Sunteți pe pagina 1din 4

EDUCAIA ELEVILOR CU NEVOI SPECIALE

Educaia speciala are in vedere un anumit tip de educaie adaptata si destinata copiilor
care nu reuesc sa ating in cadrul inv obinuit nivele educative si sociale corespunztoare
vrstei.
Cerine/nevoi educative speciale - CES - este o sintagma, care se refera la cerinele in
plan educativ ale unor categorii de persoane, cerine consecutive unor disfuncii sau deficiente de
natura intelectuala, senzoriala, psihomotrice, fiziologica sau ca urmare a unor condiii
psihoafective, socioeconomice sau de alta natura; aceste cerine plaseaz persoana/elevul ntr-o
stare de dificultate in raport cu ceilatii din jur, stare care nu-i permite o existenta sau o
valorificare in condiii normale a potenialului intelectual si aptitudinal de care acesta dispune si
induce un sentiment de inferioritate ce accentueaz condiia sa de persoana cu cerine speciale.
Altfel spus, cerinele educative speciale solicita abordarea actului educaional de pe
poziia capacitii elevului deficient sau aflat in dificultate de a nelege si valorifica coninutul
nvrii, si nu de pe poziia profesorului sau educatorului care desfoar activitatea instructiveducativa in condiiile unei clase omogene sau pseudo-omogene de elevi.
Evident ca aceasta sintagma poate avea un neles anume pentru fiecare elev in parte, in
sensul ca fiecare elev este o individualitate si, la un moment dat, ntr-un domeniu sau altul al
nvrii, reclama anumite cerine educaionale specifice pentru a putea nelege si valorifica la
maximum potenialul sau in domeniul respectiv (spre exemplu, un elev poate ntmpina
dificulti de nvare la matematica sau fizica, unde sunt necesare, in special, anumite categorii
de operaii ale gndirii la care elevul respectiv este deficitar; in schimb, la disciplinele din
celelalte arii curriculare obine rezultate bune, chiar peste media clasei).
Totui, sintagma cerine educaionale speciale este utilizata mai ales in domeniul
psihopedagogiei speciale, unde semnifica necesitatea unor abordri difereniate si specializate ale
educaiei copiilor cu dizabiliti/deficiente mintale, intelectuale, ale celor cu afeciuni
neuropsihice, neurofiziologice, senzoriale, fizice, somatice.
Normalizarea este un termen care se refera, in principal, la asigurarea unor condiii de
via, corespunztoare pentru persoanele cu cerine speciale, acceptarea acestora in cadrul
societii sau comunitii din care fac parte, fiindu-le asigurate aceleai drepturi, responsabiliti
si posibiliti de acces la serviciile comunitare ca si celorlali membrii ai societii, in scopul
dezvoltrii si valorificrii optime a potenialului de care aceste persoane dispun. Transpunerea in
practica a normalizrii se desfoar pe patru niveluri funcionale:
1. normalizarea fizica
2.normalizarea funcional
3.normalizarea sociala
4. normalizarea societala
Educaia integrata presupune ca relaiile dintre indivizi sa se bazaze pe o recunoatere a
integritii lor, a valorilor si drepturilor comune pe care le poseda.
Educaia integrata are drept obiective, urmtoarele:
- a educa acei copii cu cerine speciale in scoli obinuite alturi de ceilali copii normali;
- a asigura servicii de specialitate (recuperare, terapie educaionala, consiliere colar, asistenta
medicala si sociala) in coala respectiva;
- a acorda sprijin personalului didactic a1 managerilor scolii in procesul de proiectare si aplicare
a programelor de integrare ; a permite accesul efectiv al copiilor cu cerine speciale la programul
si resursele scolii obinuite (sali de clasa, cabinete, laboratoare, biblioteca, terenuri de sport etc.);
- a ncuraja rel. de prietenie si comunicarea intre toi copii din clasa/scoala;

- a educa si ajuta toi copiii pentru nelegerea si acceptarea dif dintre ei;
- a tine cont de probl si opiniile prinilor, ncurajndu-i sa se implice in viaa scolii;
- a asigura programe de sprijin individalizate pentru copiii cu cerine speciale;
- a accepta schimbri radicale in organizarea si dezvoltarea activitilor instructiv-educative din
coal.
Dizabilitatea este termen de baza utilizat in legislaia si practica romneasca obinuit,
alturi de cel de handicap. n literatura de specialitate, termenul dezabilitate a nceput sa fie
utilizat si promovat ca substitut de regula, pentru termenul handicap, ce tinde sa fie nlocuit in
terminologia internaional.
Integrarea presupune egalitatea de participare sociala si egalitatea de anse in realizarea
accesului la educaie. Printre valorile actuale si de perspectiva ale integrrii societii
democratice din lume le considera dominante pe urmtoarele:
- acceptarea tuturor diferenelor;
respectul diversitii;
solidaritatea umana si mai ales cu persoane diferite ;
lupta mpotriva excluderii si marginalizrii;
lupta mpotriva inegalitii sociale.
Integrarea este un proces complex care presupune :
- a educa acei copii cu cerine speciale in scoli obinuite alturi de ceilali copii normali;
- a asigura servicii de specialitate (recuperare, terapie educaionala, consiliere colar,
asistenta medicala si sociala) in coala respectiva;
- a acorda sprijin personalului didactic a1 managerilor scolii in procesul de proiectare si
aplicare a programelor de integrare ; a permite accesul efectiv al copiilor cu cerine
speciale la programul si resursele scolii obinuite (sali de clasa, cabinete, laboratoare,
biblioteca, terenuri de sport etc.);
- a ncuraja rel de prietenie si comunicarea intre toi copii din clasa/scoala;
- a educa si ajuta toi copiii pentru nelegerea si acceptarea dif dintre ei;
- a tine cont de probl si opiniile prinilor, ncurajndu-i sa se implice in viaa scolii;
- a asigura programe de sprijin individualizate pentru copiii cu CES;
- a accepta schimbri radicale in organizarea si dezvoltarea activitilor instructiveducative din coal.
Modelul cooperrii scolii obinuite cu coal speciala - in acest caz, scoala obinuita
coordoneaz procesul integrrii si stabilete un parteneriat activ intre cadrele didactice din cele
doua scoli care vor experimenta si susine un nou mod de desfurare a activitilor didactice,
pregtind mpreun coninutul activitilor colare, adaptnd materialele si mijloacele de nvare
folosite in timpul orelor si oferind un cadru confortabil tuturor elevilor din clasa. Acest model are
avantajul ca permite valorificarea resurselor si experientelor deja existente in cele doua tipuri de
scoli, fara a necesita cheltuieli suplimentare.
Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale in coala obinuita - acest model presupune
integrarea copiilor deficieni in scoli de masa unde sa intre in relaie cu elevii normali,
facilitndu-se, cu sprijinul cadrelor didactice si specialitilor din coal, o mai buna
intercunoastere si relaionare intre cele doua categorii de copii. Modelul este criticat de unii
specialiti care nu considera o integrare reala constituirea unei clase speciale ntr-o coal
obinuit, practica demonstrnd dificultatea aplicrii unui program de integrare dup acest
model; discrepanta dintre clasele obinuite si clasa speciala se accentueaz, timpul efectiv in care
elevii normali si cei cu cerine speciale relaioneaz direct este destul de redus (in cele mai multe

cazuri acest timp se reduce la durata pauzelor dintre activitile colare), iar in condiiile unui
colectiv colar de acest tip se constituie cu uurin grupuri de elevi intre care apar conflicte sau
atitudini ce pot accentua discriminarea fata de elevii deficieni din clasa speciala (adic efectul
opus integrrii).
Modelul bazat pe amenajarea in coala obinuit a unui spatiu sau a unei sali de instruire si
resurse pentru copiii deficieni, integrai individual in clase obinuite din coala respectiva - in
acest caz, profesorul care se ocupa cu elevii deficieni este si profesorul de sprijin care desfoar
activiti cu aceti copii, att in spaiul special amenajat in coal, cat si la orele de clasa, atunci
cnd condiiile solicita/permit acest lucru, colabornd direct cu educatorii din clasele unde sunt
integrai copiii.
Modelul itinerant- acest model favorizeaz integrarea ntr-o coal de masa a unui numr mic
de copii cu cerine speciale, domiciliai la mica distanta de coal (se evita astfel dezavantajul
deplasrilor pe distante mari ale copilului) si sprijinii de un profesor itinerant (specializat in
munca la domiciliul copiilor cu un anumit tip de deficienta); ei pot astfel participa la activitile
scolii respective.
Modelul comun - este relativ asemntor cu modelul precedent, cu deosebirea ca in acest caz
profesorul itinerant este responsabil de toi copiii cu deficiente dintr-un anumit areal si ofer
servicii de sprijinire a copilului si familiei, ajuta prinii la alctuirea programelor de nvare,
urmrete evoluia colar a copilului, colaboreaz cu profesorii scolii obinuite in care este
integrat copilul si intervine atunci cnd apar probleme de nvare sau de adaptare a copiilor la
anumite cerine colare.
Profesorul din coala integrativa va avea o serie de obiective de perfecionare si
autoperfecionare profesionala, cum ar fi :

S fie capabil sa remarce punctele forte si interesele fiecrui copil i s le utilizeze pentru
motivarea interioar in procesul de educaie.

S tie s stabileasc obiective ambiioase dar difereniate, adecvate elevului respectiv,


ceea ce impune evaluare difereniat.

S formuleze ateptri adecvate pentru fiecare elev, oricare ar fi capacitile acestuia.


Aceast abilitate a cadrului didactic permite tuturor elevilor s devin membri ai clasei i ai
colii.

S tie sa utilizeze un stil de predare bazat mai mult pe activiti dect pe intervenia de la
catedr.

S tie sa ofere zilnic condiii pentru ca fiecare elev sa aib un succes


Competentele utile profesorului din coala integrativa sunt:

S realizeze c rspunde de fiecare copil din clas.

S cunoasc diferite strategii de instruire i s tie s le foloseasc eficient.

S lucreze n echip cu prinii i cu alti profesioniti care se ocupa de copil

S perceap lucrul cu fiecare membru al clasei ca pe o oportunitate de perfecionare


profesional i nu ca problem pe care el sau alii o au de rezolvat.

S fie flexibil i s demonstreze un grad ridicat de toleran.


Integrarea social nu poate fi separat de integrarea colar, ea nu este doar post-colar,
ci se construiete treptat, pe msur devenirii copilului prin educaie, ca adult fiina social
coala fiind nsi o parte a vieii sociale, ca atare progresul n direcia dobndirii autonomiei,
competene sociale trebuie s constituie la fel ca i dezvoltarea intelectual, o finalitate
educaional.

Bibliografie
Boici Gherghina, Stnic Ilie Evaluarea copiilor cu CES n perspectiva integrrii, Timpul,
Reia, 1998
Chassey D. Juliette, Brignone Sylvie Terapie comportamental i cognitiv a tulburrilor de
ritm i fluen, Editura Polirom, Iai, 2000
Cozma Adrian Psihopedagogia comunicrii la copii cu dizabiliti mintale, Editura RAR,
Bucureti, 2008
Ghergu Alois Psihopedagogia persoanelor cu cerine speciale. Strategii difereniate i
incluzive n educaie, Editura Polorom, Iai, 2006