Sunteți pe pagina 1din 2

Banii sunt o forma de energie

Am auzit afirmatia ca “Banii sunt o forma de energie” pe un audiobook al lui Bob Proctor. Mi s-a
parut interesanta la acel moment, dar nu i-am dat prea mare atentie. Numai ca, asa cum vei vedea
imediat, acest lucru are o importanta absolut remarcabila, care are un impact urias in viata mea in
aceeasi masura cu viata ta, sau a oricui are bani de platit – adica noi toti. In urma cu cateva zile,
eram la o conferinta de afaceri si cineva, inginer de meserie, a facut aceeasi afirmatie, si a
argumentat-o la modul umator:
“Energia este, conform definitiei, o marime fizica scalara care arata capacitatea unui corp fizic de a
efectua lucru mecanic. Banii sunt, in mod evident si ei o marime scalara (cantitativa). De asemenea,
banii pun lumea in miscare – stiti cantecul “Money makes the world go round?”. Deci, banii sunt o
forma de energie. Daca sunt o forma de forma de energie, atunci intrebarea este: am putea folosi
principiile termodinamicii in afaceri?” A continuat cu cateva comparatii extrem de interesante, dar
fara sa dea o solutie concreta, din pacate. Am plecat de acolo cu acest gand in minte, si care nu mi-a
dat pace tot weekendul. Iata la ce concluzii am ajuns, pe care le impartasesc cu tine; in ce masura te
vor ajuta sa castigi mai multi bani, depinde de tine.

Energia arata capacitatea unui corp fizic de a face o actiune masurabila (in engleza e chiar mai
interesant, “work” avand atat sensul de munca, cat si notiunea fizica de lucru mecanic).
Numai ca, in general, o forma de energie trebuie converita in lucru mecanic cu ajutorul unui
dispozitiv oarecare. De exemplu, energia electrica. Daca te intreb: “Tu, acasa la tine, folosesti
curent electric?” vei raspunde probabil “Da”. Chiar asa? Daca ti-as da un cablu dezizolat bagat intr-
o priza, ce faci? Folosesti curentul electric, sau mori? Ce se intampla de fapt este ca tu nu folosesti
curentul electric, ci folosesti masina de spalat, aparatul de aer conditionat, aspiratorul, televizorul,
etc., iar ele la randul lor folosesc curentul electric. La randul sau, curentul electric provine din alte
forme de energie: termica, hidrostatica sau atomica. Deci, forme diferite de energie sunt convertite
intr-o forma standard care poate fi utilizata universal. Corect? Cu banii e fix la fel. Tu nu folosesti
banii, ci folosesti mancare, haine, servicii diverse. Atat banii, cat si energia electrica sunt o forma de
energie universala, care este standardizata si folosita de toata lumea. Nu-mi pot face o fabrica de
electrocasnice care sa functioneze la 274 de Volti, pentru ca asa am eu chef. Si nici nu-mi pot face o
moneda proprie si sa-mi tiparesc bancnotele mele.

De aici lucurile capata accente hilare, daca extrapolam. Daca conectezi masina de spalat la priza de
curent electric (energia standard), o sa convertesti curent electric + apa + detergent si obtii rufe
curate (rezultatul dorit).

Daca te duci intr-un supermarket sa-ti cumperi mancare si haine, din perspectiva proprietarului
supermarketului, acesta este echivalentul masinii de spalat, iar tu ai in acest sistem rolul prizei. Uite
de ce: te duci la job si muncesti 8 ore pe zi; faci deci conversia timp + know-how = bani (o
transformare echivalenta cu cea a energiei termice in energie electrica). Banii tai + supermarket
(cladire, produse, angajati, etc.) = profit. Or, profitul este rezultatul dorit de proprietarul
magazinului.

Ce putem face cu chestia asta? Imediat vei afla si raspunsul; dar mai inainte e nevoie sa ne
reamintim putina fizica de clasa a X-a.

Principiul zero al termodinamicii spune ca daca punem in contact doua corpuri cu temperaturi
diferite, intre ele va avea loc un schimb de caldura pana cand acestea vor atinge aceeasi
temperatura. Pe de alta parte, daca punem unul langa altul un om bogat si un om sarac, cel bogat va
avea mai multi bani, iar cel sarac, va avea si mai putini bani. Deci, desi aparent se incalca principiul
0, vom vedea ca de fapt aici sta secretul inavutirii.
Primul principiu al termodinamicii spune ca energia nu poate fi creata sau distrusa, ci doar isi
schimba forma. Daca banii sunt o forma de energie, inseamna ca si munca ta e tot o forma de
energie (logic!), dar daca muncesti toata ziua si nu-ti ajung banii, atunci conversia muncii tale in
bani se face cu pierderi mari – pentru tine, si deci diferenta ajunge in alta parte. Aici mai citeste o
data, te rog principiul 0 ca sa intelegi unde bat.

Principiul al doilea se refera la entropie si e ceva mai complicat de explicat. Practic, tendinta
generala a sistemelor este spre dezorganizare, si pentru a mentine ordinea e nevoie de un efort
suplimentar (energie!). Dovada: lucrurile din casa sau de pe birou au tendinta sa se dezorganizeze;
pentru a restabili ordinea initiala trebuie sa faci curat (sa aloci timp + efort = energie). Cu banii, e
insa mai simplu: nu-i asa ca acum ateva zile aveai in portofel niste bani, si nu stii pe ce s-au dus?
Asta inseamna ca iti trebuie o forma de organizare superioara (un carnetel pe care sa-ti treci
cheltuielile) si mai multa disciplina in ceea ce faci cu banii. Mai citeste o data Principiul 0, te rog.
Vei vedea ca in general oamenii bogati dau dovada de mai multa organizare si disciplina decat
oamenii saraci. Daca nu ar fi organizati, entropia le-ar toca averea repede. Asta se intampla la cei
care au facut avere castigand la loto.

Principiul al treilea se refera tot la entropie si spune ca intr-un sistem structurat (un cristal) entropia
este mai mica decat intr-un sistem nestructurat (un gaz). Daca averea este invers proportionala cu
starea de entropie, asta inseamna ca e nevoie de un sistem structurat si organizat pentru a face bani.
Or, structura si organizarea incep in mintea individului, si abia apoi de observa in actiunile sale.

Principiul 1 mai spune practic ca nu se poate crea un perpetuum mobile. Ce putem deduce noi de
aici este ca, daca banii pe care-i castigi la un moment dat sunt rezultatul unei relatii directe intre
munca depusa de tine si timpul alocat, solutia inavutirii este fie un efort mai mare, fie utilizarea
unor tehnici mai performante. Voi face o comparatie in acest sens pentru a fi mai explicit. Sa luam
un litru de benzina. Acesta are multa energie interna, care poate fi eliberata prin ardere. Daca dai
foc la un litru de benzia o sa obtii o flacara mare si o sa iti tina de cald ceva vreme, daca e frig afara.
Daca insa pui un litru de benzina in rezervorul unei masini poti sa mergi cam 12 km. Adica, poti
deplasa 1300 kg pe o distanta de 12 km, sau, facand o recalculare, poti cara de la Bucuresti la
Budapesta o greutate de 20 de kg. E ceva, nu?

Pentru a face asta ai nevoie insa de un sistem adaptat, capabil sa converteasca energia interna in
lucru mecanic (motorul masinii). Daca ne uitam la bani, vedem ca in acest caz, sistemele
functioneaza peste tot in jurul nostru, dar impotriva noastra. Altfel spus, daca nu faci nimic o luna
intreaga, vei avea mai putini bani la sfarsitul lunii decat la inceputul lunii. Asta e ca munca lui Sisif:
urca bolovanul in varful muntelui, doar pentru ca acolo, in varf, o furie i-l rostogolea la loc. Daca
Sisif ar fi fost inginer, facea un sistem cu scripeti si parghii si un resort care sa inmagazineze
energia cinetica a bolovanului ajuns la baza muntelui, pentru a-l urca la loc cu un efort suplimentar
minim. Sau, daca avea bani, platea un salahor sa-i faca treaba.

Ca urmare, fi si tu un inginer, si inventeaza-ti propriul sistem de facut bani care sa nu depinda de


munca ta. Idei pentru asa ceva sunt nenumarate, numai ca poate fi uneori dificil sa alegi.
Informeaza-te, citeste carti de afaceri si de dezvoltare personala, asculta audiobook-uri si participa
la traininguri. Creaza-ti un sistem structurat de gandire. Pune-ti pe roate un sistem care acumuleaza
bani (o afacere proprie e o idee foarte buna). Asociaza-te cu oameni care au bani, pentru ca
imprumutand modul lor de gandire vei intelege mai bine termodinamica financiara. Succes!

S-ar putea să vă placă și