= ca be he < r * , a. fz Xe, bt : ai 7 - <> Apicultura a ALL, Romaniarat ae es in Romania ura Revist lunar& de schimb de experienta gi Indrumare metodotogicl’ apicoli editati de Asociat¢ia CrescStorilor de Albine din Republica Baw X #* nr. 10 % octombrie 1985 19 a 23 Socialist Romania CUPRINS } C. NEACSU: Confinutul interdisciplinar al ~“apiterapiel I. V. CIRNU: Importanta economico-apicol& a c&tinelor 5 ‘" ) I. KRAFFT: Despre faguri } IDEI VALOROASE LA INDEMINA TUTUROR V. SANDOVICI: ArzStor de gaze pentru } _ flambarea stupilor } P. AGACHE, M. MARIN, Emilia BURSUC: Cercetari ‘privind componenta florei bacte- riene si micotice a intestinului mijlociu al albinei adulte } P. MOKOS$: Un nou parazit al albinet M. ATANASIU ; Intimplare adevaratd ) RELATARI DE LA APICULTORI V. DELEANU: Despre veninul de albine si | laptigorul de matcé } DIN ISTORICUL APICULTURI } C. ANTONESCU: Din practica ,cerarilor* dimboviteni I. RECEANU: Far& greseli spre o noua cali- tate a muncil (I) DIVERSE V. ARSU: Frumusefea unei® indeletniciri | DIN ACTIVITATEA APIMONDIA Al XXX-lea Congres international jubiliar de apiculturé } CALENDARUL APICULTORULUI } APIMERIDIAN : 0, MILEA: Nou si traditie pe meleagurile vechiului Babilon i DE PESTE HOTARE Alessandra ARZONE: Cercetiiri asupra ac- i witare {mpotriva } DOCUMENTAR APICOL STIATI CA... Coperta I-a: Toamna este sezonul in care incepe repararea si recondifionarea utilajelor apicole (foto: ing, E, TARTA) ora Ua Cc Oua Coco MILs Ma re Aco Thos DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA Ree Ce Meal are ye Ee Ur acer ecg hs ees LUr ZN Cre VASILE CANTEA | SUM oat kee COO eNa tT’ JON GRAMA Te on ry Fra) een acy a ALES CC Bog , ee COR nS Kofoh ci Moy Nea trols 1 es MNS oooe Cas era] Se Ing. CIOLCA ION, dr, ing. CIRNU OOM ICAN Coe po oe LIPO eC Nut Se Se Col faa) a SU AU eo OL PCL Umea TU ree rr eel ou ac eae PTW a fol certo ee SIL o rae onset ella Se sae oe ey ROMPRESFILATELIA — Sec- xport — presdCONTINUTUL INTERDISCIPLINAR AL APITERAPIEI Dr. C. NEACSU 1, CONCEPTUL : omul ca sistem in- tegral si relafiile sale endo si exocor- porale. Viafa sau procesul vital se desta- soara intr-o continua relatie dialectica cu. mediul inconjurator. Interdepen- denta organism-mediu constituie para- metrul specific ce caracterizeazi dina- mica intregii desfasurari a vietii. Categoriile de relatii ce au loc in parcurgerea timpului biologic cuprind —-in raport cu organismele vii — ‘pe cele exocorporale (organism-mediu extern) si endocorporale (organism mediu intern). In evolutia ascendent perfectibila a sistemelor biologice, procesele de adaptare au constituit elementul ca- racteristic privind asigurarea homeo- staziei. 5 Sistemele biologice mai putin evo- luate (inferioare) cuprinse in regnuri, specii, ordine ete. se insereaz in gru- pul sistemelor integrate si/sau inte- grale, Organismul uman este unicul repre- zentant al sistemelor integrale *, deti- nind calitatea specific’ acestei catego- rii de sisteme si anume de a crea pplus informatia‘. Relatiile exocorporale realizate de organismul uman si privite prin prisma integralitatii includ laturi calitative di- ferenfiate in raport cu o suma de cate- gorii de parametri. Una din aceste ca- tegorii o constituie relatia intersiste- mic& definité ca biocenoz& (sisteme ecologice). Dintre relatiile cele mai vechi si im- plicit mai eficace pentru viata omului au fost cele stabilite cu familia insec- telor albine, a cdror comportare si mod de viati constituie un model apropiat de: cel al omului, implicit prin ,nuan- ta social& (sau de grup organizat per- manent). Neacsu, Informatia biologic’, Ed. 982. ’ Endl. Produsele stupului, ca produse ale naturii, au constituit’ prin efectele lor biologice (calitative sau_cantitative) produise asimilate de om. Valoarea lor nutritiva, unele efecte de confort bio- logic, dar mai ales eficienfa lor tera- peutica au constituit parametrii care au sustinut interesele deosebite ale omului pentru ele. Prin multitudinea influentelor pozi- tive asupra organismului, _produsele melifere ,acopera“ o gamA fntinsA de procese biologice si biomedicale. 2. EFECTELE FARMACOLOGICE POLIMORFE ALE PRODUSELOR APICOLE Prin intregul proces de ,producere“, mierea si toate celelalte produse re- prezinta rezultatele unei activitati bio~ logice a albinelor, activitate'ce se des- fisoara intr-un cadru de adevarata ystrategie si tacticé de relatii de tip social“. Prin modul lor de comportament in viata lor biologica, albinele realizeaz& un adevarat sistem integrat, asigurind si o reald integrare intre regnul ve- getal si animal, si in special cu omul. Integralitatea, ca expresie a unui anumit tip de corelafii a actiunilor si a atitudinilor in timp, cuprinde etape specifice si extrem de interesante. De retinut, dupa parerea noastra ,cicliza- rea sau ritmicitatea acestor procese incepind cu faptul c& fiecare sezon astronomic vine cu un ,caracter* flo- ral specific, apoi ritmurile cicardiene ale activitatii enzimatice incriminate in complexul proces de formare a mie- tii sau a unor derivati ai si in stup. Este vorba de ,,producerea* acestor en— zime in organismul albinei cit si de mecanismele de prelucrare a nectaru- lui, polenului etc. de cdtre albine-pen- tru intregul proces de formare a mie- rii. In acest sens s-a remarcat c4 pto- dusele melifere ca expresie ,prelucra- ti“ a naturii vegetale produc modifi- 1c&ri pozitive (uneori si negative — in raport de doz) asupra unor metabo- lisme din organismul uman. De aci tendinta spre cercetarea acestor core- lati care astizi a devenit o forma de preocupare organizat{. Polimorfismul actiunilor biologice a unor produse melifere a fost cunoscut in decursul timpului in mod empiric, crescatorii de albine avind un anumit ,compor- tament* biologic. Este cunoscut ast&zi tabloul specific al imbolnavirilor sau al rezistentelor 1a boli ale apicultorilor. Consumul de produse apicole (mie- rea, propolisul, polenul, laptisorul de mate& etc.) in mod sustinut ca si in- tepturile (aleatoriu sau organizat) cu veninul de albin’ au facut ca astazi — cind, problema apiterapiei a devenit un domeniu de preocupare medicala si in fara noastra care are o striveche traditie apicolé — studiul acestor efec- te biomedicale sa fie sustinut si consi- derat ca o problema de ferma necesi- tate. Cunoasterea. principiilor active bio- logice, izolarea si obtinerea lor, apli- @érea lor in scop farmacologic pe linga ajutarea organismului chiar si in dife- ritele etape ale unor boli, constituie astizi preocupri devenite traditionale si inserate in activitatea de cercetare biomedicala. Studiul izolarii principiilor biochi- mice, a purificarii lor, pentru obtine- rea unor efecte mai puternice, studiul activitatii specifice farmacologice (ac- fiuni generale sau localizate pe unele afectiur!) au intrat in preocuparea constant a unor unitati de lucru (in- stitute), cp&tind prin aceasta un con- tinut interdisciplinar De la tehnologiile moderne privind obfinerea si recoltarea produselor ceea ce implicd uncle dot&ri industriale, intre altele de chimie alimentara, bio- fizicd etc. si pind la izolarea unor prin- cipii active, aceasta impunind cu ne- cesitate contribufia unor discipline pri vind profilele de chimie organica, chi- mie analitic’, biochimie, biofizic’, bio- "9 ¢ logie, farmacologie, toate preocupirile + atesti multidisciplinarea domeniului. ea — dupa criteriile de cerce- tifich — a actiunilor ,biolo- gice“ (metabolice si farmacologice) a diferitelor produse purificate implica © interdisciplinaritate asiguraté de o pluridisciplinaritate tehnolog' 3. MECANISMELE NEUROENDO- CRINOMETABOLICE ANTRENATE IN APITERAPIE Prin nivelul la care pot ,actiona di- feritele produse apiterapice se eviden- tiazi implicit caracterul interdiscipli- nar al apiterapiei. Astfel, efectul favorabil al veninu- Jui de albine asupra circulatiei_san- guine la om este cunoscut din timpu- rile stravechi. Aceste efecte au fost. relatate de la gangioplegie pind la efecte asupra creierului. Din punct de vedere clinic actiunea veninului de al- bine se manifest sub diferite forme de la cea pozitiva farmacologic — uti- 1a in terapie — pina la cea toxic& cu diferite tulburari. Studiul actiunii toxice asupra siste- mului cardiovascular a veninului de albine a fost inceput aproximativ de acum 45 de ani si continuat pina as- tazi, Experimental, acest studiu a fost sistematic efectuat prima dati de N.M. Artemov si colab. 1951, observin- dtcse cA dilufii mari (1/5 0001/50 000) determin’ reducerea’ contractiilor pe inima de broascé, crescind tonusul ventricular si aparind aritmia si blo- cul de ramur. Este interesant ci ve- ninul anihileazA uncle efecte asupra inimii ale nervului pneumogastric si imine insensibil la acetilcolina. Pe inima izolat& de pisicd si perfuzata s-a observat cA dilutia 1/5000 determina un strop ireversibil, efectul inhibitor fiind insotit de actiunea negativ cro- motropic $i miotropicd. Dilutiile mari (1/100 000) au un efect inhibant slab asupra inimii cu redu- cerea numai a amplitudinii contractiei si cu disritmie, S-a observat 0 bradi- cardie sinusala imediat dupa injectare,asociaté uneori cu extrasistole. Dozele mari determina tulburari mai serioase cu revenire dupa 60 minute a traseelor EKG Inocularile repetate determina un bloc atrioventricular, repetarea do- zelor subletale facind ca blocul sa fie asociat si cu modificarea traseului QRS si cu cresterea undei T. Daca’ veninul este administrat in- tern, activitatea inimii este puternic disturbaté. .Administrarea intradermi- c& a veninului produce modificari mult mai reduse, introducerea in circuitul sanguin a dozei toxice determinind reactii reflexe neuronale. Dozcle letale de venin de albine par nu numai a dis- turba nervii centrali si intracardiaci, dar si a afecta direct sistemul cardio- vascular si implicit centrii de automa- tism ai acestuia. Un efect important cardiotoxic al veninului const4 in perturbarea flu- xului coronarian care poate fi apre- ciat prin reducerea volumului lichi- dului de perturbare in inima izolata. Se pare cA efectul este in relatie cu continutul in melitina al veninului, substan{a care este capabila si con- tracte muschii netezi. De asemenea, trebuie retinutd si relatia cu con{inu- tul in histamina al veninului. La introducerea veninului cu ajuto- rul jonoforezei prin ultrasonare asupra tesuturilor s-a aratat c4 se produce ! cresterea numarului de mastocite ac- tive, cu cresterea granulelor — deci a substan{ei_mucopolizaharidice — hi- peremie cu hiperhidratare si cu inhi- bitia colinesterazei. Stimularea’ metabolismului_ mucopo- lizaharidelor are efect stimulativ prin intermediul axului hipofizo-suprarenal (demonstrat prin reducerea acidului ascorbic din gland) cu eozinopenie, o activitate enzimaticd puternicd si o marcat& reactie osteoblastici. Permea- bilitatea capilarelor are un caracter lo- cal, mastocitele descdrcind histamina, serotonina si catecolaminele ce det: mini modificdri ale _ permeabilitat Prezenta hialuronidazei din venin pare a interveni la reactiile locale. Introducerea ionoforetic’ a veninu- lui in aria dureroasé determina deta- sarea curbei patologice in zona vege- tativa. Efectul favorabil al veninului de albine este cunoscut si in relatie cu afectiunile reumatice si maladiile hi- percronice (experimental sau uman) in legatura cu bolile vasculare obliteran- te si degenerative, prima observatie clinica privind efectul veninului fiind raportata in 1960. Efectele curative ale acestui produs au fost semnalate in numeroase lucrari la congresele si sim- pozioanele internationale ale Apimon- diei. De asemenea, potentarea efectului terapeutic al antibioticelor de catre propolis, pe ling’ actiunea proprie an- tibacteriana si cicatrizant& atest par- ticiparea acestui valoros produs apicol Ja mecanismele imunitare ale organis- mului (titrul imunitar a fost gasit cres- cut la animalele care au primit si pro- polis fat& de martor). Este indeobste cunoscuta activitatea biologic’ a laptisorului de mated prin proprietatile anabolice la indivizii slabi, determinind la cei bitrini o crestere in greutate pe ling& reducerea dureri- lor in convalescentele chirurgicale. Efectul de reglare a capacitatii imu- nitare in autoimunitate este o alti la- turd de bioactivitate pozitiva a lapti- sorului. Polenul este un alt produs bioactiv, cules cu atita truda de albine, care a fost atestat ca avind certe efecte po- zitive in unele afectiuni ginecologice sau neuroendocrine. Multe din efectele acestor produse apicole au putut fi ex- plicate mai bine dupa aparitia lucré- rilor de cercetare cu continut biochimic analitic si biomedical, cunoscindu-se factorii activi componenfi de Ja mine- rale pind la moleculele complexe or- ganice glicoproteice, lipoproteice ete. Astazi, diferite discipline medicale beneficiaz& in modelele lor terapeutice de efectele pozitive ale diferitelor pro- duse apiterapice. Asa, de exemplu, dermatologia, ORL-ul, — oftalmologia, gastroenterologia, neuroendocrinologia 3si altele pot insera cu eficienta evi- denj4 unele din produsele apiterapice deja existente in arsenalul terapeutic. In plus, experienfa clinicA cdpatata in aceste domenii in ultimul timp ofer& eficiente imbunititiri ale diferitelor formule ,farmacologice“, in care sint incluse produsele apiterapice. Apiterapia moderné constituie 0 ga- rantie a efectului pozitiv al produse- lor naturale pe care le define apicul- tura in lupta pentru asigurarea sin’ tatii omului. GLOSAR DE TERMENI DE SPECIALITATE ritmuri cicardiene = ritmuri biologice care- au o durata de 24 ore ganglioplegice — substante care actioneazd asupra ganglionilor nervosi si le reduc activitatea actiune cromotropici =o activitate in raport de timp bradicardie = ritmul sczut sub valoarea normala a batailor inimii traseu EKG = curba curentilor ce apar fn timpul contractici inimii prin mdsurarea cu un aparat adecvat — Flectrocardiograf extrasistole — batdi suplimentare ale inimii faté de cele normale (sistole si diastole) traseu QRS = sector din traseul EKG ce include o parte a activitatit inimii indusi unda T = 0 componenta electricd din tra- seul EKG ce aratd si starea de irigare cu singe a inimii mastocite active = celule existente in jesut ‘si care au o activitate biologici impor- tanta Substan{& mucopolizaharidica = componentele fesutului viu hiperemie = 0 stare a organismului in care o parte din fesut (sau piele) reprezinta © vascularizatie acentuata colinesterazA = enzimA care degradeazi in mod fiziologic una din substantele active ale sistemului neurovegetativ si anume acetilcolina eozinopenie — starea in care: numarul de celule (casinofilele) din singe sint sed- zute sub normal ; reactii osteoblastice = reactii In care celu- lele specifice din oase (osteoblastele) intra in activitate proprietiti anabolice = factori care deter- min& reactiile metabolice ale organisme- lor catre sintezd (anabolism) si nu cdtre consum (catabolism) histamina = substantA bioactivi (conside- rata hormonul care se gaseste in tesuturi) si care activeaz& sistemul nervos central serotonina = un alt derivat bioactiv cu rol hormonal la nivelul singelul si fesutului catecolamine = grup de hormoni secretaji de glande medulare si care au activitate biologica important In organism titra imunitar = reprezinté capacitatea (cuantificaté) imunitaré a organismului exprimata prin cantitatea de gamaglobu- line existente si masurate. reprezintaIMPORTANTA ECONOMICO-APICOLA A CATINELOR Dr. ing. I. V. CIRNU Sub denumirea popularé de ciitind se intilnesc in flora farii noastre dife- rite specii de plante, faré a fi in ge- neral inrudite din punct de vedere bo- tani¢. Diritre speciile cu valoare nec- taro-polenifera mai insemnata si cu 0 raspindire mai larga pe teritoriu avem: citina alba, citina de garduri, citina rosie si intr-o ma&sur& redusi, ciitina mic. F Trebuie s& mentionim de’ la inceput, cA desi c&tinele sint mai putin cunos- cute si apreciate de apicultori, totusi acestea se caracterizeazA printr-o lunga perioada de inflorire; rusticitate si in acelasi timp prin abundenta florala. 1. Citina albi, citina de riu (Hippophae ramnoides L.) este un ar- bust spinos, ramificat, din familia Eleagnaceae, inrudit cu salcia mirosi- toare’(fig. 1). Creste spontan ajungind in mod obignuit la 2—3 m inaltime, iar pe aiuviuni si prundisuri fertile poate depasi 5 m. Fig. 1 Arealul natural optim al c&tinei albe se intilneste in zona subcarpatica, pe Valea Prahovei si a afluentilor sai, Valea Buzdului, Valea Rimnicului Si- rat, etc. Creste frecvent de asemenea in Cimpia Dunarii si pe malul mari. Caracterizare apicola. Catina alba infloreste abundent in cursul Iunilor aprilie-iunie, in functie de altitudine si evolufia vremii, furnizind pe o lungé perioada de timp culesuri insemnate de nectar si polen, pentru intretinerea gi dezvoltarea familiilor de albine. Florile mici, galben-verzui, deosebit de atractive pentru albine sint vizitate intens in tot cursul zilei. In conditii fa- vorabile de cules se poate realiza la stupul de control sporuri de 6—8 kg/ zilnic. Din investigatiile efectuate de diferiti cercetatori, productia de miere a fost evaluaté Ja 30—50 kg/hectar. Importantii economici. Pe ling& aportul nectaro-polenifer geosebit de insemnat, acest arbust prezintA nume- roase alte proprietati valoroase. Astfel, plantatiile de c&tina alb& au proprieta- tea de a fixa dunele si terenurile su- puse alunecirii ameliorind in acelasi timp structura si compozitia solului. Totodat& fructele la maturitate au © larga utilizare in farmacie si medi- cina, datoritA continutului bogat in vi- tamine, precum Bj, Bs, C, PP, si al- tele. De asemenea, ceaiul din fructe preparat sub form de infuzie este antidiareic si constituie un tonifiant pentru organism. Pe ling aceste multiple si impor- tante avantaje economice pe care le asigura catina alba, trebuie si men- tionam si pe acela ca plant ornamen- tal, atit prin lujerii si frunzele sale argintii, cit si prin buchetele de fruc- te galbene-portocalii care persist’ pe ramuri pind la c&derea brumelor tir- zii. Ca urmare se recomanda a’ fi plan- tat cu preferinf pe terenurile abrup- te, degradate, deoarece se inmulteste cu usurin{a prin simint&, butasi si dra- joni. . : 2. Catina de garduri, licind, rachi- soara, zaharic’ (Lycium halimifolium Milly este un arbust spinos din fami- 5lia Solanaceae. Originaré din sudul Europei se cultivi in prezent in toata tara pentru garduri vii si decor (fig. 2). Vegeteazd bine pe solurile cele mai _ sirace si uscate, ajungind in indlfime Fig. 2 pind la 3 m, Este foarte rezistent la ger si gaze, ceea ce, fi conferi o mare raspindire in fara, devenit fn unele locuri spontaneu. Plantatii mari de li- 4% se gisesc mai ales in Dobrogea si Cimpia Dunarii. Caracterizare apicolii, C&tina de gar- duri infloreste din iunie pina in’ sep- tembrie—octombrie. Florile in fasci- cole cite 1—4 la subtioara frunzelor, de culoare violeti-purpurie de dife- rite nuante sau liliachii sint intens vi- zitate de albine in tot cursul zilei pen- tru polen si nectarul concentrat (40— 420/) zah&r), Productia de miere a fost evaluat& la 25—50 kg/ha. Importanfti economictt. Acest arbust poate fi folosit cu succes pentru gard viu in jurul vetrei de stupina, asigu- rind pe o lungi perioada de timp un cules de intretinere si dezvoltare pen- tru familiile de albine. In acelasi timp, plantafiile de c&tind constituie un decor deosebit, prin flo- 6 rile multicolore de lunga durata si co- loratia vie a frunzclor la maturitate. C&tina de garduri se inmultes usurinté prin s&minfa si drajoni (se- pararea drajonilor in toamna). 3. Catina rosie (Tamarix ramosissima Ldb) este un arbust de 2—3 m ina time si face parte din familia Tamari- caceae. Creste spontan in z&voaiele din sudul si sud-estul tarii, pe nisipuri si pietrisuri. Suporta bine terenurile si- raturoase, extinzindu-se masiv in st pa sdrata cuprinsa intre riurile Rimni Buziu si Siret. Vegeteaz de asemenea bine pe dunele din DeltA si Dobrogea (fig. 3). Caracterizare apicolii. C&tina rosie infloreste in lunile iunie-august, cu flori mici, roze sau albe, mirositoare, atractive pentru albine. C&tina rosie furnizeazA nectar si po- len pentru intrefinerea si dezvoltarea familiilor de albine. Productia de mie— re a fost evaluat’ la 20—25 kg/ha. Important. economicti. DatoritA cres~ terii sale rapide si facultatii de a se but&si usor, c&tina rosie a fost intro- Fig. 3 dus& in perdele forestiere de protectie a c&ilor ferate si a cimpului, De ase- menea, serveste la fixarea dunelor si la corectia torentilor ete.Pe linga aceste valoroase utilizdri in silvicultura, c&tina rosie furnizeazd pentru medicina. Totodati se cultiva ca plantA ornamental prin parcuri si spatii verzi. 4. Citina mick (Myricaria germani- ca Desv.), este un arbust de 1—2,5 m inaltime | din familia _Tamaricaceaé Creste spontan pe prundigurile si alu- viunile riurilor din regiunea montan&, Fig. 4 astfcl incit nu_prezintd pentru apicultura. Se cultiva adesea ca plant’ orna- mentali, avind flori mici de culoare roze-pal: De asemenea, se foloseste in anumite lucrari forestiere (fixarea ma- lurilor si corectia torentilor) in regi- unea colinara si montana (fig. 4). Se inmulteste prin séminta si butasi. importanta BIBLIOGRAFIE: 1. Cirnu, I: Flora meliferd. Bucuresti, 1980. 3 2, Dumitriu’ Tétaranu, I. si col.: Arbori si arbusti forestieri sf ornamentali cultivati in BPR. Editura Agro-silvicé, Bucuresti 1960. Edit. Ceres, DESPRE FAGURI 1. KRAFFT : : ; $ Odata cu aparitia fagurilor mobili, apicultura a intrat intr-o noua era. Au : fost eliminate practic toate inconveni- s entele legate de albin&ritul rudimen- ; tar, stuparul avind la dispozitie o gama $ larga de metode eficiente specifice sis. § temului de stupi folosit sau in confe $ mitate cu scopul urmarit. Putind mar $ sau micgora dupa nevoi yolumul stu- § pilor, de a face roi artificiali la mo- j mentul oportun, de a creste matci din } familii cu calitati exceptionale, precum 3 si de a pastra aceste miitei zile si chiar {uni dupa eforturi deosebite, a ficut ca $ productia apicolé s& creased an de an $ jar apicultura si devina o preocupare plcuta si rentabila. Daca productia de miere a crescut ajungind la 30—40 kg/familia corect intvetinuté, productia de ceara a stag- nat sau i mai grav are tendinja de a regresa. In acest caz multi stupari din producatori devin consumatori de cea- ré, Cum numarul familiilor de albine creste an de an, iar aceast& crestere se datoreste in proportie de'50—600/, stu- parilor incep&tori consumatori de cea- ra, calculind si ceara folosité fn in- dustrie, cearé» nerecuperabild pentru apiculturd, situatia ceri devine 0 ade- varati problema. In aceasta situatie grav dupA parerea mea, noua stupa- rilor ne revine obligatia, indiferent de numirul de stupi pe care fi avem, si valorificam la maximum fnsusirea’ fa~ miliilor de albine de a produce ceara INTRODUCEREA FAGURILOR ARTIFICIALI IN STUPT Orice familie de albine normala, care are puiet de toate virstele, hrand su- ficienta, produce cear& si cladeste fa- guri. Momentul aparitiei producerii ce- Tii si deci a cladirii fagurilor este strins legat de urmitoarele conditii : — familie puternic& cu multe albine tinere cu glandele ceriere dezvoltate; - : | i 7— hrani suficienta ; — cules de nectar si polen ; — temperatura si nu scad& noap- tea sub 10—12° C iar ziua sub 18— 25h — existenta spatiilor libere in cui~ burile familiilor de albine. Aceste conditii sint intrunite in fara noastra o dat& cu inflorirea pomilor iructiferi. Momentul inceperii producerii ceri de cAtre familia de albine poate fi usor observat de apicultor, dup& ,al- birea“ celulelor in partea’ superioard a-fagurilor si dup inceputurile de fa- gurasi in spatiile libere (hranitoare, diafragme etc). In aceast& perioada, in functie de puterea familiei, introduc 1—2 faguri artificiali intre ultimul fa- gure cu puiet si fagurele de acope- rire. Acest fagure este introdus cu partea pe care se gisesc sirmele spre cuib, In aceasta situafie, chiar in ca- zul in care una din sirme nu este aco- peritA cu ceard, fagurele este frumos clidit si nu se onduleaza. Cei mai frumogi faguri sint claditi ins in perioada culesurilor de inten- sitate mare — salcim, tei, zmeura si floarea-soarelui. La aceste culesuri cor- purile de multietajat sint adaugate de mine cu 4—6 faguri claditi iar restul faguri artificiali, Dacd culesul este bun sau foarte bun si timpul fa- vorabil, nu se observa diferente intre productia de miere la corpurile adaugate numai cu faguri claditi fata de corpurile in care au fost interca- am f&cut experinja ad&ugind intre cor- purile 1—2 ale stupilor multietajati corpul 3 numai cu faguri necladiti. Atit la culesul de la salcim cit si la floarea-soarelui acesti faguri au fost frumos claditi si umpluti cu miere. In astfel de situatii am facut urmatoarea observatie : familiile bune produciitoa- re de ceard sint si bune productitoare de miere. Consider foarte normal ca intr-un sezon media fagurilor de multietajati claditi pe familia de albine s& fie de 12—15 iar in cazul stupilor Dadant de 10—12. Procedind astfel putem refor- ma toamna pentru fiecare familie din stupina cantitatea de 10—12 faguri, ob- finind numai pe aceasté cale 0,800— 1 kg ceard marta. SORTAREA FAGURILOR TOAMNA. Clidind faguri suficienti, pe ling& productia propriu-zisa de ceara marfa, mai rezolvim o problema de maxima important si anume, evi rarea morfologica si fi rafiilor viitoare de albine. Personal m-a impresionat un studiu efectuat cu ani in urma de ing. R. Iordan, care efec- tuind sute de m&suratori a ajuns la urmiatoarele rezultate : Misuratorile au fost facute in pa- ralel pe albine eclozionate din faguri in care mu a mai fost crescut puiet, comparind rezultatele cu cele obtinute prin m&suratorile obtinute de la albine eclozionate din faguri, in care au fost lati si faguri artificiali. Cu toate ci crescute 40—42 generatii de puiet am suficienti faguri cladifi de rezerva, _(tabelul 1). Tabelul 1 Faguri vechi Faguri noi Diferente Diametrul_mediu al celulelor, mm 5,36 0.46 Greutatea medie a larvelor cu_3 zile inainte de eclozionare, mg 130 152 32 Lungimea trompei, mm 73 0,9 Incarc&tura medie de nectar, mm? cy 32,0 43,7 17Facind un mic calcul, observim c& in cazul unui cules la care participa 20000 de culegatoare ele vor reusi sa culeagi la un zbor _aproximativ 20000 x 43 860000 mm de nectar in cazul cé au eclozionat din celule noi, fafa de 20 000 X 32 = 640 000 mm daca culegatoarele au eclozionat din celule vechi. Diferenta este ‘de 860 000 — 640 000 ~ 220000 mm? la un singur zbor. Analizind aceste rezultate, orice co- mentariu este de prisos. Din aceast& cauzi, toamna, fagurii sint verificati in stupina mea bucata cu bucata atit cei care vor rémine in stupi iarna, cit si cei care se vor pis- tra in magazia stupinei ca faguri de rezerva. Fagurii scosi din stupi iarna i-am impértit in 4 mari grupe. 1, Fagurii cu miere. Pentru mine acesti faguri reprezinté rezervele de aur ale stupinei. Sint fagurii cu cel pu- fin 1,5 kg de miere cpacita, faguri in care a fost sau nu a fost crescut pu- iet. Avind o rezerva de 2—3 astfel de faguri pentru fiecare familie iernata, practic, primavara nu am probleme din punct de vedere al hranei. 2. Fagurii in care nu a fost crescut puiet. Cu acesti faguri sint echipate corpurile si magaziile de strinsura in sezonul viitor. 3. Fagurii in care au fost crescute citeva generafii de puiet. Sint folositi primavara pentru largirea cuiburilor in cazul familiilor slabe si numai in cazuri exceptionale in magaziile de strinsura. “ 4. Fagurii problema. Pentru mine in aceastA grup intrd fagurii inchisi la culoare sau chiar fagurii in care nu a fost crescut puiet, deci faguri noi cla~ diti dar cu defectiuni (celule de trin- tori, eventual bombati ‘sau ondulati ete.). Acesti faguri sint retopiti. PASTRAREA FAGURILOR DE REZERVA Fagurii de rezerva ii pAstrez in cor- purile de multietajat sau in stupii de rezerva. Corpurile pline cu faguri sint asezate ,stiva, iar intre corpuri, la un interval de. 2—3 corpuri, asez un ziar pe care presar 25—30 g de naftalita. Primavara timpuriu elimin resturile de naftalina de pe ziare, iar 2—3 zile inainte de folosire acesti faguri sint aerisifi. Pina in prezent nu am observat ca fagurii tratati cu naftalind s4 producd neajunsuri in stupi. Legat de acest subiect atit de important al fagurilor din stupinele noastre am o propunere : organele competente s& gi- seasci o modalitate, dind stuparului posibilitatea si predea oricérui maga- zin apicol, fagurii reformati pe toatd perioada anului. Magazinele apicole s& posede norme de consum, avind po- sibilitatea de a restitui pe loc stupari- lor interesati faguri artificiali sau stu- parilor care nu au nevoie de faguri artificiali si li se achite contravaloarea fagurilor reformati predati. Am rezolva citeva probleme impor- tante : — productia de ceara rezultata din acesti faguri prelucrati industrial ar creste cu 20—30%/ fafa de fagurii pre- lucrati in stupina ; — am realiza 0 importantA econo- mie de energie pe plan national; — stuparii ar fi’ scutiti de o muncd greoaie si neplicuté — extractia cerii din fagurii reformati.eterna ARZATOR DE GAZE PENTRU FLAMBAREA STUPILOR Ing. V. SANDOVICI Se stie ci flambarea lazilor stupi- lor macar odaté la 2 ani este cit se poate de necesard si utild in vederea dezinfectarii intregului corp al stupu- Jui de diferiti microbi si paraziti. Pina cu ani in urm& foloseam lampa cu benzin’, mai apoi, din cauza econo- miei de combustibil, am inceput sa fo- losese cu mult succes arz&torul de gaze care este mult mai practic si econo- mic. Pentru aceasta mi-am proiectat si executat un arzitor de gaze cit se poate de comod si mai usor comparativ cu lampa de benzina (fig. 1, 2, 3). Legatura cu butelia se va face intre stuful arzétorului si stuful reductoru- Jui butelici prin intermediul unui fur- tun de oxigen avind o lungime de circa 5 m. Nu se recomanda a se face legatura direct intre arzdtor si bu- telie decit numai prin intermediul re- ductorului de presiune al buteliei. Spre deosebire de flacdra de la lam- pa cu benzina, flacira de gaze prin acest arzitor este cu mult mai buna si se poate regla la taria de care avem nevoie. Fig. 1. Arzdtor de gaze. Se obtine 0 flacdr& in totalitate al- bastra cu o putere caloric’ mult mai mare si se poate manevra cit se poate de ugor, arz&torul avind o greutate de 250 g pe cind Jampa de benzin& cind se umple poate ajunge si la 2 kg. 70 Fig. 2. Arzitor de gaze (ansamblu) : 1 — bec pentru: flacdra; 2 — duzd evacuare gaze ; 3 — miner din lemn; 4 — teava de $ 10X2 mm; 5 — piu- lite M.10 prelucrate ; 6 — piulité M.10 prelucrata ; 7—8 gaibe @ ext—25 mm, Pint .10 mm. *SECTIUNE A-A Fig. 3. Arzdtor de gaze (detalii): 1 — bec pentru flactra OL 42; fixare bec OL 42; 2 — diuzd din bronz 1’ — pies& pentru evacuare gaze ; 5 — piulitaé M 10 prelucrata OL 42. AVANTAJELE FLAMBARII CU ARZATORUL DE GAZE — Temperatura gazelor la iesirea din bec este mai mare decit tempera- tura flicArii de la lampa cu benzina. — Este mai usor de circa 6 ori. — Economiseste _combustibilul — benzina — care costi 8—9 lei/litru. — Cu continutul unei butelii de ara- gaz se pot flamba 100 stupi, iar cu o inc&ireituré de un litru benzina circa 5 stupi cel mult. — Se inlatura pericolul_exploziei 1mpii de benzin& prin neutilizarea ei corespunziitoare — cazuri intimplate. — Pretul de cost pe stup flambat cu ajutorul lampii de benzini = 8lei/5 stupi = 1,60 lei preful de cost pe stup flambat cu ajutorul arzatorului de ga- ze — 40 lei costul unei buetlii/100 stupi = 0,40 lei/stup. Deci, facind raportul costurilor 1,60/ 0.40 = 4 ori mai ieftin utilizarea gaze- lor decit a benzinei. — Timpul de incarcare a lampii cu benzina este eliminat. Acest dispozitiv poate fi utilizat si la flambarea ramelor precum gi in alte scopuri din gospodarie. 11CERCETARI PRIVIND COMPONENTA FLORE! BACTERIENE $I! MICOTICE A INTESTINULUI MULOCIU AL ALBINE] ADULTE Dr. P. AGACHE, dr. M. MARIN, chim. Emilia BURSUC Investigatii in directia cunoasterii componentei microflorei_ tractului di- gestiv la albind au fost intreprinse de diversi cercetitori din intreaga lume, avind drept scop fie cunoasterea stiin- {ified in sine, fie identificarea anumi- tor specii patogene sau cu potential de agresie. Cercetirile noastre au fost funda— mentate pe 0 conceptie noua a carei originalitate rezid4 tn sesizarea inter- relatiilor dintre flora normald si cea patologica, cu scopul posibilei influen- fri a raporturilor dintre acestea, in directia obfinerii unei terapeutici efi- ciente in controlul bolilor infectioase. Aceast& directie de cercetare se cir- cumscrie conceptului modern de com- batere biologica a maladiilor. Aparatul digestiv al albinei ad&pos- teste in mod normal o flora exube- rant, cuprinzind specii foarte diverse de bacterii, levuri si ciuperci filamen- toase. La rindul ei microflora intesti- nal cuprinde atit specii saprofite cit si speci patogene sau speci saprofite cu potential de patogenitate. Marea varictate a speciilor de micro- organisme prezente in aparatul di- gestiv al albinei se explicd prin con- stactul permanent cu acestea, atit in cursul activitatilor exterioare cit si, mai ales, prin contactul cu microor- ganismele' ce constituie microflora nor- mala si patologicd a stupului. Studiul nostru a fost directionat cd- tre stabilirea componentei microflorei de la nivelul unui anumit segment al tractului digestiv si anume de la ni- velul intestinului mijlociu, segment cuprins intre proventricul si pilor. Alegerea acestui segment s-a facut Juind in consideratie faptul ca intesti- 12 nul mijlociu reprezinté nisa ecologic’ si pentru protozoarul parazit Nosema apis. Au fost supuse cercet&rii intestine prelevate de la albine adulte, recoltate in toate cele patru anotimpuri, din care s-au facut loturi de cite 20 indi- vizi. Toate albinele au provenit din familiile care nu au suferit tratamente cu substante antibiotice, chimiotera- pice sau micostatice ce ar fi modificat, structura microflorei intestinale. Investigatia a fost facut’ prin exa- men microbiologic complex atit in la- tura sa cantitativa cit si in cea calita- tiv. Rezultatele obtinute sint prezentate in tabelele 1 si 2. CONCLUZzIL 1. Studiul componentei cantitative a florei microbiene de Ia nivelul intesti- nului mijlociu al albinei adulte pe sé- zoane a aratat ci acest segment in- testinal reprezintA nisi ecologicé pice pentru o serie larga de bacterli si micete. Inc&rcitura microbiané a in- testinului miijlociu este maxima in se- zonul de primavaré odata cu aparitia culesului de polen, pentru ca apoi s& scadi si sA se stabilizeze in timpul verii. Toamna se inregistreazd o nou& scddere, iar in timpul iernii in intesti- nul mijlociu cantitatea de bacterii si micete este minima. 2. In intestinul mijlociu al albinei adulte alituri de specii de bacterii si micete considerate saprofite, a. fost pus in evidenta si existenta speciilor patogene : Bacillus larvae, B. orpheus, Ascosphaera apis si Aspergillus niger. Acest lucru conduce la concluzia sem- nalati si de alti cercetatori, c& albina adult& poartA in tractul séu digestiv sporii agentilor etiologici ai unor im= portante boli infectioane, atit ale al- binelor adulte cit si ale puietului (loca american’, loca europeand, ascosferoza si aspergiloza). Elementul de nautate fl constituie faptul c& aceste speci microbiene au fost izolate din intesti- nul mijlociu.-aseoygugs ayinpe jeurqre Te nporfiw uysayur uty -ap aueul eur Rjej0} RURIqosOT Banyo “aOU} 0 RISIXe EzoUIasoU ap aavUToq ayNpe jourgre Te Nporfru [nuysayur uy ‘ajeumue roads aye ET ap Jojeysuowyes e ea ap [ej0} areFIP BS a}0eSUT e[ ap JojajauOUes porua8yue eimjonays eo Tiqisod aysq “or ~auouestjue juayeatjod mynias vareu -Tngye eonpord e psuy eres ‘eyatiowTeEg -ase ajadse ‘annoay uy ‘gjuizaid aay ~e8au weid aprudiny urp atred Q “7 ‘TauIqe eayieour puyuwasuy pear 4sa08 eT Joparry exrrede ‘rods ap eunz0y qns jewmu oynpe tourqye je mrorfrus THursozUr UT osasy8 as aseoyUoUTETTT 20] BO jeyEIe Ne aijseou apiieyaorag -¢ mynues § sopjueyuezerder = aavoyguyim -torednto myndna’ thuewuazesdayy “g qurdmny Z suvoiqie epipues, qurdiny z yurdn3 ¢ roidm ¢ yuidiny Z side exaeydsosy suvorqre epIpueg side esoeydsoosy sisopisdesed eprpueg purdiny 1 wid ¢ ard; & yardiny 6 dds soon stsopisdesed epipue ‘dds unyfiorweg seyouseu-sisdoqnsos, puidiny 1 rurding 2 qurdiny ¢ purdiny 1 dds umyppeg seyouseur sisdomio, aosia snqpsiedsy BeTSIAaIa9 saoKmoIeyoIeg ByeouTuep! Hoods WS TanueD Twidiny 11 sopMreseonar ednip, Dyer UapE Teds 1S EMUSH TWIG gy sopMaay ednIy widths Fo pzoursou no emigre eI aq quieras £L — ayeqozy amd yurdiny 1e}0L SyORHUEPY toads 1S qeidm 2 soTummesoonur edn Tintep _syeouUapY Hoods 1S NUeD Twidiny zt sopmast ednip, GF PSBOWUS BUGIS EL eq zowasou 16 FEILUES OP HIYPUoD UF aYIMpE yourgTe Te nMooIfAN UTSeyUE UIP oyeFozy oyoonM op sopUFEIN] wv oOds 1S yanUes eT Ejuace|EdY z 1m10qDL . Tardiay ¢ rurding 0 turdyny 9 STON "E qurdyny Tr STIHGNS “g sylesna snajolg: yardmny ¢ Turdm ¢ syreza snajolg qurdiny g purdiny 1 rurdiny 6T sna00v0;dayg — sniodsoxaye1 “ quidiny ¢ snovosojda4yg — snzodsosaye] “g o Too Bpyoreyosg rordmy @ qurdiny Q Yoo emyowayosy turdmny F rurdyny Z snooo201kyde3S aeaey snso000]4yde3s aeasel “gt auabosodsn toads quoBosods 300g asuabouodsn joads tuabosods yrovg Bear -Huepr Heads 18 pmusy, i — eaqesou weip tidmy ~uept tads 1$ unwa5 €2 eaWZod urerD IGT, OFT — gzousou no euiqie FI eq SEO ss@ — ayejozt amd yydiny TeyoL zourasou 1 area suapr teads 8 ynus5 68 eAesoU WeID TWIdM, Git — Sseoqpugs sulqie vl oa aye =ywept pads 18 pup 9% aayizod weiD tram, SIEWEUES ap IHEPuED UT a}INPE JoUNgIe fe nYoTfrU InUYse;Y MP ayE[Oz} aus|ro}eq xO[TUIMIMy e YDads 1 IanUde vy vjuoLepeay Tineqng