RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI
„Depozit conform pentru
deşeuri periculoase Bradu,
judeţul Argeş”

Master: Managementul Mediului si Dezvolare Durabila-MB1

Facultatea de Energetica Ingineria Mediului

MASTERANZI : DUNARINTU GEORGE EUGEN

DUNARINTU GHE. IONELA ROXANA
Capitolul 1
INFORMATII GENERALE

 INFORMATII GENERALE
  
 Titularul proiectulu: SC PERFECT METAL SRL
 str. Sfantul Constantin nr. 24, ap. 6, secotr 2, Bucuresti
 Reprezentant: director regional Popescu Alexandru
 40 788 522 792; fax: +40 741 718 688 
  
 Autorul E.I.M.: S.C. ARGIF PROIECT Pitesti
 Atestare R-EIM-05-79/22.10.2008
 pentru domeniile 1,5,9,10,12
  
 Denumirea proiectului: Depozit conform pentru deseuri periculoase Bradu, judetul Arges
  
 Proiectul cuprinde urmatoarele obiecte:
 Depozit propriu-zis
 Canalizare levigat
 Canalizare ape pluviale
 Acces in depozit
 Platforma betonata
 Imprejmuire
 Plantatie de protectie
 Instalatii de monitorizare
 Instalatii de monitorizare
 Monitorizarea factorilor de mediu se va asigura astfel:
  Apele de suprafata: prin recoltarea de probe din caminul de linistire care se va construi la
descarcarea canalelor de garda in canalul Dambovnic.
 Apa freatica: 3 foraje de monitorizare (unul amonte si doua aval de incinta de depozitare)
 Levigatul: prin prelevarea de probe din rezervorul de levigat
  Cantitatea de deseuri care intra in depozit va fi monitorizata prin cantarire, pe cantarul existent
in aria de servicii a instalatiei de incinerare .
 
Figura 1.1. Fluxul tehnologic

Deseuri periculoase, conform

listei cu deseuri acceptate la
depozitare, anexata

Aria de servicii
Cantarire/Receptie/Verificare
incinerator

Deseuri stabilizate si
Tratare/Stabilizare Incinerator
ambalate

Ambalate separat pe Zgura/cenusa, care se

fiecare tip de deseu ambaleaza in big-bag

Depozitare finala
 Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
 Activitatea propusa nu genereaza poluanti fizici sau biologici cum ar fi: zgomot, radiatii
electromagnetice, radiatii ionizante, poluare biologica (microorganisme, virusi) care sa
afecteze mediul.
  Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului
 Depozitul conform pentru deseuri Bradu va fi amplasat in imediata vecinatate a
Incineratorului de deşeuri periculoase apartinând S.C. PERFECT METAL.
 Din punct de vedere adminstrativ, terenul este situat in intravilanul comunei Bradu, avand
destinatia (conform PUG Bradu): zona pentru constructii industriale.
 Vecinatati
 Incinta are urmatoarele vecinatati:
 Sud: terenuri agricole
 Est: estacada apartinând ARPECHIM Piteşti si terenuri agricole
 Vest: Canal Dâmbovnic si drum acces
 Nord: Estacada apartinând ARPECHIM Piteşti si Incinerator PERFECT METAL SRL
  Distanta fata de ultimele case este de cca. 2 km. este proprietatea SC PERFECT METAL
SRL.
 Folosinta
 Terenul destinat amplasarii depozitului se afla intr-o strare avansata de degradare, este liber
de cladiri si neamenajat. Pe amplasament nu se desfasoara nici o activitate.
Figura 1.2. Amplasament depozit
 Suprafata de teren ocupata
 Suprafata destinata realizarii investitiei masoara 17.538 mp, din care 11.886 mp sunt
rezervati depozitului propriu-zis.
 Conectarea la infrastructura din zona
 Proiectul prevede valorificarea existentei infrastructurii din zona, astfel:
 Constructiile tehnologice din aria de servicii a incineratorului (drumuri, alei, garaj, cabina
poarta, cantar, cladire administrativa, retea electrica etc.)
 Drum de acces industrial
 Canal Dambovnic
 Drum de acces industrial Canalul Dambovnic
Figura 1.3. Drum acces la depozit

Drum de acces industrial

Canal Dambovnic
 PROCESE TEHNOLOGICE
 Procese tehnologice de productie
 Tehnologia de lucru pentru depozitare
 Procesul tehnologic si tehnologia de depozitare vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative:
 HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor
 Ordinul MAPM nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor -
construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri
 Ordinul 95/2005 al MAPM privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se
regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit
de deseuri
 Toate documentele si informatiile referitoare la activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri
(de la faza de proiectare si pana la reconstructia ecologica) sunt sistematizate in cadrul unui document
denumit Registrul depozitului.
  
 Deseuri urbane sosite
la instalatia Bradu

Figura 2.1.

Schema procedurii de Verificarea documentelor

acceptare a deseurilor la de provenienta
depozitul conform pentru
deseuri periculoase Bradu

Retinerea
Documente documentelor si
corespunzatoar NU directionarea masinii
e catre zona de parcare
DA
Se informeaza
Cantarire administratorul
depozitului

Transport si Se ia legatura cu
descarcare in zona de producatorul si/sau
primire autoritatile competente

Verificare vizuala Se decide actiunea

DA corespunzatoare

NU
Izolarea deseurilor si
solicitarea de clarificari DA Necesita Se inregistreaza
suplimentare verificari neconformarea
suplimentare
NU
Instalatia de
incinerare/depozitare
deseuri periculoase
Bradu
DESEURI 
DESEURI
 Deseurile care se vor produce in perioada de executie, in functie de natura lor, vor fi:
 apa uzata menajera: se va colecta in bazinul cu care este dotata toaleta ecologica. Acesta se va
vidanja periodic.
 deseuri menajere si asimilabile: se vor depozita intr-o pubela si vor fi transportate periodic la
depozitul conform Albota;
 uleiuri de motor uzate: se colecteaza in recipienti speciali (bidoane) si se predau agentilor
valorificatori specializati
Tabel 3.1. Managementul deseurilor in perioada de executie

Managementul deseurilor
- cantitate prevazuta a fi generata –
Cantitatepr Codul privind (t/an)
evazuta a fi
Starea fizica
Codul principala Codul
Denumire deseului generata
(Solid-S, Lichid- clasificarii
L, Semisolid-SS) deseului proprietate statistice ramasa in
(t/3luni) periculoasa valorificata eliminata
stoc

0 1 2 3 4 5 6 7 8
Apa uzata menajera 23 L 19 02 99 H5 - - 23 -
Uleiuri de motor
0,01 L 13 02 06 H4 - - 0,01 -
uzate
Deseuri menajere 0,033 S 20 03 01 H5 - - 0,033 -
 Deseurile produse in incinta, in functie de natura lor, vor fi:
 levigat: se colecteaza in bazinul pentru levigat si se trateaza in statia de epurare din incinta
incineratorului.
 uleiuri de motor uzate: se colecteaza in recipienti speciali (bidoane) si se predau agentilor
valorificatori specializati
 deseuri din spatiile verzi: se vor transporta la statia de compost Albota.
Tabel 3.2. Managementul deseurilor in perioada de exploatare

Managementul deseurilor
- cantitate prevazuta a fi generata –
Cantitatepr Codul privind (t/an)
evazuta a fi
Starea fizica
Codul principala Codul
Denumire deseului generata
(Solid-S, Lichid-L, clasificarii
Semisolid-SS) deseului proprietate statistice
(t/an) periculoasa valorificata eliminata ramasa in stoc

0 1 2 3 4 5 6 7 8
Levigat din depozitul
382,6 L 19 07 03 H5 - - 382,6 -
in functiune
Uleiuri de motor
0,01 L 13 02 06 H4 - - 0,01 -
uzate
Deseuri din spatiile
1,1 S 20 02 01 H5 - - -
verzi
IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI
SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

 
 Apa
 In cazul amplasamentului studiat s-a evaluat:

 apa de suprafata, respectiv hidrologia zonei, si

 apa subterana, respectiv hidrogeologia zonei
 Conditii hidrogeologice. Starea apelor subterane
 Dupa modul de alimentare si dezvoltare stratele acvifere din zona sunt :
 Acviferele freatice de mica adancime, care se dezvolta in depozitele poros – permeabile ale
teraselor si in aluviunile luncilor, fiind delimitate de suprafata de raspandire a acestora. Sursa de
alimentare a acestora o constituie in principal precipitatiile atmosferice, o contributie avand si
infiltrarea apei din rauri si parauri, precum si fluxul subteran ce se formeaza in amonte. Nivelul
hidrostatic este direc influentat de regimul precipitatiilor atmosferice. Aceste acvifere freatice de
mica adancime sunt, in general, poluate chimic si bacteriologic datorita activitatii industriale din
zona. Cele trei foraje de monitorizare pentru depozitul de deseuri periculoase vor intercepta acest
strat acvifer de mica adancime. In prezent forajul F1 executat a interceptat nivelul freatic la
adancimea de 7,20 m, apele fiind cantonate in depozitele de nisip aergilos, roscat, cu pietris mic –
mare si bolovanis. Nu s-au prelevat inca probe din acest strat acvifer. Pana la punerea in functiune
a depozitului se vor preleva probe de apa din cele trei foraje de monitorizare si se vor analiza din
punct de vedere fizico-chimic pentru a se vedea care este starea actuala a calitatii apei subterane.
 Acviferele de adancime sunt cantonate in depozitele poros – permeabile pleistocene.

 Sursa de alimentare a acviferelor de adancime o constituie precipitatiile ce se infiltreaza

in zonele de aflorare a stratelor nisipoase, precun si infltrarea apelor din raurile principale
din zona. Potentialul de debitare a acestor strate acvifere este mare, iar granulozitatea
depozitelor ce cantoneaza acviferele prezinta un grad de uniformitate ridicat. Apa din
aceste acvifere se incadreaza in limitele de potabilitate.
  
 Din punct de vedere chimic apele sunt clorurate bicarbonatate – sodice, calcice, avand
mineralizarea totala si reziduu fix scazute.
  
 La nord de amplasamentul viitorului depozit de deseuri periculoase Bradu, s-a realizat un
foraj de alimentare cu apa pentru incineratorul de deseuri periculoase ce apartine tot SC
PERFECT METAL SRL. Acest foraj a inteceptat acviferul freatic de adancime, stratele
poros-permeabile ale orizontului inferior de varsta Pleistocen inferior, atribuite stratelor de
Candesti. Forajul are o adancime de 155 m, iar nivelul piezometric se afla la 54 m.
 Au fost prelevate, la momentul punerii in functiune, probe de apa din acest foraj. Calitatea
apelor analizate este conform legii 458/2002 si 311/2004 cu privire la calitatea apei
potabile(vezi buletin de analiza anexat).
  Hidrologia amplasamentului
 Din punct de vedere hidrografic, colectorul principal al intregii regiuni este raul Arges. Raul
Arges are o lungime de 339,6 km si un bazin hidrografic cu o suprafata de 12.521 kmp.
Debitul este de 64mc/s. Distanta intre amplasamentul studiat si raul Arges (respectiv lacul
de acumulare Golesti) este de cca. 3 km.
 In apropierea obiectivului de investitie, colectorul local este Raul Dambovnic, afluent pe
stanga al Neajlovelului. Dambovnicul are o lungime de 129 km si un bazin hidrografic cu o
suprafata de 639 mp.
 Descrierea surselor de generare a apelor uzate
  In cadrul acestui obiectiv sursa de generare a apelor uzate este:depozitarea deseurilor
  Depozitarea deseurilor
  Principala sursa de poluare este levigatul care rezulta din penetrarea apei din precipitatii
prin masa de deseuri si din cedarea apei continute de deseuri in urma procesului de
fermentare a acestora.
  Acesta poate produce poluarea apei subterane sau de suprafata daca:
 sistemul de etansare se fisureaza;
 conductele de evacuare a levigatului se fisureaza.
 Depozit deseuri

levig
at
Rezervor pentru levigat

V = 50 mc

Statie de epurare

mecano – chimica si
biologica (incinerator
deseuri)

Q = 740 mc/zi

Canal Dambovnic Raul Dambovnic

Figura 4.1.2. Bilantul apei in incinta

 Sistemul de colectare a apelor uzate
  Drenaj levigat
 Levigatul va fi colectat printr-un sistem de drenuri absorbante (PEHD Dn 250 mm cu fante) si
colector (PEHD cu Dn 250 mm) si evacuat gravitational rezervorul colector pentru levigat cu un
volum de 50 mc. Drenurile vor fi amplasate intr-un strat drenant din pietris spalat de rau sort 16/30
mm, cu grosimea de 50 cm peste generatoarea superioara a tuburilor si in camp intre acestea.
Drenurile absorbante sunt amplasare la o distanta de 30 m intre ele. Toata baza depozitului este
special modelata in coame, astfel incat panta suprafetei catre drenurile absorbante este de 3% iar
catre drenul colector de 2% (plansa 3 Profile, detalii, sectiuni din anexa 1.1. de la cap.1).
 Locul de descarcare al apelor uzate
  Din rezervorul colector, levigatul este pompat in statia de epurare proprie de la Instalatia de
incinerare a deseurilor periculoase. Statia de epurare este de tip mecano-chimica si biologica, cu
o capacitate maxima de 740 mc/zi. Statia de epurare nu face obiectul lucrarii de fata.
  Apa rezultata in urma epurarii va indeplini conditiile de calitate impuse de NTPA 001 si va fi
evacuata in canalul Dambovnic.

50
cm

  Figura 4.1.4. Amplasarea drenurilor

 Prognoza impactului in faza de executie
  Fiecare din urmatoarele surse pot produce poluanti cu impact asupra calitatii apelor:
  Tehnologia de executie propriu-zisa ;
 Utilajele terasiere si cele de transport;
 Activitatea umana.
 Modul de lucru, vechimea utilajului si starea lui tehnica sunt elemente care pot provoca in
timpul executiei neplaceri din punct de vedere al poluarii apei. Principalii poluanti sunt
motorina si uleiurile arse. Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea apei prin:
 spalarea utilajelor sau a masinilor in santier;
 repararea utilajelor, efectuarea shimburilor de ulei in spatii neamenajate;
 stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipienti improprii.
  Activitatea salariatilor din santier este si ea generatoare de poluanti cu impact asupra
apei, deoarece:
 produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi antrenate de
ape sau pot produce levigat care sa afecteze calitatea apei;
 evacuarile fecaloid menajere aferente organizarii de santier, pot sa afecteze calitatea apei
daca grupul sanitar nu este amplasat intr-un loc corespunzator si nu sunt luate masuri de
protectie.
 Prognoza impactului in faza de exploatare
  In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu si /sau a sanatatii oamenilor este
nesemnificativ, in conditiile in care se respecta:
– prevederile proiectului; tehnologia de executie;tehnologia de exploatare
 Principalii poluanti generati in faza de exploatare si care pot afecta calitatea apelor, sunt prezentati in
continuare, dupa sursa de producere.
  Deseurile propriu-zise
  Nerespectarea tehnologiilor de exploatare (ex: depozitarea deseurilor periculoase in afara spatiului destinat
acestora) a unui depozit poate influenta calitatea apei de suprafata si subterane.
 O alta componenta importanta in timpul exploatarii este reprezentata de respectarea procedurii de acceptare
a deseurilor la depozitare. Daca aceasta procedura nu este functionala, in depozit pot sa ajunga si deseuri
periculoase neacceptate la depozitare (spitalicesti, radioactive, explozibile, corozive etc.).
  Levigatul
  Principala sursa de poluare este levigatul care rezulta din patrunderea apei din precipitatii prin masa de
deseuri
 Acesta poate produce poluarea apei daca:
 sistemul de etansare se fisureaza;
 conductele de evacuare a levigatului se fisureaza;
– fisurarea rezervorului pentru levigat
 Aerul
 Date generale privind condiţiile de climă şi meteorologie din zonă
 Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a ţării, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’
latitudine nordică şi la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 24°26’
longitudine estică, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estică. Suprafaţa judeţului este de 682631 ha.
 Relieful este proporţional repartizat, coborând în trepte de la nord la sud, din crestele Munţilor Făgăraş
(2500m alt.), la dealurile subcarpatice şi până în Câmpia Română (160 m alt.) Partea nordică a judeţului
este ocupată de unităţile muntoase cristaline cu excepţia zonei nord-estice alcătuită din formaţiuni
jurasice (calcare, dolomite) şi cretacice (calcare, conglomerate, gresii). În subcarpaţi apar formaţiuni
terţiare (calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietrişuri). În Piemontul Getic şi Câmpia Română,
apar formaţiuni levantine şi mai ales cuaternare-pleistocene pe interfluvii (pietrişuri de Cândeşti) şi
holocene în lungul văilor şi în câmpie (pietrişuri, loess).
 Calitatea aerului în zona analizată
 Obiectivul este propus a fi construit într-o zonă afectată de contribuţia asupra impurificării aerului a unei
multitudini de surse de poluare, dintre care cele mai importante sunt:
 Sursele de pe platforma industrială ARPECHIM, aparţinând mai multor societăţi, principalele fiind:
Arpechim Pitesti şi SC Termoficare 2000 SA, având emisii de: pulberi, NO x, N2O, CO, COV, SO2, metale
grele etc.
 Traficul rutier pe autostradă, drumurile naţionale şi judeţene din zonă, generator de emisii de: pulberi,
NOx, N2O, CO, COV, SO2, metale grele etc.
 Încălzirea rezidenţială în localităţile din zonă, cu emisii de: pulberi, CO, COV, SO 2, NOx etc.
 Sursele deTabel
emisie de Valori
4.2.15. poluanţi
limităatmosferici în aerului
pentru calitatea perioada de construcţie
ambiental conform OM a obiectivului
592/2002 - µg/m 3vor fi asociate
activităţilor legate de construcţia depozitului-propriu-zis, a reţelelor de canalizare levigat şi a celei
pentru canalizarea apelor pluviale, a platformelor carosabile betonate şi a căilor de acces în
depozit. Prognozarea poluării aerului
 Metodologia de abordare
 Evaluarea impactului proiectului studiat asupra calităţii aerului s-a efectuat prin modelare
matematică, rezultatele raportându-se la valorile limită prevăzute de Ordinul ministrului apelor şi
protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a

valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi

oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM 10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de
carbon şi ozonului în aerul înconjurător, completat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi
apelor nr. 27/2007.
Limită pentru Anul intrării în
Valori limită Timp de Număr de
Poluant protecţia vigoare a VL
(VL) mediere depăşiri permise
(receptor) UE
200 1 oră 18 ori/an Populaţie 2010
NO2
40 1 an Nu este cazul Populaţie 2010
NOx 30 1 an Nu este cazul Vegetaţie 2007
Valoarea
maximă zilnică
CO 10.000 Nu este cazul Populaţie 2007
a mediilor pe 8
ore
350 1 oră 24 ori/an Populaţie 2007
SO2 125 24 ore 3 ori/an Populaţie 2007
20 1 an Nu este cazul Ecosisteme 2007
50 24 ore 35 ori/an Populaţie 2007
PM10
40 1 an Nu este cazul Populaţie 2007
 Tabel 4.2.15. Valori limită pentru calitatea aerului ambiental
conform OM 592/2002 - µg/m3
Etapa de construcţie
În tabelul următor sunt prezentate, în sinteză, intervalele de valori în care s-au situat
concentraţiile poluanţilor analizaţi, obţinute prin modelarea emisiilor generate de
activităţile asociate cu etapa de construcţie a obiectivului, atât la nivelul întregii grile de
modelare alese, cât şi pe o rază de 500 m în jurul perimetrului obiectivului, şi comparaţia
acestora cu valorile limită.

 Concluzii privind impactul asupra calităţii aerului

 Concluzii privind impactul asupra calităţii aerului
 Din analiza rezultatelor modelării matematice a dispersiei poluanţilor, atât pentru etapa de
construcţie, cât şi pentru cea de închidere, se pot desprinde următoarele concluzii:
 Datorită surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente atât etapei de
construcţie, cât şi celei de închidere, zona de impact a acestora va fi extrem de restrânsă şi
va fi reprezentată în principal chiar de aria de amplasament al depozitului. Astfel, valorile
maxime ale concentraţiilor poluanţilor se vor atinge în interiorul perimetrului obiectivului, la
200 m distanţă de perimetru valorile scăzând sub 10 % din maximă.
 Impactul obiectivului asupra calităţii aerului va avea un caracter temporar, fiind limitat la
perioada de desfăşurare a lucrărilor aferente fiecărei etape. Astfel, impactul activităţilor de
construcţie va avea loc pe o perioadă de maxim 3 luni, iar impactul activităţilor de închidere a
depozitului - pe o perioadă de maxim 1 lună.
 Pe termen scurt, există posibilitatea depăşirii valorilor limită ale concentraţiilor de TSP datorită
activităţilor de construcţie a obiectivului, valorile limită putând fi depăşite şi în cazul PM10 şi
NO2 prin efect cumulat cu fondul de poluare al zonei de amplasament. În perioada de
închidere, se vor obţine valori mult mai mici ale concentraţiilor, valoarea limită putând fi
depăşită doar pentru TSP (concentraţiile maxime pe 30 minute) şi pentru PM10 - prin efect
cumulat. Aceste depăşiri pot avea însă loc strict în interiorul perimetrului obiectivului,
neexistând pericolul afectării zonelor locuite sau ariilor protejate cele mai apropiate.
 Pe termen lung (1 an), valorile mici ale concentraţiilor poluanţilor datorate activităţilor obiectivului
(ce au loc pe perioade scurte de timp, atât în etapa de construcţie, cât şi în cea de închidere) vor
genera un impact extrem de redus spre nesemnificativ, eventualele depăşiri ale valorilor limită
pentru NOx sau PM10 neputând fi puse pe seama surselor de emisie asociate obiectivului.
 În cazul celorlalţi poluanţi analizaţi, impactul va fi nesemnificativ.
 În etapa de operare a depozitului, datorită surselor minore de emisii atmosferice aferente acestei
perioade, impactul asupra calităţii aerului va fi nesemnificativ.
Măsuri de diminuare a impactului
 Sursele de emisie caracteristice obiectivului nu pot fi controlate prin instalaţii/sisteme pentru
captarea şi epurarea aerului poluat. Măsurile specifice vor consta în:
 Măsuri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (în special
pământ):
 stropirea cu apă a platformelor de lucru şi a drumurilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii;
 spălarea roţilor autovehiculelor la ieşirea din şantier;
 evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în
perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;
 limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor;
 reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, după finalizarea lucrărilor de
construcţie şi a celor de închidere.
  Măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi generaţi de motoarele autovehiculelor şi
utilajelor:
 utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale căror emisii respectă
legislaţia în vigoare;
 întreţinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor.
– Solul
Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta
  Relieful, factorii climatici si vegetatia isi pun amprenta asupra dezvoltarii solurilor.
 Acesta zona este caracterizata din punct de vedere pedologic de existenta unor soluri
podzolice pseudogelice (clasa solurilor hidromorfe), brun roscate si brun roscate podzolice
(clasa argiluvisoluri).
  Terenul pe care va fi amplasat depozitul de deseuri periculoase este neproductiv.
  In ceea ce privesc caractersiticile solului din zona obiectivului de investitie s-au facut
determinari cu privire la continutul de metale grele din zona Dambovnic a Combinatului
Arpechim. Informatiile au fost concretizate in cadrul Raportului privind starea factorilor de
mediu din judetul Arges – 2009, publicat pe situl APM Arges.
 Surse de poluare a solurilor
 
In perioada de executie
scurgerile de carburanti si diverse alte substante de la de la utilajele de constructie
(uleiuri, carburanti etc.);
deseuri menajere rezultate din activitatea umana depozitate necorespunzator.
 

 Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care pot provoca in
timpul executiei neplaceri din punct de vedere al poluarii solului.
 Principalii potentiali poluanti sunt motorina si uleiurile arse.
Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului prin:
  spalarea utilajelor sau a masinilor in santier;
 repararea utilajelor, efectuarea shimburilor de ulei in spatii neamenajate;
 stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipienti improprii.
  In perioada de functionare
 scurgerile de ape contaminate de la:
 depozitarea deseurilor;
 rezervor de levigat;
 sistem de drenaj levigat.
 manipularea defectuoasa a deseurilor.
  Executia depozitului conform pentru deseuri periculoase Bradu prevede toate masurile
necesare pentru ca apele reziduale sa nu se scurga la suprafata terenului.
  Descrierea sistemului de drenaj al levigatului s-a facut la capitolul 4.1.5.3. Realizarea
acestor sisteme minimizeaza efectele pe care apele incarcate cu poluanti le-ar putea avea
asupra mediului (inclusiv solul).
 – Prognozarea impactului
  
 Executia lucrarilor in sine nu poate produce impact asupra subsolului sau apei freatice in
faza de executie.
  
 Totusi o proasta organizare a executiei poate avea efecte negative:
 Sapaturile nu se executa la cotele stabilite in proiect
 Daca nu se respecta zonele de depozitare a deseurilor
 Daca repatiile utilajelor nu se fac in locuri amenajate
 Daca utilajele defecte nu sunt retrase din frontul de lucru
 Daca pamaturile contaminate nu sunt depozitate corespunzator
  
 Respectarea tehnologiilor de exploatare si a programului de monitorizare a instalatiilor
conditioneaza protectia subsolului si a apelor subterane.
  
 Activitatea operationala in sine nu produce poluari ale acestor factori de mediu. Ele pot
apare numai accidentental in caz de defectiuni ale sistemelor de etansare.
 – Masuri de diminuare a impactului
 Masuri de diminuare a impactului in faza de executie
  respectarea cailor de acces pentru utilaje;
 respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de tr ansport ;
 deseurile menajere generate de activitatea umana din incinta se vor depozita in containere
sau pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop. Continutul acestora se va
elimina in depozit, dupa punerea lui in functiune;
 manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor;
 asigurarea unui bun management al materialelor in timpul lucrarilor de executie.

  Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare

  Sistemul constructiv propus va fi prevazut pentru eliminarea riscurilor de producere a
poluarii solurilor:
 cai de acces betonate;
 canale de garda pentru colectarea apelor pluviale;
 impermeabilizarea bazei si taluzurilor interioare ale depozitului de deseurilor ;
 sistem de colectare a levigatului din spatiul de depozitare ;
 rezervor impermeabilizat pentru colectarea levigatului (ape posibil contaminate);
 deseurile periculoase rezultate de la pretatratare sunt trasportate cu basculante (vrac) sau cu
motostivuitorul (ambalate) pana la zona de depozitare finala, fapt care va elimina riscurile de poluari
accidentale in caz de manipulari defectuoase;
 eventualele tasarii ale terenurilor din zona amplasamentului sunt diminuate la maxim prin sistemul de
compactare a stratului de baza al bazei depozitului si al stratelor de argila ce constituie etansarea
minerala;
 digurile de contur vor fi construite conform normelor in vigoare pentru a-si pastra stabilitatea si rezistenta in
timp;
 Respectarea tehnologiei de depozitare
 depozitarea deseurilor se va face prin stivuirea big-bagurilor care contin deseuri periculoase astfel incat sa
mentina stabilitatea. Tehnologia de depozitare va fi prin metoda „celulelor”, prin retragerea frontului de
lucru. Astfel se va evita riscul pierderii stabilitatii masei de deseuri.
 deseurile pulverulente vor fi ambalate si apoi depozitate, evitandu-se imprastierea de catre vant a
acestora.
 Sistem de monitorizare in perioada operationala si post-inchidere
 sistemul de monitorizare are in vedere masuratori topografice periodice pentru urmarirea comportarii la
tasare al depozitului.
 Pentru eliminarea impactului produs asupra terenurilor invecinate, proiectul are ca scop plantarea de
vegetatie de protectie pe perimetrul zonei afectate de construirea obiectivului.
Masuri de diminuare a impactului in faza postinchidere
 Dupa expirarea perioadei de exploatare, cand nivelul de umplere al depozitului a ajuns la
cota proiectata, se va proceda la inchiderea acestuia. Zona va fi acoperita cu sol vegetal
se va insamantata. Terenul va fi redat circuitului agricol si va imbunatatii valoarea
peisagistica a zonei.

Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus

  Din punct de vedere geomorfologic perimetrul amplasamentului viitorului obiectiv se
incadreaza
 in zona de campie, in zona de terasa inalta de pe partea dreapta a raului Arges, avand
 o morfometrie plana, fara pante sau denivelari accentuate, avand o litologie a terenului
uniforma.
Figura 4.4.1. Harta geologica regiunii de care apartine amplasamentul propus
Figura 4.4.2. Excavatii in amplasament
unde se poate observa stratificatia
terenului
  Impactul prognozat asupra subsolului
  
 Executia lucrarilor in sine nu poate produce impact asupra subsolului sau apei freatice in faza de
executie.
  Totusi o proasta organizare a executiei poate avea efecte negative:
 Sapaturile nu se executa la cotele stabilite in proiect
 Daca nu se respecta zonele de depozitare a deseurilor
 Daca repatiile utilajelor nu se fac in locuri amenajate
 Daca utilajele defecte nu sunt retrase din frontul de lucru
 Daca pamaturile contaminate nu sunt depozitate corespunzator
  Respectarea tehnologiilor de exploatare si a programului de monitorizare a instalatiilor
conditioneaza protectia subsolului.
  Activitatea operationala in sine nu produce poluari ale acestor factori de mediu. Ele pot apare
numai ca urmare accidentental in caz de defectiuni ale sistemelor de etansare.

 
Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului

  In faza de executie pentru protectia subsolului sunt necesare masuri de ordin organizatoric:
 Grafice de lucru zilnice
 Verificarea cotelor de sapatura
  Impactul genarat de lucrarile de executie asupra subsolului nu va fi semnificativ.
  Se va avea in vedere executarea de santuri care sa protejeze depozitele temporare dar si
excavatiile.
  Subsolul poate fi afectat pe parcursul executiei prin scurgeri accidentale de motorina, uleiuri sau
alte reziduuri lichide (apa menajera).
  In faza operationala se vor respecta cu prioritate urmatoarele, avand in vedere ca diminuarea
impactului asupra subsolului in aceasta etapa se realizeaza in primul rand prin masuri
organizatorice :
 Delimitarea zonelor zilnice de lucru
 Verificarea starii tehnice a utilajelor terasiere
 Monitorizarea starii taluzurilor depozitului
 Monitorizarea sistemelor de colectare, transport a levigatului
 Functionarea pompelor
 Starea canalelor de garda
Biodiversitatea

Vegetatia
  Sub aspectul biodiversitatii aria proiectului vizat se afla in regiunea biogeografica
continentala, in etajul nemoral, subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun, in
unca râului Arges.
  Din punct de vedere al unitatilor de relief obiectivul este amplasat in Câmpia inalta a
Pitestilor, o zona caracterizata de agroecosisteme, rezultate din activitatile antropice.
 Habitate
 Vegetatia potentiala zonala a ariei sunt padurile de gorun (Quercus petraea) si gârnita
Quercus frainetto) si paduri de lunca de stejar si frasin (Quercus robur, Fraxinus
excelsior), defrisate insa de secole, datorita activitatii antropice intense din zona. In
prezent cele mai apropiate paduri (plantatii) se afla la 4.5 km, respectiv 6.8 km de aria
propusa a amplasamentului.
  Zonele invecinate zonei industriale Arpechim si implicit in vecinatea viitorului depozit
conform pentru deseuri periculoase Bradu sunt caracterizate cel mai mult de
agroecosisteme.
 Terenurile arabile sunt ocupate de monoculturi, iar pe islazuri se dezvolta comunitati
ruderale, apartinând categoriei de habitate R8703 (Comunitati antropice cu Agropyron
repens, Arctium lappa si Artemisia annua), cu o valoare conservativa redusa.
Figura 4.5.1. Vegetatie specifica pe amplasament
 Cele mai apropiate pâlcuri de vegetatie naturala se afla pe malul râului Arges si a lacului de
acumulare, la peste doi kilometri de zona propusa pentru amplasament. Ecosistemul acvatic
al zonei este reprezentat de sistemul apelor curgatoare: râul Arges si canalul Dâmbovnic.
  Aici se regasesc pâlcuri de padure de lunca si comunitati ripariene de mlastini. Vegetatia
lemnoasa de lunca se compune din comunitati de salcii, cu salcie alba (Salix alba) si plop
(Populus alba, Populus canescens)
 In partea cursurilor inferioare unde viteza apei este redusa, vegetatia este alcatuita din
comunitati danubiene cu stuf si pipirig (R5309), compuse din pipirig (Schoenoplectus
lacustris), papura (Typha sp.), stuf (Phragmites australis) si coada calului (Equisetum sp.),
precum si comunitati de rogozuri (R5310 – Comunitati daco-danubiene cu Carex elata, C.
riparia, C. rostrata si C. acutiformis).
 Fauna locala
  Fauna ariei propuse este caracteristica zonelor colinare joase, antropizate, cu specii comune,
având o biodiversitate redusa. Mamiferele intâlnite in zona sunt: sobolanul de apa (Arvicola
terestris), soarecele de padure (Apodemus silvaticus), iepurele (Lepus europaeus), chitcanul
(Sorex araneus sp.), cârtita (Talpa europaea) si vulpea (Vulpes vulpes).
  
 Dintre pasari se pot mentiona cinteza (Fringilla coelebs), sticletele (Carduelis carduelis),
cotofana (Pica pica), cioara de semanatura (Corvus frugilegus), pitigoiul mare (Parus
major), graurul (Sturnus vulgaris), ciocanitoarea (Dendrocopos sp.), ciocârlia (Alauda
arvensis), ciocârlia motata (Galerida cristata), mierla neagra (Turdus merula).

 Relatia cu arii protejate

  Zona de amplasare a proiectului nu face parte din nici o arie protejata, insa de mentionat
este faptul ca Depozitul conform pentru deseuri periculoase Bradu va fi amplasata la o
distanta de cca 2,2 km de Lacurile de acumulare de pe Arges.
Impactul prognozat
  In timpul perioadei de executie, impactul asupra florei si faunei existente consta in:
deteriorarea directa prin indepartarea a o parte din vegetatia care este habitatul saracei
faune existente la amplasament. Fauna din zona adiacenta ar putea fi perturbata de
zgomotul si emisiile de praf datorate lucrarilor. Cu toate acestea, construirea depozitului
conform pentru deseuri periculoase va dura o perioada limitata de timp (3 luni).
  Activitatile de constructie care se vor desfasura pe amplasamentul depozitului pentru
deseuri periculoase nu vor produce efecte negative asupra SPA-ului, datorita distantei
semnificative dintre acestea si a masurilor de prevenire a poluarii mediului si interventie in
caz de deversari accidentale. Ruta de migrare a speciilor de pasari amintite in capitolul
anterior nu este intretaiata de amplasamentul propus, deoarece ruta urmareste linia râului.
Datorita distantei semnificative, constructia amplasamentului nu va duce la devierea rutei
obisnuite.
  In consecinta impactul proiectului in timpul perioadei de constructie asupra biodiversitatii
este nesemnificativ.
In timpul perioadei de exploatare
  Exploatarea corespunzatoare, cu respectarea tehnologiei de exploatare, va face ca
impactul functionarii depozitului de deseuri periculoase asupra florei si faunei locale sa fie
nesemnificativ.
  Lacurile de acumulare de pe Arges sunt situate la o distanta de cca 2,2 km de obiectiv,
ceea ce inseamna ca activitatea care se va desfasura pe amplasamentul viitorului depozit
de deseuri periculoase nu va nu va produce efecte negative asupra SPA-ului.
  Din punct de vedere al poluarii apei, obiectivul va fi amplasat in aval de Lacurile de
acumulare de pe Arges ceea ce inseamna ca activitatea care se va desfasura pe
amplasamentul studiat nu va produce efecte negative asupra SPA-ului. Levigatul rezultat
din activitatea depozitului va fi colectat prin sistemul de drenaj prevazut intr-un rezervor
pentru levigat. Din acest rezervor apa ajunge in statia de epurare de la Instalatia de
incinerare , se trateaza corespunzator (NTPA 001) si apoi este evacuata in canalul
Dambovnic.
  Din analiza celor prezentate mai sus rezulta ca:
– proiectul nu cauzeaza schimbari importante in functiile ecologice semnificative ale SPA
Lacurile de acumulare de pe Arges;
– proiectul nu reduce semnificativ viabilitatea populatiilor de specii din SPA Lacurile de
acumulare de pe Arges si nu reduce diversitatea sitului;
 – proiectul nu duce la fragmentarea siturilor, din punct de vedere al functiilor ecologice
siturile se afla in amonte;
– proiectul nu cauzeaza pierderea sau reducerea elementelor (zone de hranire, de
reproducere, deplasare) de care depinde starea elementelor tinta ale sitului si nu
perturba indeplinirea obiectivelor de conservare a sitului;
– proiectul nu afecteaza factorii de mediu zona de conservare a SPA .
  Se considera astfel impactul produs asupra florei si faunei din zona ca fiind nesemnificativ .
Masuri de diminuare a impactului
  Urmatoarele masuri de diminuare a impactului asupra florei si faunei sunt propuse:
  Se va planta si mentine o perdea verde de arbusti de 3 metri latime in jurul
amplasamentului.
 Pentru a evita invadarea ecosistemelor seminaturale si naturale de catre plante adventive
alohtone, la plantare se vor folosi specii de arbusti autohtone rezistente, specifice zonei
(Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Carpinus betulus).
  Se vor respecta masurile de prevenire a deversarilor accidentale si de protectie a aerului,
solului si apei (riscul unor deversari accidentale este minim) prin respectarea normelor de
manipulare a deseurilor periculoase si de mentinere a zgomotului in limite acceptabile
conform standardelor in vigoare.
 Se va monitoriza respectarea normelor de protectie a tuturor factorilor de mediu in timpul
perioadei de executie, astfel riscul unor deversari accidentale de poluanti este minim.
  Se va monitoriza regulat calitatea factorilor de mediu conform cerintelor IPPC si a
programului de monitorizare stabilit in procedura de autorizare in timpul operarii.
  Datele de monitorizare a calitatii factorilor de mediu vor fi furnizate atât autoritatii de
protectie a mediului competente cât si custozilor SPA.
  Dupa expirarea perioadei de exploatare, cand nivelul de umplere al depozitului a ajuns la
cota proiectata, se va proceda la inchiderea acestuia. Tehnologia de inchidere a
depozitului, va fi in conformitate cu Ordinul MAPM nr.757/2004 si urmareste reconstructia
ecologica a zonei. Zona se va incadra armonios in peisaj, fiind insamantata si eventual
plantata ulterior. Sistemul de recuperare propus (reconstructie ecologica) asigura folosirea
suprafetei ca spatiu verde, in conditii sanitare cu restrictii in a fi folosit ca teren agricol.
– Peisajul- Generalitati
  Depozitul conform pentru deseuri Bradu este amplasat in imediata vecinatate a
Incineratorului de deşeuri periculoase apartinand S.C. PERFECT METAL, pe teritoriul
administrativ al comunei Bradu, avand destinatia (conform PUG Bradu): zona pentru
constructii industriale. De asemenea, in vecinatatea obiectivului de investitie se afla si
Rafinaria Arpechim care intregeste imaginea de peisaj industrial a zonei.
Figura 4.6.1. Peisajul din zona
amplasamenului depozitului conform
pentru deseuri periculoase Bradu
Impactul prognozat
  Impactul asupra peisajului este descris in cele ce urmeaza:
  In perioada de executie ar putea fi cauzate unele forme de impact vizual datorita:
 - sapaturilor pentru terasamente;
 - depozitarea echipamentului;
 - depozitarea materialelor;
 - solul rezultat din excavatii.
  In perioada de functionare impactul asupra peisajului este generat de:
 - depozitarea deseurilor;
 - vehiculele de transport;
  Fata de situatia actuala se prognozeaza ca executia si exploatarea lucrarii va avea un
impact pozitiv asupra peisajului din zona amplasamentului prin:
 sistematizarea zonei;
 plantarea zonei de protectie;
 inierbarea si plantarea suprafetei post inchidere;
 schimbarea peisajului amplasamentului dintr-o zona degradata, intr-o zona civilizata si
protejata.
Masuri de evitare a impactului
  In perioada de executie vor fi luate urmatoarele masuri pentru proitectia peisajului:
  se va evita imprastierea materialelor de constructie,
 se va evita extinderea ariei de lucru prin imprejmuirea amplasamentului;
 sapaturile vor fi controlate pentru a evita imprastierea prafului;
 se vor acoperi camioanele care transporta materiale;
 se va curata zona dupa incheierea lucrarilor si se vor aduce imprejurimile la conditiile
naturale initiale.
  In perioada de functionare masurile care se vor lua sunt urmatoarele:
 zonele neconstruite vor fi plantate cu iarba,
 perdea verde de arbusti pe o latime de 3m va inconjura amplasamentul. Se recomanda ca
plantarea sa inceapa in timpul fazei de constructie pentru a fi gata in perioada operationala,
 imprejmuirea amplasamentului,
 inierbarea taluzurilor,
 masuri de evitare a depozitarii necontrolate in afara depozitului.
  Dupa inchiderea finala a depozitului acesta se va incadra armonios in peisaj, suprafata fiind
insamantata si eventual plantata ulterior, asigurandu-se folosirea suprafetei ca spatiu verde,
in conditii sanitare cu restrictii in a fi folosit ca teren agricol.
 – Mediul social si economic
 Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice/populatiei
locale.
  Depozitul conform pentru deseuri periculoase se afla in zona industriala are ca vecinatati
terenuri agricole degradate si pe latura de nord incineratorul pentru deseuri periculoase.
  Cele mai apropiate localitati sunt:
 spre est Recea (3.118 locuitori) 2,0 km
 spre sud Oarja (2.665 locuitori) 2,2 km
 spre vest Bradu (4.646 locuitori
 Din punct de vedere demografic, executia si exploatarea obiectivului nu are impact din punct
de vedere demografic. De asemenea, nu se intrevede nici dezvoltarea sau micsorarea
asezarilor omenesti.
   Nivelul zgomotului
  In ceea ce priveste impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale locuitorilor in
legatura cu nivelul de zgomot, se poate aprecia ca acesta va inregistra un nivel ridicat fata de
situatia actuala, doar in perioada de executie, ca urmare a numarului de utilaje ce vor executa
lucrarile.
  
 Masuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural si economic
  La aceasta vor contribui:
 tehnologiile de exploatare in depozitul
 dotarea cu masini si utilaje noi
 masurile peisagistice propuse
 implementarea unui sistem de asigurare a calitatii constructiilor si protectiei mediului conf.
normelor ISO
 implementarea unui sistem adecvat privind tehnica securitatii muncii
 introducerea unui sistem de urmarire si paza
MONITORIZAREA
Masuri de monitorizare a activitatii de executie
 Masurile luate pentru protectia factorilor de mediu si a sanatatii umane au fost detailate în
capitolele anterioare.
  In timpul perioadei de constructie, factorii de mediu pot fi afectati de deversari
accidentale, depasiri ale limitelor de zgomot, sau gestionarea necorespunzatoare a
deseurilor rezultate din constructii sau organizarea de santier. Se vor introduce ca obligatii
contractuale toate masurile de protectie a mediului mentionate in capitolele anterioare.
 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu va fi efectuata de firma de constructii si
reprezentantii SC PERFECT METAL SRL prin urmarirea efectuarii lucrarilor de constructie
in conformitate cu prevederile din proiect si cu toate normele de executie, protectia
mediului si gestionarea deseurilor rezultate sau a apei menajere.
Masuri de monitorizare a activitatii de exploatare
 Pentru functionarea in conditii de securitate fata de mediul inconjurator, se va stabili un
program de monitoring al depozitului de deseuri. Acest program va cuprinde urmatoarele
activitati distincte:
  monitorizarea calitatii factorilor de mediu;
 monitorizarea activitatilor de exploatare a depozitului;
 Monitoringul calitatii factorilor de mediu se refera la:
  urmarirea debitului (volumului) si calitatii apelor reziduale si evolutia in timp a incarcarii
poluante a acestora. Se vor monitoriza:
– levigatul – in bazinul de levigat
   urmarirea nivelului si calitatii apei subterane, prin intermediul forajelor de monitorizare
executate (3 buc);
 urmarirea calitatii apei de suprafata pentru :
– canalul Dambovnic, in amonte si aval de depozit
– canal de garda apa pluviala – camin de descarcare in canalul Dambovnic
  urmarirea calitatii aerului (imisii si emisii):
– in zona depozitului de deseuri
  urmarirea calitatii solului in vecinatatea amplasamentului
 urmarirea evolutiei florei si faunei in zona,
  Stabilirea tipului de determinari si frecventa acestora se va face de comun acord cu
Agentia de Protectie a Mediului Arges si ARPM Pitesti.
 Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu
conditiile impuse de autoritatile competente.
REZUMATUL NETEHNIC
  Evaluarea de impact de mediu a fost elaborata pentru proiectul “Depozit conform pentru deseuri
periculoase Bradu, judetul Arges”.
  Depozitul conform pentru deseuri Bradu este amplasat in imediata vecinătate a Incineratorului
de deşeuri periculoase apartinând S.C. PERFECT METAL, pe teritoriul administrativ al comunei
Bradu.
  La depozitare vor fi acceptate deseurile, care se regasesc pe lista anexata, in forma stabilizata,
si zgura si cenusa rezultata de la incinerarea deseurilor periculoase, care se preteaza pentru
acest mod de tratare. Inainte de depozitare deseurile stabilizate vor fi ambalate dupa specificul
fiecarui tip de deseu. Zgura si cenusa rezultate de la incinerare se vor ambala in big bag-uri.
  Procesul tehnologic si tehnologia de depozitare vor respecta prevederile urmatoarelor acte
normative:
 HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor
 Ordinul 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
 Ordinul 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare
a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de
deşeuri

 
SUMAR AL IMPACTULUI: MASURI PENTRU MICSORAREA, EVITAREA SI, DACA ESTE
POSIBIL, REMEDIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE
  Atat legistatia EC cat si cea nationala, impune ca acest tip de proiect sa faca obiectul unui
studiu de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). Cu alte cuvinte, un studiu cu privire
la impactul potential (atat pozitiv cat si negativ) pe care proiectul il va avea asupra
mediului. Rezultatele studiului sunt publicate intr-un raport la EIM, care include un rezumat
ne-tehnic (acest document).
  Impactul constructiei si al exploatarii lucrarilor prevazute au fost evaluate in comparatie cu
situatia existenta de mediu.
  Evaluarea impactului de mediu a fost realizata pentru fiecare factor de mediu si separat
pentru fiecare etapa de investitie.
 APA
  Tehnologia si solutiile propuse pentru depozitul conform Bradu: etansarea bazei,
colectarea si evacuarea levigatului, tratarea acestuia (statie de epurare proprie la Instalatia
de incinerare), au scopul de a reduce la minim eventuale influente negative asupra apei
de suprafata si a apei subterane.
 Tehnologia de exploatare (suprafete operationale cu arii mici, monitorizarea cantitatilor de
deseuri, provenientei lor, a locurilor de depozitare, etc.) este de asemnea un element
important al acestor masuri preventive.
  Pentru evitarea eventualelor efecte negative semnificative, este prevazut un sistem riguros
de monitorizare a:
 tuturor instalatiilor: sistem de etansare a bazei depozitului, sistem de drenaj si transport
levigat, statie pompare, rezervor colectare levigat, sistem de colectare si evacuare a apei
din precipitatii,
 gradului de umplere si gestionarea spatiului de depozitare
 calitatea apei freatice, prin foraje de observatie (3 buc F1,F2 si F3)
AER
  Datorită surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente atât etapei de
construcţie, cât şi celei de închidere, zona de impact a acestora va fi extrem de restrânsă şi
va fi reprezentată în principal chiar de aria de amplasament al depozitului. Impactul asupra
mediului va fi nesemnificativ si se va manifesta temporar, in perioada de realizare a lucarilor
de executie si inchidere.
 În etapa de operare a depozitului, datorită surselor minore de emisii atmosferice aferente
acestei perioade, impactul asupra calităţii aerului va fi nesemnificativ.
 Pentru reducerea emisiilor de poluanti in aer se vor lua urmatoarele masuri: utilizarea de
autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale căror emisii respectă legislaţia în
vigoare, întreţinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor, la
manevrarea pamanturilor, in perioada de constructie si de inchidere, se va respecta
tehniologia de executie din proiect.
  Pentru evitarea efectelor negative, in special asupra sanatatii salariatilor, sunt prevazute
norme specifice de securitate a muncii. Muncitorii vor purta echipament de protectie.Toata
zona va fi marcata cu indicatoare de avertizare.
SOLUL SI SUBSOLUL
  Solutiile tehnice de realizare a incintei de depozitare pe de o parte si regulile de exploatre
a acestor instalatii pe de alta parte, au scopul de a diminua efectul activitatii viitoare
asupra solului. Efectele nedorite vor fi evitate prin monitorizarea atenta a executiei
lucrarilor, a comportarii lor in exploatare si a activitatii propriu-zise si interventia rapida prin
masuri de remediere a defectiunilor.
BIODIVERSITE, VEGETATIE, FAUNA
  In prezent locatia si zona limitrofa depozitului sunt terenuri neproductive, afectate de
interventii antropice.
 Categoria de folosinta a amplasamentului studiat pentru noul depozit este neproductiv.
Prin solutiile de proiectare si regulamentul de exploatre propus pentru depozitare se va
evita sau diminua la minim un efect negativ asupra acestor factori de mediu. Operarea in
conditii de respectare a regulamentului stabilit, de securitate si curatenie sunt actiuni care
contribuie la diminuarea si evitarea efectelor negative.
 PEISAJ, POPULATIE
  Proiectul propus se incadreaza in peisajul actual. Zonele verzi prevazute (plantatii de
protectie) vor contribui la ameliorarea peisagistica a zonei.
 Cele mai apropiate locuinte sunt la o departare de 2 km, populatia nefiind afectata de
eventualele disfunctionalitati ale depozitului.
INFORMATII CU PRIVIRE LA IDENTIFICAREA SI EVALUAREA EFECTELOR DIRECTE SI
INDIRECTE ALE PROIECTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU
  Efectele negative asupra factorilor de mediu sunt reduse la minim, datorita solutiilor
tehnice adoptate si a regimului de functionare propus. Si in acest caz se poate vorbi mai
degraba despre efecte pozitive, astfel:
 se va pune in functiune singura instalatie de depozitare conforma pentru deşeurile
periculoase din judetul Arges
 se pun in aplicatie prevederile Directivei de depozitare Uniunii Europene si a a Directivei
IPPC cu privire al gestionarea deseurilor periculoase.
 prin asigurarea unui spatiu de depozitare adecvat pentru deseurile periculoase se va evita
comertului ilegal, depozitari ilegale si necontrolate ale acestor tipuri de deseuri, care pot
duce la contaminari semnificative ale factorilor de mediu si nu numai (apa, sol, canalizare
si statii de tratare a apelor etc.).
 Lucrarile de constructii - montaj aferente etapei de realizare a obiectelor construite vor
constitui
 principalele surse de poluare aferente obiectivului de investitii. Dintre acestea, lucrarile de
terasamente (care vor necesita o schema complexa de masini, compusa din utilaje grele)
sunt cele caracterizate de emisii semnificative. Cu toate acestea, lucrarile nu vor fi
generatoare al unui impact semnificativ asupra mediului din urmatoarele considerente:
 perioada de timp este bine delimitata;
 regimul de lucru al utilajelor este definit (8-12 ore/zi);
 aria de influenta este restransa (in general proximitatea frontului de lucru);
 amplasamentul este asezat la o distanta suficient de mare fata de zonele sensibile (min.
2km).
  Exploatarea depozitului trebuie facuta cu atentie, in sensul respectarii regulamentului de
exploatare al depozitului si al monitorizarii factorilor de mediu.
  In concluzie, realizarea depozitului conform pentru deseuri periculoase Bradu este
oportuna si contribuie la imbunatiatirea sistemului de gestionare a deseurilor periculoase
din judetul Arges si nu numai.
Concluziile si recomandarile privind limitarea efectelor, evidentiate in
raport, asupra factorilor de mediu

Concluzii generale
 Proiectul respecta:
 recomandarile legislatiei in domeniu
 concluziile si recomandarile rezultate din studiile de specialitate (topo, geo, hidrogeo,
stabilitate)
  Elementele constructive ale instalatiilor au fost dimensionate si verificate folosind tehnici
ingineresti adecvate si standardizate in Romania (sistemul de drenaj pentru levigat, sistemul
de alimentare cu apa si canalizare, capacitatea portanta a terenului de fundare, stabilitatea
depozitului, etc.)
  Evaluarea cantitatilor de poluanti (levigat, emisii in atmosfera etc) s-a facut prin calcule
analitice folosind modele matematice si programe de calcul:
 HELP – pentru cantitati de levigat
 Debitele masice de poluanţi caracteristice etapei de construcţie s-au determinat cu:
 Metodologia US EPA/AP-42 (Air CHIEF – Ediţia a cincea actualizată în 2007) pentru praful
generat de surse de orice tip. Se menţionează că metodologia US EPA/AP-42 este singura
de acest fel, fundamentată ştiinţific pentru a acoperi tipurile de surse aferente proiectului.
Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR (ultima versiune, 2009) („EMEP/EEA air pollutant
emission inventory guidebook - 2009”) si US EPA/AP-42 (Air CHIEF – Ediţia a cincea
actualizată în 2007)pentru poluanţi generaţi de sursele de ardere staţionare şi de utilajele
mobile.

 Programul COPERT IV şi specificaţiile tehnice pentru unele tipuri de utilaje, pentru

poluanţi generaţi de vehicule.
 Evaluarea impactului proiectului studiat asupra calităţii aerului s-a efectuat prin modelare
matematică (a fost utilizat modelul OML-Multi), rezultatele raportându-se la valorile limită
prevăzute de Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru
aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi
metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor
în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător, completat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.
27/2007.
  Masurile propuse in proiect limiteaza efectele pe care poluantii produsi in timpul executiei,
exploatarii si post-inchidere le au asupra factorilor de mediu.
  Chiar daca solutiile propuse au fost riguros analizate si dimensionate, o proasta
administrare a instalatiilor poate avea efecte nedorite asupra factorilor de mediu analizati.
  Pe tot parcursul implementarii proiectului este necesar sa se respecte prevederile
proiectului cu maxima rigurozitate, personalul de executie, exploatare si monitorizare sa
fie calificat si selectionat astfel incat erorile umane sa fie reduse la minim.
 . Cocluzii si recomandari privind limitarea efectelor asupra calitatii apei freatice
Concluzii
  Amplasamentul obiectivului ofera in mod natural conditiile ideale recomandate pentru
realizarea unui asemenea tip de investitie.
  Cu toate ca amplasamentul ofera conditii naturale privind protectia apei freatice (strat de
baza din argile cu grosimi de cca. 3-4 m), proiectul prevede urmatoarele solutii
suplimentare:
 Asigurarea unui coeficient de permeabilitate a bazei depozitului de max k=10 -10 m/s, prin
scarificarea si compactarea energica a straturilor de baza. Acest coeficient de
permeabilitate se asigura pentru o grosime de minim 1,5 m pe toata baza depozitului.
 Etansarea bazei depozitului cu materiale geosintetice – geomembrana
 Sistem de colectare si evacuare controlata a leviagtului din depozit
 bazinul de levigat de unde acesta ajunge in statia de preepurare proprie.
 Zona va fi monitorizata cu 3 foraje amplasate in amonte si aval de depozit.
 Recomandari:
  Cele 3 foraje, doua dintre ele uscate la data efectuarii studiului, vor fi echipate si vor fi
monitorizate permanent, daca este posibil, cu precizarea cantitatilor de precipitatii cazute
in perioada monitorizarii.
 Lucrarile de executie a terasamentelor se vor efectua in perioade recunoscute ca secetoase sau, in orice
caz, cu cantitati mici de precipitatii.
 Pamanturile din stratul geologic de baza vor fi analizate in situ din punct de vedere al gradului de
compactare si al permeabilitatii, care trebuie sa fie de max. 10 -10 cm/s.
 Va fi verificata permanent la executie grosimea, gradul de compactare si permeabilitatea stratului
geologic de baza.
 Materialele geosintetice procurate pentru etansare vor trebui in mod obligatoriu sa fie insotite de
certificate de calitate, din care sa rezulte ca au caracteristicile impuse prin proiect.
 Proiectantul va stabili fazele determinante, dar se recomanda ca obligatoriu inainte de asternerea
materialelor geosintetice sa se efectueze o receptie a terasamentelor la care sa participe si
reprezentantul local al Inspectiei de Stat in Constructii. Receptia lucrarilor de terasamente trebuie insusita
si de instalatorul materialelor geosintetice de etansare.
 Realizarea sudurilor va fi efectuata cu ritmicitatea prevazuta in caietele de sarcini de catre proiectantul de
specialitate si utilizand metodele specificate in acestea.
 Beneficiarul poate apela la un consultant de specialitate care sa verifice conformitatea lucrarilor executate
cu proiectul.
 Antreprenorii angajati pentru executie trebuie sa faca dovada experientei in lucrari similare, dar si a
implementarii sistemului de calitate ISO 9001 si ISO 14000, ceea ce confera un grad sporit de siguranta
ca se vor realiza lucrari de calitate.
 La executie se va respecta graficul si ordinea de executie a lucrarilor stabilta de proiectant.
 In perioada operationala este important sa fie respectat Regulamentul de exploatare, care va
avea sectiuni si prevederi speciale pentru fiecare tip de activitate.
 In mod deosebit se vor avea in vedere: traseul pe care se va deplasa incarcatorul fronta, modul
de receptionare si monitorizare al compozitiei si cantitatilor de deseuri, planul de depozitare in
celule zilnice, respectarea normelor de protectie a muncii.
 Lucratorii vor fi dotati cu echipamente specifice de protectie a muncii: salopete, manusi, masti
pentru praf si gaze etc.
 Cocluzii si recomandari privind limitarea efectelor asupra calitatii apei de suprafata
  Locatia incintei de depozitare propriu-zisa este, in punctul cel mai apropiat, la o distanta de
cca. 46m de Canalul Dambovnic.
 Alte ape de suprafata in zona obiectivului sunt: Paraul Dambovinic – situat la cca. 4 om de
amplasament, Paraile Neajlovelul, Parloagele, Rogozului etc., vai cu caracter temporar,
amplasate la distante cuprinse intre 1 – 1,5 km.
 Masuri de protectie prevazute:
 diguri perimetrale cu inaltimea de 2,0 m, pentru protectia corpului depozitului
 sistem de colectare a apelor de suprafata din jurul compartimentului de depozitare prin canale
de garda
 colectarea si evacuarea apelor de pe versanti catre can,aul Dambovnic.
 Concluzii si recomandari privind limitarea efectelor asupra calitatii aerului
 Datorită surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente atât etapei de construcţie, cât şi celei de
închidere, zona de impact a acestora va fi extrem de restrânsă şi va fi reprezentată în principal chiar de aria
de amplasament al depozitului. Astfel, valorile maxime ale concentraţiilor poluanţilor se vor atinge în interiorul
perimetrului obiectivului, la 200 m distanţă de perimetru valorile scăzând sub 10 % din maximă.
 Impactul obiectivului asupra calităţii aerului va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de
desfăşurare a lucrărilor aferente fiecărei etape. Astfel, impactul activităţilor de construcţie va avea loc pe o
perioadă de maxim 3 luni, iar impactul activităţilor de închidere a depozitului - pe o perioadă de maxim 1
lună.
 Pe termen scurt, există posibilitatea depăşirii valorilor limită ale concentraţiilor de TSP datorită activităţilor de
construcţie a obiectivului, valorile limită putând fi depăşite şi în cazul PM 10 şi NO2 prin efect cumulat cu fondul
de poluare al zonei de amplasament. În perioada de închidere, se vor obţine valori mult mai mici ale
concentraţiilor, valoarea limită putând fi depăşită doar pentru TSP (concentraţiile maxime pe 30 minute) şi
pentru PM10 - prin efect cumulat. Aceste depăşiri pot avea însă loc strict în interiorul perimetrului obiectivului,
neexistând pericolul afectării zonelor locuite sau ariilor protejate cele mai apropiate.
 Pe termen lung (1 an), valorile mici ale concentraţiilor poluanţilor datorate activităţilor obiectivului (ce au loc
pe perioade scurte de timp, atât în etapa de construcţie, cât şi în cea de închidere) vor genera un impact
extrem de redus spre nesemnificativ, eventualele depăşiri ale valorilor limită pentru NO x sau PM10 neputând fi
puse pe seama surselor de emisie asociate obiectivului.
 În cazul celorlalţi poluanţi analizaţi, impactul va fi nesemnificativ.
 . Situatii de risc
  Singurul risc major prognozat este un cutremur cu grad deosebit de mare. Din datele si
informatiile obtinute cu ocazia elaborarii studiului de impact, lucrarile de constructii, in
general, si cele de constructii hidrotehice, similare obiectivului analizat, in special nu au
suferit deteriorari majore dupa cutremurele importante (1977, 1980, 1986).
  Efecte
 deranjarea sau ruperea sistemelor de etansare de baza
 fisurarea si/sau valurirea corpului depozitului, prabusirea unor parti din acesta
 prabusirea peste digul perimetral a unor parti din corpul depozitului (situatie mai putin
previzibila, tinand cont de caracteristicile cutremurelor produse in zona Vrancea care sunt
cutremure de mare adancime)
  
 Consecinte pentru factorii de mediu
 Pierderi de levigat si posibilitatea contaminarii apei freatice
 Contaminarea solului
 Concluzii
 Lucrarile au fost dimensionate tinand cont de aceste posibile fenomene naturale
 Compartimentele au o durata de exploatare care permite trecerea la un grad de inertizare
cat mai rapid (consumarea procesului de formare a levigatului)
 S-a verificat stabilitatea digurilor si a depozitului
 Sistemele de etansare de la baza depozitului nu sunt rigide, ceea ce le confera
posibiltatea unui grad de rezistenta la tasari si/sau valuriri ale bazei.
 BIBLIOGRAFIE
 1. Alexandra Teodora Radu, Pedologie, Partea a II-a Clasificarea si caracterizarea solurilor
României, Universitatea de Științe Agronomice si Medicina Veterinara, București, 2003
 2. Chişamera, Observations on the avifauna of Mihăileşti Lake and the lower sector of
Argeş River, Drobeta, Seria Ştiinţele Naturii 15: 122-129, 2005.
 3. Dr. Dimitrie Oancea, Dr. Valeria Velcea, Dr. Nicolae Caloianu, Serban Dragomirescu,
 Dr. Gheorghe Dragu, Dr. Elena Mihai, Dr. Gheorghe Niculescu, vasile Sencu, Dr. Ion
Velcea, Geografia României, Volumul III, Carpații Romanești si Depresiunea Transilvanei,
Editura Academiei, 1987
 4. Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., Habitatele
României, Editura Tehnică Silvică. Bucureşti, 2005
 6. Papadopol, A., L'avifaune de la zone des cours inférieurs des rivières Arges,
Dîmbovita,Neajlov et de leur affluents (Roumanie); dynamique saisonnière et aspects
écologiques, Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 30: 317 – 334,
1989
 7. Mutihac Vasile, Geologia României, Editura Didactica si Pedagogica, 2007
 8. SC OPTIMUM CONSULTING SRL, Studiu Geotehnic, Hidrogeologic, august 2010
 10. Ordinul 756/1997 – Reglementari privind evaluarea poluării medului
 11. Standard olandez NEN 5740/1999 – Valori de intervenție pentru poluanții din apa freatica
 12. Legea 575/2001 pentru probarea planurilor de amenajare a teritoriului național - Secțiunea
V - Zone de risc natural
 13. Ordinul MAPM nr.1284/2010 privind aprobarea privind aprobarea metodologiei de aplicare
a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private
 14. Ordinul MAPM nr.863/2002 privind structura Raportul privind Studiul de evaluare a
 impactului asupra mediului
 15. Ordinul 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu
 16. OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr. 265/2006 -privind Protecţia mediului, modificată şi
completată cu OUG 164/2008;
 17. H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare
HG nr. 268/2005 si HG 427/2010;
 18. OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr. 265/2006 -privind Protecţia mediului, cu
modificarile şi completarile ulterioare;
 19. Ordinul MMGA 757/2004 ce aprobă Ordin pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deseurilor;
 20. STAS 10009-88 – Acustica in construcții. Acustica urbana. Limita admisibile ale nivelului
de zgomot
 21. OUG 78/2000 privind regimul deșeurilor aprobata si completata prin Legea 426/2001,
modificata cu OUG 61/2006;
 22. Ordinul MMGA 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor
preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate
în fiecare clasă de depozit de deşeuri
 23. HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor si aprobarea Listei cuprinzând
deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase
 24. HG 95/2003 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore in
care sunt implicate substanțe periculoase (preluarea Directivei SEVESO II)
 25. HG nr. 804 /2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanţe periculoase
 26. HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție speciala avifaunistica ca parte
integranta a rețelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.
 27. Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a
valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de
 azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM 10, si PM 2.5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul înconjurător;
 28. http://maps.biodiversity.ro/natura2000 - Sit-uri Natura 2000 – site oficial al Ministerului
Mediului si Dezvoltării Durabile;
 29. http://www.apmag.ro – site oficial - Agenția pentru Protecția Mediului Argeș
 30. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor – Anexa 1 la HG 1470/2004