Importanta tatalui in dezvoltarea psihologica a copilului

In mod traditional, mama era cea responsabila de cresterea copiilor,

eventual si de educatia lor. Dar astazi, lumea s-a schimbat, mama, ca
si tatal, merge la serviciu, si astfel cresterea si educarea copiilor
devine o misiune pe care cei doi parinti o au de impartit. Foarte des, in
parcuri, pe strada, in magazine sau pe terenul de sport vedem tati cu
copiii lor, intr-o relatie armonioasa si acest lucru este minunat.

Care este de fapt rolul tatalui pe parcursul intregului

proces al dezvoltarii copilului din scutec pana la tinerete? In primul
rand, rolul biologic este de necontestat. Este nevoie de o celula a
tatalui in egala masura cu cea a mamei pentru ca o noua fiinta sa ia
viata.
In primul an de viata, rolul tatalui in cresterea copilului este mai mult
indirect, prin suportul oferit mamei. Acest suport este foarte
important, caci bebelusul are multe nevoi carora mama trebuie sa le
raspunda, dar si mama are nevoi, si de acestea se ocupa tatal.
Dupa ce copilul implineste un an, in mod ideal tatal ar trebui sa devina
mai activ in relatia cu acesta. Rolul tatalui incepand cu aceasta varsta
este de a-l introduce treptat pe copil in viata sociala. Ce inseamna
aceasta? Inseamna ca pas cu pas tatal obisnuieste copilul cu regulile
jocului, ale familiei, ale societatii. El este cel care trebuie sa puna
limite copilului, sa ii interzica anumite lucruri (cu temei!), sa il
obisnuiasca sa respecte unele reguli, la inceput simple apoi din ce in ce
mai elaborate pe masura ce copilul are varsta potrivita pentru a se
adapta acestora. Este important sa i se si explice aceste reguli.
In cazul in care tatal nu este prezent, nu este implicat in cresterea
copilului sau pur si simplu esueaza in indeplinirea acestui rol, copilul
poate deveni excesiv de rasfatat, egocentric, sa considere ca lui i se
cuvine orice si sa nu tina cont de cei din jurul sau. Atentie insa! Nu
trebuie sa confundam tatal care invata treptat copilul cu regulile jocului
cu tatal sever si autoritar. Acesta din urma risca sa isi raneasca copilul,
care isi poate pierde spontaneitatea si creativitatea in urma unui
tratament prea dur. Ideal este ca tatal sa impleteasca in atitudinea sa
limitele si iubirea intr-o relatie sincera cu copilul sau.

Dupa trei sau patru ani, sau chiar mai tarziu este momentul in care
tatal poate incepe sa initieze copilul intr-un sport, o activitate fizica in
care relatia copilului cu propriul corp sa fie intarita, sau in explorarea
naturii. Tatal este cel care are rolul de a-i insufla copilului curaj pentru
a explora lumea larga, si sa il sustina in aceste incercari.
De asemenea tatal este foarte important pentru ca il ajuta pe copil in
procesul de stabilire a identitatii sexuale. Pentru baieti, tatal este are
un rol in validarea propriei masculinitati, de aceea este important ca
tatal sa isi incurajeze fiul (fiii) sa isi dezvolte aptitudinile personale si
nu sa ii critice sau sa le compare performantele si aptitudinile cu ale
sale. Este foarte important ca tatal sa se se implice in relatia cu fiii sai
si sa ii initieze in activitati specific masculine, fara insa a le cere cu
orice pret performante deosebite, ci incurajandu-i si descoperind ceea
ce ii place fiecaruia mai mult sa faca.
Tatal poate servi drept model de sot in cuplu pentru fiul sau, si in acest
caz, un rol indirect in dezvoltare il are relatia tatalui cu mama copilului.
Daca relatia nu este armonioasa, daca de exemplu tatal este abuziv
fata de mama este posibil ca si fiul sa devina un sot abuziv.
Pentru fete, iubirea si recunoasterea din partea tatalui este importanta
pentru ca este un prim pas in recunoasterea feminitatii lor. Ei pot sa isi
sustina fiicele in construirea unei identitati feminine solide
recunoscandu-le si intarindu-le calitatile specific feminine, avand o
buna relatie cu ele si fiind alaturi de ele in momentele dificile,
incurajandu-le. Fetele care traiesc fara tata sau cele cu tati foarte
ocupati, care esueaza in relatia cu fiicele lor au adesea in viata
probleme in relatia de cuplu, deoarece cauta la partenerul lor ceea e
nu au primit in copilarie de la tata (recunoastere, laude, suport
neconditionat), iar acesta poate fi coplesit de atatea sarcini. De
asemenea, ca si in cazul baietilor, si pentru fete, tatal poate servi drept
model pentru alegerea unui partener in viitor.
Relatia cu tatal este importanta si in perspectiva, pentru ca legatura
copilului devenit adult cu spiritualul depinde de aceasta, in sensul ca
daca tatal a reusit in relatia cu copilul sa il sustina, sa ii inspire
incredere si curaj in lume, acest fapt va inlesni formarea unei legaturi
cu ceva ce tine de planul transcendent.
Tatal este important atat in mod indirect datorita modelului pe care il
ofera copilului, si datorita suportului pe care il ofera acesta mamei,
pentru ca ea sa poata fi in forma pentru copiii sai, dar si in mod direct
prin relatia activa cu copiii sai.

Poate la o prima vedere pare dificil sa fii tata, cu atatea responsabilitati

fata de devenirea copilului, dar in realitate, daca exista o relatie buna
in cuplu si o relatie profunda cu copilul lucrurile merg apropae de la
sine, cu conditia cunoasterii unor informatii de baza despre nevoile
specifice fiecarei varste.
Este foarte important sa existe o relatie vie, nemijlocita a tatalui cu
copiii, sa aiba micile lor secrete, glume, jocuri, iar mamele sa
incurajeze si sa sustina dezvoltarea acestei relatii. Mult succes!