CURS 1

1.Factori externi care pot influenta dezvoltarea normal a fatului

a) Infectii parodontale sevre materne
b) Alte infectii materne (rubeola, varicela, hepesul, hep B, HIV)
c) administrare unor medicamente care ar putea produce efecte teratogene
d) cosumul abuziv de alcool
e) consum de cocaina
f) consum de heroina si methadona
g) consum de suplimente alimentare din plante
h) fumatul, chiar pasiv
2. Gingivita de sarcina
(1) Modificarile inflamatorii gingivale raspuns exagerat la acumularile
de PDM pe fondul dezechilibrului hormonal si al modif vasculare
(2) Factori favorizanti:
Igiena orala defectuoasa
Iritatia locala datorata acumularii de tartru
(3) Inflamatiile gingivale severe nu se produc in cazul in care femeia,
anterior perioadei de graviditate, prezinta o sanatate parodontala
normala si aplica pe parcursul sarcinii masuri corecte de control al
PDM
(4) Clinic
Tumefactie,congestie, suprafata gingivala lucioasa, sangerare
Rosu-aprins->rosu-violaceu
Suprafata acoperita de depozite fibrinoase sau purulente
(5) Dupa nastere modif inflamatorii gingivale se atenueaza dar nu
dispar complet
3. Epulisul gravidei
(1) Crestere de volum a mg gingivale libere-parodontom
(2) Granulom piogen sau tumora de sarcina
(3) Leziune inflamatorie benigna
(4) Localizare-papile interedentare
(5) Incidenta scazuta
(6) Clinic
Hemisfera turtita, moale, nedureroasa
Suprafata neteda, lucioasa
Rosu-violaceu-> albastru intens
Sangereaza cu usurinta
(7) In fct de marime si localizare
Probleme estetice
Poate interfera cu planul de ocluzie
Afecteza controlul eficent al PDM
(8) Efecte
Pieredrea insertiei epiteliale
Distructii localizate la niv osului alv
4. Eroziunile in smaltul dentar- descriere si masuri de prevenire
(1) Urmare a varsaturilor matinale repetate, caracteristice trim 1 de
sarcina
(2) Demineralizari acide ale smaltului dentar
(3) In special pe supraf palatinale ale dd max
(4) Pt prevenirea aparitiei eroziunilor smaltului dentar dupa un episod
de voma se recomanda
1

(5) Clatiri orale cu solutii de bicarbonat de sodiu, pt neutralizare pHului acid

(6) Evitarea periajului dentar timp de 1 h, in caz contrat se va
acentua distrctia smaltului
(7) Periaj dentar utilizand periute cu peri soft sau extr-soft si paste
de dd profilactice cu flour
(8) Periaj dentar bland, mai ales la niv suparf dentare
demineralizate
(9) Curatarea limbii cu ajutorul razusei pt reducerea aciditatii
fluidului oral restant pe fata dorsala a limbii
(10) Utilizarea gumelor de mestecat fara zahar in special cu xilitol
ppt cresterea fluxului salivar si echilibrarea mediului oral acid
(11) Regim alimentar necariogen
5. Particularitatile ingrijirii stomatologice la femeia gravida- poz de lucru si
radiograf dentare
1. Aleasa in functie de trimestrul de sarcina
2. Dispneea de sarcina este accentuata in pozitia culcat: in primele 2
trimestre de sarcina pacienta va fi asezata in pozitie semisezand
la 450
3. In trimestrul 3 de sarcina-pacienta asezata in clinostatism,
intoarsa pe partea stanga- se evita insuficienta circulatorie cu
staza datorita presiunii exercitate de uter asupra aortei si venei
cave inferioare
4. Efectuarea radiograf dentare va fi evitata pe durata sarcinii in
special in trimestru1
5. Permisa in situatii execptionale,cu respectarea regulilor
6. Sort protector ce contine folie de plumb si prevazut cu un guler
care acopera inclusiv regiunea tiroidiana
7. Pe spate- al doilea sort-> protectie abdomen de radiatii indirecte
8. Aparate cu filtrare optima a rad si cu filme ultrarapide
9. Numar minim de radiografii-> diagnosticare satisfacatoare
6. Particularitatile ingrijirii stomatologice la femeia gravida- programul de
fluorizari
(1) La gravidele adolescente sau la cele care prezinta tendinta
accentuata la carie, ca si dupa detartraj si planare radicularafluorizari locale profesionale cu solutii, geluri sau lacuri fluorurate
(2) Va fi evitata folosirea gelurilor de tip APF ca parte e tratamentului
profilactic al eroziunilor in smaltul dentar
(3) Uneori gelurile fluorurate pot produce greata astfel ca lacurile
florurate pot fi mai bn tolerate
(4) Autofluorizari
Paste de dd profilactice cu flour: periaj dentar seara si
dimineata
Ape de gura fluorurate, fara alcool, cu :
o 0,02% NaF (clatiri orale 2x/zi)
o 0,05% Naf(o clatire orala/zi)
Fluorizare locala la domiciliu- gel NaF 1,1% in conformator
individual, seara ianite de uclcare
Tablete fluorurate
7. Influenta acrilamidei din alimentatia materna asupra fatului
(1) Femeile gravide care au consumat frecvent si constant cartofi prajiti
au nascut copii cu G mica si cu o circumferinta redusa a capului
comparatic cu ceilalti, datorita formarii acrilamidei
2

(2) Acrilamida- in procesul de prajire sau coacere a alimentelor, mai

ales a celor bogate in carbohidrati
(3) Dieta materna bogata in acrilamida se asociaza cu nou-nascuti
subponderali, dar si cu o circumferinta redusa a capului
(4) Circumferinta redusa a capului- dezvioltare intarziata a creierului

CURS 2
1. Prima vizita la medical dentist a copilului mic (sub 1 an)
a) La varsta de 6 luni sau dupa eruptia primului dinte temporar. (Nu
mai tarziu de 1 an de la nastere!)
b) Medicul si parintele stau fata in fata, in pozitie sezand, cu genunchii
in contact.
c) Se realizeaza anamneza si examen clinic complet
d) Examen clinic extra si intraoral, cu miscari blande, pentru a
preveni agitatia copilului
e) Se ofera parintelui ghidul anticipativ
f) Discutii referitoare la eruptia dintilor temporari
g) Se ofera parintelui un tabel cu tiparul eruptiei dintilor temporar
h) Informatii referitoare la manifestarile care insotesc eruptia
dintilor:
- Miscari masticatorii in exces si sialoree
- Stare de iritabilitate
- Reducerea poftei de mancare
- Tulburari ale somnului
- Episoade de plans
- Uneori, febra si diaree
i) Masuri paleative
- Mestecare obiecte dure si reci covrigi/inele din material
plastic/cauciuc
- Masare gingii cu degetul curat
- Masare gingii si curatare limba- dispozitive special racite in apa
j) Nu se recomanda utilizarea solutiilor/gelurilor anestezice dificil de
controlat ca efecte
2. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului mic (sub 1
an) nutritie si tip alimentatie.
a) Dupa eruptia dd temporari se va evita alaptarea la san la cerere si
mai ales dupa ce copilul adoarme-demineralizari,carii
b) Alaptarea prelungita la san cei mai afectati de aparitia cariilor
dentare sunt dd frontali maxilari
c) Copilul va fi tinut in brate pe perioada alaptarii
d) Se va evita folosirea biberonului la consumul sucurilor sau al altor
bauturi indulcite
e) Se va evita alaptarea cu biberonul in poz culcat
f) Se recomanda clatirea cav orale dupa administrarea medicam sub
forma de siropuri indulcite
g) Se va evita consumul carbohidratilor fermentabili si retentivi
3. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului mic (sub 1
an) igienizarea orala.
3

(1) Utilizarea pozitiei genunchi-la-genunchi

Poate fi controlata pozitia copilului
Copilul poate fi linistit cu usurinta
Pt a sugera copilului o activitate placuta, parintele ii poate
vorbi, zambi, canta
(2) Inainte de eruptia primului dinte- curatire mucoase orale cu
comprese umede de tifon
(3) Dupa eruptia primului dinte periere cu periuta umezita cu apa
(4) Frecventa periaj- dimineata si seara, inainte de culcare
(5) Periuta de dd cu filamenet moi din plastic si capete rotunjite sau
periuta de dinti de tip degetar
(6) Periuta de dd inlocuita la 3-4 luni sau cand perii acesteia devin
indoiti sub forma de evantai
4. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului cu varste
intre 1-5 ani igienizarea orala.
(1) Periaj dentar: seara,ianite de culcare si dimineata, dupa micul dejun
(2) Dupa varsta de 2 ani devina mai idependent motor si poate fi
invatat sa execute miscari de periere
(3) Parintele-model de mentinere a igienei orale
(4) Pentru eficenta periajului dentar- colorare placa dentara microbiana
(5) Parintele-instruit sa observe periodic dd si gingiile copilului
(6) <7 ani- parintele va efectua si supraveghea periajul dentar al
copilului
(7) Tehnica de periaj recomanada: Fones sau orizonatal
(8) Pentru igenizare suplimentara: parintele poate utiliza dental-floss
(9) Pasta de dd pt copii continut redus de F -500 ppm de F
(10)
Pt a evita aparitia fluorozei dentare:
Pana la 2 ani: periaj fara pasta fluorata
Dupa 2 ani:cant f redusa de pasta(1/2bob de mazare)
Dupa 3 ani : cant echivalenta cu 1 bob de mazare
(11)
Cand prezinta pete albe cretoase: recomndare de aplicare a
lacurilor fluorate de 2ori/an
5. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilulu cu varste
intre 1-5 ani alimentatie si obiceiul vicios de sugere
1. Se recomanada zilnic 3 mese principale si 2-3 gustari
2. Gustarile vor include cereale, fructe si legume proaspete
3. Dulciurile si bauturile indulcite vor fi consumate in timpul meselor
principale
4. Consumul sucurilor de fructe va fi limitat la 4-6 prize/zi
5. Se va evita consumul bauturilor carbogazoase indulcite -> aparitia
de demineralizari, obezitate
6. Se va evita folosirea alimenetelor ca recompensa pt modificarea
comportamentului
7. Obiceiul vicios de sugere
8. De regula copilul suge policele, dar paote prefera sugerea a doua
degete sau a fetei dorsale a mainii
9. Obiceiul poate fi abandonat spontan intre 2-4 ani
10.Se evalueaza intensitatea, durata si frecventa obiceiului vicios
11.Poate determina protuzia dd frontali max
12.Discutii cu parintii despre efectele sugerii degetului

13.Daca obiceiul vicios continua dupa varsta de 4 ani- intereventii de

stopare, prin aplicare de manusi sau dispozitive speciale, timp de
minim 14 zile
6. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului cu varste
intre 1-5 ani vizitele periodice la medicul dentist
(1) De 2 ori pe an pt examen de specializate-dispensarizare
(2) Controale stomatologice periodice- in fct de problemele clinice
depistate si de grupa de risc in care este incadrat
(3) Se considera cu risc scazut la carie, copii:
Ai caror parinti nu prezinta tratamente dentare extinse
Care primesc fluor sistemic la nastere
Perfect sanatosi
(4) Se considera cu risc crescut la carie, copii:
Ai caroror parinti prezinta problem stomatologice multiple
Care nu beneficiaza de fluorizare sistemica
Cu malformatii eredirae sau congenital
Care primesc frecvent preparate medicamentoase sub forma
de siropuri cu sucroza
Care prezinta un tipar de eruptive precoce si care la
examenele effectuate prezinta multiple zone de
demineralizare
(5) Copil programat dimineata- odihnit, ascultator, cooperant
(6) Cand este necesar ex radiologic: sort de protectie cu guler pt
regiunea tiroidiana
(7) Efectuare tratam profilactic:
Colorare PDM
Indepartatre biofilm dentar: periaj manual/mecanic cu
periute/cupe cauciuc
Detartraj manual
(8) Cand copilul este obosit si/sau nu mai poate colabora->
reprogramare
(9) Pt controlul anxietatii
Fiecare instrument si etapa a manevrei prezentate copilului
conform regulii arata-spune-executa
Fiecarui instrument ii vom asocial denumiri amuzante
Dupa varsta de 4-5 ani, copilului I se va oferi sa tina in mana
o oglinda, cu ajutorul careia va urmari toate etapele
manevrei executate

CURS 3
1. Factori etiologici ai despicaturilor de buza si/sau palat
(1) Etiologie multifactoriala
(2) Pot constitui parte a unor sindroame complexe, care se insotesc si
de alte manifestari
(3) Factorii de mediu si cei genetici stau la baza producerii lor
(4) Trimestrul 1 de sarcina- perioada specifica influenetelor exercitate
de catre factorii de mediu
(5) Factorii de mediu includ :
o Fumatul si abuzul de alcool
o Agentii teratogeni: hipo si hipervitaminoza A, corticosteroizii
5

Aportul inadecvat de vitamine si in special de acid folic

Medicam adm in trimestrul 1 de sarcina : tranchilizante,
neuroleptice, antibiotice, sulfamide, anticonvulsivante
2. Clasificarea despicaturilor in functie de momentul producerii tulburarilor
(1) In fct de momentul producerii tulburarilor pe parcursul formarii
palatului si buzelor
Clasa I: despicaturi ale varfului luetei
Clasa aIIa : despicaturi ale luetei lueta bifida
Clasa aIIIa; despicaturi ale palatului moale
Clasa aIVa: despicaturi ale palatului dur si moale
Clasa aVa: despicaturi ale palatului dur si moale care se
continua pe creasta alv unilat fata de mugurele nazo-frontal
asociindu-se si cu despicatura de buza de aceiiasi parte
buza de iepure
Clasa aVIa: despicaturi ale palatului dur si moale care se
continua pe creasta alv de o parte si de alta a mugurelui
nazo-frontal si asociate cu despicatura bilaterala a buzei
superioare gura de lup
Clasa aVIIa: despicaturi submucoase ale palatului moale care
conduc la unirea imperfecta a musculaturii locale
(2) In fct de sediu, intindere si regiunea anatomica interesata
(3) Despicaturi anterioare
o Complete: uni-/bilaterale
o Incomplete : uni-/bilaterale
(4) Posterioare
o Complete
o Incomplete
(5) Despicaturi asociate
(6) Despicaturi totale
o Unilaterale
o bilaterale
3. Particularitati clinice orale, specifice pacientului cu diverse tipuri de
dspicaturi-enumerare
(1) Anodontii
(2) Dd supranumerari
(3) Modificari ale morfologiei dentare
(4) Comunicari oro-nazale
(5) Malpozitii dentare
(6) Cicatrici faciale vizibile
(7) Deformari faciale
(8) Tulburari de fonatie
(9) Tulburari mutritionale
(10)
Tulburari de personalitate (inferioritate)
(11)
Infectii ale CAS si urechii medii
(12)
Surditate
o
o

CURS 4
1. Controlul placii dentare microbiene: puncte cheie de abordat cu pacientul adolescent
1) Intelegerea corecta a rolului negative al acumularii si mineralizarii P.D.M asupra
sanatatii structurilor dento-parodontale
2) Necesitatea efectuarii periodice a detartrajului si corelarea legaturii celor doua
tipuri de depozit edentare cu modul in care se efectueaza zilnic controlul P.D.M
3) Educarea si motivarea in sensul realizarii igienizarii orale corespunzatoare:
metode de periaj
tipul periutei si consistenta filamentelor
frecventa periajului
utilizarea mijloacelor auxiliare periajului dentar
frecventa schimbarii periutei dentare
4) Prevenirea halitozei
2. Piercing oral - riscuri si complicatii
1) Infectii
2) Hemoragii abundente, prelungite, dificil de controlat
3) Cresterea fluxului salivar
4) Tulburari de masticatie, deglutitie
5) Leziuni si recesiune gingivala, resorbtie osoasa, mobilitate dentara
6) Durere, afectare pulpara si fractura dintilor
7) Fractura restaurarilor protetice total fizionomice
8) Pierderea sensibilitatii gustative linguale
9) Halitoza
10) Tulburari de vorbire
11) Galvanism-durere vie
12) Formarea de cicatrici la nivelul tesuturilor moi
13) Dezvoltarea hipersensibilitatii la metalele utilizate
14) Dificultate in efectuarea examenului radiologic, datorita prezentei bijuteriei
15) Piercingul oral-vector de transmitere a unor boli infectioase (sifilis, herpes, hep
B, C,D,G)!
3. Piercingul in limba-complicatii cu potential letal
1) Tumefactie cu obstructia CAS-asfixie-exitus
2) Poate constitui un obstacol in caz de accidente ce necesita manevre de
resuscitare (intubare)
3) Aspiratie in tub digestiv sau aparat respirator
4) La pacintii cu terapie anticoagulanta hemoragii fatale
5) Infectia cu stafilococ sindrom soc toxic
6) Endocardite stafilococice sau cu haemophillus aphrophillus afectare valve
mitralavalvulectomie cu inlocuirea valvei
7) Rar: angina Ludwigexitus

CURS 5
1. Particularitati clinice orale la pacientii care utilizeaza anticonceptionale
1) Apar fenomene de tip gingivita la cca 18-24 luni de administrare constanta
2) Manifestari gingivale asemanatoare cu cele din gingivita de sarcina dar reduse ca
intensitate:
7

3)
4)
5)
6)

Crestere usoara a volumului papilelor gingivale

congestie gingivala
sangerari gingivale reduse
pana in prezent nu exista corelatii dovedite stiintific intre consumul de
anticonceptionale si aparitia semnelor de gingivita
7) hiperplaziegingivala remitere dupa intreruperea administrarii antic
8) pigmentarea mucoasei orale h.estrogeni determina cortisol liberin plasma
hipersecretie de ACTH si h. MS
9) osteita alveolara consecutive extractiei dentare h. Estrogeni activeaza fibrinoliza
2. Aniconceptionale cu continut hormonal: contraindicatii si efectes ecundare
Contraindicatii:
1) Tulburari trombo-embolice, antecedente de flebita
2) Afectiuni cerebro-vasculare
3) Afectiuni coronariene
4) HTA severa
5) Afectiuni hepatice
6) Neoplasm mamar
7) Migrene severe
8) Sarcina si lactatie
Efecte secundare:
1) Cardiovascular- cresteri marcate de TA
2) Cresterea greutatii corporale
3) Reducerea eficientei- cand in paralel se administreaza antibiotic (ex:
ampicilina, amoxicilina, tetraciclina, rifampicina)
4) In unele cazuri:
Tulburari de vedere
Alergii
Depresii
Sangerari menstruale neregulate
3. Consideratii preventive la pacientii care utilizeaz aanticonceptionale
1) Realizarea unei anamneze atente, din care sa rezulte administrarea constantaa
antic.( tip., frecventa, eventuale efecte adv.)
2) Notarea in fisa clinica a tipu;ui de antic. Utilizat
3) Sublinierea importantei mentinerii unei igiene oro-dentare viguroase
4) Planificarea controalelor stomatologice regulate
5) Introducerea tratamentelor cu ATB informarea pacientului cu privire la
necesitatea suplimentarii cantitatii de contraceptive sau metode contrac. (contrac.
de bariera)
6) Inregistrarea efectelor secundare aparute, in special HTA, indicand consult de
specialitate
7) Constientizarea pac.Fumatoare cu privire la asocierea fumat-consum antic.-FR pt
declansarea afectiunilor cardiovasc
8) Prevenirea osteitei alveolare extractie intre zilele 23-28 ale ciclului de
administrare a contrac, oral(tablete placebo)

CURS 6
1. Menopauza: simptome generale
Reactii vaso-motorii:
1) Congestie brusca in zona fetei, gat si a regiunii sup. a toracelui, insotita
de transpiratii abundente
2) Pot debuta cu cefalee, fiind urmatea poi de congestia fetei, tahicardie,
ameteli, frisoane
3) Episoadele pot dura doar cateva min sau>30min
4) Transpiratii nocturne, pot produce tulburari ale somnului care vor genera
ulterior fatigabilitate
Tulburari emotionale:
1) Modificari inexplicabile ale dispozitiei, depresii, dificultati de
concentrare
2) In unele cazuri- anxietate, stare de tensiune psihica, iritabilitate excesiva
datorita unui sentiment de inutilitate
2. Particularitati clinice orale la pacientele la menopauza
Gingivita si/sau gingivostomatita de menopauza
1) Denumita si-gingivita atrofica senila
2) Semen obiective: mucoasa gingivala si orala cu aspect palid, uscat si neted
3) Consecinta directa a unui control defectuos al PDM
4) Prezinta un raspuns exagerat la dezechilibrele hormonale postmenopauza
5) Poatea parea in menopauza fizionomica sau dupa ovarectomii, hesterectomii,
iradieri
6) Mucoasa gingivala si orala cu aspect palid, uscat,neted
Sindrom de gura arsa:
1) Simptom principal: senzatie de arsura la nivelul limbii, gingie, palat, buze,
asemanata de pacienta cu arsura provocata de un lichid fierbinte
2) Mucoasa orala subtire, uscata, atrofiata
3) Perceptie gustativa alterata
4) Pe fondul xerostomiei toleranta redusa pt protezele mobilizabile
Resorbtie osoasa a crestei alveolare:
1) Pierderea dintilor
2) Consecinta osteoporozei sistemice
3) Maxilarele osteoporotice pot deveni inutilizabile pentru purtarea protezelor
conventionale sau pt tratamentul pe implant
3. Controlul PDM la pacientele cu menopauza
Reactivarea si agravarea parodontopatiilor existente(pe fondul osteoporozei)
Elaborarea programului de control al PDM:
Instruirea pac.Privind realizarea si mentinerea unei igiene orale riguroase
Stabilirea unor sedinte periodice, frecvente, de igienizare orala
profesionala(detartraj, urmat de finisarea si lustruirea suprafetelor dentare)
In functie de gradul de xerostomie:
Se va evita realizarea protezelor adjunct
Se vor administra substituienti salivari care vor contribui si la prevenirea
cariilor dentare
Controlul alimentatiei
Fluorizari

CURS 7
1. Controlul biofilmului dentar la pac.varstnici: recomandari
1) Educatia pt autoigienizare orala
2) Utilizarea unor periute dentare manual cu filament moi si maner cu diametrul
marit fata de cel obisnuit sau cu diferite adaptari ale acestuia
3) Utilizarea periutelor electrice cu filament moi sau ultra moi
4) Ut.mijloace suplimentare periajului dentar: dental-floss, periute interdentare,
benzi de tifon, dusuri orale
5) Individualizarea metodei de periaj in functie de restaurile fixe sau mobile prezente
6) Ut.Substituienti artificiali ai salivei la pacientii cu xerostomie
2. Regimul alimentar la pacientii varstnici: recomandari
1) Analiza dietei inregistrarea alimentelor consummate pe parcursul a4-5 zile
2) Consum echilibrat de protein, vitamine, minerale si apa, cu reducerea aportului de
lipide si carbohidrati
3) Respectare ameselor principale ale zilei
4) Educarea pacientului in sensul adoptarii unui regim alimentar necariogen

10