A.

Metodologia ofertantului pentru furnizarea de servicii de operare, servicii de

mentenanta si supravegherea constructiei

Descriere depozit Albota

Depozitul de deeuri Albota este amplasat la S-V de Piteti, pe partea
dreapta a Drumului Naional Piteti-Slatina, la o distanta de 750 de metri de
acesta.
Amplasamentul se afla sub dealurile Albota, in cmp liber, mrginit la:
Nord -Est de un canal de scurgere (in vecintatea Clubului Aviatorilor din Piteti);
Vest de ferme si plantaii agricole;
Sud tot de ctre ferme agricole.
Distanta pana la cea mai apropiata aezare umana este de 1,5 km, accesul
realizndu-se pe drumul judeean (DJ 671).

1) Principii generale.

Pricipiul general de exploatare a depozitului de deseuri Albota pe care il expunem mai jos
are la baza urmatoarele obiective principale:

1. Limitarea la minim a deseurilor care ajung in ultima faza de depozitare finala in

celulele amenajate ale depozitului.

2. Valorificarea unei cantitati cat mai mari din deseurile uscate si aici mergem pe 2
(doua) tipuri de valorificare: - deseuri menajere sortate supuse reciclarii

- deseuri menajere sortate supuse valorificarii

energetice

3. Limitarea la maxim a deseurilor biodegradabile care ajung in celula de depozitare

finala si producerea de compost.

4. Asigurarea de conditii optime de depozitare temporara a deseurilor altele decat

menajere (sanitare, menajere periculoase, medicale, etc.) si livrarea lor catre firme
autorizate.

Toate aceste obiective odata atinse duc la:

1. Durata de viata foarte mare a celulelor de depozitare existente in raport cu durata

de viata preconizata, fiind aproximata la de 2-3 ori mai mare in functie de categoria
de deseuri ajunsa in depozit.

2. O exploatare a celulei de depozitare mult mai simpla tinand seama de lipsa

ambalajelor si a deseurilor biodegradabile din celula de depozitare (rezulta cantitati
 mult mai mici de gaz de depozit si se elimina practic riscul de autoaprindere si de
tasari necontrolate ale corpului depozitului).

3. O circulatie mult mai buna a apelor in interiorul corpului depozitului si de asemenea

o incarcare mai mica cu poluanti (mai ales organici) a levigatului rezultat din
depozit.

4. Valorificarea unei cantitati foarte mari de deseuri menajere sortate (practic toata
fractia uscata) printr-o maxima valorificare energetica.

Valorificarea energetica se efectueaza prin livrarea fractiei de deseuri menajere

sortate care nu este pretabila reciclarii catre instalatia de producere a combustibilului
alternativ pentru cuptoarele de ciment situata in cadrul Fabricii de Ciment Heidelberg
Carpatcement Fieni.

In cadrul CCH Fieni detinem prin intermediul S.C. RO ECOLOGIC S.R.L. linia de
prelucrare a deseurilor in sensul producerii de combustibil pentru cuptorul de ciment. Linia
este capabila sa proceseze 40.000 tone deseu pe an, valorificand astfel deseurile
menajere prin co-incinerare.

Valorificarea prin reciclare se efectueaza in sensul in care procesam in sensul

achizitionarii de catre firmele reciclatoare numai a deseurilor cu valoare mare si ne referim
aici la feroase, neferoase, aluminiu alimentar, PET, DEEE, folie, carton.

5. Costuri mai mici de exploatare rezultate din venituri mai mari obtinute din
valorificarea deseurilor si din timpii scurti de lucru al utilajelor la nivelul celulei de
depozitare finala.

Bilantul de materiale rezultat in urma tratarii deseurilor menajere conform principiului

enuntat

- 35 % - valorificabile prin coincinerare

- 10% - valorificabile prin reciclare (plastic, fier, carton, folie)
- 45% - compost
- 10% - inerte ( pietris, deseuri din constructii)

100% Deseuri menajere amestecate, sortate partial la sursa

- PET-ul se supune presarii. Se obtin baloti de 180-350 kg/ m3, care se valorifica prin
GREENTECH Buzau (Copie contract nr. 89/ 09.10.2008 in capitolul Alte informatii);

Fig. 2. Baloti PET

- Cartonul se preseaza in baloti de 400-500 kg/ m3, care se valorifica prin ECOPAPER
Zarnesti (Copie contract nr. 788/ 08.05.2003 in capitolul Alte informatii);

Fig. 3. Baloti carton

- Aluminiul alimentar se preseaza in baloti de 100-200 kg/ m3, care se valorifica prin
GREENTECH Buzau (Copie contract nr. 89/ 09.10.2008 in capitolul Alte informatii);
 Fig. 4. Baloti aluminu

- Fierul se valorifica prin REMAT SA

Fig. 5. Deseuri metalice

- Folia se se preseaza in baloti de 500-600 kg/ m3, care se valorifica prin GREENTECH
Buzau (Copie contract nr. 89/ 09.10.2008 in capitolul Alte informatii);
 Fig. 6. Baloti folie

Deseurile reciclabile care nu se incadreaza in conditiile agentilor de valorificare vor fi

colectate si expediate pentru utilizarea la producerea combustibilului alternativ.

Fig. 7. Deseuri pentru producere combustibil alternativ

Linia de producere a combustibilului alternativ realizat din deseuri menajere si
coincinerarea in cuptorul Fabricii de ciment Heildelberg-Carpatcement Fieni apartine
firmei RO ECOLOGIC SRL (detinuta SC VIVANI SALUBRITATE SA ), poate procesa
peste 40.000 tone de deseuri anual (fig. 8.):

Fig. 8. Linie de producere a combustibilului alternativ

2) Schema de acceptare a deseurilor

Procedurile de lucru trebuie sa urmareasca intocmai legislatia in vigoare si

traseisabilitatea deseurilor creindu-se astfel in cadrul depozitului a unor zone cu
destinatie precisa si clara.
Schematic procedura de acceptare la depozitare a deseurilor sosite pe amplasamentul
Albota va fi urmatoarea (fig. 9):

Sosirea transportului de
deseuri

Zona receptie la intrarea pe

amplasament/ Verificarea
documentelor prin comparatie cu
prevederile autorizatiei de mediu

Directionarea
Documentatie NU vehiculului catre zona
corespunzatoare? de retinere a
transporturilor

DA
Se ia legatura cu
Cantarire si verificare
directorul depozitului
vizuala

Directorul informeaza
Directionarea transportului generatorul si Agentia
DA Necesita verificari
catre facilitatile pentru de protectia mediului
suplimentare?
verificarea deseurilor
Se stabilesc actiunile
Efectuarea de teste NU necesare
vizuale, de contaminare, Descarcare la locul de
miros, pH, inflamabilitate tratare
Se inregistreaza
neconformarea
Prelevare de probe de
Inspectia deseurilor dupa
deseuri in conformitate cu
descarcare
programul prestabilit

DA NU
Conformare? Conformare? Izolarea deseurilor
necorespunzatoare
NU DA
Retinerea vehiculului

Statie sortare Depozitare finala Statie bioremediere

Punct verde
Fig. 9. Acceptare la depozitare a deseurilor
Zone si spatii necesare pentru respectarea procedurilor de lucru:
2.1. Drum acces si zona de staionare
Accesul la depozitul de deseuri Albota se realizeaza printr-un drum asfaltat cu
lungimea de cca 750 m si latimea de 7 m ce se desprinde din DJ 671. Conform estimarilor
la depozitul Albota vor intra zilnic 85 transporturi de deseuri cu o frecventa de 7-8
transporturi/ora. Din acest motiv pentru a nu bloca traficul in zona de control vizual inainte
de cantarire, se va amenaja inaintea zonei de control vizual o paracare cu suprafata de
300 m2 pentru stationare inainte de controlul vizual si cantarire vezi plan situatie revizuit.

Fig. 10. Exemplu - Drum de acces la depozitul zonal conform pentru deeuri
nepericuloase.

2.2.Accesul in depozit
Accesul pe depozit se va marca printr-un panou inscriptionat cu concendent si
operator, amplasat la intrarea dinspre drumul public. Accesul in depozitul Albota este
realizat printr-o poarta metalica culisanta actionata electric iar pentru fluidizarea traficului
propunem montarea unei bariere comandate de la distanta.
 Fig. 11. Exemplu - Panou postat la intrarea pe amplasamentul depozitelor
conforme de la Slobozia, jud. Ialomita.

imprejmuirea Depozitului conform Albota este realizata pe structura metalica cu

stalpi si plasa prefabricata.
- Ulterior, pentru a corela estetic impresia complet a unui depozit cu peisajul, pe
toate suprafeele din interiorul amplasamentului depozitului, acolo unde nu exist
instalaii de funcionare, se vor planta spaii verzi (gazon sau arbusti i copaci), precum i
copaci de-o parte i de alta a cii principale de acces ctre depozit.
- Sistemul de supraveghere este compus din urmtoarele componente:
pori de aceeai nlime cu gardul, prevzute cu sisteme de nchidere i
asigurare.
- Sistemul de supraveghere cu camere video, montate pe perimetrul
amplasamentului, dar minim in urmatoarele puncte :poarta acces principal, incinta
depozit, statie sortare,statie compostare,corp depozit deseuri,zona control vizual la
descarcare,colturi imprejmuire N,V,S,E
Supravegherea se va face prin firma specializata de paza.
 Fig. 12. Exemplu - Cabina poart i barier de acces la intrarea n incinta
depozitului
2.3. Cladire administrativa

Cladire administrativa este o constructie realizata pe o structura din cadre din beton
armat, inchideri exterioare din bca sau inlocuitori, acoperis tip sarpanta din lemn cu
invelitoare din tabla tip Lindab. Pentru finisaje s-a optat la zugraveli simple in culorii
vii, pardoseli calde in birouri si sala de sedinte si pardoseli de tip rece in holuri,
vestiare si grupuri sanitare. Tamplaria este executata din profil PVC cu geam
termopan.

Fig. 13. Exemplu - Cladire administrativa

Fig. 14, 15 Exemplu - Vestiare
 Fig. 16. Exemplu - Dusuri

Fig. 17. Exemplu - Grupuri sanitare

 Fig. 18, 19 Exemplu - Camera de odihna si cabinet de prim ajutor

A.1 Descrierea procedurilor care asigura sortarea corecta a deseurilor si corespondenta

cu criteriile de acceptare ale depozitului

A.1.1. Zona de receptie/ stationarea transportului de deseuri la intrarea pe

amplasament

La intrarea pe amplasamentul depozitului Albota va fi amenajata o zona de stationare

temporara a transportului de deseuri sosit in vederea verificarii respectarii criteriilor de
acceptare la depozitare.

Fig. 20. Exemplu - Parcare

La nivelul zonei de receptie a transportului de deseuri se realizeaza urmatoarele

operatiuni:

- Se verifica existenta documentelor de transport in posesia transportatorului.

- Un control vizual asupra deseurilor aflate in mijlocul de transport deseuri

(autospeciala, tractor cu remorca, etc), in special pentru a identifica deseurile care nu pot
fi acceptate la depozitul respectiv.
 Controlul vizual se face individual (un singur transport), nu simultan la mai multe
transporturi. Controlul vizual va fi efectuat de seful depozitului de deseuri insotit de un
laborant.
Lucrtorii Concesionarului vor fi pregtii pentru a identifica i gestiona deeurile cu
continut de materiale suspecte. Concesionarul poate informa generatorii unor asemenea
deeuri inacceptabile, dar este obligat s notifice operatorul care a efectuat transportul.

Beneficiarul va primi la incheierea procedurii de acceptare documentele necesare, in

sensul dovedirii faptului ca deseul a fost eliminat in conditii legale permise si documentele
necesare conf. H.G. 1061/10.09.2008 privind transportul deseurilor periculoase si
nepericuloase pe teritoriul Romaniei(M. Of. partea I, nr. 672/30.09.2008).
- Pentru a putea efectua controlul de recepie, n zona de acces se va amplasa un
echipament pentru controlul vizual al deeurilor i pentru prelevarea probelor (ramp
hidraulic sau platform), precum si o camera de luat vederi.

Fig. 21 - Exemplu Rampa

- In cazul in care este necesar, se vor preleva probe din incarcatura si transmise
laboratorului de incercari fizico-chimice pentru verificarea conformitatii deseurilor cu
criteriile de acceptare la depozitare.
Laborator
 Depozitul conform de deseuri Albota (depozit clasa `b`) va dispune de un echipament
de testare rapid a caracteristicilor principale ale deeurilor.
Deeurile nepericuloase din industrie i din construcii i demolri se analizeaz prin
sondaj, prin procedee de testare rapid a urmtorilor indicatori:
- valoarea pH
- temperatur
- coninut de ap
- coninut de gudroane
- conductibilitate.
Probele deeurilor analizate se pstreaz minimum 1 lun
.

Fig. 22. Exemplu - Laborator

Caracterizarea deseurilor se face in conformitate cu Ordinul 95/2005 privind
criteriile de acceptare la depozitare a deseurile in functie de clasa de deseuri pentru care
este autorizat, Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul
deeurilor, OUG nr.61/19.09.2006 pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000
privind regimul deseurilor.

Dotarea laboratorului va fi asigurata din sursele proprii ale SC VIVANI

SALUBRITATE SA si va cuprinde urmatoarea aparatura minim necesara:

- Aparat pentru masurarea continutului de C si N din probe solide;

- Aparat pentru determinarea continutului de metale grele: Cd, Cu, Cr, Pb, Zn, Hg,
Ni;

- Balanta analitica;
 - Balanta tehnica;

- Nisa laborator;

- Agitator cu plita de incalzire;

- Etuva ;

- Cuptor de calcinare;

- Sistem apa ultrapura;

- pH-metru de laborator;

- Cuptor pentru mineralizare probe.

- aparat msurare conductivitate i pH;

- echipament pentru msurarea metanului/CO2/O2
- distilator apa
- termometru
- aparat msurarea umiditate sol
- frigider
- congelator
- laptop i imprimant
- staie meteorologic automata
- echipament de securitate

Suplimentar, laboratorul va fi dotat cu aparatura mobila pentru determinari

caracteristici levigat si compost.

Dupa receptia transportului de deseuri, acesta este indrumat catre zona de

inregistrare/ cantarire a deseurilor

A.2 Descrierea procedurilor pentru respingerea deseurilor care nu corespund cu criteriile

de Acceptare

- Orice transport n care sunt identificate deseuri/materiale care nu indeplinesc criteriile

de acceptare va fi respins.
: operatorul depozitului va refuza intrarea n depozit a deeurilor dintr-un transport n
cazul sesizrii unor neconformiti, respectiv documente incorect completate sau
neconcordante ntre tipurile de deeuri nscrise i cele identificate n transport;
 - nregistreaz, n registrul depozitului neconformrile i aciunile ntreprinse n caz
de neconformitate.
In cazul neconformitatii deseului, Operatorul va anunta in scris Beneficiarul, si Agentia
de Protectia Mediului Arges, specificand elementele de neconformitate aparute.
Operatorul si Beneficiarul pot alege urmatoarele cai de rezolvare:
1. tratarea de catre Operator a deseurilor, in scopul conformarii cu criteriile de
acceptare la depozitare;
2. returnarea transportului de deseuri catre Beneficiar.
Pe perioada lamuririi aspectelor neconforme deseul poate fi depozitat temporar in
zona de securitate amenajata pe amplasament.
Zona de siguranta/ retinere deseuri neconforme
In cadrul Depozitului Albota se va amenaja o zona de siguranta destinata retinerii
transporturilor neconforme si a deseurilor care nu respecta criteriile de acceptare la
depozitare.

Aici vor fi retinute transporturile care nu corespund criteriilor de acceptare ale Depozitului
Albota :
- Documentele de transport nu corespund continutului autospecialei;
- Deseurile aflate in autospeciala nu se regasesc pe lista deseurilor din autorizatia
de mediu a Depozitului;
- In urma controlului vizual la descarcare s-au identificat deseuri, altele decat cele
menajere sau asimilate, sau care nu sunt conforme cu declaratiile din
documentele de insotire;
- Deseuri industriale care necesita o analiza fizico-chimica mai amanuntita pentru
incadrarea in criteriile de acceptare la depozitare.
 Fig. 30. Exemplu - Zona de siguranta - de retinere a transporturilor neconforme si a
deseurilor care nu respecta criteriile de acceptare la depozitare

A.3 Descrierea procedurilor pentru inregistrarea tipurilor de deseuri si cantitatea/tonajul

acestora (cantarirea si procedurile de inregistrare)

Inregistrarea/ evidenta gestiunii deseurilor/ cantarirea deseurilor

Cntarul i echipamentul de nregistrare a cantitii de deeuri, biroul de

intrare
Depozitul Albota este dotat cu un echipament de cntrire cu sarcina utila de 60

tone.

Autospecialele se cantaresc la intrarea in depozit, iar dupa descarcare, la iesirea

din depozitul de deseuri.
Cntarul trebuie s fie accesibil, n siguran, indiferent de condiiile
meteorologice. Cntarele trebuie s dispun de destul rezisten i capacitate de
cntrire. Utilajele trebuie s fie dirijate obligatoriu ctre cntare (prin marcarea traseului,
garduri, panouri, bariere).

Fig. 23. Exemplu - Cntar bascul

Cntarul va fi conectat la un sistem electronic de nregistrare a cantitii de deeuri

care intr n depozit, sistem la care va avea acces Responsabilul cu evidenta gestiunii

deseurilor, Directorul depozitului, Agentia teritoriala de Protectia Mediului si, la cerere,

Concendentul.

Cantarul va fi verificat metrologic la perioadele de timp cerute de autoritatile

competente precum si la orice posibila defectare in timpul exploatarii.
Lng cntar se amenajeaz cabina operatorului responsabil cu preluarea
documentelor si cantarirea deeurilor.
Fig. 24. Exemplu - Birou de recepie documente i cntrire autospeciale transport
deeuri

Operatorul trebuie s ndeplineasc urmtoarele sarcini:

- preluarea documentelor de transport
- direcionarea utilajelor ctre cntarul de intrare i ieire (acionarea barierelor sau
a semaforului)

Fig. 25. Exemplu - Semafor pentru asigurarea fluenei traficului camioanelor aflat la
intrarea pe amplasament

- controlul cntririi complete a utilajelor (cu ajutorul unei camere video )

- primirea documentelor de nsoire a transportului i verificarea acestora,
- efectuarea cantaririi si redactarea notelor de cantar pentru fiecare transport in
parte
- livrarea documentelor biroului de evidenta si gestiune a deseurilor
- livrarea catre sofer unui rand de documente care sa ateste efectuarea cantarii,
documente care trebuie prezentate operatorului de depozit si care constituie
acceptul de descarcare
- tine legatura cu personalul care supravegheaza accesul in depozit si cu operatorul
din zona de descarcare printr-un sistem de radio emisie receptie
- indica zona de descarcare si traseul care trebuie strabatut de mijlocul de transport
pana la locul de descarcare
- verificarea documentelor de incarcare/descarcare a deseurilor ,la iesirea din
depozit
 - efectueaza cantarirea autospecialei ,, in gol ,, la iesirea din zona de descarcare
- inmaneaza un set de documente transportatorului care sa contina cel putin nota
de cantar si formularul care sa ateste incarcarea/descarcarea deseurilor.
- indruma transportatorul spre facilitatile de spalare a autospecialei inainte de
parasirea incintei depozitului
- permite parasirea de catre transportator a incintei depozitului,transmitand
persoanelor responsabile cu accesul (paznici) permisiunea.
- transmite exemplare din documentele reiesite din depozitarea transportului de
deseuri catre biroul de inregistrare si evidenta a deseurilor.
Traseele vor fi marcate cu indicatoare.

Biroul de inregistrare si gestiune a deseurilor

Acest birou va fi amenajat in cladirea administrativa
La nivelul acestui birou prin personal instruit in acest sens, se inregistreaza fiecare
transport de deseuri patruns in incinta depozitului de deseuri Albota, personalul avand
urmatoarele atributiuni:
- Verificarea existentei unui contract/ comanda intre generatorulcu prevederile
autorizatiei integrate de mediu
- Inregistrarea notelor de cantar aferente fiecarui transport
- Inregistrarea formularelor de incarcare/descarcare deseuri pentru fiecare transport
in parte
 - Completarea jurnalului zilnic de functionare al depozitului, cu datele care tin de
competenta sa
- Evidenta zilnica a deseurilor intrate in Depozitul Albota
- Inregistrarea notelor de neconformitate a transporturilor de deseuri
- Inregistrarea buletinelor de analiza a deseurilor,acolo unde este cazul
- Intocmirea raportului lunar catre APM DB privind gestiunea deseurilor
Clienii frecveni ai depozitelor sau Statiilor de Sortare i Compostare vor trebui
s se nregistreze la Concesionar pentru obinerea unui cont de client regulat. Clieni
frecveni vor fi considerai cei care livreaz deeuri n mod regulat, de cel puin 12 ori pe
an. nregistrarea contului este recomandat pentru a se putea menine un trafic eficient la
trecerea peste cntar.
Urmtoarele informaii vor fi incluse la nregistrarea contului:
- Numrul de nmatriculare sau seria asiului;
- Tipul vehiculului; volumul de ncrcare;
- Greutatea proprie (brut) a vehiculului;
- Proprietarul vehiculului, utilizatorul sau firma deintoare;
- Persoana de contact;
- Adresa i numrul de telefon;
- Codul unic de nregistrare (dac este aplicabil);
- Compania care efectueaz colectarea sau colectare individual;
- Sursa sau sursele deeurilor;
- Tipurile de deeuri ce se prevd a fi transportate i/sau identificarea
acestora;
- Persoana de contact pentru productorul deeurilor;
- Numrul de nregistrare atribuit de gestionarul conturilor;
- Orice alt informatie pe care Concedentul o poate cere n mod
rezonabil; i
- Orice alt informaie pe care Concesionarul o poate cere n mod
rezonabil, n funcie de aprobarea reprezentanilor Concedentului.
Pentru generatorii secventiali, care transporta deseuri cu mijloace proprii se vor
deschide registre separate, se vor solicita intocmirea de contracte sau note de comenzi si
se vor instiinta concendenrul si operatorilor serviciilor de salubrizare a jud. Arges .
Toate aceste date vor fi evidentiate in registrul zilnic de functionare de catre personalul
instruit.
Dupa efectuarea operatiunilor de cantarire si inregistrare la intrarea in depozitul de
deseuri Albota transportul este indrumat catre zona de descarcare .

A.4 Descrierea etapelor de umplere a celulelor depozitului

Depunerea deseurilor
Deeurile se depun astfel nct pe timpul ntregii perioade de funcionare s aib
numai influene reduse asupra omului i mediului nconjurtor. Modul de depunere
depinde de fiecare tip de deeu n parte (nmol, deeuri minerale sau biologice, deeuri
voluminoase etc.), precum i de condiiile meteorologice i de forma i dimensiunile
depozitului.
Depozitarea deseurilor se va face pe zone de aproximativ 625 mp ( 25x25m si
inaltime de 2 m).
- pentru a minimaliza contactul apelor de suprafata cu stratul de deseuri,dupa
compactare si acoperire temporara suprafata zonei de depozitare va avea o panta de
minim 5% maxim 25% de la digurile de contur spre centrul depozitului pentru a putea
racorda subcelulele nefolosite la sistemul de apa curata al depozitului.
Metode de depozitare aplicate
Deeurile pot fi descrcate numai dup indicaiile operatorului de la locul de
descrcare.
Pot fi dirijate ctre zona de depozitare numai attea utilaje care transport deeuri,
nct acestea s nu reprezinte un pericol pentru personal, iar toate deeurile descrcate
s poat fi distribuite, controlate i compactate imediat.
Descrcarea unui transport de deeuri este supravegheat i controlat de o
persoan instruit n acest scop. Descarcarea are loc in zona de control vizual dupa
descarcare amenajata la intrarea in Celula 1 de depozitare . Dac apar dubii n ce
privete caracteristicile deeurilor i acceptarea lor pe depozit, atunci conducerea
depozitului trebuie s fie imediat informat asupra acestui fapt, astfel nct ea s poat
lua msurile necesare (reinere n zona de securitate sau o nou verificare).
Operatorii din zona de descrcare trebuie s poarte echipament de protecie
colorat, uor de recunoscut.
n zona de descrcare se monteaz panouri pentru interzicerea fumatului.

Pentru depozitarea deseurilor se va opta pentru metoda depozitarii prin inaintarea

frontului de lucru, dupa cum urmeaza: prin descarcarea si compactarea deseurilor se
formeaza o suprafata inclinata care se deplaseaza pe masura depozitarii. Deeurile vor fi
plasate n celule de depozitare ntr-o serie de sub-celule umplute cte una, pe rnd, la
fiecare depozit. Aezarea sub-celulelor va fi conform unui aranjament propus de
Concesionar i aprobat de Concedent. Aceasta metoda are urmatoarele avantaje:
- acoperirea zilnica se realizeaza usor;
- deseurile usoare sunt putin expuse antrenarii de catre vant;
- pot fi realizate inaltimi mai mari de deseuri;
- apele din precipitatii penetreaza mai greu stratul de deseuri.
Prin acest mod de depunere se urmareste:
- gradul de tasare al depozitului;
- stabilitatea corpului depozitului;
- colectarea levigatului.
La inceperea depozitarii pentru manipularea deseurilor se utilizeaza incarcatorul
frontal pana la realizarea unei platforme (25mX25m) cu grosimea de 2m. Incarcatoarele
frontale se utilizeaza si pentru preluarea deeurilor neacceptate, lucrri mici de nivelare,
curarea drumurilor, realizarea drumurilor.
 Fig. 32. Exemplu - Incarcator frontal

Dupa realizarea platformei se construieste un drum de acces in interiorul

depozitului (drum realizat din deseuri din constructii si demolari) iar manipularea va fi
realizata cu buldozerul pentru distributia deseurilor in zona de depozitare si cu
compactorul pentru tasarea acestora. Incarcatorul frontal se foloseste pentru aplicarea
straturilor de acoperire, nivelarea suprafeei depozitului, realizarea drumurilor.
 Fig. 33. Exemplu - Buldozer

FOTO compactor................

Fig. 34. Exemplu - Compactor

Compactarea deeurilor depozitate ncepe numai dup ce stratul de deeuri
depete 1m grosime. Primul metru de deeuri depozitate trebuie s fie constituit din
deeuri menajere cu granulaie medie. Este interzis depozitarea n primul strat de
deeuri deasupra drenajului a deeurilor masive, voluminoase, cele sub form
semilichida, mloasa, nisipurile fine i alte tipuri de deeuri care pot penetra n sistemul
de drenaj colmatndu-l.
 Deeurile se depun i se distribuie n straturi ct se poate de subiri de max. 0,5 m,
apoi se compacteaz. Densitatea de compactare pentru deeurile menajere trebuie s fie
de minim 0,8 tone/m3. In functie de compozitia deseurilor,se obtin compactari de pana la
1,3 t/m3. Densitatea creste pana la o valoare maxima in functie de numarul de treceri ale
utilajului compactor. Densitatea realizat va fi determinat de Concesionar pe baza
datelor cntarului i a datelor masuratorilor topografice anuale. Crampoanele de pe
bandajul ruloului compactor inmoaie deseul si impiedica aparitia spatiilor goale dintre
deseuri. Deseurile din constructii, resturile de la tratarea biologica,namolurile se
manipuleaza mai bine cu buldozerul pe senile deoarece exista riscul scufundarii
compactorului.
Deeurile care pot ridica probleme din punct de vedere al stabilitii se depun n
amestec cu deeuri stabile.
Deeurile nepericuloase care nu provin din gospodrii (nmol, deeuri prfoase,
deeuri industriale, deeuri voluminoase) se depun pe depozitele de clasa b numai
amestecate cu deeuri menajere.
Nmolul se depoziteaz amestecat cu deeuri menajere n proporie de 1:10.
Pentru a preintampina fenomenul de impermeabilizare a suprafetei de contact dintre
deseuri si digurile de contur ale depozitului, in aceste zone se vor depozita numai deseuri
cu un grad mare permeabilitate. Deasemeni pentru a preantampina stationarea apei din
precipitaii pe suprafata depozitului si penetrarea acestora prin masa de deseuri ceea ce
ar conduce la cresterea gradului de incarcare al levigatului ,compactarea deseurilor se va
realiza cu o panta de minim 5% maxim 25% pornind de la margine spre centrul
depozitului. Sub-zonele nefolosite vor fi conectate la sistemul de apa curat pn cnd
vor fi necesare pentru utilizare, moment cnd vor fi conectate la sistemul levigatului.
Acoperirea deeurilor / a mini-celulelor celulelor de depozitare
Deeurile descrcate i compactate pe depozit se vor acoperi periodic, n funcie
de condiiile de operare i de prevederile autorizaiei de mediu.
Acoperirea deseurilor se realizeaza pentru a se evita:
- Mirosurile;
- Imprtierea datorita vntului a deeurilor uoare;
- Apariia insectelor i a psrilor.
Pentru indepartarea pasarilor se vor folosi in paralel sisteme anti-pasari Bird-
Guard iar pentru prevenirea aparitiei insectelor si rozatoarelor se vor efectua periodic
 actiuni de dezinsectie-deratizare. Acoperirea are ca scop i mbuntirea aspectului
depozitului. Drept material pentru acoperire se pot utiliza deeuri solide minerale, cum
ar fi sol, deeuri din construcii i demolri, cenu, compost, sau ca varianta
geotextil. Deeurile prfoase nu pot fi utilizate la acoperire.

Fig. 35. Exemplu - Echipament de ndeprtare a psrilor din zona de depozitare a

deeurilor tip Bird-Guard (existent pe amplasamentul depozitelor conforme de la
Slobozia, jud. Ialomita)

Utilizarea altor tipuri de materiale de acoperire, cum ar fi foliile plastice i esturile

fibroase, trebuie aprobat n fiecare caz de ctre autoritatea competent pentru protecia
mediului. Aceste tipuri de acoperiri se ndeprteaz nainte de continuarea depozitrii, ele
putnd fi reutilizate.
Fig. 36. Exemplu - Acoperire periodic cu geotextil - celula 1 a depozitului zonal conform
pentru deeuri nepericuloase Slobozia, jud. Ialomia

Depozitul de deseuri va fi operat n aa fel nct s minimizeze mirosurile

atribuibile deeurilor sau altor elemente asociate. n general, depozitele de deeuri emit
dou tipuri de mirosuri care trebuie luate n consideraie i tratate:
- Levigatul;
- Mirosurile provenite de la deeuri proaspete sau brute; acestea trebuie procesate rapid;
metoda cea mai efecienta de control al mirosurilor este un management adecvat al
depozitrii deeurilor.
Deeurile livrate vor fi acoperite cu pmnt sau alt material inert aezat n pant.
Frecvena acoperirilor va fi stabilit conform necesitilor, dar nu mai rar de sptmnal i
nu mai des de zilnic. Stratul acoperitor va avea o grosime de cel puin 10 cm, dac nu se
convine altfel cu Concedentul n timpul operrii. Dac peste stratul de acoperire va fi
aezat un nou strat de deeuri i respectivul material de acoperire are o permeabilitate
redus (cum ar fi argila), atunci materialul de acoperire trebuie nlturat sau integrat n
masa depozitului nainte de asezarea urmtorului strat de deeuri. Numai astfel se va
putea asigura o bun migrare a levigatului i a gazelor din depozit.
Se vor lua msurile necesare pentru a controla ridicarea prafului, precum limitarea vitezei
de deplasare a vehiculelor i udarea drumurilor n timpul sezonului uscat i curarea
regulat a drumurilor. Zonele nchise ale depozitului vor fi plantate, iar vegetatia
intretinuta.
Autorizaia de mediu trebuie s conin date despre tipul i grosimea stratului de
acoperire. Tipul i grosimea stratului de acoperire se stabilesc n funcie de:
- criterii referitoare la permeabilitatea pentru gazul de depozit i apa din precipitaii,
- criterii referitoare la volumul pe care l ocup stratul de acoperire.
A.5 Descrierea procedurilor pentru manevrarea deseurilor in zona de basculare
(inspectarea, imprastiere, compactare, acoperire etc.)

5.1. Zona de descarcare

Zonele de descarcare vor fi amenajate pe platforme in preajma statiei de sortare si a
statiei de compostare, iar transporturile sunt indrumate aici dupa cantarirea la intrare si
inregistrarea documentelor de acces.(conform planselor anexate)
La descarcare se va tine cont de continutul mijloacelor de transport si se vor
indruma dupa caz:
- Deseurile uscate catre statia de sortare

Fig. 26 Exemplu Statie sortare

- Deseurile umede catre statia de compostare
 Fig. 27 Exemplu Statie compostare
- Deseurile inerte, de constructii si industriale catre statia de concasare

Fig. 28 Exemplu Deseuri inerte

Personalul specializat al depozitului va efectua un control vizual al deseurilor, inainte de
introducerea in statiile de compost ,selectare,concasare .

Deseurile acceptate la tratare /depozitare sunt preluate cu mijloacele de incarcare si

introduse in instalatiile de sortare sau compostare ,dupa caz.
Deseurile rezultate in urma sortarii care nu se supun valorificarii sunt incarcate in
mijloacele de transport interne si transportate catre zona celulei de depozitare
Fig. 29. Exemplu Deseuri rezultate in urma sortarii care nu se supun valorificarii si sunt
transportate catre zona celulei de depozitare
In zona de descarcare se extrag deseurile de alta natura decat cele menajere sau
asimilabile ( DEEE, menajere periculoase au spitalicesti) si se depoziteaza in containere
speciale amenajate in zona de retinere a deseurilor neconforme iar de aici spre instalatii
specializate autorizate pentru eliminarea acestor tipuri de deseuri.

A.6 Descrierea procedurilor pentru dezvoltarea de noi celule (durata, manevrarea apei
din celulele alaturate, limitarea generarii levigatului etc.)

Levigat/ Ape de suprafata ale depozitului

Levigatul provine din : ptrunderea apelor meteorice n corpul depozitului,

separarea apei coninute n deeurile depozitate i descompunerea deeurilor
biodegradabile depozitate.Se aproximeaza o cantitate zilnica de 50 mc.Tinand cont de
conditiile meteorologice din zona se poate ajunge la o cantitate maxima de 100 mc zilnic,
cantitate acoperita de statia de epurare existenta pe amplasament.

Levigatul trece prin corpul depozitului, de preferinta, pe o directie verticala. Se

poate ajunge insa ,in straturile orizontale dense din corpul de deseu, la miscari orizontale
ale levigatului,care apare apoi in cazuri extreme la suprafata pantelor. Astfel de straturi de
acumulare trebuie evitate in timpul depozitarii. La baza depozitului,levigatul se
acumuleaza pe stratul artificial izolant. Levigatul trebuie evacuat rapid, cu o incarcare cat
mai redusa in poluanti, pentru a evita o acumulare in corpul depozitului si astfel o
reducere a stabilitatii masei de deseuri si o presiune mare asupra bazei depozitului.

Fig. 37. Sectiune depozit

Legend:

1 teren natural;

2 strat de argil compactat;

3 geomembrana PEHD;

4 geotextil filtrant/de protecie;

5 strat filtrant de pietri;

6 geotextil filtrant/de protecie;

7 nisip;

8 corpul depozitului (deeuri);

9 sistem colectare levigat;

10 sistem colectare biogaz;

11 statie pompare levigat;

12 bazin levigat;
13 staie tratare levigat;

14 pu monitorizare ape subterane;

15 cntar bascul;

16 utilaje manipulare deeuri (nivelare, compactare / acoperire cu pmnt)

Sistemul de colectare al levigatului din corpul depozitului este compus din :

-retea drenuri perforate pe o suprafata de 2/3 din suprafata totala a acestora, se impart in
dren colector principal, cu diametrul de 250 mm si trei drenuri colectoare secundare
avand diametre de 250 mm. executate din teava tip HDPE. Sunt asezate pe talpa
depozitului si urmaresc pantele acestuia permitand colectarea si evacuarea levigatului
prin curgere gravitationala.
- sistem filtrant alcatuit din strat de pietris de 500 mm, care are si rolul de a proteja
mecanic reteaua de drenaj.
Sistemul de colectare din corpul depozitului, se continua la la iesirea din acesta cu o
conducta tip HDPE neperforata, care are rolul de a transporta levigatul acumulat in
bazinele de acumulare, de unde este pompat in bazinul de amestec in vederea tratarii
prin statia de epurare existenta.

A.7 Descrierea procedurilor pentru operarea statiei de tratare a levigatului (masurile

impuse in cazul defectarii statiei de tratare)

In cazul unor situatii de avarie aprute la statia de tratare a depozitului Albota,

levigatul se va transporta cu ajutorul unor cisterne, la statia de epurare a municipiului
Pitesti in vederea tratarii acestuia, pana la remedierea defectiunilor statiei de tretare din
depozit.

A.8 Descrierea intregii proceduri pentru operarea statiei de sortare (activitati de pre-
selectare gestionarea fractiilor rezultate din sortare)

Modul de exploatare al statiei de sortare

Statia de sortare deseuri municipale este localizata langa Depozitul de deseuri conform
Albota in incinta depozitului de deseuri Albota. Statia de sortare este amplasata in incinta
unei zone acoperite, hala de tip sopron pe o structura de rezistenta din beton armat:
Statia de sortare Albota este proiectata pentru o capacitatate de 8 tone/ora deseuri
menajere.

-o zona de receptie-inspectie vizuala la descarcare

-o zona de separare dimensionala-sita tambur rotativa

-o zona de separare mecanica si manuala

-o zona de balotare

-o zona de depozitare deseuri in vederea valorificarii

1) Descrierea sumara a instalaiei, principalele caracteristici ale

componentelor 1.1. Descrierea sumara a instalaiei

Staia de sortare este amplasata in incinta instalaiei pentru tratarea deeurilor

nepericuloase

Albota - Piteti, in imediata vecintate a depozitului pentru deeuri nepericuloase.

Depozitul pentru deeuri urbane al municipilui Piteti este amplasat la SV de municipiu,

pe partea dreapta a drumului naional Pitesti-Slatina la o distanta de cea. 750 m de
acesta, la baza dealurilor Albota. La NE este situat un canal de scurgere (care
mrginete de asemenea si Clubul Aviatic Piteti) iar la V si S de ferme si plantaii
agricole.

Distanta fata de cea mai apropiata aezare umana este de 1,5 km.

Amplasamentul se desfoar pe terasa veche a rului Arge, respectiv pe partea

dreapta a acestuia, intr-un sector cuprins intre municipiul Pitesi la sud-vest si
localitatea Bradu la nord-vest.

Din punct de vedere administrativ, terenul pe care se va realiza staia de sortare

aparine Primriei municipiului Piteti, fiind situat in intravilanul municipiului si

ocupnd o suprafaa de 30,62 ha.
 Accesul la amplasament se asigura pe drumul nemodernizat (Dj 761) care se ramifica
din DN Pitesti-Slatina.

Instalaia de sortare a fost proiectata, in prima etapa de dezvoltare, pentru o

capacitate de prelucrare de 8 to/ora ( cea. 60 to/zi).

Instalaia de sortare s-a dimensionat pentru urmtorul flux de deeuri:

- Feroase + Aluminiu 4,0 - 8,0 to/zi (2,5... .5%)

- Sticla: 100 to/zi; 5,6 - 14,0 to/zi (4,0... 10%)
-Plastice: 9,0-16,4 to/zi (5.....9%)

-Hrtie: 6,4-21,6 to/zi (3,5... 12%)

In cabina de sortare se face sortarea propriu-zisa de ctre operatorii umani situai pe cele
doua parti ale benzii de sortare,a deeurilor provenite din colectarea selectiva,dar si a
deeurilor menajere mixte cu condiia ca inainte de incarcarea buncrului desfctorului
de saci sa fie eliminate deseurile neconforme care ar putea duce la deteriorarea structurii
metalice a componentelor instalaiei repectiv la tierea benzilor din cauciuc.

Cabina climatizata asigura o temperatura constanta cuprinsa in intervalul 17...23 grade

Celsius si in acelai timp o suprapresiune de aer proaspt de ca. 100...300 Pa.

Instalaia de climatizare-ventilatie realizeaz 10...12 schimburi de aer proaspt pe ora.

1.2. Principalele caracteristici ale componentelor

Echipamentele aferente staiei de sortare Albota -Piteti sunt

urmtoarele: a) Desfctor de saci

- productor: Matthiessen Lagertechnik GmbH

- tip: SR III-K3 1250/1500
 - putere instalata - 17,25 kw
- capacitate buncr- 12 mc
- gabarit: 7092 x 3127 x 3640 mm
- productivitate : 4 ...12 to/ora, funcie de densitatea
deeurilor colectate selectiv ncrcarea buncrului se face
cu incarcatorul frontal cu roti (conform caietului de sarcini)
b) Banda inclinata cu racleti din cauciuc -1400 x 15300 mm (alimentare ciur rotativ)

- limea benzii = 1400 mm

- lungimea benzii = 15.300 mm
- inclinarea benzii = 30 grade
- inaltimea pereilor laterali = 700 mm
- pasul / inaltimea racletilor din cauciuc = 860 mm /40 mm
- acionarea benzii = Motoreductor SEW5.5 Kw
- viteza benzii = 0,3 m/sec
- tipul covorului de cauciuc = EP 400/3-2;0 acop., rez. la toate tipurile de ulei
cu raclete de cauciuc h = 40 mm, p = 860 mm

c) Ciur rotativ -Trommel

- diametrul sitei = 2500 mm

- lungimea sitei = 6000 mm
- diametrul gurilor de cernere = 50 mm ( pentru etapa I)
- putere instalata = 2 x 9,2 kw
- inaltimea platformei de instalare = 3500 mm
- viteza de rotaie :11 ...13 rot/min .variabial prin variatorde frecventa
d) Separator magnetic tip DNP 115/150 HG-L

- lungimea intre axe = 2200 mm

- poziionare longitudinala fata de axa transportorului
- inducia la 250 mm de fata activa a magnetului = 530, 500 Gs.
- masa = .2300 kg - putere instalata = 3,0 kw
e) Banda de sortare -1200 x 20.800 mm

- limea benzii = 1200 mm

- lungimea benzii = 20.800 mm
- inclinarea benzii = 0 grade
 - inaltimea pereilor laterali = 100 mm
- actioanarea benzii SEW4kw
- tipul covorului de cauciuc = EP 400/3-2;0 acop., rez. la toate tipurile de ulei.
- viteza benzii = 0 - 0,06 m/sec, (prin variator de frecventa)
- sistemul de comanda = STOP & GO ( pornire oprire in flux fara perturbarea

celorlalte benzi din circuit)

f) Banda transportoare pentru alimentare presa (de canal) -1400 x 15.000 mm

- limea benzii = 1400 mm

- lungimea benzii = 15.000 mm

- inclinarea benzii= 0 grade
- inaltimea pereilor laterali = 500 mm
- acionarea benzii = SEW 4 kw
- tipul covorului de cauciuc = EP 400/3-2;0 acop., rez. la toate tipurile de ulei

g ) Banda transportoare inclinata pentru alimentare presa -1400 x 14.300 mm

- limea benzii = 1400 mm

- lungimea benzii = 14.300 m
- inclinarea benzii= 30 grade
- inaltimea pereilor laterali = 500 mm
- acionarea benzii = SEW 5,5 kw
- tipul covorului de cauciuc = EP 400/3-2;0 acop., rez. la toate tipurile de ulei cu
raclete
de cauciuc h = 40 mm, p = 860 mm

h) Cabina pentru sortare, climatizata

-dimensiuni gabarit (L x l x h) = 15210x9000x3200 mm

- nr. posturi de sortare = 10 adica( 2 x 5 posturi).

- nr. / tip usi acces = 4 buc .usi metalice, ignifuge cu deschidere spre exterior.
Cabina de sortare este dotata cu o instalaie de climatizare si ventilaie care asigura un
microclimat optim operatorilor umani care efectueaz lucrrile de sortare in interiorul
cabinei. Prin intermediul acestei instalaii se asigura schimbarea aerului in interior de
10-12 ori/ora si o suprapresiune controlata de cea. 100..300 Pa , valoare care impiedica
ridicarea prafului la nivelul aparatului respirator al operatorilor.
Temperatura in interiorul cabinei poate fi reglata permanent in limitele valorilor de
17....23C.

Tipul si parametrii acestei instalaii sunt: Tip =

HVAC 02 /12 - 22, unde:

HVAC = Heating + Ventilation + Air Conditioning" 02 =

Seria de fabricaie 12 = Capacitatea de Rcire a Instalaiei
( kw) 22 = Capacitatea bateriei electrice de incalzire (kw),

Nivel de zgomot = max. 82 dB; Tipul de filtru = uscat, cu splare cu aer

comprimat, etc; Nota : cabina este conceputa cu posibilitate de amplasare
ulterioara a celei de-a

doua benzi de sortare caz in care nr. posturilor de sortare vor fi 20 (2 x 5 + 2 x

5) i) Presa de balotat- HSM VK 5512

- fora de presare 560 kN

- parametri electrici = 3 x 400 V, 50 Hz, 50 A, motor 55 + 15 kW

- cursa cilindrului de presare = 1250 mm

- durata de timp pentru un ciclu = 32 sec.

- nivel zgomot = 80-85 dB
- dimensiuni de gabarit ale presei ( L x l x h ) = 6790 x 2190 x 2550 mm

- masa presei = 17.000 kg

- nr. de legaturi = 5
- capacitatea orara a presei = 5,22. 13,04 to/h
- dimensiunile balotului = 1200(600) x 1100x 750 mm
- masa balotului = 250 - 550 kg

- dispozitiv de perforare PET integrat in buncr - P = 5 kW

 j) Instalaie electrica de comanda

Instalaia electricade comanda de alimentare cu energie si comanda electronica

realizeaz alimentarea cu energie a echipamentelor din incinta staiei de sortare. Softul
instalaiei electronice de comanda realizeaz funcionarea benzilor transportoare si a
celorlalte utilaje din componenta staiei de sortare ca un tot unitar dup o schema logica
prestabilita; Tabloul electric complet echipat are grad de protecie IP 55 si va conine minim
urmtoarele: intrerupatoare, transformatoare de tensiune, semnal luminos, tablou de bord
numerotat, indicatoare de utilizare, elemente de protecie, elemente trifazate pentru 380 V;
Instalaia electrica completa are in componenta : cabluri ignifugate (CYY-F) cu seciuni
adecvate pentru conectare, panou perforat pentru cabluri, tuburi zincate de protecie
pentru legtura intre tablou si utilizator, invelisuri de protecie pentru conectarea tuburilor
zincate ale motoarelor si traductorilor. Centralizatorul echipamentelor care intra in dotarea
Staiei de sortare de la Albota -Piteti este

redat mai jos :

Nr. Denumire Furnizor U.M. Cant. Obs.

1 Desfctor de saci SR I I I K 3 Matthiesse
1200/1500 n
Buc. 1
Lagertechni
k

GmbH
 2 Banda transportoare 1200 x 15.300 Adarco Invest Buc. 1
3 Ciur rotativ -Trommel 0 2500 x 6000 Adarco Invest Buc. 1

4 Separator magnetic DNP 115/150 HG- SGM Gantry Buc. 1

L
5 Banda transportoare 1200 x 20.800 Adarco Invest Buc. 1

6 Banda canal 1400 x 15.000 Adarco Invest Buc. 1

7 Banda transportoare 1400 x 14300 Adarco Invest Buc. 1

8 Cabina de sortare climatizata Adarco Invest Buc. 1

9 Presa de balotat HSM VK 5512 HSM Balling Buc. 1

Press
10 Instalaie ventilatie-climatizare HVAC Buc. 1

11 Instalaie electrica -electronica Adarco Invest Buc. 1

2.Instructiuni de operare
2.1. Derularea procesului de
sortare

Deseurile provenite din colectarea selectiva cat si deseurile menajere mixte sunt
transportate la instalaia de tratare si depozitare a deeurilor menajere de la Albota cu
autogunoiere compactoare.

In Instalaia Albota, fluxul tehnologic este urmtorul:

cntrire pe platforma electronica de cntrire auto, amplasata la intrarea in

instalaie, inregistrarea datelor privind: cantitatea de deeuri, locul de
proveniena, numrul mainii, numele conductorului auto, data si ora intrrii in
instalaie

deseurile sunt descrcate apoi in zona de primire - Unitatea de operare 1 a

halei de sortare si depozitate temporar pe platforma betonata din interior. In
acesta etapa in cazul deeurilor menajere mixte,se vor elimina deseurile
 neconforme care ar putea duce la deteriorarea structurii metalice a instalaiei
.respectiv tierea benzilor din cauciuc.

- din depozitul temporar sunt manipulate si deplasate ctre buncrul de

alimentare al desfctorului de saci cu ajutorul unui incarcator frontal.
Desfctorul de saci este prevzut cu propriul buncr de alimentare (volum de
12 mc) si cu o banda transportoare cu lan si covor de cauciuc cu ajutorul creia
se transporta materialele sub tamburul cu perforatoare retractabile. Tamburul cu
elemente de perforare este dotat cu un sistem de suprasarcina care in cazul
apariiei unui blocaj accidental se rotete in sens invers o data sau de doua ori
dup care isi reia cursul normal .La apariia blocajului instalaia emite un semnal
optic si sonor.

In continuare deseurile sunt preluate de o banda transportoare in plan

inclinat care alimenteaz trommelul (ciurul rotativ) . Elementele de cernere ale
ciurului rotativ .realizate in varianta.interschimbabila , au diametrul gurilor de 50
mm (pentru etapa I de dezvoltare). In interiorul carcasei ciurului rotativ sunt
montate elemente de accelerare respectiv de frnare a deeurilor in drumul lor
spre banda de sortare. Deseurile care vor fi cernute se colecteaz in 2
containere amplasate sub nivelul sitei ciurului rotativ care este poziionat pe o
structura metalica, inclinata.Cu ajutorul trommelului deseurile sunt selectate in
prima etapa in 2 categorii, care au fiecare fluxuri diferite, astfel:

1. deseurile cu dimensiuni mai mici de 50 mm se descarc in cele 2

Abrollcontainere
deschise amplasate sub trommel. Ele sunt transportate apoi la depozit.

2. deseurile cu dimensiuni mai mari de 50 mm sunt transferate pe banda de

sortare din
cabina de sortare unde operatorii umani realizeaz sortare propriu -zisa.

Banda de sortare are 10 posturi de sortare .amplasate cate 5 pe fiecare laterala

a benzii astfel incat se pot sorta simultan minim 5 tipuri de fraciuni diferite.
Cabina de sortare va fi amplasata la o inaltime de cea. 2,90 m fata de
pardoseala, astfel incat pentru impingerea deeurilor sortate si depozitate
temporar in gradenele de sub locurile de sortare, sa poat fi folosit un
motostivuitor dotat cu dispozitiv special de incarcare si impingere. Fraciunile care
 nu necesita balotare pot fi eliminate prin gurile de sortare direct in containere
de15.. 30 mc, plasate sub cabina de sortare.

Deseurile sortate si eliminate in gradene, vor fi impinse ctre banda de canal

care alimenteaz banda transportoare in plan inclinat a presei de balotat cu un
motostivuitor sau cu incarcatorul frontal.

Deseurile ramase pe banda de sortare trec ctre separatorul magnetic, plasat in

exteriorul cabinei de sortare. Acesta extrage cu ajutorul electromagnetului
componentele feroase (metalice). Restul deeurilor ramase pe banda dup
separatorul magnetic, constituie refuz din sortare si se elimina intr-un
Abrollcontainer de 24...36 mc, urmnd a fi transportate la depozit sau, daca sunt
deeuri combustibile, pot fi balotate si transportate la o centrala termica pentru
valorificare energetica.

- fraciunile sortate pe categorii si culori vor fi balotate cu ajutorul presei orizontale .

Balotii rezultai, compactai si legai cu sarma vor fi transportai cu ajutorul unui

motostivuitor in spaiul stabilit pe platforma. Acetia vor fi preluai in vederea
revalorificrii si transportai in exterior cu ajutorul autocamioanelor.

Pentru manipularea deseurilor in cadrul statiei de sortare SC VIVANI SALUBRITATE SA

va asigura urmatoarele echipamente mobile:

-incarcator frontal cu cupa de 3 m3

-motostivuitor 2,5 tone.

Principii generale

Scopul sortarii

Sortarea reprezinta procesul de separare si clasare a deseurilor in functie de

diferentele dintre caracteristicile lor fizice.

Tratarea deseurilor reciclabile intr-un centru de sortare implica urmatoarele patru

etape :

receptia la intrarea in statia de sortare, dupa colectarea selectiva;

sortarea mecanizata si manuala, pentru obtinerea produselor valorificabile;
 conditionarea si stocarea, pentru facilitarea transportului;
ridicarea materialelor sortate si transportul catre societatile reciclatoare.
In momentul sosiri la Statia de sortare, fiecare transport de Deseuri municipaleuscate
va fi verificat. Dac n urma controlului vizual apar ndoieli cu privire la respectarea
cerinelor pentru depozitare temporara in vederea sortarii sau se constat c exist
diferene ntre documentele nsoitoare i deeurile livrate, transportul va fi respins si
deseurile vor fi transmise la Depozitul conform.

Orice transport care conine Deeuri solide amestecate sau Deeuri din
construcii i demolri va fi respins i deeurile vor fi transmise la Depozitul conform sau
la instalaia pentru procesarea/eliminarea acestui tip de deseuri. In cazul depozitarii la
depozitul conform tariful de depozitare perceput va fi dublu fata de tariful de depozitare
aplicat la depozitarea deseurilor municipale.

Orice transport care conine Deeuri periculoase sau Deeuri medicale va fi

respins, iar deeurile vor fi stocate temporar si ulterior eliminate conform legislatiei in
vigoare.

Staia de sortare se va utiliza astfel nct s realizeze segregarea din deseuri

municipaleuscate a unei cantiti maxime din fiecare categorie de deseuri
municipalecare pot fi comercializate.

Tinerea unor evidente detaliate permite att operatorilor statiei ct si administratiei

locale, inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia de sortare functioneaza
n mod eficient si n conformitate cu prevederile legale. Statiile de sortare , de obicei, tin
evidenta urmatoarelor informatii:

ncarcaturile care intra n statie: data, ora, societatea comerciala, numele

soferului, greutatea (vehicul ncarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta
ncarcaturii, taxa perceputa;
ncarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele
soferului, greutatea (vehicul ncarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor
transferate (de ex. deseuri, materiale reciclabile), destinatia ncarcaturii;
Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele
neobisnuite din cursul zilelor de lucru;
 Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura
reclamatiei si masurile luate pentru solutionare;
Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a
mediului cu deseuri;
Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de
suprafata, deversarile n canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de
zgomot;
Registre de ntretinere: pentru utilaje fixe sau mobile;
Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor;
Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.
Desi functia principala a unei statii de sortare este de a selecta, compacta si
transfera spre societati reciclatoare deseurile reciclabile, succesul unei statii de sortare
depinde si de executarea corespunzatoare a multor altor diferite activitati.

Unele sunt de rutina, prin urmare usor de nteles, dar altele intervin mai rar si de
aceea executia lor ar putea fi dificila n absenta unor instructiuni care trebuie urmate
pas-cu-pas. n scopul asigurarii unei functionari corespunzatoare, statiile de sortare
trebuie sa dispuna de planuri scrise de functionare si ntretinere. Aceste planuri trebuie
elaborate n mod special pentru fiecare operatiune n parte si trebuie sa contina
urmatoarele elemente:

Programul de lucru al instalatiei, care sa precizeze zilele de lucru, orele de lucru

ale fiecarei zile si sarbatorile legale.In cadrul Statiei de sortare Albota propunem
urmatorul program de lucru:
-program de lucru: luni-sambata, 6-22

Schema de personal, care descrie sarcinile care revin fiecarei functii n parte,
numarul minim de personal si programul de lucru;
-structura de personal: 1 sef statie,2 mecanic-utilaj(incrcator frontal 2,5 m3),1
motostivuitorist,2 electomecanic intretinere,21 operatori sortare manuala,2 operatori
presa balotat,2 muncitori necalificati)

Descrierea deseurilor acceptate si neacceptate, procedurile pentru nlaturarea

deseurilor neacceptate nainte si dupa descarcare;
Deseuri acceptate pentru procesare la Statia de sortare Albota:
Material Modalitati de conditionare (ambalare) Acceptat

Otel Pachete (densitate 1,2 2) vrac ,compactat

Aluminiu Baloturi Vrac, compactat

Hartii, cartoane, Baloturi depozitate pe paleti, de

ziare, reviste dimensiuni medii (400 600 kg,
densitate 0,4) sau mari (600 1200
kg, densitate 0,5)

Ambalaje de Baloturi depozitate pe paleti, de

produse alimentare dimensiuni medii (400 600 kg,
lichide densitate 0,4) sau mari (600 1200
kg, densitate 0,5)

PVC Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 Baloturi de 1,2 m x

x 0,7 x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, 1,2 m x1,3 m
densitate cuprinsa intre 180 si 300
kg/m3)

PET Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 Baloturi de 1,2 m x

x 0,7 x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, 1,2 m x1,3 m
densitate cuprinsa intre 180 si 300
kg/m3)

PEHD Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 Baloturi de 1,2 m x

x 0,7 x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, 1,2 m x1,3 m
densitate cuprinsa intre 180 si 300
kg/m3)

Sticla In vrac

Deseuri valorificabile In vrac Transport la

prin utilizare la ROECOLOGIC Fieni
fabricarea de cu bene cu
combustibil capacitatea de 90 m3
alternativ(profuel) asigurat de FARKAS-
pentru fabricile de RO TRANS
 ciment

Pentru fabricarea de Profuel, Ro Ecologic foloseste doar deseuri care au o compozitie

corespunzatoare cerintelor procesului tehnologic si pot fi coincinerate (conform
Autorizatiei de mediu).
Materialul va fi o mixtura de deseuri si materii secundare, cum ar fi: rumegus, deseuri
plastic, hartie, carton, ulei uzat, deseuri petroliere, lacuri, vopsele etc.A nexam
Declaratie de conformitate, buletin de analiza, raport de incercari

Fig. 83. Baloti deseuri aluminiu

Fig. 84. Deseuri fier

Fig. 85. Baloti hartie

Fig.86 Baloti PET-uri

 Fig. 87. Deseuri pentru producere combustibil alternativ

Deseuri valorificabile prin utilizare la fabricarea de combustibil alternativ

Deseuri neacceptate la statia de sortare:

-deseuri din constructii si demolari;

-deseuri biodegradabile;

-deseuri medicale;

-deseuri periculoase;

Proceduri pentru eliminarea deseurilor neacceptate la statia de sortare:

Transporturile care contin deseuri solide amestecate sau deseuri din constructii si
demolari va respins si deseurile vor fi transmise la Depozitul conform sau la o
instalatie pentru procesarea/ eliminarea acestui tip de deseuri.

Transporturile care contin deseuri periculoase sau deseuri medicale vor fi

respinse,iar deseurile vor fi stocate temporar si ulterior eliminate conform legislatiei
in vigoare.

Procedeele de cantarire

- Toate intrrile de Deeuri reciclabile uscate trebuie s fie nregistrate la cntar.

- Toate ieirile de Materiale reciclate sortate transportate de ctre Concesionar vor fi
nregistrate la cntar cu detalii specifice privind materialele transportate, ncrctur,
vehicul i destinaie.

- Concesionarul va nregistra datele de identificare ale vehiculelor care colecteaz i

transport Deseuri municipalesortate.

Operatiuni executate la statia de sortare:

Operatiunile executate pe platforma de descarcare:

-descarcarea transportului de deseuri municipaleuscate;

-verificarea prin inspectie vizuala a conformitatii transportului de deseuri;

Fig. 88. Zona control vizual

-separarea deseurilor voluminoase;

-incarcarea buncarului de alimentare al statiei de sortare cu incarcatorul frontal

 Fig. 89. Incarcare buncar alimentare

Din buncarul de alimentare deseurile sunt preluate de banda transportoare si introduse

in sita rotativa unde are loc sortarea dimensionala a deseurilor

Sortarea dimensionala

Reprezinta sistemul de sortare in cadrul caruia prin cernere se separa materiale de

granulatie diferita, in diverse clase granulometrice propuse. Acest proces se mai
denumeste si clasare. Prin cernerea cu sita se realizeaza separarea in functie de
dimensiunea caracteristica a granulelor, cu ajutorul unei suprafete de separatie,
prevazuta cu orificii asezate geometric. Granulele care, la alunecarea peste sita, sunt
intr-o pozitie potrivita si au dimensiuni mai mici decat orificiile sitei, cad prin aceasta si
formeaza astfel materialul cu granulatie fina. Restul granulelor raman in sita si formeaza
materialul cu granulatie mare.

Materialele cu granulatie fina, umede, fibroase si lipicioase obtureaza usor sitele.

Astfel, se micsoreaza suprafata de cernere, iar debitul de cernere scade. Pentru a evita
obturarea sitelor, sunt folosite pentru materiale greu de cernut sisteme de site speciale
sau ajutoare pentru site. Cele mai importante ajutoare pentru site sunt periile, lanturile,
incalzitoarele de site, jeturile de aer si apa suplimentara pentru anularea fortelor dintre
particulele lipite una de cealalta.
 Sunt folosite, in special, doua tipuri de site pentru sortarea dimensionala: site
cilindrice si site cu vibratie. O sita este considerata eficienta daca 70% din materialele
cu dimensiunea particulelor mai mica decat ochiurile plasei pot trece prin acestea.

Sita tambur rotativa

Sita rotativa este o sita cilindrica; aceasta reprezinta un agregat de clasare verificat
care poate fi utilizat intr-o instalatie de preparare a deseurilor, atat in prima treapta de
preparare, cat si dupa procesul de maruntire. Debitul si performantele la separare ale
unei site rotative sunt determinate de marimea orificiilor, diametrul, turatia, elementele
interiorului tamburului si inclinatia acestuia.

Dat fiind faptul ca suprafata de cernere a unei site rotative este relativ mica, se
incearca prin diferite constructii ale peretelui interior (sita poligonala) ridicarea cat mai
mult a materialului de cernut pe peretele tamburului rotativ, pentru a obtine o cernere
mai eficienta.

Pentru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor, sita tambur poate avea
pe peretii interiori diferite accesorii cu ajutorul carora sa taie sacii in care sunt colectate
deseurile. Astfel, sacii de deseuri menajere colectati de agentii de salubritate pot fi
desfacuti si sortati rapid si automat cu ajutorul sitei tambur.

Fig. 90. Sita-tambur

La trecerea prin sita tambur se separa doua fractii din deseuri

 -fractia grea compusa din deseuri cu diametru mai mic decat diametrul orificiilor sitei
si densitate relativa mare(deseuri din constructii,deseuri biodegradabile,sticla),fractie
care nu se preteaza reciclarii.Acesta fractie este evacuata cu banda transportoare si in
functie de tipul de deseu preponderent,biodegradabil sau inert este transportat la statia
de compostare sau la depozitul conform.Pentru transport se foloseste autobasculanta
cu capacitatea 16 m3 achizitionata de concesionar,incarcarea fiind realizata cu
incarcatorul frontal.

-fractia usoara compusa din deseuri cu diametrul mai mare decat ochiurile sitei,cu
densitate relativa mica(PET,plastic,folie,carton,deseuri feoase si neferoase) este
preluata de banda transportoare si condusa spre zona de sortare manuala.

Intre zona de sortare mecanica(sita rotativa) si zona de sortare manuala deasupra

benzii transportoare este instalat un separator magnetic pentru separarea deseurilor
feroase din fractia usoara..

Separator magnetic

Sortarea magnetica se face cu magneti asezati deasupra benzilor rulante de

transport a deseurilor, magneti care sorteaza materialele feroase din fluxul de deseuri si
le elimina perpendicular cu directia transportorului de deseuri.

Sortarea magnetica s-a dovedit a fi mai eficienta dupa trecerea prin sita rotativa..
In cazul sortarii magnetice a deseurilor casnice, marimea optima a elementelor este in
jur de 10 pana la 100 mm.

Fig. 91. Separator magnetic

Deseurile feroase sortate sunt presate in baloti cu presa pentru fier si depozitate in
vederea valorificarii.Manipularea balotilor in vederea depozitarii temporare si incarcarea
in mijloacele de transport se realizeaza cu motostivuitorul

Sortarea manuala

In prezent, sortarea manuala este totusi cea mai de incredere metoda de

separare voita si de foarte buna calitate a produselor secundare dintr-un amestec de
deseuri.

Din deseurile casnice sau din mica industrie, comert si institutii, dar si din
fractiunile de deseuri colectate separat, personalul de sortare poate separa diferite
calitati de hartie recuperata, sticle de diferite culori sau amestecate, folii din polietilena
alba sau colorata etc, dar poate indeparta si impuritati sau componente daunatoare.

Fig. 92. Statie sortare manuala

Prin conducerea directionata a sortarii manuale se poate actiona rapid si fara

interventii tehnice asupra fluctuatiilor preturilor de pe piata materiilor prime secundare.

Datorita faptului ca sortarea manuala este foarte costisitoare, trebuie marit

randamentul de selectare cu ajutorul utilajelor speciale. Pentru a mari productivitatea
sortarii manuale, materialele cu granulatie mica sunt indepartate prin sitare.
Separatoare magnetice, suflatoare, benzi inclinate, masini de impins, au toate scopul de
a pregati deseurile pentru sortarea manuala si de a mari productivitatea personalului de
sortare. Exista doua tipuri de sortare: negativa si pozitiva.

La statia de sortare Albota tipul de sortare manuala aplicat este sortarea pozitiva.

In cazul sortarii pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de deseuri si
este depozitat in containerele corspunzatoare fiecarui tip de deseuri.

Materialele reciclabile extrase prin sortare manuala sunt depuse in containere cu

capacitatea de 4 m3 si se impart in categoriile:

-hartie-carton

-textile

-sticla, ceramica

- PET

-deseuri aluminiu

-materiale plastice

-folie

-deseuri valorificabile prin coincinerare

 Fig. 93. Container 4 mc deseuri reciclabile

O parte importanta din deseurile reciclabile,datorita impurificarii si diversitatii nu

se pot valorifica prin reciclare si vor fi valorificate prin utilizarea lor la fabricarea de
combustibil alternativ pentru fabricile de ciment. Dintre acestea mentionam: folie, hartie,
carton, flacoane PET, textile, fragmente lemnoase murdare. Acestea se vor incarca
direct in bene de 90 m3 si vor fi transportate la ROECOLOGIC Fieni.

Deseurile valorificabile in functie de tip se preseaza in baloti care vor fi depozitati

in zona de stocare in vederea valorificarii.
 Fig. 94. Prese deseuri reciclabile

Refuzul rezultat in urma sortarii manuale compus din deseuri biodegradabile si

deseuri inerte va fi dirijat dupa caz la statia de compostare sau la depozitul conform.

Operatiunile efectuate pe platforma de incarcare:

-depozitarea deseurilor reciclabile sortate si balotate sau vrac;

-incarcarea mecanizata a diverselor tipuri de deseuri municipalesortate si expedierea lor

la compania de procesare. Incarcarea se poate efectua cu incarcatorul frontal pentru
materialele pregatite in vrac sau cu motostivuitorul pentru materialele balotate.

Responsabilitati lucratori statie sortare

-sef schimb sortare-control vizual deseuri la descarcare, stabilirea conformitatii

-dirijarea transportului de deseuri

-verificare executarii corecte a operatiunilor de sortare(manuala si

mecanica)
 -verificarea depozitarii corecte a fractiilor rezultate

-asigura incarcarea deseurilor valorificabile,a deseurilor pentru

depozitare in depozitul conform

-asigurarea conditiilor de efectuare a curateniei la locul de munca

-asigurarea efectuarii verificarilor periodice a utilajelor de lucru

-mecanic utilaj-incarcarea buncarului de alimentare cu materiale reciclabile,incarcarea

deseurilor valorificabile prin utilizarea la fabricarea de combustibil alternativ,incarcarea
refuzului de sortare in vederea depozitarii in depozitul conform,transportul deseurilor
biodegradabile la statia de compostare, transportul balotilor din zona de presare in zona
de depozitare,realizarea stivuirii balotilor in zona de depozitare pe diferite categorii de
deseuri valorificabile,incarcarea transporturilor cu deseuri valorificabile.

-electromecanic-verificarea utilajelor inainte de pornire,efectuarea operatiunilor de

intrtinere periodica

-operatori sortare manuala-asigura sortarea manuala a deseurilor reciclabile,asigura

curatenia in interiorul statiei, asigura presarea diferitelor tipuri de deseuri reciclabile la
valorile indicate de agentii de valorificare

Curatenia n perimetrul statiei si n afara acesteia:

-se vor inlatura deseurile de pe platforma de descarcare, din buncarele de alimentare a

benzilor transportoare, din buncarul de stocare a refuzului la sfrsitul fiecarei zile de
lucru, iar apoi curatarea acestor zone

-se vor include bazine, gauri de scurgere n podele si sisteme de evacuare, astfel nct
resturile mirositoare sa nu se acumuleze;

-se vor trata periodic sistemele de scurgere cu substante care dezinfecteaza si

neutralizeaza mirosurile;

-nu se vor accepta anumite deseuri care miros extrem de urt;

-se vor curata si dezinfecta regulat containerele, utilajele si alte suprafete care intra in
contact cu deseurile.
-se vor curata cu regularitate platformele de descarcare-depozitare exterioare si
interioare. Acestea vor minimiza cantitatea de deseuri care ar putea ajunge dincolo de
perimetrul statiei

- se vor instala garduri si plase de srma care sa mpiedice mprastierea deseurilor

dincolo de perimetrul statiei.

Operatiunile specifice sistemului de colectare a apelor reziduale

Pentru minimizarea impactului asupra statiei de epurare Albota, statia de sortare

trebuie sa ia urmatoarele masuri:

-Acoperirea zonelor unde se efectueaza transferul si depozitarea deseurilor ale caror

ape reziduale sunt deversate n sistemul de canalizare. Aceasta masura reduce
cantitatea de precipitatii care ar contribui la volumul total al apelor reziduale evacuate
din incinta statiei;

-ndepartarea ct mai multor resturi de pe platforma de descarcare utiliznd mijloace

mecanice (de ex. prin razuire sau periaj) nainte de a o spala cu furtunul;

-Limitarea depozitarii n aer liber a containerelor sau, ca alternativa, utilizarea

containerelor nchise ermetic. Daca containerele pline sunt depozitate n aer liber,
trebuie prevazute bazine de scurgere, conectate la sistemele de canalizare interioare;

-Interventia prompta n cazul aparitiei unor scurgeri n exterior, pentru a preveni

patrunderea deseurilor n sistemul apelor de suprafata.

Descrierea procedeelor de ntretinere :

Lucrari de intretinere a masinilor si utilajelor

1) Lucrari de intretinere executate de personalul care deserveste masinile, utilajele

si instalatiile

Personalul care deserveste masinile, utilajele si instalatiile, in afara de modul de

manipulare in procesul de poductie, trebuie sa cunoasca si sa respecte ansamblul de
masuri care se refera la :

Constructia, functionarea, reglarea si exploatarea masinilor, utilajelor si instalatilor

deservite.
 Masurile de siguranta care trebuie luate inainte de punerea in functioune.
Modul cum se pune in functiune, respectandu-se operatiile in succesiunea
corelarea lor.
Supravegherea pe timpul functionarii, pentru evitarea aparitieide defectiuni sau
degradari cauzate de mersul neregulat, racirea sau incalzirea anormala, ungerea
necorespunzatorare.
Schema de ungere cu indicarea locurilor, a periodicitatii, calitatea si cantitatea
lubrifiantului.
Masurile de siguranta inainte de oprire
Modul cum se face oprirea, cu respectarea operatiilor in succesiunea si corelarea
lor.
Masuri de siguranta dupa oprire
Masurile necesare a fi luate in cazul aparitiei unor situatii anormale, particularitatiile
de intretinere in conditii de variatii mari de temperatura, umiditate.etc
Protectia contra agentilor corozivi.
Conservarea de scurta si lunga durata.
Suprafetele ghidajelor si in general a organelor care pot influenta precizia, ca sa fie
protejate de lovituri, zgarieturi shi alte degradari.
Aceste lucrari se executa la anumite termene planificate, indicate in grafice, in
functie de caracteristicile utilajului, de precizia necesara functionarii, de gradulk de
incarcare a utilajului si regimul sau de lucru. Cu acest prilej se verifica sitemul de racire
si de ungere si comportarea in exploatare a masinii. In unele situatii, se fac reglari sau
demontari partiale ale masinii si utilajului si in special a acelor subansambluri care
prezinta importanta in functionare. Rezultatul acestor verificari este mentionat in
dosarul masinii, utilajului sau a instalatiei respective, in vederea determinarii cauzelor
uzarii si pentru stabilirea volumului si felului reparatiei.

2) Materiale folosite la curatirea masinilor si utilajelor

Curatirea si spalarea se executa pe locurile de productie (in cazul masinilor-

unelte si utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curatire si de spalare
special amenajat (in cazul masinilor si utilajelor deplasabile).
 Se va acorda atentie deosebita sistemelor de etansare ce se vor demonta cu
regularitate, pentru a fi curatate si reglate. Inainte de spalare se recomanda ca
instalatiile de racire si de ungere sa fie golite pentru schimbarea lichidului, care
intotdeauna contine impuritati, atragand dupa sine uzarea pompei.

Se vor curati periodic filtrele instalatiilor de ungere: rezervorul si conductele de

ulei trebuie spalate ori de cate ori se schimba uleiul. Materialele pentru sters trebuie sa
absoarba lichidele, sa nu contina aschii metalice si sa aiba o rezistenta suficient de
mare, pentru a nu se rupe sau sfasia in timpul intrebuintarii. Partiile de lucru fine ale
masinii se curata cu carpe moi, iar cele cromate au pile de caprioara. Ca materiale de
stergere se mai folosesc: lavete, deseuri de bumbac uscate, panza de sac moale etc.

Masinile-unelte se spala de obicei cu petrol lampant sau cu motorina, cu

ajutorul unor carpe imbibate in aceste lichide. Dupa spalare se sterg cu carpe sau se
usuca cu aer comprimat. Masinile care lucreaza in mediul cu mult praf, de ex, cele din
turnatorii, se spala periodic la intervale mai mici decat masinile din celelate sectoare.
3) Intretinerea instalatiilor hidraulice

Intretinerea instalatiilor hidraulice ale masinilor si utilajelor consta in: intretinerea

agentului hidraulic (a lichidului de lucru) si intretinerea elementelor componente ale
instalatiei.

Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sitemele
hidraulice ale masinilor si utilajelor, in cea mai mare parte este depozitat intr-un
rezervor sau bazin. Datorita frecarilor mecanice, variatia presiunii, schimabrii
temperaturii etc, agentul de lucru este supus oxidarii, descompunerii, muradaririi,
actiuni care modifica proprietatile fizice si chimice, facandu-l necorepunzator scopului
sau, conducand si la uzarea instalatiei hidraulice.

Rezervorul de ulei, impreuna cu filtrele instalatiei, au rolul de a contribui la

mentinerea proprietatilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare
si filtrare si asigurand mentinerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.

Decantarea se aplica lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt

uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare
de turatie de mare gabarit etc.
 Separarea contaminantilor, a caror densitate relativa este mult diferentiata de
cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai buna separare decantoarele sunt
compartimentate si se monteaza pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de
stationare fiind cuprins intre 10 si 30 min, iar temperatura de 70-80 0C. Particulele ce
nu pot fi retinute din circuit prin decatare vor fi elmiminate prin filtrare.

Filtarea lichidelor de lucru este un procedeu utilzat pe scara larga, deoarece

filtrele pot fi schimbate cu usurinta fara sa afecteze sistemul de ulei. Elementele
instalatie hidraulice supuse mai des lucrailor de intretinere sunt:

Conductele
Armaturile
Rezervoarele
Conductele se degreseaza cu solutii alcaline calde, dupa care se introduc
succesiv in bai cu acid clorhidric sau sulfuric cald (dilutie 50%) ce contine: pasivizatori,
bai cu apa pentru spalare si neutralizare a urmelor de acizi.

Protectia anticoroziva se asigura prin suflarea conductelor cu aburi, apoi, fara

pauza, pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticoroziv si inchiderea la
capete a conductelor.

Armaturile trebuie degresate (prin spalare) si, acolo unde sunt pete de rugina se
va interveni cu perii de sarma, dupa care se pulverizeaza ulei aditivat anticoroziv.
Rezervoarele se curata prin sablare, frecare cu perii de sarma si se spala cu solventi
(tricloretilena).

Dupa montarea instalatiei hidraulice este necesara spalarea intregului sistem

prin recircularea intensa a unui lot de ulei de spalare, la temperatura de 65-75 0C , fara
circulatie in lagare sau alte dispozitive speciale. In timpul spalarii se curata filtrele ori de
cate ori se infunda, si, acolo unde exista, se pune in functiune separatorul centrifugal,
pentru indepartarea impuritailor existente in supensie in fluid. Operatia de spalare se
considera incheiata cand la filtre sau la separatoare centrifugale nu se mai acumuleaza
impuritai.
 Dupa spalare , se evacueaza uleiul si se controleaza daca in sintalatie exista
impuritai. Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaa si se filtreaza, daca se
considera ca este necesar , dupa care instalatia poate intra in functionare normala.

4) Intretinerea echipamentului electric al masinilor utilajelor si instalatilor

Un rol deosebit de important in buna functionare a masinilor, utilajelor si

instalatiilor la parametri optimi il are si intretinerea corecta a echipamentului electric.
Acesta trebuie ferit de patrunderea apei si a prafului. Periodic, masinile electrice se vor
curata pentru a impiedica sucrtcircuitarea lor.

Motoarele si generatoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an.

Cu acest prilej se verifica starea rulmentilor: daca mai corespund se curata si se

greseaza, iar daca prezinta o uzare pronuntata se inlocuiesc. In cazul cand rulmentii
motoarelor electrice s-au incalzit la o temperatura ce depaseste mai mult de 10-15 0C
temperatura prescrisa se va inlatura cauza incalzirii sau, daca nu se poate, se schimba
rulmentu.

Bobinajele motoarelor se curata cu ajutorul unei perii mori de depunerile de praf

ce ar putea duce la deteriorarea izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarii.

Daca partile in miscare ale masinilor, utilajelor sau instalatilor nu functioneaza

normal, se vor verifica: tensiunea de alimentare a motorului electric; alimentarea cu
curent electric sa nu se faca numai in daua faze; existenta unui scurtcircuit in bobinaj.
Incalzirea motorului electric se datoreaza suprasolicitarilor sau arderi unei sigurante.
Motorul electric poate fi supra incarcat pentru scurta durata cu o sarcina cu 25% mai
mare decat cea nominala.

Aparatura electrica se va verifica lunar, cand se va controla starea contactelor

intrerupatoarelor, contactoarelor si releelor. Daca acestea sunt arse sau oxidate, se vor
curata cu hartie abraziva fina, iar daca prezinta uzari pronuntate, se vor schimba.

Lucrarile de intretinere a echipamentului electric se vor efectua numai de

personal calificat pentru aceste tipuri de lucrari.

5) Ungerea masinilor si utilajelor

 Oricat de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contact a doua piese aflate in
miscare relativa una fata de cealalta , la nivelul acestei suprafete se nasc forte de
frecare.
Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide, care se pot intinde intre
suprafetele de contact a doua corpuri solide in contact de frecare, atit pentru a inlocui
frecarea uscata dintre cele doua corpuri printr-o frecare fluida, micsorand astefel
frecarea, cat si pentru a impiedica o incalzire prea mare.

Alegerea corecta a lubrifiantilor se face in functie de : viteza de deplasare

relativa a suprafetelor in contact; presiunea specifica ce apare pe suprafetele de
alunecare; regimul termic al masinii sau temperatura de lucru a locului de ungere si a
mediului ambiant; caliateta suprafetelor in contact; felul frecarii (alunecare sau
rostogolire); sistemul de ungere.

Organizarea rationala a ungerii trebuie sa cuprinda:

Alegerea lubrifiantului;
Stabilirea cantitatii necesare de lubrifiant pe cantitati si a materialului de curatire pe
baza noemlor de consum;
Depozitarea in conditii optime a lubrifiantului;
Masuri pentru reducerea pierderilor prin scurgere si evaporari;
Masuri pentru manipularea corecta a lubrifiantului;
Respectarea normelor de tehnica a securitatii mucii si a normelor de prevenire si
stingere a incendiilor.
6) Masuri de tehnica a securitatii muncii la intretinerea masinilor si
utilajelor

Modul in care se face intretinerea masinilor, utilajelor si instalatiilor trebuie sa

conduca la protectia personalului muncitor contra accidentelor si la reducerea
efortului fizic. Lucrarile de intretinere a masinilor, utilajelor si instalatiilor se fac numai
cand acestea sunt in stare de repaus, pentru ca partile in miscare sa nu produca
accidente. Pentru ungerea diverselor parti ale masinilor, utilajelor si instalatiilor se vor
utiliza dispozitivele existente in acest scop.
 In vederea realizarii unei atmosfere corespunzatoare si fara pericol de incendiu,
in interiorul depozitului sau magaziei vor exista dispozitive de aerisire si ventilatie, iar
fumatul si iluminatul cu felinare cu petrol sau cu lumanari sunt categoric interzise.
Locurile unde exista pericol de incendiu trebuie dotate cu materiale de stingere a
incendilor.

Instruirea angajatilor;
Reguli si regulamente de siguranta;
Procedee de tinere a evidentelor;
Planuri de actiune pentru cazuri de urgenta, precum avarii ale vehiculelor sau
utilajelor, sau cazurile cnd locul de evacuare nu este disponibil;
Proceduri de urgenta.

Protecia muncii i prevenirea incendiilor in cadrul statiei de sortare

a) Obligaiile lucrtorilor
Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i
instruirea sa, precum i cu instruciunile primite din partea SC VIVANI
SALUBRITATE SA, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau
mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi
afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc.
(1) n mod deosebit, n scopul realizrii obiectivelor prevzute la articolul de mai sus,
lucrtorii au urmtoarele obligaii:
o s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase,
echipamentele de transport i alte mijloace de producie;
o s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup
utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare;
o s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau
nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale
mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor, i s utilizeze
corect aceste dispozitive;
o s comunice imediat conductorului locului de munc i/sau lucrtorilor
desemnai orice situaie de munc despre care au motive ntemeiate s o
 considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i
orice deficien a sistemelor de protecie;
o s aduc la cunotina conductorului locului de munc, Directorului General,
lucrtorilor desemnai i Serviciului extern SSM accidentele suferite de
propria persoan sau ali lucrtori;
o s coopereze cu conductorul locului de munc i/sau cu lucrtorii
desemnai, att timp ct este necesar, pentru a face posibil realizarea
oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii
- de munc i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i securitii
lucrtorilor;
o s coopereze, att timp ct este necesar, cu conductorul locului de munc
i/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite Directorului General s se
asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri
pentru securitate i sntate, n domeniul su de activitate;
o s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii
i sntii n munc i msurile de aplicare a acestora;
o s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari.
(2) Obligaiile prevzute la alin. (1) se aplic, dup caz, i celorlali participani la
procesul de munc, potrivit activitilor pe care acetia le desfoar.
b) Generaliti
Condiiile existente la locurile de munc din cadrul depozitului Albota vor respecta
prevederile Hotrrii nr. 1091 din 16 august 2006 privind cerinele minime de
securitate i sntate pentru locul de munc- art 7 care stipuleaz:
Locurile de munc aflate deja n folosin nainte de data intrrii n vigoare a prezentei
hotrri trebuie s ndeplineasc cerinele minime de securitate i sntate prevzute
n anexa nr. 2.
Deoarece riscurile de accidentare i mbolnvire profesional nu pot fi evitate sau
reduse suficient prin mijloace tehnice de protecie colectiv ori prin msuri, metode
sau procedee de organizare a muncii, Directorul General al SC VIVANI
SALUBRITATE SA dispune realizarea semnalizrii de securitate i sntate la toate
locurile de munc n conformitate cu prevederile Hotrrii nr. 971/26 aprilie 2006
privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la
locul de munc.
 (1) La toate locurile de munc se vor afia indicatoare de semnalizare meninute n
permanen, care vor fi vizibile uor de ctre toi lucrtorii i ceilali participani la
procesul de munc.
(2) n acest sens vor fi afiate indicatoare de:
- interzicere (se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un
pericol);
- de avertizare (se avertizeaza asupra unui risc sau unui pericol);
- de obligativitate (se indica adoptarea unui comportament specific);
- de salvare sau de prim ajutor (se dau indicaii privind ieirile de urgenta ori
mijloacele de prim ajutor sau de salvare);
- de indicare (se furnizeaz alte indicaii dect cele prevzute la lit. a)-d)).
(3) n situaia distrugerii sau degradrii unui indicator de securitate, conductorul
locului de munc are obligaia de a lua msurile necesare n vederea nlocuirii
imediate.
Deoarece problemele de ordin organizatoric pot influena (direct sau indirect)
asupra producerii accidentelor de munc sau mbolnvirilor profesionale,
conductorul locului de munc va acorda o atenie deosebit asupra:
- verificrii zilnice a locurilor de munc i a echipamentelor de munc;
- dotarii echipamentelor de munc cu toate aprtorile de protecie i
interzicerea accesului lucrtorului la locul su de munc, dac acesta nu este
dotat cu echipament individual de protecie, conform listei interne, aprobat
de ctre Directorul General;
- organizrii locului de munc i activitii zilnice;
- disciplinei n munc;
- supravegherea permanent a lucrtorilor la locul de munc inclusiv sub
aspectul respectrii instruciunilor de securitate a muncii.
Se va evita lucrul n asalt, asigurndu-se pe ct posibil un ritm constant al produciei, o
bun aprovizionare cu materii prime, materiale etc., respectarea graficului de revizii i
reparaii ale echipamentelor de munc, asigurarea personalului din punct de vedere
numeric, pregtirea profesional (calificarea lucrtorilor) i cunotinele de securitate a
muncii necesare.
(1) n toate spaiile de producie din cadrul depozitului Albota i la fiecare loc de munc
vor fi afiate instruciunile de securitate a muncii.
Societatea va asigura i va distribui la locurile de munc necesarul de legislaie n
domeniul securitii i sntii n munc.
Este strict interzis ignorarea proporiilor pericolului precum i nclcarea instruciunilor
de securitate a muncii care pot duce la urmri deosebit de grave, ca de exemplu:
- fumatul n locuri interzise ;
- neutilizarea echipamentului individual de protecie ;
- lucrul sub influena alcoolului.
Este strict interzis a se efectua anumite operaii (n special intervenii la echipamente de
munc n funciune) din proprie iniiativ.
Prsirea locului de munc fr un scop precis n interesul serviciului i fr ntiinarea
conductorului locului de munc, este interzis.
Toate ncperile (locuri de munc, treceri etc), vor fi inute n perfect ordine i curenie
cu respectarea normelor igienico sanitare.
Societatea se oblig s nlocuiasc imediat echipamentul individual de protecie
degradat.
Fiecare lucrtor, indiferent de nivelul de pregtire, este obligat s-i verifice, nainte de a
intra n lucru, ntregul echipament aflat n dotare, s solicite nlocuirea celui degradat, s
cunoasc modul corect de a utiliza acest echipament n timpul lucrului.
Toi lucrtorii care au n dotare echipament individual de protecie sunt obligai s-l
ntrein n stare corespunztoare, iar n timpul ct nu este ntrebuinat, lucrtorii sunt
obligai s-l pstreze n condiii care s-l conserve i s-l protejeze contra degradrii i
murdririi. Este interzis utilizarea echipamentului individual de protecie n afara
unitii.
(1) Articolele de mbrcminte prea largi sau rupte nu sunt admise.
(2) orurile, lanurile de chei, brrile etc nu vor fi purtate n timpul deservirii
echipamentelor de munc ce au organe de maini n micare.
Obiectele ascuite sau cu vrf nu vor fi purtate n buzunare.
Intrarea i ieirea lucrtorilor se face numai prin locuri special amenajate i n nici un
caz nu se va folosi poarta pentru autovehicule.
n cadrul unitii toate mijloacele de transport sunt obligate s reduc viteza pn la
limita de prevenire a oricrui eveniment.
n timpul iernii, toate drumurile, aleile, trotuarele din incinta unitii vor fi curate de
zpad i acoperite cu nisip, rumegu de lemn etc., pentru a preveni accidentarea prin
alunecare, n caz de polei sau formare a gheii.
Este interzis ocuparea drumurilor, cilor de circulaie, etc. cu materiale, ambalaje,
chiar dac este vorba de ocupare temporar.
Toate focurile deschise (ocazionale) vor fi supravegheate, pn la stingerea complet,
de persoane desemnate.
(1) anurile sau gropile, ca i canalele descoperite, cminele, etc. vor fi mprejmuite cu
balustrade corespunztoare n timpul lucrrilor, chiar atunci cnd lucrrile efectuate sunt
de scurt durat.
(2) n timpul efecturii lucrrilor, locurile periculoase vor fi marcate vizibil, ziua
i noaptea.
La terminarea lucrrilor, poriunile de teren pe care s-au executat aceste lucrri trebuie
s fie curate de materialele rmase, iar denivelrile astupate.
Bazinele, canalele, cminele etc care nu sunt acoperite la nivelul solului, vor fi
mprejmuite cu balustrade corespunztoare i prevzute cu scri de acces , dup caz.
Toate deeurile vor fi ndeprtate de la locurile de munc iar la depozitarea acestora se
va ine seama de incompatibiliti.
Cile de acces ce conduc spre ieirile de urgen i ieirile propriu-zise vor fi pstrate n
permanen libere.
Zilnic la terminarea programului se va realiza curenia la locul de munc. De
asemenea este indicat ca i n timpul schimbului s fie eliminate deeurile care se
strng la locurile de munc.
Reviziile i reparaiile echipamentelor de munc se vor face n conformitate cu
programul de revizii i reparaii ntocmit la nivelul societii la nceput de an.
Anual i oride cte ori este nevoie se efectueaz verificarea rezistenei de dispersie a
prizelor de pmnt i legturilor la centura de mpmntare. De asemenea este
obligatoriu a se verifica continuitatea centurii de mpmntare.
Interveniile n instalaia electric i la echipamentele de munc electrice vor fi asigurate
numai de ctre personal calificat n meseria de electrician, autorizat (pe anul n curs) i
instruit din punct de vedere al securitii i sntii n munc.
Orice defeciune semnalat de ctre un lucrtor la instalaia i echipamentele de munc
electrice vor fi aduse la cunotina conductorului locului de munc care va solicita
electricianul.
Sunt interzise cu desvrire , orice improvizaie la instalaia electric i orice
intervenie a lucrtorilor necalificai i neautorizai n meseria de electrician.
Uile de ieire de urgen nu trebuie s fie ncuiate. Cile i ieirile de urgen, precum
i cile de circulaie i uile de acces spre acestea trebuie s fie eliberate de orice
obstacole, astfel nct s poat fi utilizate n orice moment fr dificultate.
Suprafaa spaiului de lucru nu va fi aglomerat cu produse, materiale, ambalaje etc,
care pot prezenta pericol pentru personalul de execuie, ngreunnd intervenia la
echipamentele de munc.
Balustradele scrilor vor avea nlimea corespunztoare, pentru a preveni cderile iar
cnd au rol i de mn curent nlimea acestora va fi de minimum 1000 mm.
Treptele scrilor nu vor fi alunecoase. Petele de ap, ulei vor fi ndeprtate imediat.
Depozitarea obiectelor, materialelor, substanelor, chiar n timpul efecturii operaiilor i
lucrrilor, se va face astfel ca s nu blocheze cile de acces, intrrile, ieirile, scrile,
spaiile de trecere, accesul la echipamentele de munc, instalaii, tablouri electrice etc.
Toate ncperile, scrile, intrrile, magaziile, depozitele, grupurile sociale, etc. vor fi
meninute n perfect ordine i curaenie.
Toate locurile de munc sunt dotate cu mijloace de stingere a incendiilor. conductorul
locului de munc va solicita la termenele scadente verificarea periodic a acestora.
De asemenea fiecare lucrtor este obligat s respecte urmtoarele prevederi:
o s se prezinte la efectuarea controalelor medicale conform programrilor efectuate
i s respecte toate indicaiile medicului de medicina muncii; dac este suspicios
cu privire la influena riscurilor prezente la locul su de munc asupra strii sale de
sntate, ntre dou controale medicale periodice, poate solicita imediat
consultaii spontane;
o s nu execute lucrri sau s desfoare activiti pentru care nu a fost instruit;
o s respecte semnificaia tuturor semnalizrilor de securitate i sntate de la
locurile de munc ; s nu intre n zonele periculoase i s respecte indicaiile
privind accesul n zonele de restricie sau la locurile de munc pentru care nu a
fost instruit sau nu a avut sarcina de serviciu n conformitate cu sarcinile primite i
cu atribuiile din fia postului ;
o s utilizeze un limbaj corespunzator i s aibe un comportament civilizat n relaia
cu colegii sau cu alte persoane aflate n unitate;
o s cunoasc atribuiile ce-i revin din legislaia i instruciunile proprii dispuse de
ctre conductorul locului de munc i Administrator; s aplice i s rezolve n
 termen toate msurile de securitate a muncii ce cad n sarcina lor sau i-au fost
repartizate ;
o s se prezinte la locul de munc la orele fixate prin programul stabilit n contractul
de munc, n deplin posesie a capacitii de munc ;
o s utilizeze traseul declarat n fia individual de instruire, pentru a ajunge de
acas la serviciu i invers; s respecte regulile de circulaie pe drumurile publice
iar dac deplasarea se face pe jos
o s circule numai pe trotuar i s traverseze strada numai prin locurile marcate,
respectnd semnificaia indicatoarelor pentru circulaie;
o s nu consume sau s introduc bauturi alcoolice in cadrul unitii;
o s nu nceap programul de lucru sub influena buturilor alcoolice, oboselii sau
ntr-o stare psihic necorespunztoare;
o s prentmpine prin toate mjloacele de care dispune accidentarea sau
mbolnavirea sa i a celorlali lucrtori;
o s cunoasc i s respecte cu strictee instruciunile de exploatare, de intervenie,
de securitate a muncii, de prim ajutor cuprinse n crile tehnice ale
echipamentelor de munc pe care le deservesc, instruciunile proprii, msurile
igienico-sanitare, de prevenire a mbolnvirilor semnalnd celor n drept orice
abatere de la acestea;
o nu va distruge sau deteriora instruciunile proprii afiate, avertizrile privind
msurile de securitate i sntate n munc ce trebuie respectate;
o s circule n cadrul unitii numai pe cile de acces stabilite i s nu foloseasc
mijloace de transport neadecvate transportului de persoane;
o s participe la toate instruirile din punct de vedere al securitii i sntii n
munc sau alte aciuni n acest sens;
o s pstreze ordinea i curenia la locurile de munc, pe cile de acces i n toate
spaiile din cadrul unitii;
o s nu depoziteze nici chiar provizoriu obiecte, utilaje sau materiale n condiii
necorespunztoare sau care ar putea incomoda activitatea sau accesul
persoanelor ;
o s respecte instructiunile de lucru la instalaiile sub presiune ;
o s nu vicieze atmosfera locurilor de munc i s nu pun n pericol securitatea sau
sntatea personalului ; sa nu stanjeneasca activitatea altor lucrtori ;
o s nu foloseasc foc deschis n locurile unde exist pericol de incendiu sau de
explozie;
o s utilizeze i s ntrein n mod corespunzator instalaiile igienico-sanitare, s
pstreze ordinea i curenia n vestiare;
o s acorde ori de cte ori este nevoie msuri de prim ajutor accidentailor;
o s respecte ntocmai prescripiile medicale atunci cnd se afl n concediu
medical;
o s aduc la cunotina conductorului locului de munc i Administratorului orice
abatere de la legislaia de securitate a muncii constatat la locurile de munc;
o s nu efectueze sub nici un motiv manevre la echipamentele de munc pentru
care nu este autorizat sau ale caror manevre nu intr n atribuia lui de serviciu;
o s-i nsueasc legislaia de securitate a muncii i s execute manevrele corecte
la locurile de munca unde este repartizat ;
o s se prezinte la serviciu naintea orei de ncepere a programului de lucru, pentru
a avea timp s-i ia toate masurile prevzute de instruciunile proprii, n vederea
nceperii lucrului la ora fixat;
o s fac la terminarea programului de lucru, ordine i curenie la locul de munc i
s aduc la cunotina schimbului urmtor (daca este cazul) eventualele defeciuni
ale echipamentelor de munc pe care le deservesc;
o lucrtorii neinstruii sau strini de unitate nu au voie s intre n zonele interzise sau
s lucreze la echipamentele de munc pentru care nu au fost instruii n prealabil ;
o s poarte echipamentul individual de protecie (echipamentul individual de lucru
fiind potrivit pe corp si incheiat la nasturi) conform listei interne de dotare cu
echipament individual de protecie;
o echipamentul individual de protecie (EIP) i echipamentul individual de lucru (EIL)
nu se vor cura cu materiale inflamabile pentru a preveni accidentele provocate
de incendii, intoxicaii acute etc.
o nu se vor nltura aprtorile de protecie n timpul funcionrii echipamentelor de
munca; orice intervenie va fi efectuat numai dup oprirea echipamentului de
munc i scoaterea sa de sub tensiune;
o lucrtorii care deservesc echipamente de munc vor fi ateni la toate operaiile pe
care le execut;
o lucrtorii nu vor interveni cu minile ude la instalaii, tablouri electrice, organe n
micare ale echipamentelor de munc;
o locurile de munc, tablourile electrice etc nu se vor aglomera sau bloca cu unelte,
scule, materiale, produse etc.
o lucrtorii vor evita discuiile n timpul deservirii echipamentelor de munc, vor
exclude glumele periculoase n timpul lucrului i vor menine n perfect stare de
curaenie i de ordine propriile
- locuri de munc;
o lucrtorul nu-i va prsi locul de munc i nu va intra n alte sectoare fr acordul
efului direct;
o lucrtorii sunt obligai s respecte regulile de circulaie folosind cile de acces din
cadrul unitii;
o lucrtorii vor anuna imediat pe conductorii direci n cazul producerii
accidentelor sau avariilor;
o lucrtorii care primesc alimente de protecie sau materiale igienico-sanitare sunt
obligai s le consume n timpul serviciului ;
o vor verifica buna funcionare a echipamentului de munc nainte de nceperea
lucrului, anunnd conductorul locului de munc n cazul apariiei de defeciuni;
o este interzis punerea n funciune a echipamentelor de munc fr aprtori de
protecie la organele n miscare; exploatarea oricrui echipament de munc se va
face n conformitate cu prevederile din Crile tehnice ale echipamentelor de
munc i instruciunile proprii; dup ndeprtarea lor, cu ocazia remedierii unor
defeciuni, aprtorile de protecie vor fi din nou montate la locul lor;
o toate echipamentele de munc electrice vor fi izolate i legate la centura de
mpmntare, verificndu-se zilnic starea acestora; manevrarea tuturor
ntreruptoarelor sau comutatoarelor se va face cu minile uscate; n situaii de
exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu mnui electroizolante i de pe
platforme sau covoare electroizolante;
o n cazul apariiei unor defeciuni de orice natur la echipamentele de munc, n
timpul lucrului, lucrtorul va opri imediat echipamentul de munc i va anuna
conductorul locului de munc;
o folosirea instalaiilor sau echipamentelor de munc electrice improvizate, precum
i a sculelor necorespunztoare la deservirea utilajelor, mainilor etc. este
interzis cu desvrire;
o lucrtorii nu vor interveni cu mna sau cu diferite obiecte la organele n micare
ale echipamentelor de munc, aflate n stare de funcionare;
o lucrtorii vor controla nainte de nceperea lucrului dac n apropierea
mainilor, utilajelor, agregatelor etc. pe care le deservesc nu sunt persoane care ar
putea fi accidentate;
o lucrtorii nu se vor urca pe utilaje, agregate, maini etc. pentru curare, ungere
sau alte operaii n timpul funcionrii acestora;
o reglarea, ungerea i curarea mainilor, utilajelor etc., nlocuirea curelelor,
precum i curaarea i ungerea transmisiilor vor fi efectuate numai de ctre
personal calificat i instruit n acest scop i numai dupa oprirea echipamentuilui de
munc;
o repararea i curarea diverselor utilaje, maini electrice etc. vor fi efectuate numai
dupa ce pe ntrerupatorul principal se va aga n mod obligatoriu o tbli
avertizoare cu inscripia : ATENIE ! SE LUCREAZ! NU CUPLAI!
o repararea echipamentelor de munc va fi executat numai de ctre lucrtori cu
calificare corespunztoare;
o intervenia la instalaiile i echipamentele de munc electrice va fi asigurat numai
de ctre lucrtori calificai n meseria de electrician, instruii i autorizai din punct
de vedere al securitii i sntii n munc;
o toate echipamentele de munca electrice vor fi repuse n funciune dup
remedierea defeciunilor instalaiilor electrice i legturilor la centura de
mpmntare numai cu avizul electricianului care a efectuat lucrrile respective;
o substanele toxice sau inflamabile vor fi pstrate n recipiente nchise purtnd
etichete de identificare, depozitate n spaii special destinate acestui scop, sub
cheie;
o agarea hainelor sau altor materiale pe utilaje, agregate, maini, aprtori de
protecie etc. este interzis;
o se interzice aplicarea unui proces tehnologic sau introducerea n lucru a unor
echipamente de munc pentru care nu exist instruciuni proprii.
 o mijloacele si instalatiile de protecie mpotriva pericolului de electrocutare vor fi
verificate pe baza unui plan de verificari.

Consumuri estimate de cobustibil si energie

Consum combustibil - 20 l/h(incarcator frontal,autocamion)

Consum energie - 200 kW/ h

Personal deservent

Sef schimb 1
Mecanic utilaj 1

Electromecanic 1
Muncitor sortare manuala 10

A.9 Descrierea intregii proceduri pentru operarea depozitului de compost (pre-tratare,

asigurarea curatarii materialului de compactat si a compostului final, asigurarea unui
compost final omogen, proceduri pentru reducerea mirosurilor, etc)

Modul de exploatare al statiei de compostare

Statia de compostare este localizata in incinta depozitului din Albota si este proiectata
sa proceseze 5000 t/an deseuri verzi.

Deseurile verzi vor fi colectate si transportate la Statia de compostare din incinta

depozitului Albota din:

-zonele rurale-in containere de 10 m3 plasate in locatii special desemnate in comune si

sate sau, la cerere,containerele vor fi plasate cat mai aproape posibil de generatorii sau
grupul de generatori care solicita serviciul pentru deseuri verzi. Se asteapta sa se
primeasca deseuri verzi si balegar.

-parcuri si gradini din zonele urbane. Mijloacele de transport vor fi coordonate de fiecare
municipalitate.
 Fig. 95. Deseuri verzi

17.1. Principii generale

Definitia compostarii

- descompunerea si transformarea substantelor organice solide de catre

microorganisme (in principal bacterii si fungi) intr-un material stabil, care poate fi
valorificat in agricultura.
- Procesul este controlat in ceea ce priveste accelararea descompunerii,
optimizarea eficientei si minimizarea impactului asupra mediului si populatiei, se
poate aplica deseurilor verzi si deseurilor solide municipale si se desfasoara in
doua faze : a) tratarea mecanica; b) descompunerea (fermentarea). Compostul
rezultat din deseurile umede provenite de la statia de sortare poate fi utilizat
pentru acoperirea deseurilor in celula de depozitare.
Scopul compostarii este :

- respectarea legislatiei in domeniul reciclarii-revalorificarii;

- reducerea fluxurilor de deseuri spre depozitare;

- obtinerea unui material valorificabil, in functie de caracteristici, in agricultura sau lucrari
de imbunatatiri funciare (ameliorarea solului);

In principiu, compostarea implica doua faze principale si anume:

tratarea mecanica;
tratarea biologica (fermentarea).
Dupa efectuarea inspectiei vizuale inainte de cantarire, verificarea
documentelor,cantarire transportul de deseuri verzi este indrumat spre zona de control
vizual la descarcarea deseurilor din cadrul statiei de compostare Albota.
Operatiuni efecuate in zona de control vizual:
-inspectarea vizuala a deseurilor de catre seful statiei de compostare
-indepartarea manuala a deseurilor necorespunzatore procesului de compostare de
catre lucratorii statiei
-prelevarea de probe de catre personalul laboratorului.
Dupa verificarea conformitatii transportului de deseuri si indepartarea deseurilor
nepotrivite procesului de compostare,acestea sunt incarcate in buncarul de alimentare
al tocatorului.Pentru manipularea deseurilor se utilizeaza incarcatorul frontal cu cupa de
cap. de 3 m3 .
Tratarea mecanica in cadrul statiei de compostare Albota consta din tocarea deseurilor
verzi pentru marirea suprafetei specifice a componentelor deseurilor biodegradabile,in
vederea grabirii procesului de tratare biologica.Prin tratare mecanica materialul se
prepara pentru descompunere microbiana,iar preluarea cantitatii de apa este
imbunatatita.Dupa tocare deseurile maruntite sunt preluate de banda transportoare
,dotata cu separator magnetic pentru deseurile metalice, si conduse in tamburul pentru
omogenizare
 Fig. 96. Incarcare tocator

Pentru tratarea biologica a deseurilor verzi si obtinerea compostului in cadrul Statiei de

compostare Albota e prevazut urmatorul proces tehnologic:

Compostare

Procesul tehnologic

Procesul de compostare este potrivit pentru urmatoarele tipuri de deseuri:

- Deseurile biologice de la gospodarii sau institutii similare (ex. deseuri din

catering, fructe etc.)

- Deseuri din gradini

- Excremente de animale
- Copaci si tufisuri
- Iarba
- Frunze
- Aschii de lemn netratate si rumegus

Urmatoarele materiale nu sunt potrivite sau respinse pentru compostare si

trebuiesc
evitate inainte de compactarea brazdelor de compost:

- Pietre si sol
- Deseuri plastice
- Toate deseurile ce contin metale

Produse de carne si cadavre

Fecale

Cenusa

Lucrari de pregatire

- Materialele intrate trebuiesc depozitate pe suprafata destinata intrarilor.

Depozitarea ar trebui realizata cat mai amestecat posibil, pentru a asigura
primul amestec.
- Deseurile non-biodegradabile vizibile cu ochiul liber trebuiesc indepartate
- Maruntirea bucatilor la marimi intre 30 si 60 mm (aceste bucati reprezinta
baza pe care se face ventilatia in interiorul brazdei de compost pe
parcursul procesului de putrezire). Procentajul bucatilor maruntite ar trebui sa
fie de aprox. 30% din materialul brazdei de compost
- Amestecul materialului folosit. Materialul pentru compactarea brazdelor de
compostnu ar trebui sa contina mai mult de 30% deseuri din bucatarii si 30 %
iarba
- Deseurile destinate compostului vor fi aranjate in brazde de compost cu o
inaltime de 2.0 pana la 2.5 m intr-un unghi abrupt (ca 1:1) (brazdele de
compost trapezoidale sunt mai indicate decat cele triunghiulare datorita
stabilitatii pe inaltime impotriva influentelor vremii si din cauza capacitatii de
stocare eficienta a apei pentru a asigura intensitatea necesara a procesului de
putrezire)

etapa de degradare - de baza fiind tasarea prin actiunea micro-

organismelor
Perioada de actiune este de 1 - 3 saptamani

- Testarea temperaturii (termometru, masuratori efectuate la cel putin 0.3 m

 de la suprafata brazdelor de compost).
- Temperatura trebuie sa fie cuprinsa intre 60 C si 65 C (Astfel sunt ucisi
daunatorii si nu se permite germinarea semintelor). In cazul ca aceste
valori sunt depasite, aceasta masura este luata pentru umezirea
brazdelor de compost si masurarea suprafetei pentru verificarea scaderii
nivelului de oxigen (proportional cu greutatea)
- Dupa compostarea deseurilor, temperatura brazdelor va fi schimbata la 40C -
45C
Trebuie verificat nivelul de umiditate al materialului aflat in stare de
putrefactie.
Cantitatea de umiditate trebuie sa fie intre 5 % si 6 % (proportionala cu
greutatea).
Testul se face folosindu-se metoda pumnului prin compresarea materialului in
stare de putrefactie in pumn (materialul ar trebui sa se comprime 0.3 m). Aspectul
este urmatorul:

Daca materialul se sfarama in clipa in care pumnul se deschide inseamna

ca materialul este prea uscat.

Daca materialul ramane ca o singura bucata compactata dupa

deschiderea pumnului, inseamna ca gradul de umiditate este perfect.
Materialul aflat in putrefactie se prezinta ca un burete uscat. Daca in
clipa compresiei apa se scurge printre degete, inseaman ca materialul
este prea umed.

Umidificarea aditionala a materialului trebuie realizata numai in cazul in

care nu exista destula umiditate rezultata din cresterea temperaturii de la
60 C la 65 C,aceasta operatie urmand sa fie realizata cu apa de
ploaie din bazinul de ape meteorice utilizata pentru compostare si irigare.

Etapa de reconstructie - In principal prin actiunea florei mesofilica

Perioada de timp este cuprinsa intre 3 si 7 saptamani

- Testarea temperaturii (termometru, masuratori efectuate la cel putin 0.3 m

de la suprafata brazdelor de compost). Realizarea unei temperaturi intre
30 C si 45 C (descompunerea ligninii). Daca aceste temperaturi sunt
 depasite, se va folosi metoda folosita in etapa de descompunere.
- Dupa ce deseurile s-au descompus temperatura va ajunge in compost la 30 C
- Se va verifica nivelul de umiditate al materialului putrezit (vezi
etapa de descompunere)

Etapa de constructie - in principal prin actiunea

insectelor
Perioada de timp cuprinsa intre 8 si 12 saptamani

Testarea temperaturii (termometru, masuratori efectuate la cel putin 0.3 m

de la suprafata brazdelor de compost). Realizarea unei temperaturi intre 20 C
si < 30 C (realizarea asa numitului strat mineral, vascozitatii si amestecului de
humus-sol prin amestecul de substante organice si minerale). Daca
temperatura este depasita se va folosi metoda aplicata in faza de degradare.

- Dupa compostarea deseurilor temperatura brazdelor va ajunge la 30 C.

Pentru a se verifica nivelul de umiditate se va folosi metoda aplicata in

faza de degradare.

Stabilizarea si etapa de maturizare - Aprox 4 pana la 8 saptamani

- Etapa de repaos pentru finalizarea umidificarii si mineralizarii. In aceasta

etapa se va verifica daca compostul a atins nivelul necesar de sfaramare.

Operatiuni finale

- Cernerea materialului putrezit.

Pregatirea acestuia pentru comercializare

Se va folosi spatiul de stocare temporar pentru protectia impotriva

deshidratarii si umidificarii (ex. prin ambalarea in saci de plastic).

Se vor recolta probe de compost pentru analizarea urmatoarelor caracteristici:

-raportul C/N,optim trebuie sa fie 35/1
-pH,trebuie sa se situeze intre 7-9
-procentul de metale grele din materialul care intra in compostare
-umiditatea
Pentru realizarea acestor analize, SC VIVANI SALUBRITATE SA va dota laboratorul din
cadrul depozitului Albota cu urmatoarea aparatura de laborator
-balanta analitica 4 zecimale
-balanta analitica 2 zecimale
-nisa chimica pentru agenti agresivi
-agitator magnetic cu incalzire
-etuva cu rampe de temperatura
-baie de apa cu 6 locuri
-cuptor de calcinare
-pH-metru de laborator cu sonda de masurare a temperaturii
-sistem mineralizare probe
-analizor C/N
-spectrometru cu absortie atomica pentru determinare metale grele
Post-compostarea (maturarea) corespunde unei fermentari secundare, lente,
favorabila umezelii, respectiv transformarii unor compusi organici in humus sub
actiunea microorganismelor. Maturarea se realizeaza pe platforma betonata cu
suprafata de 2700 m2. Compostul va fi transportat si asezat in prisme cu incarcatorul
frontal cu capacitatea de 6 m3 asigurat de concesionar. Pentru un control activ al
procesului, prismele de la maturare vor fi aerate cu ajutorul sistemului captiv REVO
280T propulsat de tractor.Utilizarea acestui sistem evita compactarea
gramezii,imbunatateste schimbul de aer,aduce la suprafata gramezii materialul din
interior si introduce in gramada materialul de la suprafata.In acest mod pot fi distruse
prin compostare semintele de buruieni,agentii patogeni si larvele de insecte,ele
ajungand in mijlocul gramezii unde temperatura este mai mare. Prin aerarea fortata
utilizand sistemul de aerare captiv deseurile supuse compostarii se fragmenteaza in
particule mai mici si le creste suprafata activa biologica de contact.
 Fig. 98. Sistem de aerare captiv

Procesul de compostare se termina atunci cand activitatea biologica s-a incheiat iar
temperatura in prisma de compost scade la 30-35 C.

Fig. 99. Prisme post-compostare ( maturare)

Dupa finalizarea procesului de compostare si recoltarea de probe in vederea
analizarii in laborator daca caracteristicile compostului corespund comercializarii acesta
se trece prin sita cu orificii de 30 mm si se stocheaza in vederea comercializarii.
Refuzul de la sita de 30 mm si compostul care nu poate fi comercializat vor fi utilizate ca
strat de acoperire a celulei de depozitare deseuri.Pentru transportul la celula de
depozitare se va folosi autobasculanta de 16 m3 pusa la dispozitie de concesionar.
Comercializarea compostului
-din punct de vedere fizic compostul trebuie sa corespunda,adica sa nu fie vizibile
bucati de materiale sintetice,materiale solide sau in special sticla,care ar putea duce la
raniri
-din punct de vedere chimic trebuie sa fie eliminate din compost substantele care ar
putea dauna plantelor,ce ar putea duce la influente daunatoare
consumatorilor.Deoarece compozitia chimica a compostului nu poate fi influentata direct
sau indirect,aceasta solicitare poate fi indeplinita prin sortarea matreiilor prime
corespunzatoare.
-din punct de vedere biologic cea mai mare importanta pentru compost o reprezinta
gradul de biodegradare si dezinfectarea.
Determinarea compoziiei compostului constnd din stabilirea proprietilor fizico -
chimice se face n scopul cunoaterii posibilitilor de utilizare a acestora n agricultur.

Raportul carbon/azot este un factor care reflect stadiul evoluiei fermentrii deeurilor.
Compostul obinut poate fi considerat bun pentru agricultur dac prezint, n medie,
urmtoarele caracteristici:

-granulometrie: 90% din compost s fie cernut cu ciurul de 35 mm;

-procentul de carbon s fie > 5% din materiile uscate;
-procentul de azot > 0,3% din materiile uscate;
-raportul carbon / azot cuprins intre 20 - 30 n deeurile iniiale, poate duce dup
compostare la un raport de 10 - 15.
Un element important din punct de vedere al calitii compostului l reprezint coinutul
de metale grele.

Tabelul urmtor prezint valorile pragurilor categoriilor de metale grele n unele ri din
UE.

Valori limita pentru metale grele n Europa

 Standarde de calitate

Tara [mg/kg de substan uscat] Cd Cr Cu Hg Ni Pb Zn

Austria Biodeeu Clasa A 1 70 150 0,7 60 120 500

Belgia Ministerul Agriculturii 1,5 70 90 1 20 120 300

Danemarca Ministerul Agriculturii 0,4 - 1000 0,8 30 120 4000

Germania Biodeeu Tip II 1,5 100 100 1 50 150 400

Luxembourg Ministerul Mediului 1,5 100 100 1 50 150 400

Olanda Clasa Compost Standard 1 50 60 0,3 20 100 200

ES (Cata.) Clasa A (Draft) 2 100 100 1 60 150 400

Suedia RVF cerinte de calitate 1 100 100 1 50 100 300

Marea Britanie TCA indicator de calitate 1,5 100 200 1 50 150 400

0,4
EU Propuneri de studii 1) 1,3 60 110 5 40 130 400

Amestec compost deeu 5,5 71, 274 - 44,9 513 1570

Germania 4

a. Factorii principali care favorizeaza fermentarea aeroba.

Oxigenul din aer. In mod teoretic cantitatea de aer care asigura oxigenul necesar pentru
fermentarea deseurilor menajere tratate mecanic este de 4,5 - 5 litri aer pe Kg de
materie uscata (la deseurile cu umiditate de 45%) si pe ora. Acolo unde este posibil,
este preferabil ca aceasta cantitate de aer sa fie sporita .

Apa. In functie de cantitatea de materii organice, existente in deseuri, procentul de

umiditate optim pentru fermentare trebuie sa fie urmatorul:

*0 cand continutul de materii organice al reziduurilor este <50% umiditatea trebuie

sa fie de circa 45%;
*1 cand continutul de materii organice >50% umiditatea trebuie sa fie de circa 50 -
55%.
Pentru a controla procesul de fermentare, este necesar ca materialul de compostat sa
fie ferit de ploaie, deoarece o umiditate prea mare poate duce la fenomene specifice
fermentarii anaerobe.
Compozitia deseurilor. Este unul dintre factorii importanti in declansarea procesului de
fermentare. Daca deseurile au o incarcare mare in materii fermentabile si temperatura
mediului este mare, procesul de compostare se declansaza rapid si se poate desfasura
corespunzator, daca este condus bine prin introducerea cantitatii necesare de aer.
Dimpotriva, daca deseurile au o incarcare redusa in substante organice, in special in
perioadele de iarna, fermentarea este intarziata si introducerea de aer suplimentar, nu
face decat sa dauneze procesului de fermentare (aparitia si dezvoltarea de mirosuri
neplacute).

b. Factorii auxiliari care favorizeaza fermentarea aeroba.

In afara factorilor principali mentionati mai sus, fermentarea aeroba mai este influentata
si de o serie de factori auxiliari, printre care:

*2 omogenitatea amestecului;
*3 granulatia deseurilor supuse fermentarii;
*4 modul de asezare a deseurilor macinate in gramezi sau in recipienti de
fermentare;
*5 incetinire vitezei de crestere a temperaturii.
c. Fazele procesului de fermentare aeroba.

Compostul nu poate fi utilizat in agricultura decat in stare finita (maturat). Deseurile

proaspat macinate sunt foarte active si pot fi utilizate, uneori, ca paturi calde pentru
culturile de iarna, sau primavara.

Deseurile prefermentate pot fi satisfacatoare din punct de vedere igienic, insa utilizarea
lor imediata este ingradita de consideratiile de mai sus.

Deseurile transformate in compost maturat sunt apte din punct de vedere igienic si
numai acestea pot fi utilizate in agricultura fara inconveniente de ordin sanitar. Un
compost poate fi considerat matur n momentul cand activitatea microorganismelor este
redusa la minimum. Determinarea maturitatii se face prin determinarea consumului de
O2 (sau a productiei de CO2 ) prin incercari pe plante, prin analiza structurii fizice, etc.

Compostul este bine sa fie utilizat in agricultura la sfarsitul fazei termofile cand
produsul este mai bogat in substante organice. Maturizarea excesiva n depozit, duce la
o mineralizare prea avansata a acestuia ceea ce face sa-si piarda din efectele sale
favorabile solului. De aceea se admite in general un timp de maximum 3 luni pentru
mentinerea compostului in depozit.

In cursul fermentarii, materiile organice din deseuri faciliteaza doua actiuni

simultane si antagoniste in care intra carbonul si azotul si care duce la mineralizarea
substantelor biodegradabile, ducand pe de o parte la producerea de bioxid de carbon si
amoniac iar pe de alta parte la formarea humusului, al carui rol este foarte important
pentru mentinerea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale solului.

d. Compozitia medie a unui esantion de compost

Determinarea compozitiei compostului constand din stabilirea proprietatilor fizico

- chimice se face in scopul cunoasterii posibilitatilor de utilizare a acestora n
agricultura.

Raportul carbon / azot este un factor care reflecta stadiul evolutiei fermentarii
deseurilor. Compostul obtinut poate fi considerat bun pentru agricultura daca prezinta,
in medie, urmatoarele caracteristici:

*6 granulometrie: 90% din compost sa fie cernut cu ciurul de 30 mm;

*7 procentul de carbon sa fie > 5% din materiile uscate;
*8 procentul de azot > 0,3% din materiile uscate;
*9 raportul carbon / azot cuprins intre 20 - 30 in deseurile initiale, poate duce dupa
compostare la un raport de 10 - 15.
Tehnicile de compostare trebuie sa asigure eliminarea riscului de alterare a
procesului prin:

- accelerarea proceselor prin optimizarea conditiilor de alterare;

- directionarea procesului aerob;
- verificarea emisiilor.
Sortare si depozitare

- De ndat ce compostul atinge parametrii de calitate materialul compostat trebuie

sortat pentru a obine compostul adecvat pentru comercializare. Dimensiunile
ochiurilor ciururilor pentru sortare (cernere) a compostului la sfritul procesului
de compostare vor fi determinate de ctre Concesionar i modificate dup cum
se constat c este necesar.
 - Compostul cernut va fi depozitat pn cnd va fi gsit piata de desfacere
pentru el i apoi va fi transportat ctre cei interesai.
- Cantitile rmase dup trecerea prin ciururi fie vor relua intregul proces
tehnologic, fie vor trimise la depozitul de deeuri.

Organizare

Operatiile si echipamentele pentru compostare depind de tipul deseurilor ce

urmeaza a fi compostate:

- fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile;

- deseuri din gradini, parcuri, piete, resturi biodegrababile din industria alimentara;
Controlul cantitativ al deseurilor receptionate trebuie realizat printr-un pod-
bascula verificat si controlat metrologic.

Toate utilajele care transporta deseuri trebuie sa fie cantarite in totalitate, sa aiba
suficient loc pe cantarul de intrare si iesire. Cantarul trebuie sa fie accesibil, in
siguranta, indiferent de conditiile meteorologice si trebuie sa dispuna de suficienta
capacitate de cantarire.

Utilajele trebuie sa fie dirijate obligatoriu catre cantare (prin marcarea traseului,
garduri, panouri, bariere). Cantarele trebuie conectate la un sistem de monitorizare a
cantitatii de deseuri care intra in statie.

Calibrarea cantarului trebuie realizata in conformitate cu normele metrologice in

vigoare.In apropierea cantarului se amenajeaza cabina operatorului responsabil cu
preluarea deseurilor.

Acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele sarcini:

- directionarea utilajelor catre cantarul de intrare sau iesire (actionarea barierelor )

- controlul cantaririi complete a utilajelor (cu ajutorul unei camere video sau a unei
oglinzi);

- primirea documentelor de insotire a transportului si transmiterea acestora biroului

gestiune deseuri

- verificarea organoleptica a deseurilor (control vizual si al mirosului);

- dirijarea transportului de deseuri catre zona de descarcare;

- controlul utilajelor care parasesc incinta statiei de compostare.

Expeditorul completeaza si semneaza formularul de expeditie/transport, cu

urmatoarele date si informatii:

- denumirea deseurilor, codificate conform H.G. nr. 856/2002;

- numarul formularului de transport;

- numele si adresa expeditorului, transportatorului, destinatarului;

- cantitatea deseurilor transportate;

- data preluarii deseurilor de catre transportator;

- tipul mijloacelor de transport.

La predare se verifica documentele insotitoare ale deseurilor.

Predarea si receptia deseurilor

Deseurile sunt predate si receptionate urmand urmatoarele etape:

- verificarea documentelor insotitoare;

- determinarea cantitatii de deseuri;

- identificarea deseurilor predate;

- inspectie vizuala;

- eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deseurilor care dovedeste
predarea acestora;

- descarcarea vehiculului in zona indicata.

Inregistrarea deseurilor acceptate in statia de compostare se va face conform

formularului de inregistrare a transportului de deseuri prevazut in HG 1061/2008 Privind
transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei.
 Se vor intocmi 3 exemplare,unul pentru generator, unul pentru transportator si
unul pentru operatorul statiei de compostare.

Stocarea deseurilor si a deseurilor sortate trebuie realizata in conditii care

limiteaza riscul de poluare (dispersia poluantilor in atmosfera, infiltratii, mirosuri).

-Orice material neacceptabil ca deseu verde va fi respins.

- Orice ncrctur de Deeuri verzi, care conine cantiti semnificative de material

inacceptabil sau care ar fi putut fi contaminat prin prezena unei substane contaminante
din container, va fi respins n ntregime.

- Orice materiale neacceptabile sau ncrctur respins care se compune din DSM vor
fi dirijate ctre depozitul conform. Transportul trebuie efectuat de operatorul care a
transportat deseurile pana n Statia de Compostare Albota. Cantitatile de deseuri aduse
pentru compostare, respinse la inspectie si depozitate vor fi tarifate catre operatorul
serviciului de transport cu un tarif dublu fata de tariful aplicat pentru deseurile verzi.

- Orice ncrctur care conine Deeuri periculoase sau Deeuri medicale va fi

respins in intregime, iar deeurile vor fi stocate temporar conform legislatiei in vigoare.
Concesionarul va distruge aceste deeuri i va fi ndreptit s solicite de la Concedent
contravaloarea serviciului respectiv in conditiile in care acest serviciu este angajat cu
respectarea procedurilor de achizitie publica, iar generatorul deseurilor nu a putut fi
identificat.

- Orice materiale reziduale rezultate de la staia de compostare depozitate pe depozit

vor fi cntrite.

Probleme de mediu care apar la exploatarea statiei de compostare.

Mirosurile
Mirosurile devin mai puternice n perioadele de vreme cald sau ploioas. Mirosurile pot
fi controlate datorit unor caracteristici de proiectare i funcionare precum cele ce
urmeaz:
-Minimizarea depozitrii deeurilor n staia de compostare;
-ncorporarea unor sisteme de neutralizare a mirosurilor;
-nlaturarea tuturor deeurilor de pe platforma de descarcare, din buncarele de
alimentare a benzilor transportoare, din buncarul de stocare a refuzului la sfrsitul
fiecarei zile de lucru, iar apoi curatarea acestor zone;
-Includerea unor bazine, gauri de scurgere n podele i sisteme de evacuare, astfel
nct resturile mirositoare s nu se acumuleze;
-Tratarea periodic a sistemelor de scurgere cu substane care dezinfecteaz i
neutralizeaz mirosurile;
-Refuzul de a accepta anumite deeuri care miros extrem de urt;
-Practicarea altor masuri precum curatirea i dezinfectarea regulata a containerelor,
utilajelor i altor suprafee care intr n contact cu deeurile.

Emisii atmosferice (poluarea aerului)

Emisiile atmosferice provenite de la staiile de compostare sunt cauzate de praful
degajat din deeurile descarcate, depozitate i sortate n instalaii, gazele de
esapament (n special din motoarele diesel) ale utilajelor mobile precum camioane sau
incarcatoare, centrala termica, etc. Ca i n cazul mirosurilor, caracteristicile de
proiectare i funcionare pot minimiza emisiunile atmosferice, astfel:
-Pavarea tuturor suprafeelor de trafic;
-Pstrarea cureniei suprafeelor pavate i a platformelor de descrcare-incrcare i
asigurarea faptului c la operaiile de curare a spaiilor betonate se utilizeaz
suficient ap nct s nu se antreneze praful;
-Restricionarea accesului vehiculelor pe strazile din cartierele de locuine;
-Alegerea unor utilaje mai puin poluante (de ex, prevazute cu catalizatori);
-Meninerea motoarelor n stare bun de funcionare, prin efectuarea reviziilor de rutin;
-Curirea caroseriilor i a cauciucurilor pentru a evita raspndirea murdriei pe strzi;
-Introducerea unui sistem de filtrare a aerului din halele de compostare, depozitare.

Ape pluviale
Precipitatiile i apele care se scurg de pe acoperiuri, din osele, parcri i zonele
amenajate n interiorul staiei de compostare, ajung n final n sisteme de canalizare.
Aceste scurgeri pot ptrunde i n pnza de ap freatic i pentru acesta evitarea
contaminrii cu scurgeri din deeuri, namol i combustibili este foarte importanta pentru
pastrarea calitii att a apelor de suprafa ct i a pnzei de ap freatica. Construirea
unei staii de compostare duce la apariia unor noi suprafee impermeabile (de exemplu,
suprafeele pavate) care sporesc cantitatea total de scurgeri i pot contribui la
producerea unor inundaii.
Statia de compostare Albota evacueaza apele uzate la Statia de tratare a levigatului
Albota
Pentru minimizarea impactului asupra staiei de epurare, staiile de compostare trebuie
s ia urmtoarele masuri:
-Acoperirea zonelor unde se efectueaz transferul i depozitarea deeurilor ale caror
ape reziduale sunt deversate n sistemul de canalizare. Aceasta masura reduce
cantitatea de precipitatii care ar contribui la volumul total al apelor reziduale evacuate
din incinta staiei;
-ndeprtarea ct mai multor resturi de pe platforma de descrcare utiliznd mijloace
mecanice (de ex. prin rzuire sau periaj) nainte de a o spla cu furtunul;
-Asigurarea efectuarii preepurarii apelor care intr n contact cu deeurile. Cerinele
specifice de preepurare variaza n funcie de capacitatea canalului colector, dar pot
cuprinde prevederi referitoare la decantarea materialelor solide, utilizarea unor
separatori de ulei/ap sau utilizarea altor sisteme de preepurare.
Alte msuri care trebuie luate n vederea supravegherii calitii apelor de suprafa sunt
urmtoarele:
-Minimizarea zonelor impermeable i maximizarea zonelor naturale sau acoperite cu
vegetaie, pentru a reduce volumul scurgerilor de ap;
-Limitarea depozitrii n aer liber a containerelor sau, ca alternativ, utilizarea
containerelor nchise ermetic. Dac containerele pline sunt depozitate n aer liber,
trebuie prevazute bazine de scurgere, conectate la sistemele de canalizare interioare;
-Pstrarea n bune condiii a tuturor instalaiilor de preepurare a apelor uzate. Aceasta
presupune curenia periodic i ndeprtarea nmolului sau a corpurilor solide din
bazine i guri de scurgere, precum i ndeprtarea uleiurilor din separatoarele de ulei
i ap;
-Intervenia prompt n cazul apariiei unor scurgeri n exterior, pentru a preveni
ptrunderea deeurilor n sistemul apelor de suprafa.
Toate cele trei zone de tratare sunt dotate cu puturi de colectare a levigatului.Levigatul
este utilizat pentru stropirea materialului ce va fi compostat in sectiunea de
compostare.excesul de apa trebuie transferat catre statia de epurare a apelor uzate

Purtatorii de germeni infectiosi

Germenii infectioi sunt organismele care pot transmite boli. Purttorii de germeni
infectioi de la staiile de compostare sunt oarecii, insectele i psrile care
scormonesc prin gunoaie. Problema purttorilor de germeni infectioi intr n categoria
factorilor care produc neplceri, dar trebuie tratat cu mai mult atenie. Pentru
reducerea purttorilor de germeni se pot lua urmtoarele masuri:
-Eliminarea sau astuparea crpturilor sau deschizturilor din cldiri, in zona de
compostare intensiva. Aceste msuri reduc ansele de ptrundere a purttorilor de
germeni infeciosi, n special a oarecilor;
-Luarea unor msuri de ndepartare a psrilor, cum ar fi srmele suspendate care
mpiedic psrile s intre n staie i eliminarea suprafeelor orizontale unde se pot
aduna psrile;
-ndeprtarea tuturor deeurilor la sfrsitul fiecrei zile de lucru;
-Curarea zilnic a platformelor de descrcare-depozitare;
-Inspecii de rutin ale instalaiilor pentru descoperirea eventualelor habitate pentru
purttorii de germeni infectioi i luarea msurilor necesare, de la caz la caz;
-Dac este necesar, apelarea la servicii specializate.

Pstrarea cureniei n incinta staiei de compostare

n condiiile normale de desfasurare a activitii instalaiilor, este de ateptat s apar
deseuri n interiorul i n jurul instalaiilor. n zone unde nu se impune transportul
deeurilor n vehicule nchise, problema deseurilor apare cel mai adesea pe traseele
care duc la staia de compostare. Materiale uoare i uscate, cum ar fi pungile de
plastic pot s se desprind din spatele sau de pe deasupra camioanelor, sau de pe
platforma de descrcare-depozitare, i s ajung n afara perimetrului staiei.
Msurile care trebuie luate sunt urmtoarele:
-Desfurarea tuturor operaiunilor pe ct posibil n spaii nchise;
-Aplicarea strict a prevederilor privind acoperirea camioanelor va duce la reducerea
cantitilor de deeuri czute din camioane. Unii operatori ai staiilor de compostare au
dreptul de a refuza acceptarea unor ncarcturi neacoperite i de a percepe taxe
suplimentare pentru vehiculele neacoperite, pentru a descuraja folosirea lor;
-Instalarea unor garduri i plase de srma care s mpiedice mprtierea deeurilor
dincolo de perimetrul staiei;
-Curirea cu regularitate a platformelor de descrcare-depozitare exterioare i
interioare i meninerea unor practici gospodreti eficiente. Acestea vor minimiza
cantitatea de deeuri care ar putea ajunge dincolo de perimetrul staiei.
Responsabilitati lucratori statie
-sef statie -verificarea vizuala a transportului de deseuri si stabilirea conformitatii
-dirijarea transportului de deseuri
-verificare procesare compost,tratare mecanica,compostare
intensiva,maturare
-mecanic utilaj-incarcator frontal:incarca deseurile verzi in buncarul de
alimentare,transporta compostul in zonele de tratare,incarca compostul si deseurile
ramase dupa compostare in mijloacele de transport,formeaza prismele pentru aerare
-tractor +sistem de aerare captive:asigura aerarea prismelor de compost in
zona de compostare intensive si in zona de maturare
-laborant:recoltare probe compost in etapele procesului de compostare,efectuare
analize asupra probelor de compost,verificarea temperaturii si umiditatii prismelor de
compost.
-electromecanic:asigura functionarea echipamentelor mecanice si electrice aferente
statiei de compostare.
-muncitori necalificati:indepartare materiale nedorite in zona de control visual,asigurarea
curateniei in zona statiei de compostare
Protecia muncii i prevenirea incendiilor in cadrul statiei de compostare

a) Obligaiile lucrtorilor
Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n conformitate cu
pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite din partea SC
VIVANI SALUBRITATE SA, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare
sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot
fi afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc.
n mod deosebit, n scopul realizrii obiectivelor prevzute la articolul de mai sus,
lucrtorii au urmtoarele obligaii:
a) s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase,
echipamentele de transport i alte mijloace de producie;
b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup
utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare;
c) s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau
nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale
mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor, i s utilizeze
corect aceste dispozitive;
d) s comunice imediat conductorului locului de munc i/sau lucrtorilor
desemnai orice situaie de munc despre care au motive ntemeiate s o
considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i
orice deficien a sistemelor de protecie;
e) s aduc la cunotina conductorului locului de munc, Directorului General,
lucrtorilor desemnai i Serviciului extern SSM accidentele suferite de
propria persoan sau ali lucrtori;
f) s coopereze cu conductorul locului de munc i/sau cu lucrtorii
desemnai, att timp ct este necesar, pentru a face posibil realizarea
oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii
de munc i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i securitii lucrtorilor;
g) s coopereze, att timp ct este necesar, cu conductorul locului de munc
i/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite Directorului General s se
asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri
pentru securitate i sntate, n domeniul su de activitate;
 h) s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii
i sntii n munc i msurile de aplicare a acestora;
i) s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari.
(3) Obligaiile prevzute la alin. (1) se aplic, dup caz, i celorlali participani la
procesul de munc, potrivit activitilor pe care acetia le desfoar.
c) Generaliti
Condiiile existente la locurile de munc din cadrul depozitului Albota vor
respecta prevederile Hotrrii nr. 1091 din 16 august 2006 privind cerinele
minime de securitate i sntate pentru locul de munc- art 7 care stipuleaz:
Locurile de munc aflate deja n folosin nainte de data intrrii n vigoare a prezentei
hotrri trebuie s ndeplineasc cerinele minime de securitate i sntate prevzute
n anexa nr. 2.
Deoarece riscurile de accidentare i mbolnvire profesional nu pot fi evitate
sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecie colectiv ori prin msuri,
metode sau procedee de organizare a muncii, Directorul General al SC VIVANI
SALUBRITATE SA dispune realizarea semnalizrii de securitate i sntate la
toate locurile de munc n conformitate cu prevederile Hotrrii nr. 971/26 aprilie
2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de
sntate la locul de munc.
(1) La toate locurile de munc se vor afia indicatoare de semnalizare meninute
n permanen, care vor fi vizibile uor de ctre toi lucrtorii i ceilali participani
la procesul de munc.
(2) n acest sens vor fi afiate indicatoare de:
a) interzicere (se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un
pericol);
b) de avertizare (se avertizeaza asupra unui risc sau unui pericol);
c) de obligativitate (se indica adoptarea unui comportament specific);
d) de salvare sau de prim ajutor (se dau indicaii privind ieirile de urgenta ori
mijloacele de prim ajutor sau de salvare);
e) de indicare (se furnizeaz alte indicaii dect cele prevzute la lit. a)-d)).
(3) n situaia distrugerii sau degradrii unui indicator de securitate, conductorul
locului de munc are obligaia de a lua msurile necesare n vederea
nlocuirii imediate.
Deoarece problemele de ordin organizatoric pot influena (direct sau indirect)
asupra producerii accidentelor de munc sau mbolnvirilor profesionale,
conductorul locului de munc va acorda o atenie deosebit asupra:
a) verificrii zilnice a locurilor de munc i a echipamentelor de munc;
b) dotarii echipamentelor de munc cu toate aprtorile de protecie i
interzicerea accesului lucrtorului la locul su de munc, dac acesta nu
este dotat cu echipament individual de protecie, conform listei interne,
aprobat de ctre Directorul General;
c) organizrii locului de munc i activitii zilnice;
d) disciplinei n munc;
e) supravegherea permanent a lucrtorilor la locul de munc inclusiv sub
aspectul respectrii instruciunilor de securitate a muncii.
Se va evita lucrul n asalt, asigurndu-se pe ct posibil un ritm constant al
produciei, o bun aprovizionare cu materii prime, materiale etc., respectarea
graficului de revizii i reparaii ale echipamentelor de munc, asigurarea
personalului din punct de vedere numeric, pregtirea profesional (calificarea
lucrtorilor) i cunotinele de securitate a muncii necesare.
(1) n toate spaiile de producie din cadrul depozitului Albota i la fiecare loc de
munc vor fi afiate instruciunile de securitate a muncii.
(2) Societatea va asigura i va distribui la locurile de munc necesarul de
legislaie n domeniul securitii i sntii n munc.
Este strict interzis ignorarea proporiilor pericolului precum i nclcarea
instruciunilor de securitate a muncii care pot duce la urmri deosebit de grave,
ca de exemplu:
a) fumatul n locuri interzise ;
b) neutilizarea echipamentului individual de protecie ;
c) lucrul sub influena alcoolului.
Este strict interzis a se efectua anumite operaii (n special intervenii la
echipamente de munc n funciune) din proprie iniiativ.
Prsirea locului de munc fr un scop precis n interesul serviciului i fr
ntiinarea conductorului locului de munc, este interzis.
Toate ncperile (locuri de munc, treceri etc), vor fi inute n perfect ordine i
curenie cu respectarea normelor igienico sanitare.
Societatea se oblig s nlocuiasc imediat echipamentul individual de protecie
degradat.
Fiecare lucrtor, indiferent de nivelul de pregtire, este obligat s-i verifice,
nainte de a intra n lucru, ntregul echipament aflat n dotare, s solicite
nlocuirea celui degradat, s cunoasc modul corect de a utiliza acest
echipament n timpul lucrului.
Toi lucrtorii care au n dotare echipament individual de protecie sunt obligai
s-l ntrein n stare corespunztoare, iar n timpul ct nu este ntrebuinat,
lucrtorii sunt obligai s-l pstreze n condiii care s-l conserve i s-l protejeze
contra degradrii i murdririi. Este interzis utilizarea echipamentului individual
de protecie n afara unitii.
(1) Articolele de mbrcminte prea largi sau rupte nu sunt admise.
(2) orurile, lanurile de chei, brrile etc nu vor fi purtate n timpul deservirii
echipamentelor de munc ce au organe de maini n micare.

Obiectele ascuite sau cu vrf nu vor fi purtate n buzunare.

Intrarea i ieirea lucrtorilor se face numai prin locuri special amenajate i n nici
un caz nu se va folosi poarta pentru autovehicule.
n cadrul unitii toate mijloacele de transport sunt obligate s reduc viteza pn
la limita de prevenire a oricrui eveniment.
n timpul iernii, toate drumurile, aleile, trotuarele din incinta unitii vor fi curate
de zpad i acoperite cu nisip, rumegu de lemn etc., pentru a preveni
accidentarea prin alunecare, n caz de polei sau formare a gheii.
Este interzis ocuparea drumurilor, cilor de circulaie, etc. cu materiale,
ambalaje, chiar dac este vorba de ocupare temporar.
Toate focurile deschise (ocazionale) vor fi supravegheate, pn la stingerea
complet, de persoane desemnate.
(1) anurile sau gropile, ca i canalele descoperite, cminele, etc. vor fi
mprejmuite cu balustrade corespunztoare n timpul lucrrilor, chiar atunci cnd
lucrrile efectuate sunt de scurt durat.
(3) n timpul efecturii lucrrilor, locurile periculoase vor fi marcate vizibil, ziua
i noaptea.
La terminarea lucrrilor, poriunile de teren pe care s-au executat aceste lucrri
trebuie s fie curate de materialele rmase, iar denivelrile astupate.
Bazinele, canalele, cminele etc care nu sunt acoperite la nivelul solului, vor fi
mprejmuite cu balustrade corespunztoare i prevzute cu scri de acces , dup
caz.
Toate deeurile vor fi ndeprtate de la locurile de munc iar la depozitarea
acestora se va ine seama de incompatibiliti.
Cile de acces ce conduc spre ieirile de urgen i ieirile propriu-zise vor fi
pstrate n permanen libere.
Zilnic la terminarea programului se va realiza curenia la locul de munc. De
asemenea este indicat ca i n timpul schimbului s fie eliminate deeurile care
se strng la locurile de munc.
Reviziile i reparaiile echipamentelor de munc se vor face n conformitate cu
programul de revizii i reparaii ntocmit la nivelul societii la nceput de an.
Anual i oride cte ori este nevoie se efectueaz verificarea rezistenei de
dispersie a prizelor de pmnt i legturilor la centura de mpmntare. De
asemenea este obligatoriu a se verifica continuitatea centurii de mpmntare.
Interveniile n instalaia electric i la echipamentele de munc electrice vor fi
asigurate numai de ctre personal calificat n meseria de electrician, autorizat (pe
anul n curs) i instruit din punct de vedere al securitii i sntii n munc.
Orice defeciune semnalat de ctre un lucrtor la instalaia i echipamentele de
munc electrice vor fi aduse la cunotina conductorului locului de munc care
va solicita electricianul.
Sunt interzise cu desvrire , orice improvizaie la instalaia electric i orice
intervenie a lucrtorilor necalificai i neautorizai n meseria de electrician.
Uile de ieire de urgen nu trebuie s fie ncuiate. Cile i ieirile de urgen,
precum i cile de circulaie i uile de acces spre acestea trebuie s fie
eliberate de orice obstacole, astfel nct s poat fi utilizate n orice moment fr
dificultate.
Suprafaa spaiului de lucru nu va fi aglomerat cu produse, materiale, ambalaje
etc, care pot prezenta pericol pentru personalul de execuie, ngreunnd
intervenia la echipamentele de munc.
Balustradele scrilor vor avea nlimea corespunztoare, pentru a preveni
cderile iar cnd au rol i de mn curent nlimea acestora va fi de minimum
1000 mm.
 Treptele scrilor nu vor fi alunecoase. Petele de ap, ulei vor fi ndeprtate
imediat.
Depozitarea obiectelor, materialelor, substanelor, chiar n timpul efecturii operaiilor i
lucrrilor, se va face astfel ca s nu blocheze cile de acces, intrrile, ieirile, scrile,
spaiile de trecere, accesul la echipamentele de munc, instalaii, tablouri electrice etc.
Toate ncperile, scrile, intrrile, magaziile, depozitele, grupurile sociale, etc. vor fi
meninute n perfect ordine i curaenie.
Toate locurile de munc sunt dotate cu mijloace de stingere a incendiilor. conductorul
locului de munc va solicita la termenele scadente verificarea periodic a acestora.
De asemenea fiecare lucrtor este obligat s respecte urmtoarele prevederi:
o s se prezinte la efectuarea controalelor medicale conform programrilor
efectuate i s respecte toate indicaiile medicului de medicina muncii; dac
este suspicios cu privire la influena riscurilor prezente la locul su de munc
asupra strii sale de sntate, ntre dou controale medicale periodice, poate
solicita imediat consultaii spontane;
o s nu execute lucrri sau s desfoare activiti pentru care nu a fost instruit;
o s respecte semnificaia tuturor semnalizrilor de securitate i sntate de la
locurile de munc ; s nu intre n zonele periculoase i s respecte indicaiile
privind accesul n zonele de restricie sau la locurile de munc pentru care nu a
fost instruit sau nu a avut sarcina de serviciu n conformitate cu sarcinile primite
i cu atribuiile din fia postului ;
o s utilizeze un limbaj corespunzator i s aibe un comportament civilizat n
relaia cu colegii sau cu alte persoane aflate n unitate;
o s cunoasc atribuiile ce-i revin din legislaia i instruciunile proprii dispuse de
ctre conductorul locului de munc i Administrator; s aplice i s rezolve n
termen toate msurile de securitate a muncii ce cad n sarcina lor sau i-au fost
repartizate ;
o s se prezinte la locul de munc la orele fixate prin programul stabilit n
contractul de munc, n deplin posesie a capacitii de munc ;
o s utilizeze traseul declarat n fia individual de instruire, pentru a ajunge de
acas la serviciu i invers; s respecte regulile de circulaie pe drumurile
publice iar dac deplasarea se face pe jos
o s circule numai pe trotuar i s traverseze strada numai prin locurile marcate,
respectnd semnificaia indicatoarelor pentru circulaie;
o s nu consume sau s introduc bauturi alcoolice in cadrul unitii;
o s nu nceap programul de lucru sub influena buturilor alcoolice, oboselii sau
ntr-o stare psihic necorespunztoare;
o s prentmpine prin toate mjloacele de care dispune accidentarea sau
mbolnavirea sa i a celorlali lucrtori;
o s cunoasc i s respecte cu strictee instruciunile de exploatare, de
intervenie, de securitate a muncii, de prim ajutor cuprinse n crile tehnice ale
echipamentelor de munc pe care le deservesc, instruciunile proprii, msurile
igienico-sanitare, de prevenire a mbolnvirilor semnalnd celor n drept orice
abatere de la acestea;
o nu va distruge sau deteriora instruciunile proprii afiate, avertizrile privind
msurile de securitate i sntate n munc ce trebuie respectate;
o s circule n cadrul unitii numai pe cile de acces stabilite i s nu foloseasc
mijloace de transport neadecvate transportului de persoane;
o s participe la toate instruirile din punct de vedere al securitii i sntii n
munc sau alte aciuni n acest sens;
o s pstreze ordinea i curenia la locurile de munc, pe cile de acces i n
toate spaiile din cadrul unitii;
o s nu depoziteze nici chiar provizoriu obiecte, utilaje sau materiale n condiii
necorespunztoare sau care ar putea incomoda activitatea sau accesul
persoanelor ;
o s respecte instructiunile de lucru la instalaiile sub presiune ;
o s nu vicieze atmosfera locurilor de munc i s nu pun n pericol securitatea
sau sntatea personalului ; sa nu stanjeneasca activitatea altor lucrtori ;
o s nu foloseasc foc deschis n locurile unde exist pericol de incendiu sau de
explozie;
o s utilizeze i s ntrein n mod corespunzator instalaiile igienico-sanitare, s
pstreze ordinea i curenia n vestiare;
o s acorde ori de cte ori este nevoie msuri de prim ajutor accidentailor;
o s respecte ntocmai prescripiile medicale atunci cnd se afl n concediu
medical;
o s aduc la cunotina conductorului locului de munc i Administratorului
orice abatere de la legislaia de securitate a muncii constatat la locurile de
munc;
o s nu efectueze sub nici un motiv manevre la echipamentele de munc pentru
care nu este autorizat sau ale caror manevre nu intr n atribuia lui de serviciu;
o s-i nsueasc legislaia de securitate a muncii i s execute manevrele
corecte la locurile de munca unde este repartizat ;
o s se prezinte la serviciu naintea orei de ncepere a programului de lucru,
pentru a avea timp s-i ia toate masurile prevzute de instruciunile proprii, n
vederea nceperii lucrului la ora fixat;
o s fac la terminarea programului de lucru, ordine i curenie la locul de
munc i s aduc la cunotina schimbului urmtor (daca este cazul)
eventualele defeciuni ale echipamentelor de munc pe care le deservesc;
o lucrtorii neinstruii sau strini de unitate nu au voie s intre n zonele interzise
sau s lucreze la echipamentele de munc pentru care nu au fost instruii n
prealabil ;
o s poarte echipamentul individual de protecie (echipamentul individual de lucru
fiind potrivit pe corp si incheiat la nasturi) conform listei interne de dotare cu
echipament individual de protecie;
o echipamentul individual de protecie (EIP) i echipamentul individual de lucru
(EIL) nu se vor cura cu materiale inflamabile pentru a preveni accidentele
provocate de incendii, intoxicaii acute etc.
o nu se vor nltura aprtorile de protecie n timpul funcionrii echipamentelor
de munca; orice intervenie va fi efectuat numai dup oprirea echipamentului
de munc i scoaterea sa de sub tensiune;
o lucrtorii care deservesc echipamente de munc vor fi ateni la toate operaiile
pe care le execut;
o lucrtorii nu vor interveni cu minile ude la instalaii, tablouri electrice, organe n
micare ale echipamentelor de munc;
o locurile de munc, tablourile electrice etc nu se vor aglomera sau bloca cu
unelte, scule, materiale, produse etc.
o lucrtorii vor evita discuiile n timpul deservirii echipamentelor de munc, vor
exclude glumele periculoase n timpul lucrului i vor menine n perfect stare
de curaenie i de ordine propriile locuri de munc;
o lucrtorul nu-i va prsi locul de munc i nu va intra n alte sectoare fr
acordul efului direct;
o lucrtorii sunt obligai s respecte regulile de circulaie folosind cile de acces
din cadrul unitii;
o lucrtorii vor anuna imediat pe conductorii direci n cazul producerii
accidentelor sau avariilor;
o lucrtorii care primesc alimente de protecie sau materiale igienico-sanitare
sunt obligai s le consume n timpul serviciului ;
o vor verifica buna funcionare a echipamentului de munc nainte de nceperea
lucrului, anunnd conductorul locului de munc n cazul apariiei de
defeciuni;
o este interzis punerea n funciune a echipamentelor de munc fr aprtori
de protecie la organele n miscare; exploatarea oricrui echipament de munc
se va face n conformitate cu prevederile din Crile tehnice ale echipamentelor
de munc i instruciunile proprii; dup ndeprtarea lor, cu ocazia remedierii
unor defeciuni, aprtorile de protecie vor fi din nou montate la locul lor;
o toate echipamentele de munc electrice vor fi izolate i legate la centura de
mpmntare, verificndu-se zilnic starea acestora; manevrarea tuturor
ntreruptoarelor sau comutatoarelor se va face cu minile uscate; n situaii de
exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu mnui electroizolante i de
pe platforme sau covoare electroizolante;
o n cazul apariiei unor defeciuni de orice natur la echipamentele de munc, n
timpul lucrului, lucrtorul va opri imediat echipamentul de munc i va anuna
conductorul locului de munc;
o folosirea instalaiilor sau echipamentelor de munc electrice improvizate,
precum i a sculelor necorespunztoare la deservirea utilajelor, mainilor etc.
este interzis cu desvrire;
o lucrtorii nu vor interveni cu mna sau cu diferite obiecte la organele n micare
ale echipamentelor de munc, aflate n stare de funcionare;
 o lucrtorii vor controla nainte de nceperea lucrului dac n apropierea
mainilor, utilajelor, agregatelor etc. pe care le deservesc nu sunt persoane care
ar putea fi accidentate;
o lucrtorii nu se vor urca pe utilaje, agregate, maini etc. pentru curare, ungere
sau alte operaii n timpul funcionrii acestora;
o reglarea, ungerea i curarea mainilor, utilajelor etc., nlocuirea curelelor,
precum i curaarea i ungerea transmisiilor vor fi efectuate numai de ctre
personal calificat i instruit n acest scop i numai dupa oprirea echipamentuilui
de munc;
o repararea i curarea diverselor utilaje, maini electrice etc. vor fi efectuate
numai dupa ce pe ntrerupatorul principal se va aga n mod obligatoriu o
tbli avertizoare cu inscripia : ATENIE ! SE LUCREAZ! NU CUPLAI!
o repararea echipamentelor de munc va fi executat numai de ctre lucrtori cu
calificare corespunztoare;
o intervenia la instalaiile i echipamentele de munc electrice va fi asigurat
numai de ctre lucrtori calificai n meseria de electrician, instruii i autorizai
din punct de vedere al securitii i sntii n munc;
o toate echipamentele de munca electrice vor fi repuse n funciune dup
remedierea defeciunilor instalaiilor electrice i legturilor la centura de
mpmntare numai cu avizul electricianului care a efectuat lucrrile
respective;
o substanele toxice sau inflamabile vor fi pstrate n recipiente nchise purtnd
etichete de identificare, depozitate n spaii special destinate acestui scop, sub
cheie;
o agarea hainelor sau altor materiale pe utilaje, agregate, maini, aprtori de
protecie etc. este interzis;
o se interzice aplicarea unui proces tehnologic sau introducerea n lucru a unor
echipamente de munc pentru care nu exist instruciuni proprii.
o mijloacele si instalatiile de protecie mpotriva pericolului de electrocutare vor fi
verificate pe baza unui plan de verificari.
Consumuri estimate de combustibil si energie

Consum combustibil -27 l/ h

Consum energie 50 Kw/h

A.10 Descrierea intregii proceduri pentru operarea punctului verde de colectare si a

statiei de concasare (proceduri de inspectare privind dirijarea fractiilor de deseuri catre
utilitati, proceduri de reducere a prafului in statia de concasare)

Funcionarea punctului verde de colectare

La depozitul Albota este prevazut un punct verde pentru colectarea deseurilor

reciclabile. Deseurile specifice care vor fi aduse la punctul verde de colectare direct de
la populatie sunt:

- deseuri menajere voluminoase care vor fi stocate in 3 containere de 30 mc

fiecare.

- Deseuri de echipamente electrice, electronice si electrocastice care vor fi

stocate in 2 containere de 30 mc fiecare.

- Resturi de uleiuri si vopseluri folosite in gospodarii vor fi stocate in cate 2

containere a cate 200 litri fiecare.

- Baterii si acumulatori stocate in 2 containere a cate 50 litri fiecare.

Punctul verde este folosit pentru colectarea deseurilor reciclabile (piese deseuri
metal, deseuri electronice, deseuri verzi) si pentru stocare temporara a deseurilor
periculoase cum ar fi vopsele si lacuri, lemn tratat si baterii etc. Colectarea este
efectuata in containere. Pe containerele pentru colectare individuala vor exista semne
usor de citit ce vor specifica tipul de deseuri ce urmeaza a fi stocate. Pentru
asigurarea continutului deseurilor depuse in containere, actiunea va fi
supravegheata de un angajat al depozitului. Containerele pline vor fi inlocuite cu
containere goale. In afara orelor de operare containerele care nu se afla in zona
acoperita si fara capac vor fi acoperite cu prelate. Transportul deseurilor trebuie
asigurat prin acoperirea containerelor cu prelate si plase pentru a se evita pierderea
acestora neintentionata pe parcurs. In special, containerele ce contin deseuri
periculoase vor fi transportate cu capacul inchis. In cursul depozitarii containerelor,
acestea trebuie sa fie acoperite cu prelate tot timpul. Prelatele urmeaza a fi
inlaturate dupa depozitare. Depozitarea deseurilor cu deseuri periculoase este
realizata numai dupa primirea de informatii in acest sens si in prezenta angajatului
depozitului responsabil cu aceasta sarcina. Livrarea deseurilor periculoase din
gospodarii este permisa numai in cantitatile normal acceptate de deseuri menajere.
Livrarea de deseuri industriale periculoase este interzisa.

Tipurile de deseuri ce nu sunt acceptate conform codului de deseuri vor fi refuzate.

In cazul in care transportul acestui tip de deseuri a fost realizat in mod
nesecurizat respectiv in cazul in care exista suspiciunea de depozitare ilegala din
partea livratorului aceste deseuri urmeaza a fi stocate temporar cu containerele
inchise.

Depozitarea acestor deseuri pe suprafata unui depozit certificat sa accepte

acest tip de deseuri se va realiza pe cheltuiala livratorului. Se va mentine
intotdeauna un container gol cu capac pentru acest tip de deseuri.

- Deeurile livrate la punctele verzi de colectare sunt sortate n containere

speciale i pubele amplasate pe platform.

- Toate livrrile de deeuri/ reciclabile, trebuie s fie verificate pentru a se asigura c:

tipurile de materiale pot fi acceptate la punctul verde de colectare;

livrrile sunt n conformitate cu autorizaiile;

- Deeurile neadmisibile nu sunt permise la punctele verzi de colectare. Celui care

aduce astfel de deeuri i se vor oferi recomandri adecvate asupra a ceea ce trebuie s
fac cu ele, i se vor face procese-verbale conform cerinelor din autorizaii. n mod
special, materialele care conin azbest nu vor fi admise la punctele verzi de colectare i
nici deeurile periculoase pentru sntate.
- Fiecare dintre categoriile de deeuri/ materiale reciclabile de mai jos, vor fi admise
cu excepia cazului n care n autorizaii se stipuleaz altfel sau Autoritatea
Contractant indic altfel. Trebuie prevzute containere separate pentru fiecare
categorie, iar acestea trebuie s fie clar marcate.

Pentru depozitarea deseurilor din constructii s-a prevazut o platforma in suprafata de

500 mp. Pe acesta platforma se separa manual fractoole dure care urmeaza sa fie
sfaramate ( beton , caramizi, metal ), de cele moi lemn. Echipamentul de pe platforma
il constituie un concasor tip TEREX-FINALY.

Fig. 100 Exemplu concasor