Academia de Studii Economice Bucuresti

Raport de tara : SPANIA

2006

CUPRINS:

I.

Introducere3
1. Prezentarea tarii
2. Date demografice

II. Mediul macroeconomic al Spaniei si rezultatele

activitatii
economice..7
III. Analiza inflatiei.9
IV. Sectorul extern al economiei Spaniei.12
V.

Concluzii.......17

VI. Bibliografie...18

I.1. PREZENTAREA TARII

Capitala : Madrid (5,5 milioane locuitori).

Alte orase : Barcelona (4,9 milioane locuitori), Valencia (2,3 milioane), Sevilla (1,8
milioane), Malaga (1,3 milioane), Zaragoza (871 mii), Bilbao (354 mii).
Impartirea administrative: 17 comunitati autonome: Andalucia, Aragon, Asturias,
Insulele Baleare, Insulele Canare, Cantabria, Castilla-La Mancha, Castilla si Leon,
Catalonia, Comunitatea Valenciana, Extremadura, Galicia, La Rioja, Madrid, Murcia,
Navarra, Pais Vasco (Tara Bascilor) si 2 orase autonome (Ceuta si Melilla) ; orasele
autonome Ceuta si Melilla, precum si cele trei mici insule (Islas Chafarinas, Penon de
Alhucemas si Penon de Velez de la Gomera), sunt administrate direct de catre
Guvernul central spaniol si sunt denumite "Locuri de Suveranitate". Comunitatile
autonome au Statut, Guvern si Parlament propriu. Puterea centrala numeste cate un
guvernator general in fiecare comunitate autonoma. Comunitatile autonome se divid in
50 provincii (47 provincii in Spania peninsulara si 3 provincii in Spania insulara).
Fiecare provincie este condusa de un Guvernator civil si de o Deputatie provinciala.
Provinciile se impart in sectoare juridice, iar acestea in municipii.
Forma de guvernamant : monarhie parlamentara.
Ziua Nationala : 12 octombrie ("Ziua Hispanitatii")
Drapelul : trei benzi orizontale de culoare rosie (sus), galbena si de latime dubla (la
mijloc, cu stema pe fond rosu) si rosie (jos).
Constitutia : a fost aprobata la 6 decembrie 1978 si a intrat in vigoare la 29 decembrie
1978.

Sistemul de drept : sistemul de drept civil, cu aplicatii regionale.

Drept de vot : universal, la implinirea varstei de 18 ani.
Sistemul executiv :
Seful Statului : Regele Juan Carlos I (de la 22 noiembrie 1975) ;
Print Mostenitor : Printul Felipe (nascut la 30 ianuarie 1968) ;
Seful Guvernului : Presedinte al Guvernului si Prim Ministru Jose Luis Rodriguez
Zapatero (de la 17 aprilie 2004);
Prim Vicepresedinte si Prim Ministru Adjunct : Maria Teresa Fernandez de la Vega (de
la 18 aprilie 2004) ;
Al doilea Vicepresedinte (si ministru al economiei si finantelor) Pedro Solbes (de la 18
aprilie 2004) ;
Cabinet : Consiliul de Ministri este desemnat de catre Presedinte ;
Consiliul de Stat : este organul consultativ suprem, dar recomandarile acestuia nu sunt
obligatorii ;
Alegerile:
-monarhia este ereditara;
- Regele numeste Presedintele Guvernului in persoana liderului partidului majoritar
sau al coalitiei majoritare, care apoi este ales de catre Adunarea Nationala (ultimele
alegeri au fost la 14 martie 2004 urmatoarele vor fi in martie 2008);
- vicepresedintii sunt numiti de catre monarh la propunerea Presedintelui.
Sistemul legislativ este bicameral : Curtile Generale se compun din Senat (259 de
locuri) si Congresul Deputatilor (350 de locuri), mandatul parlamentarilor fiind de 4
ani.
Sistemul juridic : Tribunalul Suprem.

POZITIE GEOGRAFICA:
Asezare: in sud-estul Europei,in Peninsula Iberica, inconjurata de oceanul Atlantic,
Golful Biscaia, Muntii Pirinei si Marea Mediterana.
Coordonate geografice : paralela de 40 gradelatitudine nordica si meridianul de 4
grade longitudine vestica.
Suprafata totala : 594.782 kmp, din care partea continentala reprezinta 499.542 kmp,
iar partea insulara 5.240 kmp, fiind formata din Insulele Baleare, Insulele Canare si
micile insule Islas Chafarinas, Penon de Alhucemas si Penon de Velez de la Gomera
(situate in largul coastelor Marocului). Spania este a treia tara din Europa ca marime a
suprafetei (dupa Federatia Rusa si Ucraina).
Frontiere terestre : 1917,8 km, din care : cu Andorra 63,7 km, cu Franta 623 km, cu
Gibraltarul 1,2 km, cu Portugalia 1214 km, cu Marocul (Ceuta) 6,3 km si cu Marocul
(Melilla) 9,6 km.
Frontiere maritime : 4.964 km.
Ape teritoriale : zona maritima teritoriala de 12 noduri marine, zone invecinate de 24
noduri marine si zone economice exclusive de 200 noduri maritime (de aceste zone
beneficiaza doar la Oceanul Atlantic).
Clima : temperata, verile foarte calduroase si cu cer senin in interiorul tarii, pe coaste

mai moderate si mai innorate, iar iernile innorate si reci in interior si partial innorate si
racoroase in zonele de coasta.
Relieful : platouri inalte inconjurate de dealuri, iar in partea de nord de Muntii Pirinei.
Podisul (Meseta) ocupa circa 330.000 kmp,
Altitudini maxime : 3.718 m in varful Pico de Teide (Tenerife) din Insulele Canare,
iar in Spania continentala Muntii Pirinei ajung la 3404 m in varful Pic dAneto si
Muntii Sierra Nevada ating 3478 m in varful Mulhacen.
Altitudine medie : 660 m (locul 2 in Europa, dupa Elvetia).
Resurse naturale (relativ reduse in raport cu suprafata tarii si necesitatile
economiei) : carbune, lignit, titei, minereu de fier, cupru, plumb, zinc (locul 8 in
lume), uraniu, tungsten, mercur (locul 1 in lume), pirite, fluorina, ipsos, sepiolita,
caolin, potasiu.
Utilizarea terenului : 20,5 milioane ha (41%) terenuri arabile, 16,5 milioane ha
(33%) paduri, 6,7 milioane ha (13%) pasuni si fanete, 6,8 milioane ha (13%) suprafete
cu alte destinatii.
Terenuri irigate : 36.400 kmp. Lipsa acuta de apa pentru agricultura a determinat
realizarea unor sisteme de irigatii bazate pe cele mai moderne tehnici si crearea unor
ferme mari (tip Huertas) pentru legume, orez si citrice.
Catastrofe naturale : in mod periodic perioade indelungate de seceta.
Mediul inconjurator : Spania este parte semnatara a 23 de acorduri internationale pe
diverse tematici de ocrotire a mediului inconjurator.

I.2. DATE DEMOGRAFICE:

Populatia : 44,1 milioane locuitori (estimativ la 31 decembrie 2005), dintre care peste
3 milioane sunt straini imigranti.
Densitatea medie a populatiei : 87 locuitori/kmp.
Structura populatiei pe grupe de varsta (estimativ 2005) : 0-14 ani : 14,4%, 15-64
ani : 68% si peste 65 ani : 17,6%.
Rata nasterilor : 10,1 la 1000 de locuitori.
Rata deceselor : 9,63 la 1000 de locuitori.
Mortalitatea infantila : 4,42 decese la 1000 de copii nascuti vii.
Speranta de viata : 79,52 ani (76,18 ani la barbati si 83,08 ani la femei).
Persoane infectate cu SIDA : 140.000 (estimativ 2001).
Religia : Romano-Catolica 94%, alte religii 6%. Spania nu are religie oficiala.
Limba oficiala nationala : castiliana (74% din populatie).
Limbi oficiale regionale : catalana-valenciana (17%), galiciana (7%), basca (2%).
Gradul de alfabetizare : 98,7% la barbati si 97,2% la femei.
Migratia neta: 0.99 emigranti la 1000 de locuitori
Moneda : Euro.
Turisti straini in Spania (2004) : 85,7 milioane (proveniti din Marea Britanie 16,4
milioane, Germania 10, 0 milioane, Franta 7,5 milioane, Italia, Olanda, Portugalia,
Irlanda, tarile Scandinave, SUA, etc.).
Principalele produse vegetale : cereale (locul 5 in lume la orz), legume si
zarzavaturi, masline (locul 1 in lume), struguri pentru vin, sfecla de zahar, citrice, alte
fructe, plante industriale, arbori de pluta, flori.

5
Principalele produse din zootehnie si pescuit : carne de vita, porc si pasare, produse
lactate, peste.
Principalele produse industriale : textile, incaltaminte, produse alimentare (locul 1
in lume la ulei de masline si locul 3 in lume la productia de vinuri), bauturi alcoolice,
metale si produse din metal, produse chimice, nave si reparatii de nave, autoturisme,
masini unelte, produse refractare, produse farmaceutice, echipamente medicale.
Principalele regiuni industriale : Tara Bascilor, Catalonia, Madrid.
Industrii de baza : metalurgia (fier, otel, aluminiu, plumb, zinc), industria cimentului,
industria chimica (foarte importanta si diversificata).
Industrii prelucratoare : constructii navale, autovehicule, echipamente electronice,
masini si echipamente grele, material rulant, echipamente electrice si electrotehnice,
industria alimentara (ulei de masline, vinuri, bere, bauturi alcoolice, zahar, conserve
din legume, fructe, carne si peste).
Industrii de bunuri de larg consum : industria textila si a confectiilor textile, articole
din piei si blanuri naturale, incaltaminte, industria hartiei, activitati editoriale,
industria de jucarii, industria de prelucrare a tutunului.
Rata cresterii consumului privat (septembrie 2005/septembrie 2004) : 4,5%.
Rata cresterii consumului public (septembrie 2005/septembrie 2004) : 4,8%.
Constructii de locuinte (incepute in august 2005) : 44.464.
Constructii de locuinte (terminate in august 2005) : 26259.
Productia de energie electrica : 536,9 billion kWh (2003).
Consumul de energie electrica : 433,3 billion kWh (2003)
Exportul de energie electrica : 72,2 billion kWh (2003).
Importul de energie electrica : 6,2 miliarde Kwh (2003).
Telefoane linii principale in folosinta : 35,7 milioane (2005).
Telefoane mobile : 48.058 milioane (2003).
Inmatriculari de autovehicule (2004) : 2.149,7 mii.
Inmatriculari de autovehicule (luna noiembrie 2005) : 187,8 mii.
Aeroporturi: 477 (2006)
Cai ferate : 29,085 km, din care 14.481 km electrificate (2005).
Sosele : 891.290 km (2003), din care 891.290 km asfaltate.
Cai navigabile : 8.500 km (2000).
Conducte gaze : 7.306 km. (2006).
Conducte titei : 3.024 km. (2006)
Conducte produse rafinate : 3.512 km (2004).
Principalele porturi : Bordeaux, Calais, Dunkerque, La Pallice, Le Havre, Marseille,
Nantes, Paris, Rouen, Strasbourg
Marina comerciala (2006):
Total : 61 nave (1,318,605 tdw).
Pe tipuri de nave : 10 bulk carrier, 1 cargo, 3 tancuri chimice, 5 transport containere, 6
transport gaze lichefiate, 3 pasageri, 32 pasageri si cargo, 1 roll on/roll off,
Cu proprietari straini : 13 (Hong Kong 1, Danemarca 1, NZ 1, Italia 2, Norvegia 1,
Singapore 2, Suedia 2, Elvetia 2, Monaco 1).
Inregistrate in alte tari: 154 (Antigua and Barbuda 1, Australia 3, Bahamas 37,
Bermuda 1, Cameroon 1, French Polynesia 1, French Southern and Antarctic Lands
36, Gibraltar 1, Indonesia 1, Isle of Man 2, Italy 1, South Korea 12, Liberia 3,
Luxembourg 14, Malta 6, Mexico 1, Morocco 1, Panama 15

II. MEDIUL MACROECONOMIC SI REZULATELE

ACTIVITATII ECONOMICE
Produsul Intern Brut (n engleza Gross Domestic Product) este un indicator
macroeconomic care reflect suma valorii de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor
destinate consumului final, produse n toate ramurile economiei n interiorul unui stat n
decurs de un an.

Mod de calcul
Dup aa-numitul calcul originar PIB-ul se calculeaz scznd valoarea materialelor
folosite n producie din valoarea produciei brute. Adugnd acestui calcul taxele de
import i cele de producie i scznd subveniile se obine produsul intern brut.
Dup aa-numitul calcul dup ntrebuinare PIB ul este suma cheltuielilor pentru consum
a gospodriilor private i a organizaiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru
investiii, a cheltuielilor statului, a investiiilor n scopul depozitrii ca i ctigurile din
export din care se scad cheltuielile pentru importuri.
PIB = consum + investiii + exporturi importuri
Economitii (pornind de la Keynes) au mprit termenul de consum general n dou
pri; consumul privat i cheltuielile sectorului public. Dou avantaje ale mpririi
consumului total n acest mod n teoria macroeconomic sunt:
Consumul privat este o preocupare central a economiei bunstrii. Investiiile
private i subdiviziunile comerciale ale economiei sunt direcionate ultimativ (n
curentul principal al modelelor economice) nspre creterea pe termen lung a
consumului privat.
Deoarece este separat de consumul privat endogen, consumul sectorului public
poate fi considerat exogen, astfel nct diferite niveluri ale consumului sectorului
public pot fi considerate ca fcnd parte din domeniul plin de sensuri al
macroeconomiei.
Astfel PIB poate fi exprimat:
PIB = consum privat + consumul statului+ investiii + exporturi nete
exporturi nete = exporturi importuri
Dac din PIB se scad deprecierile se obine produsul intern net.
In perioada 2000-2004, produsul intern brut al Spaniei a fost de 849,3 mld.euro in 2000 si
de 1090,8mld.euro in 2004 ceea ce inseamna un ritm de crestere nominala a PIB de 28%.
In aceeasi perioda cresterea reala a PIB a fost de 5,0 in 2000 si 3,1 in 2004, astfel ritmul
de crestere real al PIB este de 8%.
PIB-ul pe cap de locuitor este PIB-ul mprit la numrul locuitorilor. Acesta este adesea
dat ca ajustat, nsemnnd c este astfel calculat nct nivelurile diferitelor preuri sunt
mascate n diferite ri. Astfel poate fi comparat eficiena diferitelor ri.
Deoarece PIB-ul combin suma tuturor activitilor care se pot evalua n bani i nu a
folosinei acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiionat de
msurare a bunstrii i a calitii vieii. Pentru acest scop se recomand alte metode de
calcul, cum ar fi Human Development Index (HDI).
In anul 2000 PIB-ul per capita al Spaniei a fost de 21.093 mil.euro, iar in 2004 de
25.582 mil.euro.
7

Indicele de perceptie a coruptiei ( in engleza perceived corruption index ) ia in

considerare trei grupe tinta care fac aprecieri la coruptia dintr-o tara : oamenii de
afaceri, expertii si cetatenii unei tari. Cu cat nivelul acestui indice este mai ridicat cu
atat tara este mai putin corupta. Spre exemplu, Spania avea in anul 2000 un indice al
coruptiei de 7.0, iar in 2004 de 7.1 ceea ce arata ca este o tara destul de constanta la
acest capitol si nu foarte corupta.
Indicele libertatii economice masoara gradul de implicare a statului in diferite
aspecte ale economiei plecand de la ipoteza ca tarile mai dezvoltate inregistreaza, de
regula, o economie mai pronuntata.Se calculeaza ca o medie din 10 criterii : politica
comerciala, barierele fiscale, interventia guvernului, politica monetara, investitiile
straine, sistemul bancar, controlul salariilor si al preturilor, drepturile de proprietate,
reglementarile si piata neagra. Are valori cuprinse intre 1 si 5 si cu cat nivelul este mai
aproape de 5 cu atat guvernul se implica mai mult in economie si gradul de libertate
este mai scazut. Spania are un indice al libertatii economice de 2.33 ceea ce o face sa
fie una dintre tarile aproape libere.

III. ANALIZA INFLATIEI

Inflatia consta in cresterea generalizata si continua a preturilor bunurilor, serviciilor si
factorilor de productie ai unor tari. Inflatia presupune reducerea capacitatii de cumparare
a banilor.
Pentru a oferi masuri pentru inflatie se pot utiliza doua forme, ratele de crestere a
preturilor (procentajul in care au variat intr-o perioada de timp determinata) sau numerele
indice (procentaje ce reprezinta preturi actuale referitoare la cele in vigoare la o anumita
data). Astfel putem spune de exemplu, ca in anul 1990 preturile au crescut in Spania cu
6,5% sau ca au atins indicele de 168,6 in comparatie cu 1983. estimarea acestor masuri se
obisnuieste sa se faca cu Indicele Preturilor de Consum (IPC) sau cu deflatorul PIB-ului.
In Spania IPC-ul este calculat de catre Institutul National de Statistica.

Procesul pentru estimarea sa este urmatorul. In 1992 s-a realizat un studiu atent al
consumurilor obisnuite ale spaniolilor prin intermediul unui Chestionar al Bugetelor
Familiale (CBF). Acest tip de studii au un cost foarte mare si de aceea se realizeaza foarte
rar: cel anterior afost in 1983. CBF din 1983 a aratat ca pe termen mediu, din fiecare 100
de pesetas se cheluiesc 1,45 pe carne de pasare, 0,435 pe incaltaminte pentru copii, 1,808
pe articole de curatat, etc. Aceste proportii, calculate pentru 57 de tipuri de bunuri si
servicii, grupate in 9 capitole, sunt utilizate ca ponderi pentru estimarea IPC.

Domeniile de consum
al spaniolilor dupa CBF, procentajul
cheltuielilor utilizate ca ponderi pentru IPC
An de baza

An de baza

1983

1992

Alimentatie

29,36

33,03

Imbracaminte

11,48

8,74

Locuinta

10,28

18,57

Menaj

6,68

7,41

Medicina

3,13

2,39

Transport

16,54

14,38

Cultura

7,27

9,26

Altele

15,26

8,52

100,00

100,00

Grupuri

Total

Cu datele obtinute prin intermediul CBF, INS selectioneaza o lista de produse

reprezentative din fiecare grup; este ceea ce se numeste "cosul zilnic". Se considera ca un
produs selectionat este "reprezentativ" pentru grupul sau daca pretul sau variaza in
aceeasi proportie ca media celorlalte produse din grupul sau. Preturile produselor din cos
sunt controlate lunar.
Pentru fiecare grup se elaboreaza un numar indice luand ca baza anul in care se realizeaza
CBF. Pentru asta se calculeaza cantitatea din produsul reprezentativ ce ar putea fi
cumparata cu 100 de pesetas in anul de baza; indicele corespondent al fiecarei luni este
cantitatea de bani necesara pentru a cumpara aceasta cantitate. IPC este media indicilor
tuturor grupurilor, ponderati dupa rezultatele CBF.
Datele din IPC se publica lunar, cu o intarziere de cateva saptamani fata de ultima luna
luata in calcul. Toate mijloacele de informare le publica imediat, dar forma in care sunt
exprimate rezultatele poate induce in eroare si chiar poate pune in contradictoriu de la o
perioada la alta. "In luna anterioara lui iunie preturile au crescut cu 0,3%"; "Pentru lunile
care au trecut din acest an preturile au crescut cu 2,5%"; "Rata anuala a inflatiei a crescut
in iunie la 6,5%"; toate frazele anterioare se refera la cresterea IPC pentru aceeasi data si
tara, iunie 1990 in Spania, dar prima arata doar datele ultimei luni, a doua datele din
ultimele sase luni, din ianuarie in iunie si a treia arata suma ultimelor 12 luni. Inclusiv
cand se ofera datele IPC pe un an intreg se pot da cresterile preturilor intre 1 ianuarie si
31 decembrie sau media ratelor anuale estimate in fiecare din cele 12 luni.
Cum in cos sunt incluse produse importate, IPC reflecta variatiile de preturi datorate
factorilor externi si care nu ar trebui sa fie considerati inflatie. Alte cauze ale variatiilor
neinflationiste ale preturilor sunt cele date de produsele agricole din cauze de sezon sau
fluctuatii climatice.
10

Pentru ambele motive se obisnuieste a se utiliza conceptul de inflatie subdiacenta care

este masura IPC inlaturand materiile prime energetice importate, gaz si petrol, si
produsele alimentare in curs de fabricatie. In ultimii ani inflatia subdiacenta din Spania a
fost intotdeauna deasupra lui IPC.
Deflatorul PIB este procentajul ce reprezinta PIB-ul nominal referitor la PIB-ul real. Cu
alte cuvinte, este rezultatul comparatiei dintre PIB-ul exprimat in pesetas curent cu cel
exprimat in pesetas constant. Avantajul utilizarii deflatorului PIB ca masura a inflatiei
consta in faptul ca in el intra toate bunurile si serviciile produse in tara si ponderate exact
in proportia pe care o reprezinta asupra productiei totale. Inconvenientul sta in marea
dificultate a estimarii sale. Se va publica doar anual si cu unele luni de intarziere.
Spania avea in 2000 un indice general al preturilor de 3.43 %, iar in 2004 a crescut pana
la 4.08%.
Forta de munca pe sectoare de activitate agricultura: 5.3%
industrie: 30.1%
servicii: 64.6% (2004 est.)
Forta de munca (total angajati septembrie 2005) : 19.191 mii (din care 3.311 mii in
industrie si 12.492 mii in sectoarele de servicii).
Locuri de munca nou create (estimativ 2005) : 522.000.
Repartizarea pe domenii de activitate a fortei de munca : 5,3% in agricultura,
30,1% in industrie, minerit si constructii, 64,6% in servicii.
Angajati afiliati la Asigurarile Sociale (octombrie 2005) : 18.195 mii persoane, din
care :
- 2.645 mii provin din industrie.
- 1.720 mii sunt straini (1.430 mii provin din tari necomunitare si 175 mii dintre
acestia sunt romani).
Someri (octombrie 2005) : 2.053 mii persoane.
Rata somajului : 11,2%.
Salariul lunar minim : 540,9 euro (de la 1 ianuarie 2006).
Rata anuala a inflatiei (octombrie 2005) : 3,5%.
Nivelul de trai-ponderea populatiei care traieste sub pragul saraciei:
Poverty hazard rate
Both sexes
Total
Under 16 years old
From 16 to 24 years old
From 25 to 49 years old
From 50 to 64 years old
65 years old and over
16 and over
From 16 to 64 years old
Under 65 years old
Sursa: National Statistics Institute

19,9
24,3
19,1
15,6
16,6
29,6
19,1
16,5
17,9

11

IV. SECTORUL EXTERN AL ECONOMIEI

SPANIEI
Balanta de plati
Balanta de Plati este un document contabil ce prezinta intr-o forma scurta registrul
tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in
timpul unei perioade de timp determinate care este normal de un an. Vom utiliza aici
specificatiile celui de-al Cincilea Manual al Balantei de Plati elaborat de FMI, care sunt
cele utilizate cu mai mare sau mai putina fidelitate de majoritatea tarilor. Ca exemplu
vom utiliza datele economiei spaniole asa cum au fost elaborate de Banca Spaniei. Tarile
europene urmeaza normele FMI cu unele norme aditionale specifice care permit
elaborarea unei balante de catre Banca Centrala Europeana. BCE defineste Balanta de
Plati ca "statistica ce culege, cu diferentele respective, tranzactiile transfrontaliere in
timpul perioadei la care se refera, lunar, trimestrial sau anual."
In abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati, trebuie clarificat ca toate
tranzactiile economice vor determina doua pozitii in balanta, una in coloana veniturilor si
una in cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care
s-au dat, alta pentru contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. De aceea
suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati
este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si
excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la subbalante.
Tranzactiile se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent, contul de capital si contul
financiar.
Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri.
Venituri

Plati

Bunuri 104 244,1 131 791,1

Sold
27 547,0

Servicii

50 190,9

28 600,2

21 590,7

Venituri

11 674,7

20 639,5

8 964,8

Transferuri curente

12 524,4

9 645,8

2 878,6

Contul curent 178 634,2 190 676,7

12 042,5

Spania, 1999. in milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii elementare
pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul Vamal de la Agentia de Stat
din administratia Fiscala, desi le elaboreaza din nou cu ajustarile de rigoare. De exemplu,
importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum
le elaboreaza Departamentul Vamal. Preturile FOB (Free On Board) se diferentiaza de
preturile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru ca ultimele includ navlul si asigurarile.

12

Normal, in elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile trebuie contabilizate ca

servicii si nu ca marfuri.
Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi,
comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative
inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii
imateriale. In realitate, in Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului.
Concret, contul serviciilor din acest an a fost:
Turism
Alte servicii

Venituri

Plati

Sold

30 481,7

5 181,5

25 300,3

19 709,2 23 418,7

3 709,6

Balanta serviciilor 50 190,9 28 600,2

21 590,7

Spania, 1999. in milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca
sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise
proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra.
Veniturile din munca sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari.
Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca
multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de
origine.
In 1988 balanta veniturilor a aratat aceste rezultate:
Venituri

Plati

Sold

din munca

322,1

320,2

1,9

din investitii

11 352,6

20 319,4

8 966,7

11 674,7

20 639,5

Balanta veniturilor

8 964,8

Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este sa se faca
distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. Ca transferuri curente
apar transferurile de emigranti, impozitele, prestatiile si cotizatiile la Asigurarile sociale,
donatiile destinate achizitiei bunurilor de consum, retributiile personalului ce presteaza
servicii in afara, in programe de intrajutorare, pensii alimentare, mosteniri, premii
literare, artistice, stiintifice si altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizatii la asociatiile
de binefacere, de recreere, culturale, stiintifice si sportive, etc.
Contul de capital spaniol ia in pincipal transferurile de capital ale administratiilor
publice cu Uniunea Europeana, adica transferurile fondurilor de coeziune, FEDER si
FEOGA. Alte partide mai mici procedeaza la instrainarea sau achizitia activelor
imateriale neproduse sau prin lichidarea patrimoniului emigrantilor.

13

Contul de capital

Venituri

Plati

7 584,0

956,0

Sold
6 628,0

Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

Contul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe, investitii de portofoliu,
investitii financiare, alte investitii si tipuri de rezerve.
Variatii ale pasivului Variatii ale activului VP VA
Investitiile Spaniei in exterior

77 147,9 -77 147,9

Investitii directe

33 240,5 -33 240,5

Investitii de portofoliu

44 039,8 -44 039,8

Investitii financiare

132,4

132,4

Investitiile straine in Spania

52 183,7

52 183,7

Investitii directe

8 781,2

8 781,2

Investitii de portofoliu

43 402,6

43 402,6

38 716,8

23 676,9 15 039,9

Alte investitii
Variatii ale rezervelor

20 970,0 20 970,0

Contul financiar

90 900,5

79 854,8

11 045,7

Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

Investitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa obiectivul obtinerii unei
rentabilitati permanente si influentei in organele directive ale intreprinderii investitoare.
Investitiile de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile cand reprezinta un
procentaj mai mic al companiei investitoare. Pragul este stabilit de FMI in limita lui 10%
din capital.
Investitiile financiare includ optiunile, actiunile financiare futures, warrants, orice
actiuni sau valori, cumpararile si vanzarile de devize la termen, acordurile nivelurilor
dobanzilor viitoare (FRA), schimburile financiare de moneda sau nivelurile dobanzilor si
orice alt schimb financiar sau swap, indici, cotizatii medii sau orice alta clasa de active.
In alte investitii sunt considerate operatiile de imprumuturi comerciale si financiare.
Contul variatiilor de rezerve ia in considerare miscarile activelor externe controlate de
autoritatile monetare ce se utilizeaza pentru a finanta dezechilibrele balantei sau pentru
interventii pe pietele de schimb.
Soldul total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor conturilor curente, ale
capitalului, financiare si erorile care s-au putut detecta in calcule. Soldul va fi
intotdeauna, dupa cum am spus mai inainte, zero.
Existenta excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva normal; situatia
preocupand cand dezechilibrul este foarte important si cand se mentine in forma sustinuta
in timp. Un dezechilibru permanent indica existenta problemelor grave ce trebuie
rezolvate. Un deficit persistent in conturile curente obisnuieste sa fie consecinta unei rate
de inflatie superioara celei a tarilor cu care se face comert, ceea ce scumpeste produsele
nationale facand astfel dificile exporturile.
14

Masurile fiscale si monetare folosite au si ele efectul de a reduce capacitatea de consum

a familiilor si deci a cererii lor de importuri. Stabilirea controalelor directe ale miscarilor
capitalurilor si marfurilor sunt o tentatie pentru guvernele cu deficite permanente dar
incurajeaza ineficienta si scaderea productivitatii, reduc cresterea si prejudiciaza
bunastarea tarii pe termen lung si scurt.
Balanta de plati in conturi curente si de capital in mil euro
1999
2004
Ingresos Pagos Saldos Ingresos Pagos
CUENTA CORRIENTE 180.417 193.529 -13.112 256.692 301.143
Balanza comercial
105.735 134.320 -28.585 148.106 201.043
Servicios
50.362 28.838 21.524 68.387 46.156
Servicios: Turismo y viajes 30.416 5.166 25.250 36.376 9.772
Servicios: Otros servicios 19.946 23.672 -3.726 32.011 36.384
Rentas
11.820 20.724 -8.904 24.747 38.448
Rentas: Del trabajo
322
322
1
469
528
Rentas: De la inversin

11.498

Transferencias corrientes 12.500

CUENTA DE CAPITAL 7.580

Saldos
-44.451
-52.937
22.231
26.604
-4.373
-13.701
-59

20.402

-8.905 24.278

37.920 -13.642

9.647
1.028

2.853 15.452
6.552 9.351

15.496 -44
803 8.548

CUENTAS
187.997 194.557 -6.561 266.043
CORRIENTE+CAPITAL

301.94
-35.903
6

15

CONTUL FINANCIAR
1999
Variacin
neta de
pasivos
(VNP)
CUENTA
FINANCIERA
EXCLUIDO BANCO
DE ESPAA
Inversiones directas
Inversiones directas: De
Espaa en el exterior
Inversiones directas: Del
exterior en Espaa
Inversiones de cartera
Inversiones de cartera:
De Espaa en el exterior

2004
Variacin Saldos Variacin
neta de
(VNP- neta de
activos
VNA) pasivos
(VNA)
(VNP)

Variacin Saldos
neta de
(VNPactivos
VNA)
(VNA)

..

.. 11.242

..

.. 36.834

..

.. 26.310

..

.. 50.844

..

.. -24.709

..

.. -26.345

39.501 -39.501

..

39.825 -39.825

14.791

0 14.791

13.480

.. 13.480

..

.. -1.402

..

.. 85.805

..

44.090 -44.090

..

24.981 -24.981

Inversiones de cartera:
42.688
.. 42.688
Del exterior en Espaa
Otras inversiones
..
.. 52.148
Otras inversiones: De
0
-14.008 14.008
Espaa en el exterior
De Espaa en el
exterior: Instituciones
0
-4.928 4.928
financieras monetarias
De Espaa en el
exterior:
0
198
-198
Administraciones
Pblicas
De Espaa en el
exterior: Otros sectores
0
-9.278 9.278
residentes
Otras inversiones: Del
38.140
0 38.140
exterior en Espaa
Del exterior en Espaa:
Instituciones fnancieras
23.415
0 23.415
monetarias
Del exterior en Espaa:
Administraciones
-254
0
-254
Pblicas
Del exterior en Espaa:
14.980
0 14.980
Otros sectores residentes
Derivados financieros
..
..
274
BANCO DE ESPAA
..
.. -15.068
Reservas
..
.. 20.970
Activos BE frente al
..
.. -35.978
Eurosistema
Otros activos netos
..
..
-61
ERRORES Y
..
.. -4.682
OMISIONES
Sursa:Banca Spaniei, Anuario Estadstico de Espaa

110.786
..

.. 110.786
..

-9.777

..

27.310 -27.310

..

15.816 -15.816

..

1.207

-1.207

..

10.288 -10.288

17.533

.. 17.533

13.559

.. 13.559

5.041

..

5.041

-1.067

..

-1.067

..
..
..

.. 1.161
.. -14.010
.. 5.147

..

.. -13.760

..

..

-5.397

..

..

-931

CONCLUZII:
Spania este, n prezent, statul autonomiilor, foral unitar, dar, de fapt, funcionnd ca o
federatie deComunitati Autonome, fiecare cu puteri i legi diferite (de exemplu unele au
propriile lor sisteme educaionale i de sntate, altele nu). Exist unele probleme cu
acest sistem, de vreme ce unele guverne autonome (acelea conduse de partide
naionaliste) ncearc un tip mai federal de relaii cu Spania, n timp ce guvernul central
ncearc s reprime ceea ce unii vd ca i o autonomie excesiv a unor conmuniti
autonome.

Economia capitalist mixt a Spaniei suport un PIB care pe o baz per capita reprezint
80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul su de centru-dreapta a lucrat cu
succes pentru a ctiga aderarea la primul grup de ri ce au lansat moneda unica
european pe1 ianuarie, 1999. Administraia lui Jose Maria Aznar a continuat s advoce
liberalizarea, privatizarea, i deregularea economiei i a introdus unele reforme pentru
taxe n final. Somajul a sczut vizibil sub administraia lui Aznar, dar rmne cel una din
cele mai mari rate dinUniunea Europeana , la 13%. Guvernul ncearc s fac progrese
viitoare n schimbarea legilor de munc i reformare schemelor de pensie, care sunt cheia
susinerii att a avansrii economiei interne a Spaniei, ct i a competitivitii externe
ntr-un mediu cu o moned unic.

17

BIBLIOGRAFIE:

1. WWW.INE.ES
2. WWW.CERGE-EI.CZ
3. WWW.WIKIPEDIA.ORG
4. WWW.CIA.GOV
5. WWW.BDE.ES
6. WWW.TRANSPARENCY.ORG
7. WWW.HERITAGE.ORG
8. WWW.OECD.ORG
9. WWW.EUROPA.EU.INT

18