ral, prin roire, se manifesta cu inten- sitate in aceasta lund. Tehnicile si me- todele de inmultire intensiva a fami- liilor de albine sint cunoscute. Institutul de cercetare si productie pentru apicultura a elaborat mai multe tehnologii de inmultire a efectivelor de familii de albine. Ultima, ,Tehnologia de producere intensivi a roilor in for- matiuni de munci specializate“ a fost dezbitutd cu toti sefii fermelor apicole apartinind Departamentului_ Agricul- turii de Stat, cu apicultorii din coope- rativele agricole de productie in cadrul unor instructaje desfasurate in anii anteriori. Metodele de roire artificiala au fost prezentate si cu ocazia cursu- rilor apicole de mas& si a conferinte- lor desfasurate in cursul acestei ierni in intreaga fara. Recomandam tuturor apicultorilor: interesati sA apeleze la specialistii din filialele judetene ale z asociatiei noastre pentru a primi in- drumari competente. Indiferent de metoda folosita la for- marea roilor este necesaré o aplicare corectti si la timp a tuturor etapelor tehnologice. Desigur, toate indrumérile cuprinse in manuale, articole, brosuri ca si pro- cedeele practicate de apicultorit cu ex- perienti trebuie preluate selectiv si aplicate creator prin adaptarea lor la condifiile locale, concrete ale stupinei. De maxima importanta este ingrijirea roilor dupi formare, prin aplicarea complexului de masuri ce vizeazd atin- gerea pind in toamnaé a parametrilor calitativi si cantitativi caracteristici unor familii puternice, capabile sa ier- neze in cele mai bune conditii. Teoria si practica apicola evidenti: faptul ca printr-o ingrijire corespunza toare, roii formati in luna mai sau la inceputul lunii iunie cu matci de ca- litate pot ajunge rapid la nivelul de putere al unor familii capabile si va- lorifice in acelagi sezon activ mai multe culesuri de productie. Fara indoial cA aceeasi atentie se cere acordatA tuturor familitior de al- bine, mentinerii permanente in activi- tate a mitcii cu observatia ca familiile care au iesit slibite din iarna trebuie si se bucure de o ingrijire atenté care vizeaza continua stimulare a dezvolt: lor. AceastA ingrijire atentd va deter mina anul viitor, datorité unor corecte pregatiri si o supraveghere judicioasa a iernrii nu numai supravietuirea lor ci o adevaratA superviefuire, adicd menfinerea unui nivel corespunzator de dezvoltare dupa o iarna grea. Ne exprimiim convingerea fermi ci, invitind din dificultapile iernii trecute, actionind acum hottirit, curajos si com- petent, fiecare apicultor care a avut pierderi de familii de albine, va putea si-si refacd integral si chiar sti-si ma- redsct efectivele stupinei, si realizeze prin diversificare 0 productie sporité astfel ca apicultura sd-si pastreze ca- racteristicile unei preocupiiri genera- toare de satisfacfii, utild, eficienti si rentabild. REDACTIACRESTEREA MATCILOR IN STUPINELE MICILOR PRODUCATORI Biol, Mihaela SERBAN Institutul de cercetare si productie pentru apiculturé De mai bine de zece ani exploatarea intensiva a albinelor s-a raspindit in multe din stupinele noastre : in unele prin valorificarea mai multor culesuri succesive, iar in altele prin diversifi- caren productiei stupului. Este 0 evo- lutie fireascd, datoraté transformarilor floristice si socio-economice precum si ridicdrii nivelului de pregitire a api- cultorilor, receptivi la progresul tehnic si capabili de asimilarea lui. Practica rea apiculturii intensive se face pe seama uzurii mai rapide a mateilor, ceea ce impune de la sine inlocuirea periodica ordonata a acestora, Din punctul de vedere al amelioratorului este un avantaj, caci inlocuirile permit imbundtitirea continua a calita{ii ma- terialului biologic — se difuzeazd in teritoriu matcile programate. Deocam- dat& aceast& sarcind revine majoritar pepinierelor LC.P.A, care furnizeazd anual cca 35 mii matei; necesarul este insA mult mai mare. Dar din ce in ce mai freevent intilnim apicultori selec- tionatori care din dorinta de a-si ame- liora septelul crese matci asigurindu-si inlocuirile anuale si inmultirile precam si — in unele locuri — timide oferte Catre filialele A.C.A. sau cadouri pen- tru prieteni. Produs al civilizatiei industrializarii, ca si insdsi apicultura intensiva (sau industrial), matea de pepiniera de mare randament este destinat& a func- tiona timp de un sezon intreg, dar nu mai mult: ea asigura puiet viguros pentru generatia de albine care intra in prima sa iarn, o dezvoltare buna de primavara si un bun comportament la culesurile verii — dupa care trebuie inlocuita cu o alta, tindré. Din ea nu se cresc matci fiice. Este normal deci, SA incurajim cresterea de mitci ori- unde conditiile sint favorabile iar api- cultorul se simte capabil a o face; cu conditia ca prin calitatea genetica a materialului de crestere el sA se puna in slujba Programului de ameliorare a albinei romAnesti, Tata citeva generalitdfi demne de re- tinut pentru cei interesati : J. crescatoria de miatci trebuie am- plasaté intr-o zona cu cules natural de intretinere ; 2. Urméariti in orele de pring directia zborului trintorilor si aflati astfel locul lor de adunare * 3. Alegeti ca donafoare de larve pen- tru cresterea de matci una sau doud colonii recordiste. Incepeti cresterea propriu-zisi pe la 25 aprilie—5 mai; 4. Stimulati cresterea de trintori in citeva colonii cu matci recordiste (altele decit coloniile mama) — acestea tre- i contina permanent 2—3 rame , Jarve tinere si puiet cApacit de trintori. Incepeti aceasta lucrare pe la 10—15 aprilie, astfel ca la ecloziunea primelor matci si existe trintori ma- turi **, Distrugeti sistematic puietul de trintori al tuturor celorlalte matci ; 5. Tineti seama de faptul cd pentru imperecherea fiec&rei m&tci este nevoie de cca 40 trintori, chiar dacd la impe~ recherea efectiva participa numai 5, 7 sau 10. Citeva elemente de tehnict de lucru, acum : 1. Pentru a fi siguri de virsta lar- velor la transvazare, folositi comparti- mentul pentru mated (un fagure cu * Daca locul este aproape de vatrii, 51 daca pe razi de 3—5 km nu sint alte stu- pine, probabilitatea Imperecherii matcilor cu trintori de pe insasi vatra cresc&toriei este mare. ** Din tofi trintorii pe care ii vedeti zbu- rind Ja inaltimi de pind la 4 m, numai 48% sint apti pentru imperechere, ‘iar din cei care zboaré la inaltimi mai mari, nu- mai 19%,miere si pasturé la perete, unul cu puiet in virstA si unul gol bun de ouat, si inci unul cu puiet in virst’ — toti trei cu coroang —, impreun& cu matca se separé prin diafragma oarb& care la nivelul treimii superioare are o fe- reastra longitudinala (8 X 20 om) din. gratie Hanemann; dincolo de -dia- fragm& se aflA restul ramelor si al populatiei). Urmariti cind apar ouale in fagure; in a patra zi, larvele sint optime pentru transvazare *. 4 2. In acea zi organizati 0 colonie po nitoare (starter), dupa modelul folosit in. pepinierele J.C.P.A. : scoateti din acest stup matca impreuna cu o parte din rame si formati un roi; in stup lasati cinci_ rame, toate cu cel putin co- roan’ — una cll miere c&pacité, una cu pastura, una cu puiet cApicit si ne- c&pacit (dar nu sub 3 zile), urmeazi un spatiu gol pentru rama de crestere, ined o rama cu puiet capacit si pastura, si una cu miere cApacita ; scuturati pe aceste rame majoritatea’ populatiei ti nere ; culegatoare ramin destule. Dupa 3 ore unitatea orfanizaté este condi- fionaté pentru a lua in crestere lar- vele tinere, abia transvazate. Verificati a doua zi, la aceeasi ora prinderea si regrupati in rama de crestere botcile acceptate. Atentie, nu fiti lacomi! Dati in crestere numai 30 botci — altfel puneti sub semnul intrebarii calitatea viitoarelor matci ** * La virsta de o zi (pind Ia sfirsitul zi- lei a doua) larva de Iucratoare este perfect bipotentiala — hr&nita adecvat, din ea se dezvolta cu siguranta o matca perfecta, Din larva transvazaté la 2 1/2 zile rezulté o matca ale carei ovare sint bine dezvoltate dar are spermateca micé; apar frecvent intercasti (indivizi cu caractere morfologice interme- diare intre cele de matcd si de lucratoare — pe piciorul posterior sint schitate siruri de peri colectori, capul nu este rotund ci usor triunghiular, mandibula nu are pinten ci este neteda, iar glanda mandibulara este redusé). ** Colonia ia de multe ori in crestere mai multe larve decit este de fapt in stare sa creascd optim, Intr-un starter astfel organi- zat, din 60 larve date in crestere chiar dacd 80% sint acceptate, din cele care ajung matci adulte 20% sint inlocuite la introducerea in colonie 4 3. Introduceti rama cu botcile accep- tate in compartimentul fara mated al coloniei donatoare de larve, printre rame de puiet necipicit: albinele din acest compartiment sint intr-o stare de semi-orfanizare si ingrijese cu placere larvele tinere. 4, Asigurati calitatea ingrijirii lar velor stimulind permanent colonia, ou sirop de zahar; de indatA ce fagurele »pentru ouat* din compartimentul cu mated va confine larve de 4—5 zile, tre- ceti-l in compartimentul de crestere iar in locul lui duceti un fagure gol din care tocmai au eclozionat albine tinere. Botcile, chiar si dupa cApicire, trebuie s& fie permanent acoperite de alhine care le ingrijese, le cerceteazd 9 remarcé: si th starter si in colonia crescatoare trebuie urmérita, inainte de a le desemna ca atare, calitatea de bune doici a albinelor. De aceea, la inceputul sezonului de crestere se aleg cite 34 ,candidate” pen- tru fiecare categorie. De altfel, colonii cresc: toare este chiar necesar si fie mai multe, intrucit cresterea repetindu-se botcile se in- trodue in starter zilnic, tot zilnic se scot cele acceptate, dar in crescitor ele rimin 12 zile; iar seriile nu pot fi aglomerate in- tr-un acelasi crescator. 5, Desi virsta larvelor la transvazare este uniforma, botcile trebuie protejate prin introducerea, in preajma datei ecloziunii, in custi de tip Zander sau, mai simplu, in bigudiuri din plastic (@ 2 cm) adaptate; acestea din urma sint mai avantajoase — sint mai usor de manevrat (evita bruscarea botcilor), occupa mai putin spatiu pe leat, fiind lungi oferA spatiu mai mare miatcii eclozionate, si plasa lor. are ochiuri mai mari. 6. Dup& ecloziune, in a 17-a zi de dezvoliare de la ou, matcile sint triate, conform aspectului si conformitatii cu tipul propus. Urmeaza imperecherea, dupa o zi — maximum doua de pastrare la caldura coloniei, cu pasta de miere cu zahar asigurata fiecdrei custi/bigudiu. Cu o zi inainte de ecloziunea matcilor din botci, formati nuclei; folositi tipul SCAS I: (un corp de stup ME, cu plasa de sirma pe fund, contine treicompartimente a cite doud rame stas si un hrdnitor ulue din lemn). Dupa pastrarea timp de 2—3 zile, inchise la cumbré, cu rezeryi de hrana solida in uluce, asezati adaposturile pe locurile hotarite pentru ele — intr-o margine de stupind. Dati fiecdrui nucleu cite o mated, in colivie de introducere blocata de doua straturi de fagure artificial. Ingrijirea acestor nuclei este foarte comoda, cu exceptia perioadei de cules prea abundent — cind se blocheaz& cuiburile si matcile nu sint primite. Chiar si in restul timpului, scoateti din timp in timp cite o rama gi inlocuiti cu alta, abia cladit& ; sau detasati pe- riodic fagurele crescut sub hranitor dind astfel de lucru albinelor. Tratati periodic, preventiv, puietul varos. Urmiriti calitatea pontei matci ea trebuie si fie compacté. Recoltati matca dupa ce puietul este cApicit. Po- triviti astfel ziua recoltarii ca s4 puteti introduce imediat 0 alta mate’, tinard. Faria face din cresterea de matci obiectul principal al stupinei, se pot creste in medic 3 miitci intr-un aseme- nea nucleu intr-o vara. Este posibil ca si apicultorul care nu se deplaseaza zil- nic la stupi s& reuseasca, chiar si cu vizite la intervale de 7—10 zile* Nu fiti zgirciti la popularea nuclei- lor; nimio din ceea ce intra in ei nu se pierde, caci toate ramele se reintore in stupii coloniilor de baza la sfirsitul cresterilor, nici una goalé. De puterea- nucleilor, de coeziunea populatiilor lor depinde succesul accéptarilor, Bibliografi 1. Manualul apicultorului, Ed. V, 1979, Bucu- resti ; 2, F. Ruttner, Cresterea matcilor, 1979, Bucu- resti. * In rarele cazuri cind o mated nu a fost acceptata si nucleul a ramas orfan, tocmai a nu aveam siguranta revenirii cu- spre a verifica acceptarea unei noi miatci date in aceasta conditie, am desfiintat unul din peretii despartitori, populatia res- pectiva unindu-se cu cea din nucleul vecin. TASPECTE ALE BIOLOGIEI eee LA Apis mellifica carpatica Dr. ing. I. RUSU Institutul de cercetare si productie pentru apicultur Ameliorarea in apicultura comparativ cu celelalte specii de animale, prezinta © serie de greutati legate de particula- ritatile biologice, respectiv de aprecie- rea mAtcii dupa calitatea familiei, de imperecherea méatcilor in zbor, unde acest act nu poate fi controlat de citre selectioner. De asemenea, se stie cd matca poate efectua mai multe zboruri de impere- chere cul unul sau mai multi trinto ceea ce ingreuneaz si mai mult lucré- rile de ameliorare. In ultimul timp s-a introdus si in apicultura metoda insimintarilor artifi- ciale pe scari tot mai mare in scopul studierii ereditatii la albine si pastrarii Iiniilor selectionate. Tot prin ins&mintari artificiale se pot objiie matci.in lunile mai si septem- brie-octombrie, cind imperecherile na- turale sint impiedecate de timpul ne- favorabil si a lipsei de trintori (sep- tembrie-octombrie). In literatura de specialitate consul- tati nu am gasit lucrdri care sé vizeze studii asupra unor aspecte din biologia reproducerii la trintorii proveniti din oua de albine comparativ cu a trinto- rilor proveniti din- oud de mated, iar lucrarea s& se efectueze in cursul luni octombrie cind in familiile de albine in miod normal nu mai exista trintori, 4d 5MATERIALE SI METODE DE LUCRU Luerarea s-a efectuat in una din stu- pinele Institutului de eercetare si pro- ductie pentru apicultura Baneasa in anul 1982, formindu-se doud grupe de cercetare, folosind ca material biologic, respectiv trintori proveniti din oud de- puse de albine (familii bezmetice) in grupa I si in a II-a grupa trintori pro- yeniti de la o mated neimperecheata (tratata ‘cu COs). ‘Trintorii au fost recoltati din fami- lille de albine in luna octombrie, direct de pe faguri, in custi de iernare a mat- cilor in afara ghemului fiind insotiti de albine pentru a nu se naclai pind la fo- losirea lor. INDICATORI URMARITE Materialul (trintorii) au fost recoltati in cursul lunii octombrie direct de pe faguri, urmirindu-se indicii : — greutatea trintorilor ; — volumul de lichid spermatic (re- coltarea s-a facut cu o microsering’ sub lupa microscopica) ; —numarul de spermatozoizi la can- titatea recoltata si la mm’; — procentul de trintori ejaculat 5 care au Provocarea eliminari cularea) la trintori, s-a facut pe doud cdi: mecanic& si chimica, rezultate pune s-au obtinut prin metoda meca- nicd, renun{indu-se la metoda chimicd find ineficace. “spermei (eja- REZULTATELE OBYINUTE Datele obtinute sint prezentate in tabela 1 de sintez pentru trintorii pro- veniti din ou& depuse de albina si in tabela 2 pentru trintorii proveniti de Ja o matcd neimperecheata. In tabelele 3, 4, 5 si histogramele 33, 4a si 5a sint redate detalii legate de ta- bela de sintezd 1, iar in tabelele 6, 7 si 8 si histogramele 6a, 7a si 8a date legate de tabela 2 de sintez ‘Analizind datele de sintezi din ta- bela 1 se constat cA recoltarea mascu- lilor s-a facut in cursul lunii octom- brie, numarul de trintori recoltati zil- nic a fost intre 25100, procentul de: trintori care au ejaculat a oscilat intre\ Tabela 1 Trintori proveniti de 1a albinele oudtoare Procentut |reutatea me-|7antitateame-| Numarut Nv, | Data recottaris | Neindril | Numaiid de | ae ojacn- lie a trintori-|ite de sperma] mediu de | earn” Peta | an acer | Ee ‘ recta | sperma, 1 | 7 oct. 1982 25 uw “4 42 | 0,65 3.863 395 2 | 8 oct, 1982 50 26 cH ui | 0,73, | 3870 192 3 | 11 oct, 1982 100 47 47 143 | 0,60 | 3.987319 4 |/12 oct. 1982 100 48 48 45 | 0.60 | 4517 800 5 | 14 oct. 1982 50 23 46 146 0,56 | 3609434 6 | 15 oct. 1982 100 46 46 146 0553 | 4659326 7 | 18 oct. 1982 100 38 38 147 0,58 | 3876026 8 | 21 oct. 1982 80 40 50 140 065 | 3.854075 9 | 22 oct. 1982 80 53 66 140 0.62 | 3692849 1_| 26 oct. 1982 60 28 46 138 048 |_3.434964 Total general 745 362 i 1428 6,00 | 39.359 580 Media = = fu 142.8 0,60 __| 3.935958 Tabela 2 Trintori proveniti din matea tratat’ eu CO, wamira| entra |Procntd| Growatea | Cantitee |” amraa Nr. | Data recoltdrii \go “iin, de trintcri | de ejacu-| medie a spans. medita de ort trintorilov i) care aw Tare, | trintorilor, z spermat., recoltafi s sr recoltata, sjaculat % me pe nome ] } 1 | 14 oxt, 1982 | 100 46 46°] 184 0,68 4.538 200 | 38—66%/, media fiind de 47%/, greu- tatea trintorilor a fost intre 120— 170 mg, cu medie de 142,8 mg, canti- tatea de sperma recoltata a oscilat intre 0,25—1,00 mg, media fiind de 0,60 mm/individ, iar numarul de sperma- tozoizi pe mm*® a fost cuprins intre 700 000—7 000.000, media fiind de 3935 958. In tabela de sinteza 2 pentru trintorii proveniti de la o matci neimpere- cheatd, recoltarea masculilor s-a facut fn aceeasi zi (14 octombrie), numarul lor a fost de’ 100. Procentul de ejacu: lare a fost de 46%/, greutatea masculi- lor in médie de 184 mg, cantitatea de sperma medie de 0,68 mm’, iar numa- rul mediu de spermatozoizi de 4538 200 mm’, Numérul masculilor la grupa a I-a a fost de numai 100, restul au disparut pind la recoltarea lor. Analizind datele in detaliu din ta- belele 3, 4 gi 5 si histogramele 3a, 4a si 5a, corespunz&tor tabelei 1 de sin- tezd, constatim cA numérul de trintori (tabela 3) a cdror greutate a oscilat in- tre 140—150 mg si respectiv 150— 160 mg a fost cel mai ridicat (respectiv de 106 si 103 masculi) si mult mai mic la celelalte grupe. De asemenea, numarul cel mai mare de trintori care au ejaculat o cantitate constant de sperma de 0,50 mm? a fost de 167 masculi (tabela 4), restul gru- pelor, fie c& au dat o cantitate mai micd, fie o cantitate mai mare, ins nu- mérul de trintori a fost mult inferior. 7Tabela 3 wi. Greutatea peeroige trintorilor I eee areal wn, puns. greut 1 120~130 26 2 130-140 8 3 140 — 150 106 4 150— 160 103 5 160—170 47 Tabela 4 lNumarul de trintori corespunz. greut. Cantit, de sperma recoltaté 1 0,25 24 2 0,30 28 3 0,35 5 4 0,40 7 3 0.50 167 6 0.75 62, 7 1,00 66 8 1,50 1 Tabela 5 5 : Numarul de Nr. | Numarud de sper- © |trintoricorespunz. ort. | matozoizi pe mm? ‘nr, spermat. pe mms 1 | 1.000 000-2 000 000 24 2 | 2.000 000—3 000 000 34 3 | 3.000 000-4 000 000 35 4 | 4000 000—5 000 000 96 5, | 5.000 000-6 000 000 9 6° | 6 000 000—7 000 000 43 7_|_7.000 000—8 000 000 13, La numérul de spermatozoizi de 4— 5000 000 /:m® s-a constatat cel mai mare numar de trintori, respectiv 96 masculi, la restul grupelor fiind osci~ latii semnificative (tabela 5) ; de exem- plu, la 5—6 000 000/mm 79 masculi, la 6—T 000 000/mm3 — 43 masculi si la 78 000 000 spermatozozi pe mmé au fost diferente semnificative, numa- rul de spermatozoizi pe mm? fiind mult inferior faté de grupa 4. ° Tabela 6 Nr, Numarul de trintori art, |Grewtatea trintorilor |e a 160 170 4170 — 180 180 — 190 190200 200-210 210 ~220 220 —230 HouuaSa Tabela 7 Nr. | Cantit. de sperma |Numarul de trintori ort recoltatd corespunz. greut, 1 20,25 | L 2 0,30 2 3 0,50 18 4 0,15 3 5 109 12 Tabela 8 | \Nuidrid de érin- Nr. | Numadrul de sper- | tori corespunz, ont. | matozoisi pe mm nr. spermat. , | pe mnt 1 | 1000.000—2 000 000 2 2 | 2.000 000—3 000 000 4 3 | 3.000 000—4 000 000 3 4 | 4.000000—5 000 000 4 5 | 5000.000—6 000 000 15 6 | 6000 000-7 000 000 6 7_|__ 7.000 0008 000 000 2 In tabelele 6, 7, 8 si histogramele 6a, 7a si 8a corespunzaitor tabelei 1 de sin- tezi constatém ca .numarul cel mai mare de trintori, corespunz&tor greu- tajii de 170180 mg este de 19, iar cantitatea de sperma de 0,50 mg a fost recoltata de la 18 masculi, la restul de 13 gi respectiv 12 masculi, cantitatea de lichid spermatic a fost de 0,75 mm si 1,00 mm’. Numérul de spermatozoizi pe mm? a fost Intre 5—6 000 000 la 15 masculi,Tabela 9 Trintori proveniti de la: ve Grewtatea medie @ trintovilor Numarul mediw. de spermatozoizi Cantitatea de sperma recoltatd, de ejaculare ice ao albine (grapa I) | 47 | 142,8 | 0,60 3.935 958 46 0168 4.440 152 match _(grmna 11) intre 4—5 000 000 la 14 masculi, iar la restul au fost diferente semnificative. Comparind indicii obtinuti de la trintorii proveniti din oua de albine, cu indicii obtinuti de la trintorij pro- veniti din oud de matcd neimpere- cheat se constata diferente semnifica- tive (tabela 9) la toti indicii astfel : greutatea medie a trintorilor proveniti de Ja albine este de numai 142,8 fata a Q Ee iz 4 0 a i i e Consultaji gratuit literatura de specialitate aflati 1a dispozitia dv. in biblioteca Asociatici Crescitorilor de Albine din R. S..Rominia. Biblioteca dispune de un bogat si variat fond documentar apicol din — 9000 volume de literatura de specialitate in limbile romani, fran- cezi, englezi, german’, italian’, spaniols, rust, maghiar¥, bulgard s.a. ; 2000 volume cu colectiile anuale ale revistelor de apicultura din Romania (de la aparitic si pin id prezent) si din peste 30 de sari ale lumii ; — numeroase planse didactice ; — colecii de diapozitive pe teme apicole. Materialele sint Ja dispozitia dumneavoastra si pot fi consultate numai jn sala de lectur’ a bibliotecii deoarece nu se fac fmprumuturi pentru Biblioteca este deschisi in toate zilele lucratoare ale saptiminii intre orele 8 si 14,30 cu exceptia zilei de simbata cind biblioteca este inchis: Biblioteca apicoli functioneazi in noul siu sediu din cadcul Institu- tului de cercetare si productie pentru apicultur’, bd. Ficusului nr 42. Mijloace de transport : troleibuzele 81, 82 (stasia Acroport Bineasa). se rereveverererererererereresererereretererer eset Stet eret Ores es a mai roit datorit’ faptului ci era o seceti cumplita iar in faguri nu aveau nici 100 g miere. La wn control atent in aceastA familie s-au gasit 5 miatei din care 4 au fost indepartate. Hréinita cu sirop familia si-a revenit. Dacd ar fi existat miere in faguri sint convins c& roiul tertiar ar fi plecat iar familia respectiva ar fi rimas cu o populatie foarte redusa. Datorita faptului c& agricultura care se practic’ ne asigura culesuri la date fixe fara ca apicultura s& mai benefi- cieze de nectarul din miristi, haturi sau terenuri necultivate, a lésa fami- lifle sA roiased este o greseal care pro= duce pagube. Inmultirea dirijat de ca- tre apicultor formind familii noi pe 4—6 rame cu puiet cu m&tei tmpere- cheate este solutia cea mai bund iar selectia si inmultirea materialului bio- Jogic neroitor asigura o dezvoltare a populatiilor neroitoare valoroase care in final duc la rentabilizarea ~apicul~ turii. imceserereresereteres eres eraser orer es ois.INFLUENTA POLENIZARI] SATURATE CU AJUTORUL ALBINELOR ASUPRA PRODUCTIEI DE FLOAREA- SOARELUI; LA 1.A.S. BUZAU FERMA NR. 1 Ing. Cl. OCRAIN Secretarul Filialei A.C.A. jud. Buziu Ing. Gh. TIRCAVU Seful Fermei 1.A.S, Buzdu‘ Ferma nr. 1a AS. Buziu are terenul amplasat incepind din imediata apro- piere a ultimelor coline ale dealurilor Subcarpatilor meridional in zona de curbura Pupeestora, 10 10 km nord-est de municipiul Buziu spre Rimnicu-Sarat, intr-o zoni geografica denumita Cimpia piemontand: a Rimnicului. "feritoriul este plan, cu usoare ondulatii avind pante de pind Ia 4° spre sud- est, pe-un sol cerneziom mediu levigat. Climatul ¢% racteristic zonei este temperat continental cu nuante excesiv con- tinentale, cu veri cilduroase gi secetoase, iar iernile reci. Pe acest fond al climatului, se produc ecvent perturbatii in manifestarea sciderii relativ bruste ale femperaturii in perioada de vegetatie “a florii-soarelui si absenta precipitatiilor mai mult de 10—15 icator in acest sens ar omene influenteazd vegetatia flo uneori ca grindina (e Aceste fe de nectar in special. ie, alfernind cu plol torentiale si fost si anul 1984). oarelui in general si secretia “femperatura medie anual’ este cuprins’ intre 9—11°C; temperatura medie multjanuald (19651982) inregistrata ta Statia meteorologicl’ Buziu, a fost de 10,6°C, jar temperaturile medii iunare pe aceeagi perioad’ au fost in luna mai de 16,6°C, in iunie de 20,2°C, iar in iulie de 21,7°C. Suma muitianuala a ecipitatiilor pe perioadi 554,1 mm; suma precipitatiilor lunare pe aceeasi perioa nilor 1965—1982 a fost de Aa fost de 84,6 mm in Juna mai, 70,6 mm in luna iunie si de 70,5 mm in luna’iulie. Ciretlatia maselor de acr este predominanti de la nord-est spre sud-vest, intilnindu-se vinturi ce bat dinspre sud-yest, cu mase de aer uscat si cald. Cultura de floarea-soarelui are o pondere importanta in zona, iar in ca- drul Fermei nr. 1 se cultiva anual pe 15—209/, dm suprafatd, reprezentind 40% din suprafata totali de floarea- soarelui a I.A.S. Buzau, Productiile obtinute la semintele de floarea-soarelui au fost in general pune, astfel in ultimii patru ani media pe ferm’ a depasit 3000 kg/ha, iar in anul 1984 s-au obtinut 3 453 kg/ha. Aceste productii au fost obtinute prin aplicarea intregului complex de masuri agrotehnice, in care includem si pole- nizarea entomofilé cu ajutorul albine- lor. TEHNOLOGIA APLICATA . Planta premergitoare a fost griul in al doilea an; pe acelasi teren floarea- soarelui nu a mai fost in cultura in ultimii sase ani, rotatie ce se respectd cu strictefe. Lucrtirile solului au constat din exe- cutarea unei araturi de bazi la 25— 30 cm, iar inainte de sem&nat s-a efec- tuat lucrarea de discuit-nivelat, apoi erbicidarea cu Treflan incorporat in sol prin lucrarea de erbicidat-discuit- grapat, lucrari executate printr-o sin- gura trecere. Fertilizarea a constat din aplicarea de 70 kg/ha P,O5 sub aritura de baza. Azotul, in cantitate de 110 kg/ha sub- stanta activa, a fost aplicat 50%. odata cu pregitirea patului germinativ $i 500% fazial, odaté cu executarea celor doua prasile mecanice, masura de mare important in conditiile unui an ct: pre- cipitatii normale. Seménatul s-a efectut in’ primele doua decade ale lunii aprilie, asigurin- du-se o densitate de peste 50 000 plante recoltabile la hectar. Lucririle de. ingrijire au constat din dou prasile mecanice si o pragilé ma- V7nuald de corectie, pentru distrugerea unor buruieni rezistente la erbicidat. Recoltarea s-a facut mecanic cu com- bina C.12 echipata si reglatd in acest scop. INFLUENTA POLENIZARIL Dupd cum este cunoscut, floarea- soarelui este o planté alogami, ente- mofild ,obligatorie“, care nu fructificd de loc sau foarte slab, daci nu a avut loo polenizarea incrucisat& entomofi find absolut necesara, interventia in- sectelor polenizatoare. Avind in vedere acest deziderat, la ferma in care s-au efectuat experien- tele, polenizarea cu ajutorul albinelor a devenit o m&sura agrotehnic obligato- rie, la culturile de floarea-soarelui, re- zuliatele diferite intre sole fiind dato- rate in mare masura Incircdturii fami- liilor de albine pe hectar. Rezultatele experientelor din anul 1984 sint sintetizate in cele dowd ta- bele : in tabela 1 s-au comparat rezul- tatele obtinute in cadrul fermei nr. 1 a LAS. Buzdu la cei trei hibrizi (Fun- dulea 53, Fundulea 206 si Fundulea 82). Ca martor am considerat hibridul Fundulea 53, ce a fost cultivat la cca 5 km de ceilalti hibrizi experimentati, jar inc&reditura a fost de numai 1,1 fa milii la hectar (tabela 1). Asa dupa cum rezulté din tabela 1 sporurile de productie obtinute ca ur- mare a polenizarii cu ajutorul albine- lor, cu incdreatura de 4 familii la ha la hibridul Fundulea 208, a fost de 25,6%/, fat de hibridul Fundulea 53 (marto la care incdreatura a fost de 1,1 famil ha; la hibridul Fundulea 82 la care in- carcdtura a fost mai mare, de 5,5 fa~ milii la hectar, sporul de productie a fost de 28,79) fata de acelasi martor (Fundulea 53), Rezulta, deci, cé incdrcdtura de al- bine la hectar in experientele noastre a influentat substantial productia de seminte. In tabela 2 prezentim rezultatele comparative obtinute intre trei unitati (Ferma nr. 1 LAS. Buziu, C.A.P. Su- iti si C.A.P. Blajani) care fiind apro- piate, au conditii pedo-climatice asema- natoare. De aceasti data, ca lot martor am luat hibridul Fundulea 206 de la C.A.P. Suditi (190 ha) cu incdredtura cea mai mica la ha (de 0,3 familii) avind forma parcelei aproximativ p&trata, ceea ce a influentat negativ atit uniformitatea plenizarii lanului, cit si accesul poleni- zatorilor in interiorul lui (inclusiy a celor spontani) ; afirmatia o facem pe baza observatiilor noastre la lotul mar- tor, unde am constatat un procent mai ridicat de seminte seci, mai ales la in- florescentele plantelor din mijlocul Ja- nului (tabela 2). Analizind tabela 2 rezulté cA sporu- rile productiei de seminte la floarea- soarelui sint influentate puternic de densitatea familiilor de albine la hec- tar, cu 86,6—890/ atunci cind sint 5— 5,5 familii fati de“0,3 familii la lotul martor. Numarul mare al familiilor de albing/ha din experientele noastre, se datoreste faptului cd LAS. Buzau de peste zece ani cultiva lucerna de sa- minta, sole la care pe baza contractelor incheiate prin A.C.A., conform Ordint lui 159/1974 al Ministerului Agricultu- rii si Industriei Alimentare, se depla- Tabela 1 Influenfa polenizarii cu ajutorul albinetor asupra productiei de seminte la floarea-soarelui, ta hibrizii cu in ferma nr. 1 Buziu in anul 198 Ne | Hibridul cultivat % i | Fandulea (MT) 53 Mt. 100 2. | Fandutea 206 710 1256 3_| Fundulea 82 795 128,7 18Influenta polenizarii cu ajutorul al la floarea-soarelui, de citre Ferma nr. 1 1. Tabela 2 Jor, asupra productiei de seminte .S, Buzdu si alte dowd unitati limitrofe | Si WF, fam | Prod, BS ae conan | eee aaa | Sa | sota | attine | obfinua | Diferonte| — % ct [ete alte ae | | 1| CAP sadifi 190 I 03 1910 Mt 100, 2 a = 60 It 4,0 3 110 1260 162,3 3] Ferma 1 IAS Fundulea 53 35, 1 yey 2770 860 145,0 4 ” » Fundulea 206 35 It 4,0 3480, 1570 182,2 5 Fundulea §2 58 it 3,5 3565 | 1655 | 186,6 6} Fundulea 59 50 i 5.0 3610 1700 189.0 seazd anual 500—600 familii. Parcelele nut Fundulea 59 (C.A.P. Blajani) dato- de floarea-soarelui fiind amplasate in apropierea celor de lucernd, apicultorii ramin pe loc pentru ambele culesuri. Diferentele rnari de productie pre- zentate in tabsla 2 se datorese in pri- mul-rind polenizarii entomofile, a hi- prizilor diferiti, precum si a tehnolo- giilor diferite aplicate. Din experientele si observatiile noas- tre efectuate la Ferma nr. 1 a LAS. Buzau si la unitatile limitrofe, privind polenizarea culturilor de floarea-soare- lui, cu ajutorul albinelor, rezulta 1) incdrodtura de 5—5,5 familli la hectar la culturile de floarea-soarelui a influentat productia de seminte deo- sebit de puternic, fata de 0,3—1,1 fa~ milii/ha (25,6—-89,00, tabelele 1 si 2); 2) experientele fAcute la Ferma ur. 1 a LAS, Buzati unde s-a aplicat aceeasi telmologie, pe trei hibrizi, au aratat cA sporul de productie la semintele de floarea-soarelui a fost de 25,6—28,7%/, la solele cu 4—5,5 familii de albine la hectar, fata de sola cu 1,1 familii la hectar (tabela 1) ; 3) influenta deosebit de favorabilé asupra productiei de seminte la floa- rea-soarelui, comparativ la cele trei u- nitati apropiate (tabela 2) se datoreste in primul rind polenizérii cu ajutorul albinelor, in al doilea rind tehnologiei diferite aplicate la aceasta cultura (Fundulea 206 la C.A.P. Suditi si LA.S. BuzAu), precum si a capacitatii de pro- ductie diferite a hibrizilor la aceeasi ineairedturd cu albine la hectar (Fun- dulea 206, 82, 59); 4) cele mai bune rezultate le-a obti- rit polenizarii si tehnologiei aplicate,. urmat de hibridul Fundulea 92 (LAS. Buzau) si hibridul Fundulea 206 (LA.S. Buzau), care a realizat o productie mai mare cu aceeasi incircatura de familii la hectar (4), faté de acelasi hibrid (Fundulea 206) de la C.A.P. Suditi, ca urmare a diferentei de tehnologie ; 5) cultivarea mai multor hibrizi (2— 3) cu perioade de inflorit diferite, duce la 0 mai buna polenizare, deci la spo- rirea productiei, esalonarea recoltarii, iar pentru apiculturé o marire a pe- rioadei de cules ; 6) prin cultivarea florii-soarelui, pe sole cu suprafete de pind la 100 ha am- plasindu-se stupii in jurul acestora, se poate asigura o polenizare uniforma ; 7) daca situatia rotatiei culturilor, ne obligd si ins&mintém pe parcele mari, acesiea este bine sé aiba forme drept- unghiulare, iar stupii sa fie amplasati pe ambele parti ale lungimii lanului ; 8) incaredtura de 4—5,5 familii la hectar, reprezinté un caz particular la Ferma nr. 1 a LAS. Buzdu, datorita : a) amplasarii culturilor de floarea- soarelui in apropierea semincerilor de lucerna ; b) esalonarii infloritului la floarea- soarelui prin cultivarea mai multor hi- b a in epoci diferite. Aceste considerente, corelate si cu contractele de polenizare incheiate cu apicultorii prin A.C.A,, determina o cointeresare si deci o atragere a acestora in actiunea comuna de polenizare si realizare a unor culesuri de intretinere si produc- tie de nectar. 19PREPARAREA HIDROMELULUI metoda casnicad D. STOTA - Hidromelul din miere de albine este cunoscut, dupa cum ne confirma docu- mentele, din cele mai vechi timpuri, iar in tara noastra ‘documentele scrise araté anul 1413, cind negustorit br veni plateau impozit asupra comer: lizarii hidromelului. O dati cu dezvoltarea viticulturii si agriculturii, comercializarea si consu- mul.de hidromel a cunoscut in mod fi- rese 0 stagnare. Voi descrie o metoda practic si la indemina apicultorilor, de a-si prepara singuri, pentru necesitatile familiei, a ceast{ bauturé minunata, bogatd in subsiante nutritive si vitamine, care da numai sAnatate si buna dispozitie. In compozitia hidromelului intré miere de albine, apa potabila fiart& si fermentul respectiv din fructe de visin, coacaz rosu ori coacdz negru, deci dupa com- pozitia lui il putem numi si hidromel tonic (tabela 1 si 2). Din datele prezentate in tabele re- zulté limpede compozitia si valozrea hidromelului, care poate fi folosit cu Tabela 1 Continutul fructelor proaspete | ded | Vitamina © 7 Fructele Pahtr) malic | miligrame oe 4, Visine 7,50 | 1,10 | 14,50 Coactz rogn 4/50 | 1,70 | 36,00 Coactz negra 4.50 | 1,00 | 200,00 Tabela 2 Analiza de laborator a hidromelalui tonic Aciditate — acid malic 0,72 ta % Concentratie alcool 1a 20°C 11,20 mg % Zahir ‘total 57,20 mg/i Fier total 61,00 mg/l 20. succes in cazuri de anemie si pentru reconfortarea organismului uman, Astfel, spre sfirsitul lunii iunie si in- ceputul lunii iulie, fructele de visin, coacaz rogu si coacdz negru sint coapte si se pot folosi la prepararea hidrome- lului. Se culeg fructele bine coapte, se zdrobesc, iar la coacdz rosu si coacdz negru se pot inlitura ciorchinii. Se fierbe apa in functie de cantitatea pe care dorim s& 0 facem, Apa se miceste pind la 45° dupa care se adauga mierea de albine, calculind la fiecare litru de apa cite 300 g miere. Amestecul se o- mogenizeazai bine cu o lingura de lenin. Fruetele zdrobite, pulpa, simburi si zeama se pun in damigeana gi la fie~ care kilogram se adauga cite 3 1 de apa caldufé indulcita, omogenizind to- tul foarte bine. : Trebuie avut grijA ca damigeana sh nu fie plin& decit 800/, pentru a putea avea loc procesul de fermentatie, D: migeana se inchide cu un dop de plu prin care se trece un furtun de cau- ciuc. Capatul din afard se introduce intr-un vas cu api. Lecul de fermentare este bine s4 fie © camera curata, ori la nevoie, chiar bucatdria, unde temperatura este mai constanta, de circa 20°C. Fermentatia & inchisd, este posibil si se obtina rezultate bune. Fermentatia incepe in urmiatoarele 2 vile si dureazi 2 luni, timp in care nu trebuie deranjata, dupi care hidro- melul se trage de pe drojdie, avind ca- litatile ardtate mai sus. Dupa 1 an se imbogateste in alccol, cind este demisge, iar dupa 2 ani de- vine sec. Are toate calitatile, se pis- treazd bine imbunat&tindu-si calititile, pe masurd ce trece timpul. Cu astfel de hidromel preparat m-am prezentat la Congresul al XX-lea al APIMONDIA din Bucuresti in 1965, unde am obtinut premiul IIT medalia de bronz si diploma, iar Ja Congresul al XXVIl-lea al APIMONDIA de la Mos- cova din 1971, am primit ‘premiul IT medalia de argint si diploma.