Disciplina: Limba si literatura romana

Subiectul: MARA CARACTERIZAREA PERSONAJULUI

Tipul lectiei: dobandire de noi cunostinte

Competente specifice:

- sa incadreze personajul in opera;

- sa identifice trasaturile fizice si morale ale personajului si sa le evidentieze prin
citate;
- sa distinga trasaturile pozitive de cele negative ale personajului si sa
evidentieze importanta acestora;
- sa indice mijloacele de caracterizare ale personajului principal si relatia cu
alte personaje ale romanului;
- sa prezinte un punct de vedere personal referitor la importanta personajului in
literatura romana;

Strategia didactica:

a) metode si procedee: conversatia euristica, problematizarea, demonstratia,

analiza literara, dezbaterea;
b) forme de organizare a activitatii elevilor: activitate frontala, activitate
individuala;

Desfasurarea activitatii

1. Organizarea clasei (2 min.).

2. Verificarea temei si a cunostintelor din lectia anterioara
3. Anuntarea temei si a competentelor specifice
Obiective:
- incadrarea personajului in opera;
- identificarea trasaturilor personajului
- sustinerea argumentata a unui punct de vedere intr-o discutie;

4. Conducerea invatarii si dobandirea noilor cunostinte

5. Asigurarea retentiei si a transferului - activitate independenta (tema)

MARA CARACTERIZAREA PERSONAJULUI

Exprimati-va parerea in legatura cu urmatorul citat: "Mara e asemenea arborelui

vietii, e viata insasi, patimasa, puternica, rea, lacoma, generoasa, vorace si
darnica, animata de tensiunile cele mai obscure, dar si indrumata de elanurile
cele mai nobile; neiertatoare, aspra, severa si blanda" (Popescu, M., Slavici)

Mara este comparata cu viata insasi, luptand cu patima pentru castigarea unui
trai mai bun, dovedind putere, lacomie si generozitate in acelasi timp, severitate
si blandete, ceea ce denota complexitatea personajului. Este energica,
voluntara si optimista.

Voracitatea femeii reiese din:

Serile, Mara, de cele mai multe ori, mananca ea singura, deoarece copiii, obositi,
adorm, in vreme ce ea gateste mancarea. Mananca insa mama si pentru ea, si
pentru copii. Pacat ar fi sa ramaie ceva pe maine.

Pe baza fiselor primite si a conversatiei, elevii vor incadra opera in ansamblul

creatiei lui Slavici si personajul in opera.

Aparut in 1906, Mara este cel mai reusit roman al lui Slavici, in care autorul
prezinta psihologia si comportamentul feminin, precum si efectele pasiunilor
asupra Marei si a Persidei. Cele doua se dovedesc a fi in final varste ale aceluiasi
prototip: mama si fiica Mara matura si Mara juvenila.

Asa cum arata si titlul, personajul principal este Mara, intrucat participa la toate
momentele actiunii, fiind prezentata in evolutie. Destinul copiilor ei este
prezentat tot prin prisma acestui personaj.

Mara porneste de la marunta negustorie ambulanta, intra apoi in afaceri de tot

mai mare anvergura, pentru ca in final sa practice camataria.

Mara este o precupeata de la Radna care isi castiga existenta din arenda podului
si din negustorie.

Inca de la inceput aflam ca Mara este o vaduva cu doi copii, tanara si voinica,
inalta, spatoasa, greoaie, cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant. De
asemenea, este soioasa si nepieptanata.

Insusirile fizice sunt evidentiate direct prin descriere.

Elevii vor identifica preocuparile personajului din fisa si din volum:

Femeia vinde ce poate si cumpara ce gaseste. Ea sta

ziua toata sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce. Duce de la
Radna ceea ce nu gasesti la Lipova ori la Arad si aduce de la Arad ceea ce nu
gasesti la Radna ori la Lipova

Mara dovedeste o pasiune nemasurata pentru copiii ei, dar si pentru bani, astfel,
incat isi pastreaza economiile in trei ciorapi: unul pentru zile de batranete si
pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica

daca-i iese-n cale vreo femeie care-i place si ca fire, si ca stare, si ca infatisare,
ea-si zice cu tainica multumire: "Asa are sa fie Persida mea!" Iar daca barbat e
cel ce-i place, ea-si zice: "Asa are sa fie Trica al meu!"

Exista insa in comportamentul ei, pe langa dorinta de a castiga cat mai mult si o
vizibila zgarcenie, pe care o dovedeste chiar si fata de copii.

Cand poate sa puna florinul ea-l saruta, apoi ramane asa, singura, cu banii
intinsi pe masa, sta pe ganduri si incepe in cele din urma sa planga

Mara strange bani sub pretextul ca sunt pentru copii, insa ea tezaurizeaza banii
pentru prestigiul pe care acestia i-l confera in fata comunitatii.

Nu ii rascumpara lui Trica stagiul militar obligatoriu, lasandu-i pe altii sa plateasca

pentru el si determinandu-l astfel sa plece la razboi.

Afland ca fiica ei urmeaza sa nasca, ea se porni ca alungata de iele si fara ca

sa mai inchida usile in urma ei, iar cand isi aminteste ca a lasat casa descuiata
si cineva i-ar putea fura banii: Deodata, ea se opri si ramase cu ochii sticlosi ca
iesita din fire.

- Vai de mine! Vai de mine! Usile casei au ramas deschise si tainita din perete nu-i
acoperita! Striga ea si iesi ca dusa de frica mortii

Insusirea este evidentiata indirect (descriere si dialog), prin gestul facut iesi ca
dusa de frica mortii

Increderea in propria-i fiinta este evidentiata indirect de autor, dovada acestei

sigurante de sine o constituie mersul apasat si rar, precum si pozitia dreapta a
corpului.

cand simte greul vietii, Mara nu plange, ci sparge oale ori rastoarna mese si
cosuri. Ea isi da insa seama cat a avut cand a ramas vaduva, cat are acum si cat
o sa aiba odata
Deducem asadar, ca Mara isi exteriorizeaza nemultumirile, fiind impulsiva, insa
gaseste mereu forta interioara de a merge mai departe.

Tot n-are nimeni copii ca mine repeta mama ori de cate ori are ocazia.

Cand fata e in chinurile nasterii, alearga repede pentru a-i fi de ajutor,

reprosandu-si: Eu am fost mama rea, femeie cu inima cainoasa! isi zise ea,
batandu-se cu pumnii in cap.
Se foloseste autocaracterizarea.

Lui Trica ii spune: am sa te dau la o alta scoala mai buna! Am sa te scot om,
om de carte, om de frunte Eu pot, eu am mi-a dat Dumnezeu si are sa-mi
mai deie

De la inceput pana la sfarsit, Mara e prezentata intr-o incordare a puterilor ei

fizice si sufletesti , canalizate spre agonisirea, tezaurizarea si pastrarea banilor.
Astfel, ii spune Persidei: Banul, dragu mamei,e mare putere, el deschide toate
usile si strica toate legile, iar tu ai bani, destui bani, multi bani! Nu esti tu
orisicine

Calculata si chibzuita, harnica si inteligenta, cu o mare vointa si stapanire de

sine, Mara intruneste toate virtutile ce compun viziunea etica a lui Slavici, care
construieste o eroina demna de toata pretuirea si fata de care isi manifesta
simpatia si intelegerea.