CAIET DE SARCINI

EXECUTIA, UTILIZAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR HIDROEDILITARE

Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la realizarea lucrarilor de executie si

montaj aferente instalatiilor hidroedilitare.
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune executiei lucrarilor de
montaj conducte, echipamente tehnologice, controlul calitatii si conditiile de receptie.
Prezentul caiet de sarcini este obligatoriu pentru unitatile de executie care realizeaza
lucrarile de mai sus.

CONTINUTUL CAIETULUI DE SARCINI

A. PRESCRIPTII PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA SI RECEPTIA
INSTALATIILOR SANITARE DE CANALIZARE
B.
1.
2.
3.
4.
5.

CONDITII TEHNICE GENERALE

MASURI DE ASIGURARE
OBSERVATII TEHNICE SUPLIMENTARE PENTRU APLICAREA IN TEREN A PROIECTULUI
PRESTATII PREALABILE ALE BENEFICIARULUI PRIVIND APLICAREA IN TEREN A PROIECTULUI
LUCRARI PREGATITOARE EXECUTIEI
CONDITII DE EXECUTIE

C.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

PREVEDERI CU PRIVIRE LA EXECUTIA LUCRARILOR

MATERIALE, AGREGETE, APARATE
VERIFICAREA MATERIALELOR
DEPOZITARE SI MANIPULARE
TEHNOLOGII DE IMBINARE, ETANSARE SI FASONARE
MONTAREA CONDUCTELOR
MONTAREA ARMATURILOR
MONTAREA CAMINELOR DIN MATERIALE PLASTICE
MONTAREA SEPARATORULUI DE HIDROCARBURI
MONTAREA RIGOLELOR
TRASAREA CONDUCTELOR EXTERIOARE MONTATE INGROPAT
SAPATURI
SPRIJINIRI SAPATURI, CABLURI SI CONDUCTE
UMPLEREA TRANSEELOR
PREVEDERI FINALE

D. INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME P.S.I

E.
1.
2.
3.

PREVEDERI CU PRIVIRE LA VERIFICAREA INSTALATIILOR

CONDUCTE DE APA RECE
CONDUCTE DE CANALIZARE SI APE PLUVIALE
CONDUCTE MONTATE INGROPAT

F. CONDITII GENERALE IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR

A. PRESCRIPTII PRIVIND
PROIECTAREA, EXECUTAREA SI RECEPTIA
INSTALATIILOR SANITARE SI DE CANALIZARE

I1-78

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si

tehnologice cu tevi din PVC neplastefiate
P96-86
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea instalatiilor de canalizare a
apelor meteorice la cladiri industriale
I22-99
Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor aductiune si a retelelor de
alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor
I9-2009
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
STAS 4163-88
Retele exterioare de distributie. Principii fundamentale de proiectare
STAS 3272-80
Gratare cu rame din fonta pentru guri de scurgere
STAS 7335/5-74 Conducte metalice ingropate
STAS 1181-87
Armaturi din fonta si otel. Robinete cu ventil. Conditii tehnice.
Speciale industriale
STAS 9526-80
Armaturi industriale din fonta si otel. Robinet cu sertar. Lungimi de constructie
STAS 8797-80
Armaturi industriale din fonta. Robinet ventil cu tija la exterior Pn 6. Dimensiuni
STAS 2099-89 Elemente pentru conducte. Diametre nominale
STAS 2250-73
Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru maxime admisibile
STAS 7656-80
Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii
STAS 4163-1988
Alimentri cu ap. Retele exterioare de distributie
SR 4163-1-1995
Alimentri cu ap. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de
proiectare
SR 4163-2 -1996
Alimentri cu ap. Retele de distributie. Prescriptii de calcul
SR 4163-3-1996
Alimentri cu ap. Retele de distributie. Prescriptii de executie i exploatare
STAS 9821/5-1975
Msurtori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale i
cabluri
STAS 6054 1977
Adncimi de nghet
DIN 1953
Conducte PE HD pentru alimentri cu ap
DIN 19630
Pozarea conductelor din PE HD
NRPM/1993
Norme republicane de protectie a muncii. Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii
C56-85
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente
273/199
Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
CR13-74
Instructiuni de protectia muncii in timpul controlului tehnic al instalatiilor
mecanice sub presiune si de ridicat

SR EN 1401

Sisteme de canalizare din materiale plastice ngropate pentru bransamente si

sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifi ata (PVC-U).
3

SR B 2503
SR EN 1610
SR EN 476
SR EN 752
SR EN 1046

SR EN 13476

SR B 2501
SR B 5016

Partea 1. Specificatii pentru tevi, fitinguri si sisteme.

Partea 2. Ghid pentru instalare
Sisteme de canalizare, directive suplimentare pentru proiectare, executare si
verifi care.
Executie si ncercarea racordurilor si retelelor de canalizare.
Conditii generale pentru componentele utilizate la retele de evacuare,
de racord si de canalizare cu curgere cu nivel liber.
Retele de evacuare n afara cladirilor.
Sisteme de canalizare si tuburi de protectie de materiale plastice. Sisteme de
aductie a apei sau de evacuare din interiorul cladirilor.
Ghid de instalare subterana sau de suprafata.
Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru bransamente sI sisteme de
evacuare fara presiune, ingropate. Sisteme de canalizare cu pereti structurati de
policlorura de vinil neplastifi ata (PVC-U), polipropilena (PP) si polietilena (PE).
Partea 1 Cerinte generale si caracteristici de performanta.
Partea 2 Specifi catii pentru tevi si fi tinguri ca suprafata interioara si exterioara
neteda si pentru sistem tip A.
Sisteme de canalizare pentru cladiri si terenuri, prevederi pentru proiectare si
executare.
Verifi carea lucrarilor de sapaturi pentru conducte in constructiile hidrotehnice
civile si industriale.

C142-85

Instructiuni tehnice pentru executarea

si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii
LEGEA Nr.10/95 Legea privind calitatea n constructii.

Bul.constr.
nr.9/1985

B. CONDITII TEHNICE GENERALE

1. MASURI DE ASIGURARE
Proiectul constructiei este explicitat in descrierea arhitectului.
Descrierea generala de fata este valabila numai cu deciziile si conventiile stabilite de arhitect.
La baza descrierii generale stau:
planurile intocmite de arhitect
consultarile avute cu beneficiarul
consultarile cu institutiile de resort
prevederile legilor in vigoare
Descrierea impreuna cu planurile devine, pe linga prevederile in vigoare, parte contractuala
integranta.
Antreprenorul este obligat, pe propria raspundere, sa controleze daca documentatia este
completa.
-

2. OBSERVATII TEHNICE SUPLIMENTARE PENTRU APLICAREA IN TEREN A PROIECTULUI

Executantul este obligat sa se asigure la institutiile de resort daca traseele de dirijare spre
retelele orasenesti, pozitionarea pe verticala a canalelor si conductelor corespund dispozitiilor in
vigoare.
Masurile de siguranta necesare trebuie luate de catre executant impreuna cu organele
competente. Defectiunile si daunele provocate intra in responsabilitatea executantului.
Dimensiunile si cotele proiectului trebuie controlate exact la fata locului. Adincimea canalelor si
conductelor la punctul de pornire, respectiv de racord trebuie constatata prin nivelment.
Toate formalitatile la organele competente privitoare la solicitarea de control si receptionare a
obiectivului vor fi indeplinite personal si din timp de catre executant.
Inainte si de-a lungul perioadei de constructie, executantul are obligatia de a clarifica, cu toate
firmele care participa la executia proiectului, aspectele tehnice si termenele de derulare a lucrarilor.
Activitatea de punere in concordanta si coordonarea cu toti cei implicati in realizarea proiectului
trebuie initiata si pusa in aplicare de catre executant.
Blocarea si marcarea locurilor de munca trebuie sa se faca cu respectarea normelor si ordinii
circulatiei rutiere. Toate masurile de siguranta, inclusiv iluminatul, blocarea cailor de acces,
instalarea de tablite indicatoare, precum si transbordarea si traversarea soselelor trebuie realizate
conform cerintelor institutiilor de resort.
Fixarea traseelor conductelor trebuie efectuata de catre conducerea santierului. Celelalte repere
vor fi fixate de catre executantul insusi.
Reperul de nivelment va fi dat de catre conducerea santierului. Acesta este responsabil de
respectarea cotelor si pantelor planificate.
Pentru incheierea la termen a lucrarilor, respectarea normelor in vigoare, pentru functionalitatea
lucrarilor, precum si pentru calitatea materialelor utilizate si a pieselor de montaj este responsabil
antreprenorul.
In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele norme
si prescriptii tehnice in vigoare:
a) Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale STAS 1478-90
b) Canalizari interioare STAS 1795-90
c) Normativul I 9-94
d) Obligatiile si directivele ce decurg din:
Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-88;
PE924/E-35; C4-77; C56-02; I25-72; 273/1994 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii
si instalatii aferente acestora).

La baza tuturor regulamentelor, dispozitiilor si deciziilor enumerate sau care intra in discutie va
sta versiunea cea mai recenta a acestora.

3. PRESTATII PREALABILE ALE BENEFICIARULUI PRIVIND APLICAREA IN TEREN A PROIECTULUI

Urmatoarele documente vor fi puse la dispozitia executantului:

planurile cu instalatii sanitare exterioare existente
planurile de instalatii exterioare de canalizare existente
planul de ansamblu
descrierea generala a obiectivului

4. LUCRARI PREGATITOARE EXECUTIEI

Tot la aceasta faza la cererea beneficiarului se vor pune la dispozitie spre aprobare urmatoarele
mostre:
-teava de PE-HD
-teava PVC-KG
-tub de beton cu sectiune circulara cu cep si buza
-armaturi
-fitinguri
naintea punerii n opera, toate materialele se vor supune unui control vizual pentru a se
constata daca nu au fost degradari de natura sa le compromita tehnic i calitativ, se vor remedia
defectiunile respective sau se vor nlocui cele care nu pot fi aduse n stare corespunzatoare prin
remediere.
La aparatele de masura i control se vor verifica existenta sigiliului i a buletinului de verificare
emis de metrologie.
Pastrarea materialelor se va face n depozitele de materiale create cu respectarea normelor n
vigoare privind prevenirea incendiilor.
Depozitarea tevilor din PVC se va face in locuri unde nu pot sa ajunga in contact cu substante
care ataca teava. Tevile vor fi protejate de socuri puternice si nu se vor tara pe sol. Tevile si fitingurile
intre DN 100 si DN 200 nu trebuie sa fie supuse unor temperaturi mai mari de 60 C, iar cele intre
DN250 si DN500 unor temperaturi permanente mai mari de 40 C.
La transport si depozitare pozitia tuburilor se va asigura cu pane din lemn. Suprapunerea
tuburilor este permisa numai daca s-au luat masuri mpotriva rostogolirii.
Depozitarea tuburilor se face n asa fel nct sa se permita introducerea dispozitivului de
manipulare.

5. CONDITII DE EXECUTIE

Documentele puse la dispozitie de beneficiar dau informatii asupra stadiului de planificare al

lucrarii si se pot vedea in proiectul anexat.
Planurile de executie puse la dispozitia executantului se vor respecta intocmai.
Orice modificare a acestor planuri datorita situatiilor neprevazute intilnite in teren sau la
solicitarea beneficiarului se va realiza numai cu acordul proiectantului.
Abaterile de la plan sau comanda trebuie communicate imediat in scris si din proprie initiativa
beneficiarului si imputernicitului acestuia. Aceasta priveste atit planificarea cit si executia.

C. PREVEDERI CU PRIVIRE LA EXECUTIA LUCRARILOR

Executarea instalatiilor hidroedilitare exterioare se va face coordonat cu celelalte instalatii.
Aceasta coordonare se va urmari pe intreg parcursul executiei, incepind de la trasare.
La traversarea peretilor din beton armat se vor folosi golurile prevazute in proiect sau piese de
trecere. In acest scop se va urmari realizarea acestora de catre constructor, care are obligatia sa le
execute odata cu turnarea structurilor respective.

1. MATERIALE, AGREGATE, APARATE

Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor avea caracteristicile si
tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau
externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a
caracteristicilor tehnice prevazute
Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in
care se mentioneaza aceste caracteristici
Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului
Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor
Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre
institute de specialitate abilitate in acest scop.
Agregatele, aparatele si armaturile vor fi astfel alese incit sa permita ca in ansamblul instalatiei
sa se efectueze probele la presiunile prevazute.
Retelele de conducte se executa folosind tevi de PEHD, pentru alimentarile cu apa, respectiv
tuburi de PVC-KG si de beton, pentru canalizari, care sa corespunda conditiilor mecanice, termice si
de protectie anticoroziva a instalatiei.
Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale pentru anumite
parti ale instalatiei sau pentru un anumit tip de teava.

2. VERIFICAREA MATERIALELOR
7

Inaintea punerii in opera, toate materialele si echipamentele se vor supune unui control vizual
pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le afecteze starea tehnica si calitativa
(deformari sau blocari la aparataje, starea filetelor, a mufelor, garniturilor, deformari si deterioari
mecanice ale conductelor).
Se vor remedia eventualele defectiuni si se vor inlocui echipamentele si materialele, care prin
remediere nu pot fi aduse in stare corespunzatoare.
La aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare
emis de organele de metrologie.
Verificarea tuburilor de beton se face vizual atat pentru suprafeta interioara cat si cea exterioara,
cat si a locului de racordare. Modul de distributie a fisurilor de constructie se verifica vizual,
afectarea calitatii verificandu-se astfel: se aseaza tubul de beton pe un suport tare si se loveste cu un
ciocan cu masa de maxim 200 g. Se considera corespunzatoare tuburile al caror sunet este clar,
nedogit.
3. DEPOZITARE SI MANIPULARE
Pastrarea echipamentelor si a materialelor se va face in magazii sau spatii de depozitare
organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare.
Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata
depozitarii se vor depozita in aer liber, pe platforme special amenajate in acest scop, cu respectarea
normelor specifice de tehnica securitatii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui se depoziteaza
sub soproane sau in magazii.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in
asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor
deformabile.
ncarcarea si manipularea tuburilor de beton se va face cu dispozitive care nu produc
deteriorarea acestora. La ridicare, tubul va fi numai n pozitie orizontala. Nu este permisa manipularea
n socuri, nu este permisa ridicarea tubului cu cablu metalic trecut prin tub, sau prin agatarea
carligelor de capetele tubului.
Se interzice manipularea a mai mult decat un singur tub deodata.
Se interzice descarcarea tuburilor prin cadere libera.
La transport si depozitare pozitia tuburilor se va asigura cu pane din lemn. Suprapunerea
tuburilor este permisa numai daca s-au luat masuri mpotriva rostogolirii.
Depozitarea tuburilor se face n asa fel nct sa se permita introducerea dispozitivului de
manipulare.
Toate materialele din PVC-KG vor fi depozitate n conditii adecvate pentru a evita murdarirea sau
deteriorarea lor. Aceasta cerinta este valabila n special n cazul materialelor de etansare din
elastomeri, care trebuie protejate mpotriva coroziunii mecanice si chimice (de ex. ulei).
Tuburile vor fi asigurate pentru a evita avarierea prin rostogolire.
Se vor evita naltimile excesive de stivuire, ca sa nu fi e suprasolicitate tuburile din partea
inferioara a gramezii. Gramezile de tuburi nu se vor pozitiona n apropierea santurilor deschise!
Pe vreme rece, toate tuburile vor fi depozitate pe postamente pentru a evita nghetarea lor pe sol.
Tuburile vor fi depozitate pe o suprafata plana. Se va evita ncovoierea lor.
8

Toate elementele de conducta trebuie depozitate n asa fel nct sa se evite murdarirea acestora
n zona mufei.
Efectele termice unilaterale, ca de ex. radiatia solara pot cauza datorita comportamentului
termoplastic al tuburilor din mase plastice deformari ce pot ngreuna pozarea corespunzatoare n
cazul pantelor scazute.
Din aceasta cauza, toate tuburile trebuie
protejate de radiatia solara directa, de ex.
prin acoperirea cu prelate deschise la
culoare. Se va evita stagnarea caldurii
sub prelate. Se va asigura o aerisire
buna.
Boxele cu cadru din lemn (ambalajul
tuburilor) se vor stivui lemn pe lemn.
Dupa descarcare, lungimile individuale
vor fi depozitate pe o suprafata plana,
asigurndu-se protectia lor mpotriva
deformarii. Se va asigura, de asemenea,
ca manunchiul de tuburi de la baza stivei
sa nu fi e avariate de obiecte taioase sau ascutite.
Mufele trebuie sa stea libere. Prin pozitionarea alternata se poate asigura o sprijinire aproape
completa a straturilor de tuburi unul pe altul. n cazul stivuirii cu ajutorul distantierelor din lemn,
acestea trebuie sa aiba o latime de cel putin 100 mm.

4. TEHNOLOGII DE IMBINARE, ETANSARE SI FASONARE

Tehnologia de imbinare a tevilor din PEHD pentru realizarea instalatiilor se alege de catre
executant incit sa se evite riscul dilatarii sectiunii tevii.
Imbinarea intre conducte si armaturi se executa prin flanse sau prin filet, dupa tipul armaturii
utilizate. Filetul tevilor va corespunde prevederilor STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea
pieselor cu mana pana la cel putin jumatate si cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei.
Etansarea imbinarilor prin filet se va face conform solutiilor de etansare omologate in acest scop.
Etansarea imbinarilor prin flanse, pentru temperaturi pana la 100C se face cu garnituri
confectionate din carton STAS 1733. Garniturile imbinarilor prin flanse nu vor obtura sectiunea de
trecere a tevii, dar periferia garniturii va ajunge la suruburile flansei.

Schimbarile de directie ale conductelor din PEHD, se realizeaza:

prin intermediul fitingurilor filetate sau cu flansa;
prin indoire a tevii ( PEHD);
prin intermediul curbelor sau a coturilor de sudat (PEHD);
prin intermediul teurilor sudate (PEHD);

Pentru toate instalatiile care nu sint supuse prevederilor instructiunilor ISCIR C15 se tine seama
de urmatoarele:
indoirea la rece se face numai cu ajutorul masinilor-unelte speciale sau a dispozitivelor
hidraulice pentru indoit tevi;
atit la indoirea la rece cit si la indoirea la cald a tevilor cu sudura longitudinala, cusatura tevii se
aseaza pe generatoarea neutra a tevii indoite;
curbele din segmente nu se utilizeaza
tevile indoite nu vor prezenta deformari ale sectiunii si subtieri ale peretelui peste 0.5 mm
Asamblarile nedemontabile se realizeaza utilizind unul dintre urmatoarele procedee de sudare:
Sudare cu jet de aer cald
Sudare cu extruder cu aer cald
Sudarea cap la cap cu termoplaca
Sudarea cu mufa electrosudabila
Sudarea cu mufa

La toate procedeele de sudare se vor respecta urmatoarele norme:

Curatirea suprafetelor si planearitatea acestora
Corecta fixare a pieselor de unit
Respectarea parametrilor de sudare: temperatura, timpi, presiuni
Respectarea timpilor de racire
Protectia impotriva timpului nefavorabil.
Asamblarile demontabile se realizeaza prin:
Racorduri hibride - prin sudarea unei flanse la capatul tubului
Racorduri pur mecanice - prin intermediul unei garnituri toroidale (OR) care lucreaza pe
exteriorul tubului sau prin intermediul colierelor de prindere dintate anti-desfacere.

Atunci cind se folosesc piese speciale sudate sau cu componente anti-desfacere, tubulaturile
din PEHD nu necesita - in mod normal - sisteme de ancorare pentru ca partea tubulatura-teren este
suficienta pentru a le mentine fixate pe pozitie. In cazul pozarii tuburilor cu sectiune mare in terenuri
cu consistenta scazuta, se sprijina aceste puncte speciale pe o sapa de beton pentru a lega complet
conductele si pentru a le descarca de eventualele solicitari parazite.
Tubulaturile din PEHD sint in cvasitotalitate impamintate si, daca pozarea se face dupa
procedurile uzuale, nu apar probleme de strivire (in special pentru conductele sub presiune).
Acoperirea de 1m pentru 600 mm si de 1.5 m pentru 600 mm permite traficul pina 12 tone;
acoperirea de 2.0m pentru 600 mm permite traficul de 20 tone (vezi tabelul de mai jos).

12 tone
20 tone

600 mm
1.0 m
1.5 m

600 mm
1.5 m
2.0 m
10

In evaluarea curburilor admisibile se pot identifica doua situatii tipice date de raportul tub/grosime
tub:
/s 25 valabil pentru PN 2.5 - 3.2 - 4
/s 25 valabil pentru PN 6- -10 - 16
Tabelul urmator contine razele de curbura ale tubulaturilor de PEHD care se refera la PN si la
temperatura de pozare:
RAZA DE CURBURA smm]
PN
T 20Oc T 10Oc
T 0Oc
2.5
48
83
120
3.2
39
68
98
4.0
30
52
75
6.0
30
52
75
10.0
25
52
75
16.0
25
52
75
Instructiuni pentru operatii de sudura
Pentru realizarea unor mbinari prin sudura corespunzatoare se vor lua masuri de protejare a
zonei sudate mpotriva influentelor atmosferice cum ar fi umiditatea, temperaturi sub 0C, se va
proceda la prencalzirea pieselor i a capetelor tuburilor, lundu-se masuri pentru mentinerea unei
temperaturi constante n zona sudarii.
Pentru evitarea unei ncalziri neregulate ale tuburilor i pieselor de sudat datorate razelor solare,
acestea se vor acoperi n timp util pentru obtinerea unei uniformizari a temperaturii n masa acestora.
Ovalizarile ce pot apare la extremitatile tuburilor i ale pieselor de sudat se vor aduce sectiunile
acestora la o forma perfect cilindrica, prin ncalzirea precauta cu jet de aer cald de 50-100C, sau
prin folosirea mandrinelor speciale n acest scop.
Suprafetele de sudat se vor curati perfect de eventuale grasimi, achii etc., urmarindu-se ca
acestea sa nu prezinte defecte zgrieturi, deformari etc.
n timpul executarii sudurilor se vor evita solicitarile mecanice ale suprafetelor de sudat,
indiferent de metoda folosita.
Pentru executarea operatiunilor de sudura se vor respecta prescriptiile normativelor specifice i
ale normelor elaborate de producatorii materialelor i produselor din polietilena PE-HD folosite la
lucrare.
Calitatea lucrarilor prin sudura este data de specializarea executantilor, de respectarea ntocmai
a prescriptiilor de specialitatea i de gradul de perfectionare ale aparatelor i dispozitivelor folosite.
Toate lucrarile de sudura se vor supraveghea n permanenta urmarindu-se atingerea exigentelor
impuse prin norme.
Se recomanda ntocmirea rapoartelor de sudura care sa cuprinda toate caracteristicile sudurilor
pe diametre i sectoare ale retelei.
Concluzii la pozarea tuburilor PE-HD
11

Prin folosirea materialelor PE-HD se pot realiza tronsoane lungi pe malul traneei, punerea
pe pozitie ale acestor tronsoane necesitnd folosirea unor utilaje grele.
Datorita flexibilitatii mari ale acestor materiale nu se necesita o rectiliniaritate perfecta a
traseului
Fata de alte materiale, PE-HD permite o reducere a punctelor de ancorare
Se mentioneaza o cretere ridicata a productivitatii de lucru
ncercarile de laborator au dat rezultate foarte bune n ceea ce privete fiabilitatea retelelor
de apa executate prin PE-HD, asigurndu-se prin certificatele de garantie perioade de viata
de 50 ani
La pozarea tronsoanelor se va asigura o temperatura apropiata celei de functionare a retelei
Patul de pozare va fi eliberat de corpuri straine dure sau cu colturi pentru a evita eventuale
deteriorari ale suprafetei tubulaturii
n cazul pozarii n tranee cu apa freatica se va realiza o acoperire a tuburilor pentru evitarea
ridicarii la suprafata a tuburilor prin plutire
Pentru evitarea contractiilor i dilatarilor datorita variatilor de temperatura se vor poza
conductele erpuit, aceasta pozare prelund dilatarile ce apar n conducte
Se va evita folosirea tuburilor i materialelor PE-HD n zone poluate cu gaze de sonda sau
hidrocarburi, cunoscndu-se permeabilitatea ridicata a PE-HD fata de aceste medii
Pentru recunoaterea retelelor de apa din PE-HD se recomanda montarea de grile metalice
sau benzi P.E. deasupra conductei la cca. 0,2 m de aceasta.
Pozitia n plan i cotele de pozare se vor ridica prin placi indicatoare, montate pe elementele
de constructie existente n zona, n locuri vizibile i pe ct posibil aparate de efecte
distructive.

Imbinarea tuburilor de beton

Att capetele de tub ct si inelele de etansare din cauciuc vor fi curatate de impuritati si vor fi
verificate vizual daca nu exista deteriorari care sa pericliteze etanseitatea rostului. Inelele curatate se
aseaza n locasul prevazut n elementele din beton. Daca inelul este rasucit se ndreapta prin trageri
succesive. Inelele sunt livrate mpreuna cu tuburile din beton de catre producatorul de prefabricate.
La mbinarea cu inel de cauciuc rulant (tip R), trebuie urmarita rularea uniforma. n cazul
utilizarii inelului ce asigura etanseitatea prin aplatizare (tip Q), alunecarea tubului se face brusc. De
aceea n mufa, naintea operatiunii de tragere pe pozitie, se vor monta distantieri din sipci de lemn de
10 -15 mm grosime. Acestea asigura si rostul de montaj necesar n mufa.
Dupa tragere, se verifica pozitia inelului de etansare cu ajutorul unui dispozitiv auxiliar
confectionat din srma. n cazul n care inelul nu este n pozitia prevazuta se va proceda la
demontarea tuburilor si la o noua pozitionare prin tragere. De asemenea se va verifica, dupa montaj,
panta si pozitia tubului. Se va acorda o atentie deosebita pozitiei si aplatizarii uniforme a inelului de
etansare si a centrarii corecte a tubului. Numai un montaj corect asigura etansarea rostului si
repartizarea uniforma a presiunii pe inel, evitnd astfel o solicitare concentrata si o lipsa de
etanseitate. n pozitia finala tubul este fixat pe pozitie cu o umplutura bine compactata, conform
proiectului.
12

Imbinarea tuburilor de PVC-KG

Pentru etansarea mbinarii dintre tuburi se vor folosi numai garniturile de etansare montate pe
acestea de producator. nainte de fiecare procedura de mbinare (tuburi si fi tinguri), capatul tesit al
piesei se va curata de impuritati cu ajutorul unei crpe.
Pentru a verifica introducerea capatului tesit n mufa pna la adncimea maxima prevazuta,
adncimea mufei (adncimea de mbinare) se va marca pe capatul tesit al piesei. n cazul n care
garnitura de etansare este livrata neambalat, aceasta se va scoate nainte de procedura de mbinare.
Dupa aceasta se va curata mufa, canelura si garnitura de eventualele murdarii si impuritati.
Garnitura curatata se introduce n mod corespunzator n canelura curatata. n cazul n care
garnitura este fixata n mufa de catre producator, aceasta poate sa ramna n mufa, dar trebuie de
asemenea curatata de eventualele impuritati de pe buza de etansare.
Se va verifica integritatea garniturilor de etansare.
Garniturile deteriorate nu pot fi folosite.
Capatul tesit al tubului se va unge cu lubrifiant (partea oblica si tesita). n cazul conductelor
ingropate n pamnt, capatul tesit se va introduce pna la baza mufei (= pna la oprire) n mufa.
Atingerea adncimii maxime de mbinare se controleaza cu ajutorul marcajului realizat anterior.
mpingerea tubului n mufa se va realiza centrat n directia axei tubului, lucru ce se poate realiza
manual sau cu ajutorul prghiilor. n cazul utilizarii prghiilor, n fata tubului se va aseza transversal o
rigla pentru a realiza o distribuire mai buna a fortei la mpingere si pentru a evita deteriorarea
tuburilor.

Pe capetele de tub sau ramifi catiile la care se vor realiza racordari dupa ngroparea conductei se vor
monta capace impermeabile pe termen lung si, n caz de nevoie, elemente de fixare corespunzatoare.

5. MONTAREA CONDUCTELOR
Conducte de alimentare cu apa rece

13

Montarea conductelor de apa rece se face ingropat pe un pat de nisip compactat, avind grosimea
minima de 10 cm.
Se verifica realizarea efectiva a pantei de proiectare, pozitionarea corecta a tuburilor, integritatea
lor si corectitudinea imbinarilor intre tuburi in vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite in
timpul montajului si remedierii lor.
Umplutura se realizeaza cu materialul rezultat din sapaturi. Acest material este in prealabil
maruntit prin sfarimarea bulgarilor. De asemenea, din acest material sunt indepartate toate pietrele.
Se interzice folosirea pamintului inghetat.
Intr-o prima etapa se executa umplutura pe cca. 0.50 m imaltime pe toata lungimea transeei,
lasind libere atit zonele de la imbinarea dintre tuburi cit si cele de la legatura la creasta canalului
stradal si de la caminul de vizitare. Materialul rezultat din sapaturi se imprastie cu lopata in straturi
de 10 cm grosime,in zona de linga si pina la 30 cm deasupra crestei tuburilor racordului. Spatiile
laterale conductei se umplu si se compacteaza simultan. Fiecare strat se compacteaza cu maiul de
mina inainte de realizarea stratului urmator.
Zonele de la imbinarea dintre tuburi, cit si cele de la legatura la caminul de vizitare, se lasa
libere pina la efectuarea incercarii de etanseitate; dupa efectuarea cu succes a incercarii de
etanseitate se continua umpluturile pina la cota finala superioara pe tot traseul racordului de canal, in
conditiile enuntate mai sus, cu precizarea ca, deasupra primei zone de 0.50 m, straturile de
umplutura vor avea 20 cm grosime.
Umplutura se va compacta pina la realizarea unui grad de compactare egal cu al terenului
inconjurator.
Conductele vor fi montate dupa ce, in prealabil, s-a facut trasarea lor.
La trasare se vor respecta cu strictete pantele prevazute in proiect, astfel ca sa fie asigurata
aerisirea si golirea completa a conductelor.
La traversarea peretilor, planseelor sau a altor elemente de constructie, trebuie prevazute tevi de
protectie executate din tevi de otel, cu diametrul interior mai mare decit diametrul exterior al tevii
care traverseaza elementul de constructie. Intre conducta si tubul de protectie se prevede un material
termoizolant care permite in acelasi timp dilatarea fara a solicita tubul de protectie, respectiv
elementul de constructie traversat.

La racordarea tevilor cu diametre diferite se asigura:

continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontala prin care circula apa
La schimbarile de directie a fasciculelor de conducte montate in acelasi plan curbele se executa:
cu aceeasi raza de curbura (corespunzatoare tevii cu diametrul cel mai mare) in cazul in care
schimbarea de directie se face intr-un plan perpendicular pe planul in care se gaseste fascicolul
tevii
cu acelasi centru, in cazul in care schimbarea de directie se face in acelasi plan in care se
gaseste fascicolul tevii

Fata de conductorii electrici (< 1000V) sau conductele de gaze combustibile, traseelor
conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distantele normate prin normativul I7 respectiv
I6/86.

14

Conducte de canalizare a apelor uzate menajere si a apelor pluviale

Pozarea n ant a conductei de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-KG) cat si a tuburilor de
beton, se va efectua n mod obligatoriu pe un strat de nisip de minim 10 cm. Dup dispunerea
conductei, deasupra acesteia (i lateral) se aeaz un strat de nisip cu grosimea de 10 cm, msurat
de la generatoarea superioar a conductei.
Se verifica realizarea efectiva a pantei de proiectare, pozitionarea corecta a tuburilor, integritatea
lor si corectitudinea imbinarilor intre tuburi in vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite in
timpul montajului si remedierii lor.
Umplutura se realizeaza cu materialul rezultat din sapaturi. Acest material este in prealabil
maruntit prin sfarimarea bulgarilor. De asemenea, din acest material sunt indepartate toate pietrele.
Se interzice folosirea pamintului inghetat.
Intr-o prima etapa se executa umplutura pe cca. 0.50 m imaltime pe toata lungimea transeului,
lasind libere atit zonele de la imbinarea dintre tuburi cit si cele de la legatura la creasta canalului
stradal si de la caminul de vizitare. Materialul rezultat din sapaturi se imprastie cu lopata in straturi
de 10 cm grosime, in zona de linga si pina la 30 cm deasupra crestei tuburilor racordului.
Spatiile laterale conductei se umplu i se compacteaz simultan, n acelai sistem, de regul
manual, spatiul de deasupra conductei, pn la limita superioar a zonei de sigurant 0,30 m minim
peste generatoarea superioar a conductei.
Completarea umpluturii cu material realizat din sptur,se face manual sau prin compactare
mecanic (fr vibratii sau ocuri), n straturi succesive cu grosimea maxim de 20 cm, conform
reglementrilor tehnice specifice pentru tipul de conduct ales.
Pmntul rezultat din sptur se poate folosi, de regul pentru realizarea umpluturilor att n
zona de protectie a conductei,ct i pentru restul umpluturilor.
Adncimea de pozare a conductelor va fi sub adincimea de inghet de 0,8 m.
Capetele de conduct si elementele de conducte trebuie curtate nainte de instalare si prtile
defecte trebuie nlocuite. Tieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinal a acestora cu ajutorul
unui echipament adecvat. Bavurile si suprafetele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate.
Capetele tiate sunt apoi pregtite n functie de tipul de asamblare folosit.
Zonele de la imbinarea dintre tuburi, cit si cele de la legatura la caminul de vizitare, se lasa
libere pina la efectuarea incercarii de etanseitate; dupa efectuarea cu succes a incercarii de
etanseitate se continua umpluturile pina la cota finala superioara pe tot traseul racordului de canal, in
conditiile enuntate mai sus, cu precizarea ca, deasupra primei zone de 0.50 m, straturile de
umplutura vor avea 20 cm grosime.
a. Montarea conductelor din PVC-KG:
Sunt prevazute conducte din policlorura de vinil neplastificat (PVC-KG) pentru scurgerea apelor
sanitare uzate. Produsul trebuie sa raspunda normelor de calitate, standardelor de forma si sa se
incadreze privind rezistenta si conditiile de montaj in prevederile normativului I1-78 pentru conducte
de scurgere din PVC.
Asamblarea tuburilor de scurgere din PVC-KG se face prin mufe avind inel de cauciuc pentru
etansarea imbinarii.
Asamblarea se executa strict in conformitate cu instructiunile producatorului.

15

La montarea tuburilor de scurgere indiferent de materialele din care sunt facute se vor respecta
traseele din proiect, iar daca conditiile de executie pe santier impun unele modificari de traseu se va
solicita acordul proiectantului.
La orice modificare de traseu se vor respecta urmatoarele conditii:
- reducerea la strictul necesar a numarului de schimbari de directie
- se vor evita schimbarile de directie la unghiuri mai mici de 90o
Din motive de siguranta si pentru evitarea pagubelor, pentru coborrea pieselor n sant se
folosesc aparate si proceduri potrivite. nainte de coborrea n sant, tuburile, elementele de conducta
si materialele de etansare se vor verifi ca pentru a depista eventualele deteriorari.
Datorita greutatii reduse, coborrea tuburilor n sant se realizeaza de obicei manual.
Tuburile nu se vor arunca n sant. n cazul utilizarii unor dispozitive de ridicare se va urmari ca
tuburile sa nu fie avariate.
Pozarea tuburilor trebuie nceput n cel mai jos punct al conductei, n asa fel nct mufele sa fie
spre capatul afl at la puctul cel mai de sus.
n cazul ntreruperii pe o perioada mai ndelungata a lucrarilor, capetele tuburilor trebuie nchise
temporar. Capacele de protectie se vor ndeparta numai imediat nainte de realizarea mbinarii.
Tuburile trebuie protejate de infiltrarea oricaror materiale de constructii etc. Toate obiectele
straine trebuie ndepartate din tuburi.
Tuburile se pozeaza ct mai exact n limitele prevazute n plan din punct de vedere al directiei si
nivelului. Orice corectie a nivelului se va realiza prin completarea sau reducerea stratului de pat.
Tuburile trebuie sa se sprijine pe pat pe toata lungimea acestora.
Capacele de protectie de la capetele tuburilor se vor ndeparta numai imediat nainte de
mbinare. Partile suprafetei tubului care ajung n contact cu materialele de mbinare trebuie sa fie
intacte si curate. Tuburile vor fi mbinate sub aplicarea constanta a fortelor axiale, fara a
suprasolicita componentele.
Se va verifica directia exacta a conductei si n caz de nevoie se va corecta dupa mbinare.
Capatul tesit al tubului se va introduce pna la baza mufei.
La pozarea tuburilor se vor prevedea goluri pentru mufe n suprafata de sprijin pentru ca
mbinarea sa poata fi realizata conform dispozitiilor si pentru ca tubul sa fie protejat nainte de
rezemarea pe mbinare. Golul nu trebuie sa fi e mai mare dect este necesar pentru realizarea
corespunzatoare a mbinarii.
b. Montarea tuburilor de beton
Pentru reteaua de evacuare a apelor pluviale provenite de pe platforme cat si de pe acoperisul cladirii
sun folosite tuburi de beton cu cep si buza ce corespund pentru retelele cu presiunea de maxim 0,2
Mpa.
Coborarea tuburilor in transee se face mecanizat cu ajutorul macaralelor mobile, pe pneuri sau
pe senile,iar tragerea pe pozitie se face cu trifoare.
La pozarea tuburilor, pentru diferite adancimi,se vor respecta indicatiile din proiect si ale
producatorului produsului.
Tubul este tinut n pozitie orizontala de macara si se apropie de mufa tubului anterior montat n
asa fel nct capatul conic sa se aseze uniform n interiorul inelului de cauciuc.

16

Tragerea pe pozitie se efectueaza cu tirfoare. Cablul tirforului se fixeaza de tubul anterior montat
si bine fixat n patul lui. n timpul procesului de montare tubul este sustinut de macara n asa fel ncat
sa alunece usor, fara sa existe frecare de
stratul suport.
Diametrul interior Lungimea
Devierea
Devierea maxima
n timpul montajului trebuie asigurata
al tubului
tubului
maxima
a capatului tub.
(cm)
(m)
(grade, min.)
(mm)
coaxialitatea tuburilor iar eventualele
100
3,5
0 - 45
45
devieri de la coaxialitate se admit numai
120
3,5
0 - 40
40
dupa terminarea operatiunii de tragere la
140
3,5
0 - 40
40
pozitie.
160
3,5
0 - 35
35
180
3,5
0
30
30
Devierea maxima admisa de la
200
3,5
0 - 25
25
coaxialitate pentru doua tuburi sunt date n
220
2,5
0 - 20
15
tabelulul alaturat.
240
2,38
0 - 20
14
Se vor respecta cu strictete
recomandarile
furnizorului
privind
conditiile de montaj ale conductelor.

260
280
300

2,38
2,36
2,36

0 - 20
0 - 20
0 - 15

14
14
10

6. MONTAREA ARMATURILOR
Se vor prevedea armaturi:
de trecere
de inchidere si reglaj

Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect pentru apa potabila:
pana la presiuni de 10 bar se vor utiliza: vane fluture

Se vor monta armaturi de retinere (sens unic) din PVC-KG in punctele prevazute in proiect.
Armaturile se vor monta tinind seama de urmatoarele conditii:
usor accesibile
usor demontabile

Toate armaturile se monteaza in pozitia "inchis". La montarea armaturilor cu flanse se asigura

paralelismul intre flansele conductelor si cele ale armaturilor.
In cazul montarii mai multor robinete pe conducte apropiate, ele se vor monta in scara sau in
zig-zag, pentru a permite manevrarea lor usoara.

7. MONTAREA CAMINELOR
a. Montarea caminelor din materiale plastice:
17

Patul de asezare al bazei caminului se pregateste conform SR EN 1610. Solul trebuie sa fie stabil
si plan. Pentru aceasta, se aplica un strat adecvat de nisip compactat cu o grosime de minim 10 cm.
Caminele din materiale plastice constau in urmatoarele componente:
- Capac carosabil din fonta
- Inel de pozitionare din beton
- Conul caminului DN 1000/625
- Inelele de inaltare ale caminului cu inaltimi de montare de 250/500/1000 mm
- Baza caminului
Baza caminului se pozitioneaza conform conductelor de racord. Inaintea introducerii tuburilor in
baza caminului, garniturile de racord se verifica cu privire la pozitia corespunzatoare si se curata de
eventualele impuritati. Capetele cu vrf se acopera cu lubrifiant si apoi se realizeaza racordul prin
impingerea bazei caminului, respectiv impingerea tuburilor. Capetele cu vrf si mufele se imping la
maxim.
Baza caminului se planeaza conform proiectului. Locasul garniturii se acopera cu lubrifiant.
Astfel este facilitata amplasarea inelului de etansare. Garnitura DN 1000 se monteaza in cel mai de
sus locas si se acopera uniform cu lubrifiant.
Montarea inelului caminului, si, respectiv, a conului acestuia sunt facilitate prin cele patru inele
de sustinere situate la exterior. Ambele componente ale caminului se planeaza si se imping la
maxim. Pentru a asigura orientarea corecta a scarii de acces, se respecta ambele marcaje
longitudinale situate la exterior.
Ca material de umplutura se utilizeaza G1 sau G2, granulatie maxima 32 mm (material cu
granulatie rotunda), respectiv maxim 16 mm (material spart). Materialul de umplere trebuie aplicat
cu atentie pe lungime, pe grosimi ale caminului de 20 pna la 40 cm si pe o latime de minim 40 cm
(respectiv minim 60 cm la montarea caminelor in apa freatica) conform prevederilor SR EN 1610. In
zona carosabila, trebuie atins un grad minim de compactare de DPr = 97 %.
Conul caminului se livreaza pe santier fara a fi scurtat si trebuie ajustat la fata locului, la gura de
acces.Se scurteaza in zona nervurilor, care se afla la o distanta de 1 cm. Zona taiata se debavureaza.
Umplerea/incastrarea constructiei caminului se realizeaza cu pna la 5 cm sub marginea
superioara a conului scurtat.
Garnitura guler a gurii de acces DN 625 se tensioneaza fix pe marginea superioara a conului
scurtat si se acopera cu lubrifiant.
Inelul de pozitionare din beton se monteaza central. Inelul de pozitionare din beton transmite
mai departe sarcinile din trafic spre structura soselei. Trebuie evitat contactul direct dintre capac si
camin. Acest lucru se realizeaza prin suprapunerea dintre conul caminului si inelul din beton, de
aproximativ 5 cm
Intre marginea superioara a conului si inelul de pozitionare din beton trebuie sa se mentina un
spatiu de aproximativ 4 cm, care asigura faptul ca, dupa amplasare, solicitarile din trafic nu sunt
conduse direct catre camin. Capacul se aseaza pe inelul din beton (daca este cazul,se utilizeaza
mortar de nivelare, de exemplu, mortar pentru sapa si se evita sarcinile punctiforme). Pentru
amplasarea centrala facila, se pot utiliza inele cu surub.
b. Montarea caminelor din beton:

18

Montarea elementelor care compun caminul de vizitare se face cu macaraua.

La asamblarea elementelor de camin se folosesc garnituri de cauciuc prelubrifiate, care permit
centrarea cu usurinta a elementelor.
Garnitura se potriveste pe cepul elementului de camin si se fixeaza prin tragerea din cateva
puncte.
Racordarea tuburilor de beton sau a tuburilor PVC la caminele de vizitare se face cu garniturilor.
Garnitura se preseaza in golul bazei de camin, capatul tubului care urmeaza a se monta in camin se
lubrifiaza

8. MONTAREA SEPARATORULUI DE HIDROCARBURI

Separatoarele sunt alcatuite, in general, din doua parti principale: colectorul de aluviuni si
separatorul de produse petroliere.
Toate echipamentele sunt prevazute standard cu supapa de siguranta (plutitor) pentru blocarea
evacuarii in cazul in care se atinge capacitatea maxima a colectorului de aluviuni.
Accesoriile optionale constau in putul de prelevare de probe si in instalatia de semnalizare acustica
sau optica in cazul atingerii capacitatii maxime a echipamentului.
Separatoarele sunt impermeabilizate la interior cu trei straturi de protectie rezistente la produse
petroliere. Racordurile de admisie au diametrul nominal de 400 mm.
Separatorul de hidrocarburi este situat in partea superioara a separatorului si este prevazut cu
element de coalescenta,avand o capacitate de 2150 l.
Elementele de coalescenta retin particulele fine de namol si determina particulele de uleiuri sa se
separe intr-un strat la suprafata separatorului. In interiorul elementului de coalescenta exista un
plutitor care este dimensionat astfel incat pluteste la interfata dintre apa si stratul de hidrocarburi; in
cazul in care se atinge capacitatea maxima a separatorului de uleiuri, plutitorul coboara si blocheaza
evacuarea apelor poluate din sistem. Colectorul de aluviuni(trapa de namol) se va monta inaintea
separatorului de hidrocarburi.
Pentru o functionare normala a echipamentelor este necesara o manipulare si montare corecta
a acestora. Aceste lucruri sunt extrem de simple daca se urmaresc urmatoarele etape:
1. Descarcare si reamplasare
Se va face numai cu ajutorul urechilor de ridicat si cu cabluri adecvate de legat. Cablul utilizat (sufa)
va trebui sa aiba o lungime suficienta pentru a se evita deteriorarea separatorului.
2. Conditii de fundare
Excavatia va fi prevazuta pe fund cu un strat de nisip sau pietris compactat sau, in caz de nevoie, cu
un strat de beton slab.
3. Montajul
Se indreapta axa conductelor in directia adecvata. Se controleaza sensul scurgerii.
Se verifica orizontalitatea instalatiei.
Se racordeaza conductele aferente.
Se racordeaza putul de luare de probe (in cazul in care este utilizat).
Se monteaza capacul astfel incat gura de vizitare sa permita accesul atat la plutitor si la
elementul de coalescenta cat si pe langa acestea pentru vidanjarea colectorului de aluviuni
din partea inferioara a separatorului.
19

Este normala existenta unui interstitiu de 5-30 mm intre marginea capacului si cea a separatorului!
Acesta se datoreaza asezarii capacului pe garnitura de etansare
4. Executia umpluturii in jurul separatorului.
Umplerea se face pe straturi circulare, care vor fi compactate corespunzator.
5. Pentru ajustarea separatorului,aducerea capacului la cota terenului se vor folosi elemente de
inaltare,tuburi si inele de inaltare.

9. MONTAREA RIGOLELOR
Montarea rigolelor in asfalt pentru clasele de sarcini D400 si E600, pentru rigole cu lumina cuprinsa
intre 100 mm si 300 de mm se va face in felul urmator :

Fig. 1 Montaj rigola in asfalt

20

Montarea rigolelor in beton pentru clasele de sarcini D400 si E600, pentru rigole cu lumina cuprinsa
intre 100 mm si 300 de mm se va face in felul urmator :

Fig. 2 Montaj rigola in beton

10. TRASAREA CONDUCTELOR EXTERIOARE

Trasarea conductelor se materializeaza n teren prin trusi amplasati pe ax, n puncte

caracteristice, coturi n plan si profil, puncte caracteristice ale conductei, de schimbare a
diametrelor, a tipului de conduct, n conformitate cu notatiile din piesele proiectului.
Fiecare din tarusii de ax, va avea doi martori amplasati perpendicular pe axa traseului la o
distanta care s-i asigure mpotriva degradrii n timpul executarii sapturilor, al depozitrii
pmntului si al circulatiei pe marginea santului. De asemenea se planteaza tarusi pe portiuni de
aliniament din 50 m n 50 m pe axa traseului.
La trasarea retelelor de distributie vor fi prezenti toti beneficiarii de retele subterane, ocazie cu care
se va ncheia un proces verbal de trasare i predare amplasament, n care vor fi specificate dup
materializarea n teren, eventualele puncte de contact cu retele subterane existente.

21

11. SAPATURILE
Spturile se vor executa partial mecanic si manual, conform specificatiilor din listele de
cantitti. Ultimul strat de 20 cm se va spa manual nainte de montarea conductei n ant. Fundul
traneii trebuie s asigure rezemarea conductei uniform pe toat lungimea acesteia, conform
profilului longitudinal din proiect. Grosimea patului de pozare, dup compactare trebuie s fie de
minim 10 cm.
Determinarea latimii santurilor se va face cu relatia:
l=De + 40 cm
in care: l- este latimea santului, in cm;
De- diametrul exterior al conductei, in cm.
Latimea minima a santurilor pentru conductele de apa este de 60 cm, iar pentru conductele de
canalizare de 70 cm.
Pe timp de zi si noapte se vor lua msuri de semnalizare a spturilor, se vor monta parapeti de
protectie pe o singura parte pe toata lungimea santului deschis, se vor monta podete de circulatie
pietonale peste ant n zona de circulatie pietonal.
Pmntul rezultat din sptur se va depozita n lungul santului pe o singur parte la o distant
de cca 60 cm de marginea spturii( pe partea opus montrii parapetelor ).
Contractantul va face excavri i taluzri i va ndeprta materialele excavate dup cum se
specific aici, dup cum se arat n desene, sau dup cum este comandat de ctre Directorul de
proiect i dup referintele de aici sub denumirea de lucrri de terasamente.
Contractantul nu va ncepe lucrrile de terasamente pn cnd nu va efectua toate msurile de
sigurant ngrdirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni i
vehicule, iar pe timpul noptii s fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase.
Executia lucrrilor de terasamente se va face avnd n vedere Normativele Romneti:
P10-86

- proiectarea i executarea lucrrilor de fundatii directe la

constructii
C169-88
- executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile i industriale
C16-84
- realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii i a
instalatiilor aferente
Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protectia i igiena muncii n constructii.
Pentru conductele retelelor de canalizare menajera, pozarea tuburilor de PVC-KG se face pe un pat
de nisip care poate sa fie executat in urmatoarele moduri:
Pat tip 1 conform SR EN 1610
Tipul 1 poate fi utilizat pentru orice zona de conducta
care permite sprijinirea conductelor pe toata lungimea
acestora si care se realizeaza cu respectarea grosimilor
22

de strat a si b prevazute. Daca nu se precizeaza altfel, grosimea stratului de pat a, masurata sub
fusul conductei, nu poate depasi urmatoarele valori:
- 100 mm la conditii de sol normale;
- 150 mm n sol stncos sau pamnt consolidat.

Pat tip 2 conform SR EN 1610

Patul tip 2 poate fi folosit la soluri omogene, relativ
afnate, cu granulatie fina, care permite sprijinirea
conductelor pe toata lungimea acestora.
Conductele pot fi pozate direct pe fundul santului format
si pregatit n prealabil.
Pat tip 3 conform DIN EN 1610
Patul tip 3 poate fi folosit la soluri omogene, cu
granulatie relativ fina, care permite sprijinirea
conductelor pe toata lungimea acestora.
Conductele pot fi pozate direct pe fundul santului
pregatit n prealabil.
Avizarea lucrrilor de terasamente
nainte de a ncepe orice lucrri de acest fel la locul de montaj, contractantul va aviza
Directorul de proiect cu cel putin 7 zile n scris nainte de data propus. n aceast perioad
contractantul va tine evidenta nivelelor solului i topografiei, spre instintarea Directorului de proiect,
pentru msurtorile lucrrii.
Extinderea excavatiilor
Extinderea excavatiilor va fi cea minim practicabil pentru construirea lucrrii.
Excavarea de anturi pentru conducte va fi totdeauna limitat la lungimile aprobate anterior, n scris,
de Directorul de proiect. Cu exceptia aprobrii scrise a Directorului de proiect lucrarea pe fiecare
lungime aprobat va fi executat nainte de nceperea lucrrii pe o lungime nou.

23

Excavarea materialului necorespunztor

Dac contractantul ntlnete material pe fundul oricrei excavri, care dup prerea lui
poate fi necorespunztor, el va informa imediat Directorul de proiect, care va da instructiuni n scris
Contractantului, asupra faptului c materialul n cauz va fi tratat ca defectuos. Dac este cazul,
materialul defectuos va fi ndeprtat de Contractant cu acordul Directorului de proiect i dac nu se
specific altfel, sau dac nu se comand de Directorul de proiect. Contractantul va umple golurile
astfel formate cu material granular corespunztor cu aprobarea Directorului de proiect . Omiterea de
ctre Directorul de proiect s dea instructiuni, nu va elibera Contractantul de rspunderile pentru
defectele n lucrare dac naintea construirii Contractantul nu a cerut n scris Directorului de proiect
inspectarea neregulilor descoperite.
Siguranta excavrii i constructii adiacente
Contractantul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavrilor i
drumurile i constructiile adiacente.
Alunecri, cderi i excavatii n exces
Contractantul va preveni alunecrile i cderile de material din prtile laterale ale excavatiilor
i taluzrilor.
n cazul alunecrilor sau cderilor ce apar n excavatii i unde excavatiile sunt fcute n exces
fat de dimensiunile specificate, orice material necorespunztor care a intrat n excavatii trebuie
nlturat i orice umplere aditional ce poate fi cerut se va face cu material excavat selectat sau
importat i tasat, cu aprobarea scrisa Directorul de proiect.
Unde se formeaz goluri prin alunecri sau cderi, sau prin excavri n exces fat de
dimensiunile specificate, care dup opinia Directorului de proiect pot afecta stabilitatea solului
pentru sustinerea lucrrii, sau constructiile, sau serviciile adiacente, contractantul va umple golul
solid cu beton. Acest lucru nu va fi pe cheltuiala Contractantului.
Epuismente
Dac nu se aprob altfel, i o astfel de aprobare se va da numai n circumstante
exceptionale, Contractantul va mentine fiecare excavatie de constructie sau conduct fr ap din
orice surs, astfel nct lucrrile vor fi construite n conditii uscate.
Metoda de mentinere a excavatiei fr ap , de epuizare i ndeprtare a apei va fi supus
aprobrii Directorului de proiect. Contractantul va asigura c exist instalatii de rezerv suficiente, tot
timpul, pentru a se evita orice ntrerupere n continuitatea epuizrii. Nu se va plti separat pentru
epuizare, i costul acestei activitti se va considera inclus n tariful excavrii pentru constructie sau
pentru conducte sau n general n tarif.
24

n timpul functionrii pompelor n cursul noptii, se vor lua msurile necesare ca zona de lucru
s fie iluminat n mod corespunztor.
Umpluturi
Dac nu se specific altfel, sau se aprob altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi
material excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75 mm.
Materialul de umplutur plasat la lucrri permanente va fi ales i fr bolovani, pietre mari, fragmente
de roc i altele, mai mari de 50 mm dimensiune nominal, dac nu se specific sau aprob altfel.
Nici o umplutur nu se va executa pn cnd nu se d aprobarea Directorului de proiect.
Compactarea umpluturilor
Umplerea antului cu pmnt pn la 1,0 m peste generatoarea superioar a tubului se va
realiza manual n straturi ce nu va depi 200 mm cu pmnt mruntit bine btut cu maiul.
ndesarea se face cu maiul de lemn fr a deteriora izolatia conductelor sau a influenta
rezistenta mecanic a tubului.
Pentru restul umpluturii, straturile nu vor depi 200 mm cu ndesare cu bttor mecanic uor sau se
poate introduce un buldozer, cilindru compresor sau alte echipamente de compactare, asigurndu-se
realizarea gradului de compactare de 95 % prevzut conform STAS 2914-84.
Contractantul, dac este necesar, va uda materialul de umplere nainte i n decursul tasrii
pentru a ajuta obtinerea gradului specificat de tasare.
Locul gropilor de mprumut
Contractantul va alege pentru sine locurile gropilor de mprumut n amplasament sau alte
zone, toate supuse aprobrii scrise a beneficiarului.
nlturarea materialului n surplus
Contractantul va transporta i nltura tot materialul excavat care nu este necesar pentru
lucrri. Locurile propuse de contractant pentru ndeprtarea sau depozitarea materialelor excavate, fie
temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobrii Directorului de proiect.
Stnc sau beton masiv
nainte de nceperea excavrii n stnc sau beton masiv Contractantul va demonstra, spre
satisfactia Directorului de proiect, inabilitatea de a excava fr a apela la unelte percutante grele cu
sap de tip percutant, pene hidraulice sau mpucare.
25

Materialele, inclusiv betonul masiv, nu vor fi clasificate ca stnc, pn cnd Directorul de

proiect a czut de acord cu astfel de clasificare naintea excavri. Acordul Directorului de proiect va fi
supus limitrilor asupra extinderii stncii astfel clasificate i extinderea excavrii stncii va fi
determinat dup examinarea fetelor excavate. Excavatiile unde s-a ntlnit stnc i s-a clasificat ca
atare nu vor fi rambleate nainte de examinarea fetelor excavate de ctre Directorul de proiect pentru a
permite determinarea extinderii excavrii stncii. Excavarea stncii se va face folosind ciocanul
pneumatic / hidraulic greu i /sau echipament de tiere, sau orice alt echipament aprobat de
Directorul de proiect. Excavarea stncii cu folosirea explozivilor nu va fi permis.
Localizarea i sustinerea lucrrilor subterane
Inainte de excavrile n drumuri i trotuare, Contractantul va obtine permisiunea complet i
aprobarea tuturor autorittilor privind avizrile de lucru pentru a ncepe lucrrile dup cum este
necesar i respectnd toate legile i reglementrile locale.
n plus, Contractantul va obtine toate informatiile disponibile de la autoritti i altii, care ar
putea fi necesare, referitoare la pozitia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor
conductelor de pozat. Contractantul va rspunde de localizarea exact a serviciilor i n decursul
lucrrii va lua toate precautiile necesare pentru a evita deteriorrile. Unde este necesar serviciile vor
fi temporar sustinute n decursul excavrii. Dac Directorul de proiect d instructiuni se va prevede
suport permanent pentru serviciile care traverseaz conductele. Dac acestea se deterioreaz n
decursul lucrrilor, atunci Contractantul va rspunde de legturi cu autoritatea rspunztoare i de
repararea serviciului respectiv. Contractantul va suporta toate cheltuielile de reparatii fie prin
asigurri, fie prin finante proprii. Unde un servici sau o blocare este ntlnit de-a lungul traseului
unei conducte, Contractantul trebuie s informeze Directorul de proiect imediat de prezenta ei i va
prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau blocrii, dimensiunile ei, adncimea sub nivelul solului.
Directorul de proiect va indica actiunea ce se va efectua.
La ntlnirea n sptur de cabluri, conducte ori protectii care semnalizeaz prezenta lor n teren, se
va opri lucrul n acea zon, eful punctului de lucru va lua msuri de semnalizare a prezentei retelei
subterane, va anunta beneficiarul de retea, lucrul n acea zon relundu-se doar n prezenta
beneficiarului de retea, cu luarea tuturor msurilor de protejare a ei.

12. SPRIJINIRI SAPATURI, CABLURI SI CONDUCTE

Orice sptur care depseste 0,75 m n terenuri slabe i 1,25 m n terenuri cu rezistent
normal i umiditatea obisnuit va avea malurile sprijinite.
Cablurile, conductele i canalele ntlnite n sptur se vor sprijinii i fixa pentru protejare
pentru toat perioada cnd antul este deschis.
Sapaturile vor fi astfel executate astfel incat sa previna prabusirea peretilor.
26

Concomitent se va realiza si sprijinirea malurilor pe toata lungimea traneei.

La executia lucrarilor de sapatura si la realizarea sprijinirilor se va da o atentie deosebita
respectarii normelor specifice de protectie a muncii valabile la data executiei, respective normativul
C169-83 pentru lucrari de terasamente.
Contractantul va face pe propria sa cheltuial toate angajamentele pentru alimentarea cu ap i
energie electrica n scopul lucrrilor.
Apa rezidual va fi evacuat n afara antierului conform cerintelor efului de antier, pentru a
prentmpina defectiuni sau reclamatii.
13. UMPLEREA TRANSEELOR
Materialul pentru patul conductelor se introduce manual prin loptare. Att nisipul de sub
conduct ct si cel de peste conduct se va compacta manual n straturi de 20 cm grosime cu maiul
de mn. In rest umpluturile se realizeaz cu pmntul rezultat din sptur, compactarea se face cu
maiul de mn n straturi de 20 cm cu udarea fiecrui strat, numai dup efectuarea probei de
presiune.
14. PREVEDERI FINALE
In afara conditiilor specificate, pentru executia lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt
obligatorii urmatoarele:
instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor
prescriptiile politiei din zona
prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale asociatiilor profesionale, ale furnizorilor de
energie si pentru depozitarea reziduurilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care
face parte instalatorul
normele si regulamentele in vigoare, precum si regulamentele personalului specializat in apa si
canalizare, regulamentele de executie si exploatare intocmite de regiile specializate privind
instalatiile de apa si canalizare, in versiunile cele mai recente.
Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratia, solicitarile
de controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp) de catre executant.
Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati.
Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii
santierului, inainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de calculatie
pe baza ofertei principale.
Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot fi inlocuite
numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor consemna in
scris.

D. INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME P.S.I.

Norme de protectia muncii
Norme Generale de Protectia Muncii - emise de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii 1996
27

Norme de protectia muncii aprobate de M.C.Ind. 1970

Normativ I.S.C.I.R. C9-1971, C4, C5 si C25

Masuri de protectia muncii

Prezentul proiect a fost intocmit cu respectarea tuturor normelor de protectie a muncii in vigoare
la data proiectarii, respectiv NORMELE GENERALE DE PROTECTIE A MUNCII editia 1996 si toate
celelalte norme specifice de securitate a muncii care au tangenta cu tipul de lucrari ce se executa in
baza prezentei documentatii.
Executantul si beneficiarul raspund de realizarea lucrarilor de constructii care sa asigure evitarea
accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. In acest scop au obligatia de a analiza
documentatia din punct de vedere al securitatii muncii si, daca este cazul, sa faca obiectiuni,
solicitind proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale.
Dupa insusirea documentatiei, executantul si beneficiarul vor trece la executia lucrarilor proiectate.
Pe toata perioada executiei, executantul si beneficiarul au obligatia de a aplica toate prevederile
cuprinse in legislatia si normele de securitate a muncii precum si prescriptiile din prezentul proiect,
raspunderea pentru neaplicarea lor revenindu-le in totalitate acestora.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra urmatoarelor prevederi:
- inainte de inceperea excavatiilor, beneficiarul va pune la dispozitia executantului
permisul de spargere si celelalte avize ale detinatorilor de gospodarie subterana,
- la inceperea lucrarilor de sapatura vor fi convocati toti reprezentantii detinatorilor de
gospodarie subterana care au conditionat de aceasta prezenta eliberarea avizului cit si
reprezentantii celorlalti detinatori de gospodarie subterana a caror prezenta e
considerata necesara de constructor sau beneficiar zona sapaturii va fi imprejmuita si
marcata cu elemente de semnalizare certificate, vizibile atit ziua cit si noaptea de la o
distanta de minim 150 m
- sapaturile vor fi astfel executate incit sa previna prabusirea peretilor, la adincimi de
transee mai mari de 1.50 m fiind obligatorie, indiferent de natura terenului, sprijinirea
malurilor
- se va urmari in mod deosebit respectarea prevederilor capitolului 3 din Norme
specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie
si din procese tehnologice editia 1995
- toate lucrarile vor fi executate numai de catre persoane autorizate.
- Locul de munca va fi curat de materiale nefolositoare, iluminat si bine ventilat.
- Uneltele folosite vor fi in perfecta stare de functionare.
- Aparatele electrice vor fi legate la instalatia pe punere la pamint.
- Iluminarea locului de munca cu lampi portative se va face de la o sursa de 24V.
- Lucrarile de sudura se vor executa de catre muncitori specializati care vor folosi
echipamente de protectie.
- Spargerea gaurilor in plansee, pereti, precum si realizarea de santuri in pereti se vor
executa cu echipamente adecvate si masuri de protectie corespunzatoare (ochelari de
protectie, etc.).
- Uneltele pneumatice folosite la inaltime mai mare de 1.5m vor fi folosite numai pe
schele construite in conformitate cu normele in vigoare.
28

Rezemarea materialelor lungi (tevi, profile, etc.) de pereti este interzisa.

Norme P.S.I.
Decret nr. 290/1977
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor P118
Normativ I9/83
Normativ I1/78 pentru executarea instalatiilor cu conducte din policlorura de vinil neplastifiata
Norme de prevenire si stingere a incendiilor M.P. 842/D-1981
Normativ NP 086-05 pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor
Masuri P.S.I.
Instructajul tuturor muncitorilor din santier.
Formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul efectuat conform normelor
Echiparea santierului cu mijloace de stingere a incendiilor
Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari, in caz de incendiu
Prezenta enumerare nu are caracter exhaustiv, beneficiarul si constructorul urmind sa ia in
completare orice alte masuri de protectia muncii si siguranta circulatiei care le vor considera
necesare, tinind cont de particularitatile specifice acestei lucrari.
MASURI P.S.I. Pe parcursul executiei se vor respecta cu strictete Normele generale de prevenire si
stingere a incendiilor si normele specifice de prevenire a incendiilor pentru activitati cu factor de risc
ridicat privind producerea incendiilor sau exploziilor (lucrari de sudura, lucrari in spatii in care pot
aparea degajari de gaze inflamabile). De asemenea vor fi respectate prevederile Decretelor 232/74,
420/75, 290/77 si Hotarirea Guvernului 51/92.

E. CONDITII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA INSTALATIILOR

1. Conducte de apa rece
Conductele de apa rece vor fi supuse la urmatoarele incercari:

incercarea de etanseitate la presiune la rece

incercarea de functionare la apa rece

Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate se vor efectua inainte

de montarea aparatelor, armaturilor de serviciu si celelalte puncte de consum, extremitatile fiind
obturate cu flanse sau dopuri.
Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta la cald la conductele de apa rece va fi egala cu
1.5 x presiunea de regim indicata in proiect, dar nu mai mica de 6 bari.

29

Conductele se vor mentine sub presiune timpul necesar verificarii tuturor traseelor si imbinarilor
dau nu mai putin de 20 de minute. Intr-un interval de 20 de minute nu se admite scaderea presiunii.
Presiunea in conducte se va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un
manometru montat pe pompa, care se va amplasa in punctul cel mai de jos al conductelor.
Incercarea de functionare la apa rece se va efectua dupa montarea armaturilor si la celelalte
puncte de consum si cu conductele sub presiunea hidraulica de regim. Se va verifica, prin
deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare, daca apa ajunge, la presiunea de utilizare, la
fiecare punct de consum in parte.
Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzator
simultaneitatii si debitului de calcul.
Presiunea si temperatura de regim se vor pastra in instalatie timpul necesar verificarii etanseitatii
imbinarilor si a tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse dilatarilor, dar nu mai
putin de 6 ore.
Dupa racirea completa se va repeta incercarea de etanseitate la presiune la rece.
Incercarea de functionare se va efectua avind echipamentele in functiune, conform prevederilor
din proiect(statii de ridicare a presiunii, pompe, etc).

2. Conducte de canalizare si ape pluviale

Conductele de canalizare si ape pluviale vor fi supuse la urmatoarele incercari:
incercarea de etanseitate
incercarea de functionare
Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductelor si la
punctele de imbinare.
Incercarea de etanseitate se va face prin umplerea cu apa a conductelor astfel:
conducte de canalizare a apelor meteorice.
conducte de canalizare menajera, pina la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala sau a
obiectelor sanitare.
La efectuarea probelor de functionare se vor vefifica pantele conductelor, starea pieselor de
sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire, conform precizarilor din proiect.

3. Conducte montate ingropat

Dup terminarea lucrrilor de montaj, conducta va fi supus la proba de presiune 1.5 P regim =
1.5 x 6 = 9 bari. Dup atingerea presiunii de prob se mentin tronsoanele de prob sub presiune
circa 2 ore, interval n care nu se admit pierderi de ap si presiune.
Lungimea tronsoanelor de prob este de maximum 500 m (cu aceeai presiune de functionare) ,
ea putnd fi mai mare doar n cazuri n care experienta anteprenorului i garantiile oferite de acesta
sunt acceptate de beneficiar.

30

Tronsoanele de prob pot s fie mai scurte n cazul portiunilor de retea pentru care conditiile
locale impun nchiderea rapid a traneelor.
Dup ce proba de presiune a fost ncheiat i s-a constatat c nu mai sunt necesare nici un fel
de reparatii se trece la umplerea transeelor.
Incercarea de etansietate a retelelor executate din tuburi de beton se va face pentru curgerea
gravitationala a apei si se efectueaza n conformitate cu normativele n vigoare, avnd urmatoarele
valori:
- presiunea de proba va fi echivalenta cu 5 m C. A.(5 metri coloana de apa) care va fi mentinuta 15
minute, eventual si prin completarea pierderilor. Se determina cantitatea de apa folosita pentru
completare.
- se considera portiunea de canal etans, daca nu se constata scurgeri de apa concentrate
(punctiforme) si daca cantitatea de apa pentru completare n timpul probelor nu depaseste
0,4 l / h / mp de suprafata udata, conform STAS 3051-91.
- daca apa de completare, dupa 24 de ore dupa umplere, n timpul celor 15 minute de proba, nu
depaseste cantitatea de mai sus, umezirea tubului ct si aparitia unor picaturi de apa pe suprafata de
beton este admisa avnd n vedere fenomenul de colmatare si calcificare a porilor n beton.
- verificarea etanseitatii se poate completa si cu o verificare a rosturilor n timpul montajului cu o
aparatura adecvata.

F. CONDITII GENERALE IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR

Receptia lucrarilor de instalatii hidroedilitare se efectueaza in conformitate cu prevederile
Normativului I9/1994 si a reglementarilor privind calitatea si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente si anume:
Legea calitatii constructiilor
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente,
indicativ C56
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, nr. 273/1994
In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu prevederile
din proiect, a reglementarilor tehnice privind executia lucrarilor aferente, precum si a instructiunilor
de montaj ale producatorului de echipamente.
Se vor avea in vedere in special conditiile tehnice privind:
folosirea echipamentelor prevazute in proiect
respectarea traseelor conductelor
functionarea normala a echipamentelor din statiile de pompare la parametrii prevazuti
montarea si functionarea corespunzatoare a armaturilor aferente de alimentare cu apa si de
scurgere si a pieselor auxiliare
rigiditatea fixarii elementelor de instalatii de elementele de constructii
asigurarea dilatarii libere a conductelor
modul de amplasare a armaturilor si aparatelor de reglare, masura si control si accesibilitatea
acestora
aplicarea masurilor pentru diminuarea zgomotelor si vibratiilor
31

calitatea izolatiilor si a vopsitoriilor

aspectul estetic general al instalatiilor

Verificarea lucrrilor la conductele montate ingropat se va face in trei faze, dup cum urmeaz:
verificarea transeii, a patului de pozare a conductei, conducta montata in transee pe
tronsoane de cel mult 500 m, controlndu-se, dac imbinarile sunt corect executate,
adncimea de montaj, panta fundului spturii si natura terenului.
verificarea conductelor sub presiune se va face hidraulic. Nu se admite verificarea cu
presiune pneumatic. Presiunea de ncercare P = 9 bari.
verificarea umpluturilor si zonelor verzi refcute.
Splarea si dezinfectarea retelei de conductelor de apa potabila
Splarea si dezinfectarea conductelor se realizeaz cu ap potabil continnd 20-25 mg/l
clor activ, care va rmne n conduct cel putin 24 de ore.
Darea n exploatare a retelei de ap se va face cu avizul Inspectoratului de Sntate Public .
Intocmit,
ing. Cristian PACURAR

32