Sunteți pe pagina 1din 18

CURS 4: Asimetria integrarii economice europene

A. Exista un grad diferit de integrare a pietelor (integrare mult mai redusa a pietei muncii comparativ cu cea a capitalurilor); Care sunt motivele mobilităţii reduse a forţei de muncă în UE? Care este situaţia în SUA?

B. Exista o concurenta fiscala intre tarile membre ale UE, accentuată prin aderarea noilor ţări membre din ECE. Ce corelaţie există între impozitarea factorilor de producţie şi gradul de mobilitate al acestora?

C. Sistemele sociale sunt diferite la nivelul UE, economiile membre fiind grupate în 5 submodele.

B. Dovezi ale concurenţei fiscale.

Explicaţi tendinţa de reducere a ratei de impozitare a salariilor mari şi a ratei profitului în Uniunea Europeană (2000-2010). Analizaţi presiunea fiscală din ţările ECE relativ la economiile dezvoltate ale UE.

Uniunea Europeană (2000 - 2010). Analizaţi presiunea fiscală din ţările ECE r elativ la economiile dezvoltate
Masuri fiscale adoptate in tarile selectate (2010-2013)

Masuri fiscale adoptate in tarile selectate (2010-2013)

Masuri fiscale adoptate in tarile selectate (2010-2013)

Trăsăturile sistemului fiscal din România – taxe relativ reduse, povară fiscală ridicată, slaba colectare a taxelor, evaziune fiscală în creştere

Ponderea taxelor cu forta de munca (impozit pe salariu+contributii angajat si angajator) in cheltuielile totale cu salariile (cazul lucratorilor cu venituri reduse)

totale cu salariile (cazul lucratorilor cu venituri reduse) Numarul anual de plati de taxe (conform Doing

Numarul anual de plati de taxe (conform Doing Business Reports 2005-2015)

Country

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Name

[YR2005]

[YR2006]

[YR2007]

[YR2008]

[YR2009]

[YR2010]

[YR2011]

[YR2012]

[YR2013]

[YR2014]

[YR2015]

Bulgaria

29

29

15

15

15

15

15

14

14

14

14

Czech

                     

Republic

27

12

12

12

12

12

8

8

8

8

8

Denmark

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

France

20

20

20

8

8

8

8

8

8

8

8

Germany

12

12

12

12

12

12

12

9

9

9

9

Greece

19

19

19

8

8

8

8

8

8

8

8

Hungary

13

13

14

14

14

14

13

12

12

11

11

Poland

41

41

41

41

41

30

30

19

19

19

7

Portugal

7

7

7

7

7

8

8

8

8

8

8

Romania

108

108

108

113

113

113

113

41

39

14

14

Slovak

                     

Republic

32

32

32

32

32

32

32

21

21

21

10

Slovenia

22

22

22

21

21

21

21

10

10

10

10

Spain

8

8

9

9

9

9

9

9

9

9

9

Sweden

6

6

6

6

6

6

6

6

6

6

6

United

                     

Kingdom

8

8

8

8

8

8

8

8

8

8

8

Rata implicită a fiscalităţii – instrument pentru a evalua eficienţa colectării taxelor (analiza preluata din Rapoartele Consiliului Fiscal, 2014-2015)

preluata din Rapoartele Consiliului Fiscal, 2014-2015) Eficiența colectării TVA este invers proporțională cu
preluata din Rapoartele Consiliului Fiscal, 2014-2015) Eficiența colectării TVA este invers proporțională cu

Eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii, și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei

Estimarea evaziunii fiscale din România (Consiliul fiscal,

2013

Estimarea evaziunii fiscale din România (Consiliul fiscal, 2013
Estimarea evaziunii fiscale din România (Consiliul fiscal, 2013

C. Exista sisteme economico-sociale diferite in UE:

1.

Submodelul nordic⁄scandinav (Finlanda, Suedia, Danemarca, Olanda) se caracterizează

prin:

grad ridicat de redistribuire;

promovarea incluziunii sociale, a universalităţii asistenţei sociale, a dialogului social şi a cooperării între partenerii sociali şi guvern;

cele mai competitive economii europene, deşi asigură coeziune economică şi socială cetăţenilor;

performanţele ţărilor care compun acest submodel se explică prin eliminarea anumitor compromisuri (trade-offs) existente între funcţionarea economiei şi efectele în plan

social .

De ce ţările din submodelul nordic sunt perfomante din punct de vedere economic cât şi social ?

Au atenuat efectele anumitor trade-offs în domeniile economic şi social

anumitor trade- offs în domeniile economic şi social 2. Alegerea dintre beneficiile ridicate pentru şomaj şi

2. Alegerea dintre beneficiile ridicate pentru şomaj şi pensii şi rata de participare pe piaţa muncii.

În ce constă?

- acordarea unor ajutoare de şomaj ridicate (ca pondere din salariul anterior) şi pe o perioadă îndelungată diminuează stimulenetele pentru căutarea unui loc de muncă

Cum au reuşit?

Au combinat politicilor active pe piaţa muncii cu măsurile de securitate socială (flexicurity). Ratele ocupării, cele de creştere a productivităţii, precum şi satisfacţia muncii sunt relativ ridicate.

1. Alegerea dintre costul ridicat al forţei de muncă şi gradul de ocupare.

În ce constă? -creşterea fiscalităţii suportate de firme reduce numărul de locuri de muncă nou create şi rata de ocupare.

Cum au reuşit?

Se caracterizează prin stabilitate macroeconomică, legislativă şi printr-un mediu de afaceri atractiv (zero corupţie).

3. Alegerea dintre eficienţă macroeconomică şi inegalitatea ridicată a veniturilor

În ce constă?

-creşterea fiscalităţii permite redistribuirea unor sume mai mari, dar afectează negativ nivelul de efiicienţă macroeconomică (scade productivitatea şi se reduce ocuparea)

Cum au reuşit?

Au menţinut acelaşi sistem social generos fără a spori fiscalitatea, ci prin creşterea bazei de impozitare (urmare a stimulării creşterii şi ocupării).

Celelalte patru submodele de economie se caracterizează prin existenţa a cel puţin unuia dintre cele trei compromisuri prezentate în figura de mai sus.

2. Submodelul anglo-saxon (Marea Britanie, Irlanda). Caracteristici:

constituie reflectarea unei abordări liberale a sistemului de bunăstare în care asistenţa socială este limitată şi în care se încurajează asigurările private ale

riscurilor indivizilor (adică are loc transferul de responsabilitate socială dinspre stat către individ, precum în SUA).

piaţa muncii nu este reglementată, iar responsabilitatea pentru căutarea unui loc de muncă aparţine indivizilor (cheltuielile bugetare privind politicile active pe piaţa muncii sunt scăzute).

referitor la cele trei compromisuri, ţările anglo-saxone practică o fiscalitate relativ redusă (ceea ce determină costuri relativ mai mici ale forţei de muncă) şi ajutoare de şomaj relativ scazute ca pondere în salariu şi care sunt acordate pe o perioadă mai mică de timp. De aceea gradul de ocupare este apropiat de cel al ţărilor nordice, iar şomajul pe termen lung este cel mai redus din UE. Numai cel

de-al treilea compromis (cel referitor la eficienţă şi echitate) este caracteristic acestui submodel, în condiţiile în care creşterea economică se reflectă într-o inegalitate ridicată a salariilor şi a veniturilor în societate.

3. Submodelul continental (Franţa, Germania, Austria, Belgia şi Luxemburg). Caracteristici:

ocuparea constituie baza transferurilor sociale, iar beneficiile acordate sunt mai reduse decât în submodelul nordic, fiind dependente de nivelul venitului obţinut anterior.

pieţei muncii este reglementată, nefiind stimulată flexibilitatea lucrătorilor, iar negocierile salariale în cadrul acesteia sunt centralizate.

fiscalitatea este relativ ridicată (comparativ cu ţările anglo-saxone) ceea ce a indus o capacitate mai redusă de creare a locurilor de muncă în sectorul privat (mai ales în cel al serviciilor).

beneficiile primite de şomeri, respectiv de pensionari îi destimulează în căutarea unui loc de muncă, respectiv în prelungirea participării pe piaţa muncii. În lipsa unor politici active pe piaţa muncii, aceste economii înregistrează rate ridicate ale şomajului, lucrătorii slab calificaţi, tinerii şi femeile constituind categoriile mai puţin integrate pe piaţa muncii.

în ceea ce priveşte compromisul dintre eficienţă şi echitate, ţările din cadrul submodelului sunt caracterizate printr-o inegalitate mai redusă a veniturilor

(comparativ cu cele anglo-saxone), dar care nu este rezultatul creşterii ocupării şi a productivităţii, ca în ţările nordice, ci al sporirii în trecut a cheltuielilor cu protecţia socială.

4. Submodelul sudic (Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Malta, Cipru). Caracteristici:

rolul statului este unul rezidual, limitându-se la acordarea unor ajutoare sociale fragmentate, iar cheltuielile sociale sunt orientate către populaţia vârstnică şi către anumite grupuri ocupaţionale, precum angajaţii din industrie.

piaţa muncii este puternic segmentată şi reglementată, iar negocierile salariale sunt centralizate.

din punct de vedere al celor trei compromisuri, economiile sudice au trăsăturile ţărilor anglo-saxone (cheltuieli sociale reduse, ajutoare scăzut pentru şomaj), însă nu au capacitatea acestora de a genera o sporire a ratei ocupării, în condiţiile unei pieţe a muncii reglementate, mai ales pentru lucrătorii bărbaţi. Forţa de muncă este puţin flexibilă, precum în submodelul continental, aspect reflectat în peristenţa unei rate ridicate a şomajului pe termen lung, în special în rândul tinerilor. În condiţiile unui stat redistributiv mai redus şi al unui sistem economic incapabil să sporească în mod semnificativ rata de ocupare, inegalităţile dintre venituri sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

în cadrul unor ţări precum Italia, Portugalia şi Spania, diferenţele dintre venituri se explică şi prin existenţa unor decalaje regionale mari.

5. Submodelul catching-up⁄al Europei Centrale şi de Est⁄ECE(Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, România şi Bulgaria). Caracteristici:

deşi toate aceste economii au parcurs un proces de tranziţie către o economie de piaţă, totuşi există diferenţe semnificative din punct de vedere al organizării sistemelor naţionale de bunăstare. Unele ţări, precum Ungaria şi Slovenia au optat pentru creşterea cheltuielilor cu protecţia socială (se apropie de submodelul continental), în timp ce altele, precum Ţările Baltice, au mizat pe menţinerea lor la un nivel scăzut şi pe stimularea procesului de recuperare a decalajelor de dezvoltare prin promovarea unei fiscalităţi apropiate de cea din submodelul anglo-saxon.

a înregistrat rate ridicate de creştere economică, aspect caracteristic unor economii mai puţin dezvoltate, care au indus însă o polarizare a veniturilor, precum în submodelul anglo-saxon.

ratele ocupării sunt cele mai ridicate în cazul Sloveniei si Cehiei, cele mai semnificative creşteri ale acesteia înregistrându-se în Bulgaria şi în Ţările Baltice, unde ocuparea s-a apropiat de nivelurile submodelului continental.

În cadrul submodelului catching-up se pot delimita două grupuri de ţări, unul

cuprinânzd ţările Vişegrad şi Slovenia, iar celălalt economiile care au implementat cota unică de impozitare – Ţările Baltice, România şi Bulgaria. Pentru a sintetiza decalajele dintre sistemele de redistribuire ale celor cinci submodele am realizat o comparaţie a acestora pe baza prezenţei sau absenţei celor trei compromisuri şi a capacităţii acestora de a le elimina.

Eterogenitatea submodelelor de economie în cadrul UE

Submodelul

 

Nordic

Anglo-saxon

Continental

 

Sudic

Catching-up

Compromisul /

   

Costul ridicat al forţei de muncă şi gradul de ocupare

 

Eliminat

Nu există

 

Nu a fost eliminat

Nu există

Nu există

-

grad ridicat de ocupare

- costuri mai reduse; - grad ridicat de ocupare

-

costuri şi

-

costuri şi

-

grad relativ

ocupare

ocupare mai

 

mai redus de ocupare

mai reduse

 

reduse

Beneficiile ridicate pentru şomaj şi pensii şi gradul de ocupare

 

Eliminat

Nu există

Nu a fost eliminat - grad redus de ocupare a tinerilor şi vârsticilor

Nu există

Nu există

grad ridicat de ocupare în rândul tinerilor şi al vârstnicilor

-

- beneficiile pentru şomaj sunt reduse; - pondere ridicată a pensiilor private

-

protecţie

-

protecţie

socială

socială redusă

redusă

Eficienţă

 

Eliminat - eficienţă şi echiate

Nu a fost eliminat - eficienţă fără echitate

 

Nu a fost eliminat

Nu a fost eliminat

Nu a fost eliminat

macroeconomică

şi inegalitatea

-

echitate fără eficienţă

- nici eficienţă şi nici echitate

-

creşterea

veniturilor

   

eficienţei, dar

 

fără echitate

 

socială

Submodelul nordic s-a transformat treptat într-unul mai apropiat de cel anglo-saxon prin trecerea de la welfare la workfare, adică de la responsabilitatea statului în asigurarea securităţii sociale la responsabilitatea individului pentru propria-i securitate în faţa riscurilor. Totuşi, submodelul nordic se deosebeşte radical de ţările liberale din UE prin performanţele sociale.

Strategia de reformă a submodelului nordic

Strategia de reformă a submodelului nordic Îmbunătăţirea stimulentelor şi un sistem economic incluziv

Îmbunătăţirea stimulentelor şi un sistem economic incluziv

Consolidare

a fiscală

- surplusuri

bugetare

Acordul

partenerilor

sociali cu

guvernul

Administrarea

flexibilităţii şi

a securităţii

sociale

(flexicuritatea)

Educaţie,

cercetare, noi

tehnologii şi

creştere

economică

Coeziunea socială

Rata riscului de sărăcie reprezintă ponderea persoanelor care au un venit disponibil sub pragul de sarăcie, considerat a fi egal cu 60% din mediana venitului naţional. Pentru a suprinde deosebirile dintre inegalităţile distribuţiei veniturilor în cazul submodelelor europene, am utilizat doi indicatori indicele Gini şi raportul dintre veniturile celor mai bogaţi 20% dintre cetăţenii unei ţări şi veniturile celor mai săraci 20% (S80/S20)

23.00 LET 21.00 GRE ITA SPA LIT EST S.SUD 19.00 MB ROM S.A-SAX IRL POR
23.00
LET
21.00
GRE
ITA
SPA
LIT
EST
S.SUD
19.00
MB
ROM
S.A-SAX
IRL
POR
17.00
POL
G.T.BAL+BUL
UE-27
GER
S.ECE
CIP
15.00
BEL
G.VIS
BUL
MAL
LUX
S.CONT
13.00
FRA
DAN
UNG
SLV
FIN
AUT
11.00
SLK
SUE
S.NOR
CEH
OLA
9.00
7.00
5.00
10.00
14.00
18.00
22.00
26.00
30.00
34.00
Rata saraciei dupa transferuri (%)

Cheltuieli cu protectia sociala (%PIB)

7.00 40.00 35.00 6.00 30.00 5.00 25.00 4.00 20.00 3.00 15.00 2.00 10.00 S80/S20 GINI
7.00
40.00
35.00
6.00
30.00
5.00
25.00
4.00
20.00
3.00
15.00
2.00
10.00
S80/S20
GINI
Slovenia
S.Nordic
S.Continental
G.T.Balt+Bulg
G.Visegrad
S.ECE
UE-27
S.Sudic Romania
S.Anglo-saxon
Portugalia

Piaţa muncii

S.Nordic G.T.Balt+Bulg

S.Sudic G.Visegrad S.ECE

S.Continental

S.Anglo-saxon

UE-27

Romania

Malta

Danemarca

80.00

75.00

70.00

65.00

60.00

55.00

50.00

45.00

S.Continental S.Anglo-saxon UE-27 Romania Malta D a n e m a r c a 80.00 75.00

Ratele ocupării în submodelele europene (2010)

75.00 70.00 SUE 65.00 EST GER 60.00 S.NOR MB LIT FIN S.AS 55.00 IRL DAN
75.00
70.00
SUE
65.00
EST
GER
60.00
S.NOR
MB
LIT
FIN
S.AS
55.00
IRL
DAN
Tinta 2010: 50%
GER
OLA
CIP
CEH
50.00
POR
G.T.BAL
SPA
BUL
45.00
ROM
UE-27
GRE
S.CONT
AUT
S.ECE
40.00
S.SUD
FRA
SLK
G.VIS
35.00
BEL
ITA
SLV
LUX
30.00
UNG
Tinta 2010: 60%
MAL
POL
25.00
30.00
35.00
40.00
45.00
50.00
55.00
60.00
65.00
70.00
75.00
80.00
Rata ocuparii peroanelor intre 55 si 64 de ani (%)

Rata ocuparii femeilor(%)