1.

Construii dou exemple contrastante n care un acelai actor nonstatal (de exemplu, o
corporaie) este i, respectiv, nu este relevant pentru Relaiile Internaionale.
O importanta mai mare in domeniul relatiilor internationale o au cele mai mari corporatii
trans-nationale. Ele controleaza cea mai mare parte a operatiunilor transfrontaliere a statelor
de origine. Corporatiile trans-nationale sunt companii care detin sucursale in afara tarii de
origine. Ponderea acestora in economia mondiala este deosebit de mare, iar pentru relatiile
internationale devin instrumentele principale ale procesului de globalizare. CTN se dovedesc
a fi elemente relevante in sistemul RI, gratie infuziei sub forma de capital, tehnologii si
experienta manageriala, de asemenea detin si propaga o influenta esentiala asupra dependentei
economice a economiilor naionale fata de economia internationala, contribuind la cresterea
economica a statelor de origine. Cu toate acestea, tendinta e ca acestea sa ramana relativ mici,
pentru a fi flexibile si specializate pe piata mondiala si destul de mari, ca sa fie capabile sa
investeasca in inovatie. 1
2. Fcnd o analiz pe nivelurile propuse de K. Waltz, comparai politica extern a
Romniei din perioada Ceauescu cu cea de dup Revoluia din 1989.
Kenneth Waltz si-a construit teoria pornind de la ideea ca sistemul international determina
comportamentul subsistemelor care fac parte din el. Astfel statele sunt principalii actori ai
sistemului international, caracterizat de anarhie (absenta unui autoritati centrale peste state),
iar principalul obiectiv al acestora este sa supravietuiasca intr-un mediu competitiv; Waltz
deduce ca statele vor fi interesate sa-si maximizeze cantitatea de putere disponibila si vor fi
atente la evolutiile balantei de putere. Deci, scopul fundamental al statelor nu este
maximizarea puterii, ci realizarea sau cresterea securitatii. Aceasta insemna ca sporirea puterii
este doar un mijloc in vederea atingerii altor scopuri. Dupa anul 1965, Ceausescu a preluat ai
extins parametrii de politica externa trasati Gheorghiu Gej, optand concomitent pentru o
restalinizare a politicii interne. S-a remarcat o disonanta intre orientarea internationala si cea
interna care mima incadrarea intr-o epoca globala a reformelor practicate in lumea occidentala
dar si in cea comunista. Politica externa afisa o apartenenta tot mai formala la Tratatul de la
Varovia sau CAER. Bucurestiul incerca astfel sa castige un maximum de beneficii de la
ambele tabere prin crearea a cat mai putine obligatii (insa, eforturile lui Ceausescu de a achita
datoria externa a tarii probeaza gradul ridicat de dependenta fata de centrele financiare
occidentale). Politica externa haotica va implica tensiuni sociale (introducerea ratiilor
alimentare si a cartelelor, dublata de un regim politienesc extrem) exprimate in final prin
Revolutia din decembrie 1989 si prabusirea regimului. 2 Linia politica dupa 1990 delimiteaza
un singur aspect demn de a fi luat in calcul romanii decideau din nou politica statului principiile care au dominat aceast perioada s-au subordonat nevoilor si intereselor
dezvoltarii fiintei umane, respectului deplin al drepturilor si libertatilor omului. Directia
1 Rosca P. Integrarea R.Moldova in structurile europene ca factor strategic de
dezvoltare, in Moldova, Romnia, Ucraina: integrarea in structurile europene: Simpozion
stiintific. Chisinau, 2000, p. 145

2Michael Shafir, Romania. Politics, Economics and Society. Political Stagnation and
Simulated Change, (Londra: Frances Pinter, 1985), 22.

politicii extrne se exeaza pe principiul promovrii bunei vecinti, prieteniei, al integrarii in

procesul de construire a unei Europe Unite si cel al respectarii angajamentelor internationale
ale Romaniei.3 Diferenta dintre cele doua orientari, specifice celeor doua regimuri politice
antagonice este fundamentala si se bazeaza pe faptul ca dupa 1989 s-a optat pentru o sporire a
securitatii in cadrul comunitatii internationale si nu s-a bazat pe un internationalism izolat,
precum a incercat Ceausescu sa puna in practica.
3. Explicai de ce ciudata treime clausewitzian este specific epocii moderne (a statelornaiune)
Clausewitz a evidentiat conexiunea realizata intre schimbarile survenite la nivelul sistemelor
politice, socio-economice si militare, noutati fundamentale ale razboiului modern, precum si
admiterea faptului ca razboaiele, anterior limitate, insa neoprite din istoria europeana, se
apropiau treptat de o forma pura, pe masura ce sistemul balantei puterii din secolul al XVIIIlea incepuse sa se destrame.4

3Comunicatul catre tara al Consiliului Frontului Salvarii Nationale, publicat in

Monitorul Oficial, Anul I, Nr. 1, 22 decembrie 1989
4 Eduard A. Kolodziej, Securitatea i relaiile internaionale, Editura Polirom, Iai, 2007,
p.82