Raionament clinic i aplicaii

practice ale
aerocrioterapiei, ESWT i RF n
afeciuni ale esuturilor moi
(curs teoretic i practic)
Influena temperaturii asupra inflamaiei i
durerii: mecanisme fiziopatologice.
Cnd rcim? Cnd nclzim?
 Durerea determin aproximativ 70 de
milioane de consultaii pe an n SUA, 50
de milioane n Frana, 45 de milioane n
UK.
 Durerea este o experien senzorial i emoional
dezagreabil, dat de o leziune tisular veritabil sau
potenial, sau de o descriere cu termeni ce se refer
la o asemenea leziune (International Associationfor
the Study of Pain 1994)
SEMNAL
DUREREA
este fenomen
complex ce cuprinde
aspecte:

COGNITIVE EMOIONALE DE REACIE

 DUREREA

ACUT CRONIC

DURERE CRONIC DURERE CRONIC

MALIGN NONMALIGN
 TIPURI DE
DURERE

NOCICEPTIV NON-NOCICEPTIV

SOMATIC VISCERAL SIMPATIC NEUROPAT

 Durerea i inflamaia
Durerea i inflamaia
sunt fenomene legate
ntr-un mod foarte
complex, inflamaia
fiind cea mai mare
cauz a durerii.

LevineJ.D., Reichling D.B. Peripheral mechanism of inflammatory pain, New

1

York 1999
 DUREREA
Durerea este un fenomen deosebit de complex i este lagat de cele mai
multe ori de nocicepie i de mecanismele prin care mediatorii proinflamatori
declaneaz i amplific activitatea n fibrele aferente promare nociceptive
structurile care sunt la baza durerii n inflamaie. Este foarte important de
menionat faptul c mecanismele inflamatorii joac un rol important i n
durerea neuropat, indus prin lezarea nervului1.
 Inflamaia Este activat ca
rspuns la lezarea
tisular sau la prezen
de substane strine
Rolul durerii Serie complex de
este unul
protector de a fenomene
preveni biochimice i celulare
traumatizarea desfurate
ulterioar a
esutului deja n cascad2
lezat Este un proces cu
aspect DUAL

Scpat de sub
Este o reacie
control reprezint o
de aprare
adevrat BOAL
Levine J., Taiwo Y. Inflammatory pain, New York 1994
2
 Rezultatul activrii i
SEMNELE
Rezultatul sensibilizrii fibrelor
CARDINALE nervoase aferente primare
creterii ALE
permeabilitii INFLAMAIEI
vasculare

FUNCTIO
RUBOR CALOR TUMOR DOLOR
LAESA

Rezultatul
creterii debitului sanguin la
nivelul microcirculaiei

Pierderea
Cldur Tumefacia, funciei,
nroire,
local, Edemul Durerea urmat
staz
hiperemie inflamator apoi de
REDOARE
n condiii normale, aceste modificri n focarul inflamator servesc la
izolarea efectelor agresiunii i limiteaz pericolul pentru organism.
Rolul durerii n acest proces de inflamaie cu rol protector este de a
preveni traumatizarea ulterioar a esutului deja lezat.
 Atrag alte celule la nivelul
focarului inflamator

Mediatori
Bradikinina polimorfonucleare
neutrofile

proinflamatori
Factotul de
Citokine, Activare
Chemokine Plachetar
(PAF)
Mediatori
proinflamatori

Acioneaz Produc
asupra unor eliberarea
inte specifice - local de ali
microcirculaia Amine,
Purine
Prostaglandine mediatori din
alte celule
- mastocite,
bazofile
n concluzie, problema principal care se ridic n legtur cu durerea produs de
inflamaie este legat de mecanismele prin care aceti mediatori proinflamatori s-a
dovedit c produc i amplific durerea2.
Aceast sensibilitate dureroas este numit
HIPERALGEZIE
Durerea apare
predominant i sever
cnd locul inflamat
este stimulat mecanic
(atingere, mobilizare)
Este
produs de:
Mediatori proinflamatori
(eliberai de leucocite,
plachete circulante);
Cel. Endot. Vasculare;
Fibre nerv. Senzitive i
Vegetative simpatice;
Durerea n
inflamaie
(n evoluie) este
o suferin
MAJOR

TOTUI
majoritatea
pacienilor
nu simt o durere
continu,
spontan
 HIPERALGEZIA
( dup Watkins et. Al., 1995)

Are uns aspect

adaptativ, amplificarea
durerii fiind o
Concepia activrii imune
consecin natural i
i a rolului citokinelor
normal a activrii
proinflamatoare n
imune, iar ncadrat n
rspunsuln strii de
rspunsul strii de
boal i strile de durere
boal, aceasta ar
patologic deschide noi
descuraja activitatea
perspective n cercetrile
necesar a
de algeziologie
organismului i ar
favoriza recuperarea
prin conservarea
energiei
 INFLAMAIA
Inflamaia nu numai c ndeprteaz esutul lezat sau materialul strin, ci
contribuie, de asemenea, la procesul de reparare tisular i vindecare.

- Prezent n majoritate bolilor reumatismale ca acut sau cronic

- Proces fiziologic : reversibil neutralizarea agentului+refacere
tisular ad integrum/cicatrice, sau patologic exagerat / cronicizare
 INFLAMAIA
CRONIC
ACUT
Dureaz maxim pn la 2-3 Variante de aparitie :
zile in continuarea inflamatiei acute
Are o evoluie stadial (faza
vascular, celular i de prin repetarea inflamatiei acute
reparaie)
proces primar, debut insidios,
evolutie indelungata
 Durerea
DUREREA ACUT
(este o URGEN) DUREREA CRONIC are substart
Este reflectarea patologic cronic i poate fi
afectrii tisulare (cauz predominant somatogen sau
identificabil) i este psihogen
asociat cu anxietate i
cu reacii de tip Este cea mai frecvent situaie la
simpaticoton: vrstnici i are repercursiuni asupra
tahicardie, tahipnee, calitii vieii. Asociaz perturbri
etc. Poate fi uneori de afective, comportamentale. Persist
tip recurent, mai ales la o lun sau mai mult sau mai mult
vrstnici. Necesit sau/i se vindec i reapare la
repaus sau imobilizare intervale variabile de timp.funcia
la pat, preferabil de bilogic adaptativ dispare, apar
scurt durat.
semne de depresie i se instaleaz
parasimpaticotonia.
 Evaluarea durerii
Ca s tratezi, trebuie s
evaluezi mai nti corect Exp. pragul i tolerana la
durerea. La prima vedere durere variaz ntre
pare simplu ntrebi persoane, cu un prag mai
pacientul: Unde te doare, ct crescut cu 50 % pentru
de tare te doare, etc?. Din brbai fa de femei
pcate nu este aa de uor, (Sandu, 1995), ca urmare a
pentru c nu ntotdeauna consistenei diferite a pielii,
exist o relaie direct ntre densitii diferite a
afectarea local i receptorilor i cilor
intensitatea durerii. aferente.
Teste de avaluare a duererii
 PROPUNERE protocol evaluare durere
la finalul schemei se face un scor dureros global cu care se stabilete eficiena terapiei aplicate
i evoluia durerii

Evaluarea intensitii durerii Algezimetria punctelor dureroase

0 durere absent 0 durere la o compresie foarte puternic
1 durere uoar 1 durere la o compresie puternic
2 durere suportabil 2 durere la o compresie medie
3 durere puternic 3 durere la o compresie uoar
4 durere insuportabil 4 durere la atingere

Modificrile psihice Deficitul funcional

0 normal psihic
1 pacient uor agitat
2 pacient anxios sau depresiv
3 pacient agitat, depresiv sub
tratament pt. aceasta
4 depresie grav, anxietate maxim
0 normal funcional
1 activitate redus cu 25%
2 activitate redus cu 50%
3 activitate redus cu 75%
4 activitate redus cu 100%

Se poate aplica scala VAS pentru evaluarea intensitii durerii i pentru

algezimetria puntelor dureroase.
CRIOTERAPIA CU AER USCAT
(-30 C) ACUM ADMINISTRATA
CONTROLAT, ADAPTAT,
STANDARDIZAT.
PRINCIPII SI INDICATII.
PROTOCOALE TERAPEUTICE.
(MODUL I)
Clasificarea temperaturilor n scop
terapeutic

Foarte 0 to 13 C
rece

Rece 13 to 18 C

Uor rece 18 to 27 C

Neutru 27 to 33 C

Cldu 33 to 37 C

Cald 37 to 40 C
Foarte cald
40
 Efectele fiziologice ale crioterapiei:
Reduce edemul (scade presiunea hidrostatic la
nivel capilar, crete permeabilitatea capilar)
Crete vscozitatea sngelui (slowing down velocity of
blood flow)
Scade durerea / eficiena mediatorilor
proinflamatori producnd analgezie i
vasoconstricie
Reducerea activitii metabolice locale
 Traumatisme
n stadiul acut,
Inflamaii
Dureri
Spasticitate
acute
(afeciuni
sau
SNC)
cronice
INDICAII
ALE
Dureri sau CRIOTERAPIEI Edem,
contracturi
durere
musculare n
post
stadiu
intervenii
acut sau
chirurgicale
cronic
Neuralgie
 Insuficien
cardiac
sau circulatorie

Insuficien Alergie
respiratorie la frig

CONTRAINDICAII
ALE
CRIOTERAPIEI
Fenomenul Rni
Raynaud deschise
neacoperite
Complicaii
diabetice
(neuropatie,
microangiopatie)
Crioterapia cu aer uscat
Efectele fiziologice ale crioterapiei cu aer rece uscat

Ulterior reducerea
vitezei de Stimularea
conducere a receptorilor
fibrelor senzitive pentru rece
cu vitez din piele
Rcire ntre
de conducere mic 25-18C
10-15 min. (A, C)
(rcirea esuturilor Rcire mai
profunde, mult de
Analgezie mai mult 5 minute
de 1,5 h susinut (creterea pragului
De vasoconstricie) la durere,
Reducerea Analgezie pt.
vitezei de aprox 15 min.)
conducere a Stimularea
fibrelor motorii i nociceptorilor
senzitive cu vitez < 15C
de conducere
mare

Anestezie prin blocarea conducerii nervoase la scderi ale temperaturii sub 5 C

 Efecte fiziologice ale rcirii moderate cu aer
rece uscat
Timp de aplicare
mai mare de 5
minute

Reducea activitii
Vasoconstricie
metabolice locale
superficial i ANALGEZIE
(piele, muchi,
profund
sinovial,nervi)

Reducerea
La o temperatur a Prevenirea
hiperemiei
esutului cuprins INFLAMAIEI,
reactive locale
ntre 10C - 15C EDEMULUI
primare
EFECTUL LOCAL AL CRIOTERAPIEI CU AER
USCAT -30C
MIORELAXARE

REDUCE
EDEMUL
SCADE
METABOLISMUL VASOCONSTRICIE
LOCAL REDUCE
INFLAMAIA

REDUCE DUREREA
 Tipuri de aplicaii ale crioterapiei
Baie de ghea
Cold pack Masaj cu ghea Criosauna
(ice immersion)
 Crioterapia cu aer uscat

WHOLE
BODY BODY
PART
 Analgesia: Cold Air and Cold Pack
5
Cold Air
Cold
ColdAir,
air,CRYO
CRYO
Pragul durerii cu 4 Ice Bag
aer rece Control
3

Pain threshold (mA)

IceIce bag
Bag n = 10
Pragul durerii cu
2
cold pack
1

-1

-2
-10 0 10 20 30 40
Time (min)

Dup 10 minute:
Durerea a sczut de dou ori mai mult cu aer rece
i efect analgezic de dou ori mai eficient
 Comparison Cold Pack (CP) / Cold Air

Cold Pack (CP) / Ice bag Cold air

Temperature - 10C -28 C - -30C

Constant Temperature NO, increases fast ! YES

NO
Covers exactly the body YES
not adaptable to all areas:
areas the cold air can cover all parts of the body.
- e.g. small joints

Patient sensation Unpleasant Comfortable

YES
NO
Individually adaptble parameters can be adapted to individual needs:
cryotherapy temperature (and desired effects) can not be
- adjustable air flows
adapted to each indication or patients need
- Skin-nozzle distance

Dynamic cryotherapy NO : only static treatment YES : dynamic treatment

(cryokinetics) no simultaneous exercises simultaneous exercises , ultrasound, electrostim.
 Icelab -110C
whole body cryotherapy
 Icelab -110C
whole body cryotherapy

Temperatura Eficien terapeutic

-110C 160C Eficient dar nu neaprat necesar
-100C 110C Efect terapeutic dovedit
-60C 100C Efect terapeutic nedovedit
ICELAB
Safety First !
 INDICAII
Calmant al durerii
Antiinflamator
Efect asupra musculaturii scheletice
(regleaz tonusul muscular, mbuntete
circulaia i metabolismul)
mbuntete funcionalitatea articulaiilor
Regleaz activitatea sistemului nervos
central
Economie a activitii sistemului
cardiovascular
 INDICAII
Afeciuni articulare inflamatorii i degenerative ale
articulaiilor (artrit reumatoid, boala Bekhterev)
Afeciuni reumatice degenerative (osteoartrit ale
articulaiilor mici i mari, nainte i dup protezare,
edem postoperator)
Sindrom vertebral cervical sau lombar (discopatie,
lumbago, sindrom ischemic), pre sau postoperator
Dureri cronice, Fibromialgie
Spasticitate de diferite tipuri sau origini, Scleroz
multipl
Psoriazis cu sau fr afectare articular
Astm bronic
Semne de oboseal muscular
Disfuncii ale activitii SNC (oboseal cronic,
depresie, insomnii)
 INDICAII MEDICALE SPECIALE

FIBROMIALGIE
SINDROM DUREROS GENERAL
NEURODERMATITE
PSORIAZIS
hTA
 CONTRAINDICAII

HTA netratat cu valori peste 160/100

mmHg
IM n ultimele 6 luni

IC sever
Tulburri circulatorii (venoase sau
arteriale)
Alergie la frig

Polineuropatie
Tulbur renale
APLICAII PRACTICE
 SCOP
Scopul acestui studiu a fost de
a evidenia efectul
antiinflamator i ANTIALGIC
rapid, pe care l are crioterapia
cu aer uscat (-30C) asupra
esuturilor moi n diferite
afeciuni musculo-ligamentare.
 IPOTEZ
Ipoteza de la care s-a plecat, a fost aceea
ca, prin aplicaii locale de crioterapiei cu
aer uscat n diferite afeciuni musculo-
ligamentare n stadiu acut, se poate
reduce rapid i considerabil procesul
inflamator i cel ALGIC al esuturilor moi
afectate.
 Material i metod
In realizarea acestui
studiu am folosit
aparatul de
crioterapie Cryo 6
Zimmer, din cadrul
Clinicii de Recuperare
Spinal Care din
Bacu
 Lotul de subieci
Cercetarea a cuprins
un lot de 36 de
pacieni atat de sex
feminin ct si de sex
masculin, cu vrsta
cuprins intre 25 si 35
ani, care au suferit
diferite afectiuni
capsulo-ligamentare
Toi pacienii au fost
consultati iniial de un
medic ortoped.
 Mialgie
m. Popliteu
Inflamaie 3 pac.
Mialgie
tendon
m. tibial ant.
Supraspinos
4 pac.
5 pac.
Lotul
Lombalgie de Tendinit
Acut pacieni Rotulian
8 pac. 7 pac.

Entors glezn Inflamaie

gr. I-II LCI genunchi
6 pac. 3 pac.
Criterii de includere n studiu

Vrsta cuprins ntre 25-35 ani

Control prealabil ortopedic (precizarea

diagnosticului, confirmarea inflamaiei)

Urmarea fr succes a altor forme de

recuperare (eletroterapie, kinetoterapie, etc

Durere puternic
 EVALUARE
Pentru evaluare,
S-a msurat
durerea in
diferite momente
ale tratamentului
si s-a folosit
scala de
evaluare a
durerii VAS.
 REZULTATELE
OBINUTE AU FOST
ANALIZATE CU
EVALUAREA
AJUTORUL
DURERII
PROGRAMULUI SPSS
- Independent
DUREREA S-A
Samples T Test
EVALUAT PE
DURATA A TREI
EDINE

INAINTE LA 30 MIN. LA 2 ORE LA 12 ORE LA 24 ORE

DE DUP DUP DUP DUP
TRATAMENT TRATAMENT TRATAMENT TRATAMENT TRATAMENT
 TRATAMENT

TIMP DE
15-30 min.
APLICARE
NR. TRATAMENTE 3
DISTAN PIELE-
10-12 cm.
APLICATOR
MOD DE
DINAMIC
APLICARE
REZULTATE
 Independent Samples Test
S-AU COMPARAT MEDIILE TESTRILOR DUP PRIMUL TRATAMENT
CU CELE DE DUP AL II-LEA TRATAMENT

MOMENTUL TESTRII TRATAMENT N Mean

PRIMUL TRATAMENT 36 9.9722

TESTARE INITIALA
AL DOILEA TRATAMENT 36 5.1389

TESTARE IMEDIAT DUPA PRIMUL TRATAMENT 36 2.6944

PRIMUL TRATAMENT AL DOILEA TRATAMENT 36 0.4167

TESTARE LA 30 MINUTE PRIMUL TRATAMENT 36 3.0833

DUPA TRATAMENT AL DOILEA TRATAMENT 36 0.8611

TESARE LA 2 ORE DUPA PRIMUL TRATAMENT 36 3.1667

TRATAMENT AL DOILEA TRATAMENT 36 1.8333
TESTARE LA 12 ORE PRIMUL TRATAMENT 36 4.4167
DUPA TRATAMENT AL DOILEA TRATAMENT 36 3.1667

TESTARE LA 24 ORE PRIMUL TRATAMENT 36 5.1389

DUPA TRATAMENT AL DOILEA TRATAMENT 36 2.9167
 Independent Samples Test
Mean
MOMENTUL TESTRII VALOARE p
Difference
TESTARE INIAL 4.83333 0,001
TESTARE DUP TRATAMENT 2.27778 0,001
TESTARE LA 30 MIN DUP TRATAMENT 2.22222 0,001
TESTARE LA 2 ORE DUP TRATAMENT 1.33333 0,001
TESTARE LA 12 ORE DUP TRATAMENT 1.25000 0,001
TESTARE LA 24 ORE DUP TRATAMENT 2.22222 0,001

S-AU COMPARAT MEDIILE TESTRILOR DUP PRIMUL TRATAMENT

CU CELE DE DUP AL II-LEA TRATAMENT
 Independent Samples Test
S-AU COMPARAT MEDIILE TESTRILOR DUP AL II-LEA TRATAMENT
CU CELE DE DUP AL III-LEA TRATAMENT

MOMENTUL TESTRII TRATAMENT N Mean

AL DOILEA TRATAMENT 36 5.1389

TESTARE INITIALA
AL TREILEA TRATAMENT 36 2.9167

TESTARE IMEDIAT AL DOILEA TRATAMENT 36 0.4167

DUPA TRATAMENT AL TREILEA TRATAMENT 36 0.1944

TESTARE LA 30 MINUTE AL DOILEA TRATAMENT 36 0.8611

DUPA TRATAMENT AL TREILEA TRATAMENT 36 0.2500

TESARE LA 2 ORE DUPA AL DOILEA TRATAMENT 36 1.8333

TRATAMENT AL TREILEA TRATAMENT 36 0.6111
TESTARE LA 12 ORE AL DOILEA TRATAMENT 36 3.1667
DUPA TRATAMENT AL TREILEA TRATAMENT 36 1.3611

TESTARE LA 24 ORE AL DOILEA TRATAMENT 36 2.9167

DUPA TRATAMENT AL TREILEA TRATAMENT 36 2.8889
 Independent Samples Test
MOMENTUL TESTRII Mean Difference VALOARE p

TESTARE INIAL 2.22222 0,001

TESTARE DUP TRATAMENT 0.22222 0.055
TESTARE LA 30 MIN DUP TRATAMENT 0.61111 0.001
TESTARE LA 2 ORE DUP TRATAMENT 1.22222 0.001
TESTARE LA 12 ORE DUP TRATAMENT 1.80556 0.001
TESTARE LA 24 ORE DUP TRATAMENT 0.02778 0.883

S-AU COMPARAT MEDIILE TESTRILOR DUP AL II-LEA TRATAMENT

CU CELE DE DUP AL III-LEA TRATAMENT
 Independent Samples Test
S-AU COMPARAT MEDIILE TESTRILOR DUP PRIMUL TRATAMENT
CU CELE DE DUP AL III-LEA TRATAMENT

MOMENTUL TESTRII TRATAMENT N Mean

TESTARE INITIALA PRIMUL TRATAMENT 36 9.9722

AL TREILEA TRATAMENT 36 2.9167
TESTARE IMEDIAT PRIMUL TRATAMENT 36 2.6944
DUPA TRATAMENT AL TREILEA TRATAMENT 36 0.1944
TESTARE LA 30 MINUTE PRIMUL TRATAMENT 36 3.0833
DUPA TRATAMENT AL TREILEA TRATAMENT 36 0.2500
TESARE LA 2 ORE DUPA PRIMUL TRATAMENT 36 3.1667
TRATAMENT AL TREILEA TRATAMENT 36 0.6111
TESTARE LA 12 ORE PRIMUL TRATAMENT 36 4.4167
DUPA TRATAMENT AL TREILEA TRATAMENT 36 1.3611
TESTARE LA 24 ORE PRIMUL TRATAMENT 36 5.1389
DUPA TRATAMENT AL TREILEA TRATAMENT 36 2.8889
 Independent Samples Test
MOMENTUL TESTRII Mean Difference VALOARE p

TESTARE INIAL 7.05556 0,001

TESTARE DUP TRATAMENT 2.50000 0,001
TESTARE LA 30 MIN DUP TRATAMENT 2.83333 0.001
TESTARE LA 2 ORE DUP TRATAMENT 2.55556 0.001
TESTARE LA 12 ORE DUP TRATAMENT 3.05556 0.001
TESTARE LA 24 ORE DUP TRATAMENT 2.25000 0,001

S-AU COMPARAT MEDIILE TESTRILOR DUP PRIMUL TRATAMENT

CU CELE DE DUP AL III-LEA TRATAMENT
 REZULTATE I CONCLUZII
In urma studiului realizat, atat procesul
inflamator ct si cel algic a avut o evoluie buna
in sensul diminurii si disparitiei lor foarte
rapide. Astfel putem afirma ca prin folosirea
crioterapiei locale cu aer uscat (-30C) se poate
scurta considerabil perioada de recuperare a
pacientilor ce sufer de diferite afectiuni
musculo-ligamentare, durerea diminundu-se
consistent sau disparand in multe cazuri dup
prima sau a doua sedinta de crioterapie.
V MULUMESC!

PAUZ
 Incalzire profunda prin
radiofrecventa
Rationament clinic
si aplicatii practice.
Protocoale terapeutice.
(Modul I)
 THERMO TK
PRODUCE O NCLZIRE PROFUND
FOLOSIND ELECTROTERAPIA CU
CURENT DE NALT FRECVEN (CF)

CF ESTE APLICAT PE PACIENT,

PTRUNDE N ESUT APROAPE
NEPERCEPTIBIL I ESTE CONVERTIT
N CLDUR N ESUTUL INT
 THERMO TK
DISPOZITIVUL GENEREAZ UNDE
ELECTROMAGNETICE CU LUNGIMI DE
UND DE 460 SAU 540 KHz N SCOPUL DE
A INDUCE O CRETERE A TEMPERATURII
PRIN INTERACIUNEA CU ESUTUL.
CANTITATEA DE CLDUR DEZVOLTAT
ESTE CU ATT MAI MARE CU CT ESUTUL
ARE O REZISTIVITATE ELECTRIC MAI
MARE.
 TIPURI DE
THERMO TK

MODUL MODUL
CAPACITIV REZISTIV
(ESUTURI PROFUNDE)
(ESUTURI SUPERFICIALE) - OS, TENDON, LIGAMENT-

ORGANELE INTERNE SUNT NCLZITE I ELE PENTRU C SUNT

NCONJURATE DE ESUT ADIPOS
ACCESORII THERMO TK
THERMO TK
APLICATOARE:
SUNT 3 APLICATOARE
DE TREI MRIMI
DIFERITE S, M I L
 THERMO TK
Electrodul neutru:
XL: pentru tratamente pe arii mari.

L: pentru tratamente pe arii mici

 THERMO TK

Pentru o transmitere ct mai

bun a energiei trebuie s se
foloseasc o crem special
ThermoTK Conductive,
care este foarte fin i pentru
cei cu pielea sensibil i care
are proprieti de alunecare.
 THERMO TK
Durata de tratament
depinde de aria de tratat
i este cuprins ntre 10
i 20 de minute.
Aplicarea tratamentului
trebuie s produc o
senzaie placut de
cldur iar dozajul
depinde de senzaiile
subiective de percepie
ale subiectului.
 ATENIE!!!!!!!!!

ELECTRODUL COM TREBUIE S FIE APLICAT

DEASUPRA ZONEI DE TRATAT;
APLICAREA PE ZONE UMEDE ESTE INTERZIS I
POATE PRODUCE IMPORTANTE LEZIUNI ATT
PENTRU PACIENT CT I PENTRU TERAPEUT;
NU SE APLIC NICIODAT PIESA DE MN FR
ELECTROD PUNE PACIENTUL N PERICOL;
ELECTRODUL COM TREBUIE S AIB CONTACT
CT MAI MARE CU PIELEA PACIENTULUI;
PE TOAT DURATA APLICRII TREBUIE VERIFICAT
CONTACTUL ELECTRODULUI COM CU PIELEA
PACIENTULUI;
TREBUIE FOLOSIT MEREU CREMA SPECIAL
 INDICAII CONTRAINDICAII
EPICONDILIT
PACEMAKER
TENDINIT
IMPLANTURI METALICE
BURSIT
N JURUL TUMORILOR
ARTROZ MALIGNE SAU BENIGNE
SPONDILARTROZ HEMORAGII
CERVICOBRAHIALGIE TROMBOZE
CERVICALGIE ARTROZE INFLAMATE N
INFLAMAIE COIF ROTATORI STADII ACUTE
SINDROM DE TUNEL CARPIAN RNI DESCHISE
LOMBALGIE TRATAMENTE N ZONA
LOMBOSCIATALGIE CAPULUI
BURSIT TROHANTERIAN TRATAMENT N ZONA
PUBALGIE PRECORDIAL
SINDROM DE PIRIFORM SCDERI ALE TEMPERATURII
CORPULUI SAU PIELII
ENTORSE
PROTEZE AUDITIVE
TENDINIT ACHILIAN
FASCIIT PLANTAR
POSTFRACTUR

PN N PREZENT NU AU FOST SEMNALATE REACII ADVERSE!!!!!!!

DEMONSTRAIE
PRACTIC
Eficienta maxima si confort in terapia ESWT:
undele de soc generate electromagnetic &
aerocrioterapia
 Date biofizice
Unda de soc = unde acustice tranzitorii
Acestea apar in viata de zi cu zi fara sa fie remarcate/ avioane
supersonice, furtuni/ Au caracteristica unica de a transmite energie la
distante mari
Efectele undelor de soc asupra corpului uman au fost observate initial in
timpul celui de-al Doilea razboi Mondial in ranile cauzate de exploziile
bombelor
Interesul oamenilor pentru undele de soc a inceput in 1966

Spherical shockwaves
 (dup (2)
Spre deosebire de undele de oc, ultrasunetele sunt oscilaii periodice
ritmice, de tip ciclic
 DEFINIIE
Fizic, Undele de oc (USo) sunt impulsuri
oscilante mecanice/ balistice care, spre
deosebire de undele electro-magnetice, au
nevoie pentru propagare, de un mediu
material.
O unda de soc este o unda de energie
intensa dar foarte scurta ce se
deplaseaza cu o viteza mai mare decit
viteza sunetului.

Utilizarea medical a USo este numit:

Terapia cu Unde de oc Extracorporeale
(T U E S/ E S W T)
 Istoricul aplicatiilor medicale
1980 Litotriia cu unde de oc extracorporale
/ESWL/ - mrunirea pietrelor de la rinichi

Principiul distrugerii pietrelor de la rinichi

Shriwastava 2005
 Scurt istoric

Din 1981, pe lng dezintegrarea depozitelor calcificate - n

Urologie - TUES/ ESWT a nceput a fi folosit i n Ortopedie
datorit contribuiei cercettorilor germani - utilizare dezvoltat
amplificat dup 1990.

10 ani mai tarziu,TUES/ ESWT a fost introdus n abordarea

terapeutic i a unor afeciuni musculoscheletale: spre
exemplu, FDA a aprobat utilizarea TUES/ ESWT n tratamentul
fasciitei plantare - n anul 2000
 Istoricul aplicatiilor medicale
1990 - Primele rapoarte asupra terapiei cu unde de oc a tendinitei
calcaneene sunt publicate. Cercetari ulterioare duc la tratarea cu succes
a epicondilitei si exostozelor calcaneene, cu un procent de reusita intre
70% si 80% (Delius 1994)
TEHNOLO
GII
 ESWT

Reflexia i refracia USo (Con)Centrarea unei unde

la interfeele dintre radiale este posibil printr-
structuri cu impedane o lentil acustic plasat la
acustice diferite captul ascuit al
depind fizico/matematic transductorului
de densitatea i de Reducerea ariei de aplicare
velocitatea oscilaiei determin concentrarea
mecanice tip sunet densitii fluxului i astfel
precum i de augmentarea efectului
caracteristicile de USo. (2)
material ale mediului

2. Wess OJ.- A neural model for chronic pain and pain relief by extracorporeal shock
wave treatment. - Urol Res 36(6):327334. doi:10.1007/s00240-008-0156-2, 2008
ESWT i efectul de cavitaie
 Efecte ERSWT
In primul rind aceste unde de
soc exercita o presiune
mecanica si o forta de
tensiune asupra tesutului
aplicat. Acest fapt a fost
demonstrat in cresterea
permeabilitatii membranare
celulare ducind la cresterea
circulatiei microscopice si a
metabolismului in tesutul tratat
ambele promovind vindecarea
si subsecvent disolutia
calcificarilor patologice.
In al doilea rind frontul
presional produce efectul de
cavitatie cu formarea de bule
de cavitatie. Bulele de
cavitatie sunt pur si simplu mici
cavitati goale create in urma
unui front de energie. Acestea
au tendinta de a creste in
volum catre o dimensiune
maxima apoi sa se sparga; pe
masura ce aceste bule iau
nastere o forta rezultanta este
creata. In corpul uman o astfel
de forta este necesara in a
distruge depozitele patologice
de calcificari in tesuturile moi.
91
 Efecte ERSWT
In al treilea rind, in momentul in care bulele de cavitatie
se sparg, acestea dau nastere unor unde de energie
secundare mai mici cunoscute drept microjeturi. Aceste
microjeturi produc la rindul lor o forta destul de mare
avind capacitatea de a ajuta la distrugerea depozitelor
patologice. Pe durata unei sedinte in interiorul tesutului
tratat se formeaza sute si mii de bule de cavitatie si
microjeturi.
Dezvoltarea de microjeturi care lovesc interfeele cu
viteze de cteva sute metri/ secund, conducnd la
eroziuni sau chiar fisuri/ guri - cu dimensiuni de
neptur de ac - n vase i membrane biologice
 Efecte ERSWT

James Cyriax (1904 1985)

Orthopaedist / London a definit
termenul de orthopaedic
medicine (1929)

Deep Friction sau Masaj Transversal

Profund (MTP) i Terapie Manual
 Efecte ERSWT

Deep Friction
Technique cu ESWT
 Efecte ERSWT
Deep Friction Technique - DIFERENE
 Efecte biologice
Efecte analgetice
scaderea selectiva a transmisiei prin fibre
mici nemielinizate
control central al inputului senzitiv
eliberare neuropeptide
Efectele sunt dependente de nivelul de
energie si de nr de impulsuri utilizate
Efecte ESWT asupra
esuturilor
Imbunatatire locala a microcirculatiei accelereaz
vindecarea, miorelaxarea, analgeziile, mbuntete
metabolismul
Stimuleaz producia de colagen, fibroblaste si proliferarea
reticulului endoplasmatic in celulele ligamentare
accelerarea vindecrii
Reducere imediata a tensiunilor in tesuturile muscular si
ligamentos
Neovascularizare ligamentar accelerarea vindecrii
Stimularea activitatii osteblastelor creterea osteogenezei
Vasodilatarea miorelaxare, mbuntirea metabolismului
Efecte ESWT asupra tesuturilor
Decalcificari, resorbtie crescuta a depozitelor
de calciu in tesutul tratat
Analgezii (atenueaza spasmele, inhiba fibrele
nociceptive, accelereaza eliminarea
substantei P*)
Efect antiedematos.
Dureri in insertiile musculare
dureri in zona inghinala, achilodinie
Fasciita, bursita, tendinita
fasciita plantara, tendinopatie patelara,
epicondilita
Calcificari exostoze calcaneene plantare si
dorsale, tendinita calcificata
Puncte Trigger rezistente
Sindroame vertebrale
Dureri in insertia ligamentelor poplitee
 Efecte ERSWT
Vindecare defectuoasa a fracturilor
Vindecare defectuoasa a ranilor
tesuturilor moi
Patologie vertebrala dureri de
spate
Microtraume acute repetate
Sindromul umarului inghetat
Bursita subacromiala
Spasme musculare si edeme,
hipochinezie
Artroza si simptomele secundare
ale acesteia

99
 ESWT asupra inimii

These acoustic shock waves are not dissolving plaque in

the same way that lithotripsy breaks up a stone, said
Anthony DeMaria, MD, cardiologist and principal
investigator of the clinical trial at UC San Diego Medical
Center. Instead, these waves energize the heart tissue to
release substances which, in turn, stimulate the formation
of new blood vessels in the heart.(Non-Invasive Technology Evaluated to
Treat Cardiac Chest Pain May 19, 2010 By Jackie Carr Enlarge UC San Diego Medical Center is
evaluating non-invasive shock wave technology for the treatment of angina. (PhysOrg.com) - UC
San Diego Health System is enrolling a small group of patients in a two-year study to examine the
safety of a non-invasive cardiac shock wave procedure for patients with chest pain caused by
insufficient blood flow to the heart).
 ESWT n arsuri
Extracorporealshoc
kwaves, a new non-
surgical method to
treat severe burns A.
Arn,O. Garca,I. Hernn,J.
Sancho,A. Acosta,J.P. Barret
(Department of Plastic, Aesthetic
and Reconstructive Surgery and
Burn Center Vall dHebron
University Hospital, Autonomous
University of Barcelona, Passeig
de la Vall dHebron 119-129,
08025 Barcelona, Spain) - Burns
Volume 36, Issue 6, September
2010, Pages 844849
 ESWT n osteoporoz
Extracorporeal Shockwave Shows Regression of
Osteoarthritis of the Knee in Rats - Ching-Jen Wang,M.D.,
Lin-Hsiu Weng,M.D., Jih-Yang Ko,M.D., Jun-Wen Wang,M.D.,
June-Ming Chen,M.D., Yi-Chih Sun,B.S., Ya-Ju Yang,B.S.Department of
Orthopedic Surgery, Chang Gung Memorial Hospital-Kaohsiung Medical
Center, Kaohsiung, Taiwan Department of Medical Research, Chang Gung
University College of Medicine, Chang Gung Memorial Hospital-Kaohsiung
Medical Center, Kaohsiung - Journal of Surgical Research, Volume 171, Issue 2
, December 2011, Pages 601608
Eficacitate ESWT Eficacitate ESWT
radiografii exostoza radiografie
calcaneeana tendinita calcificata

Eficacitate la 61% din pacienti

/Hammer et al, Foot Ankle Int 2003/
 Reactii adverse posibile
Durere in timpul si imediat dupa aplicatie
Petesii, echimoze, tumefactie locala, hematoame
superficiale
Hiperestezie, parestezii
Spasme musculare, crampe, tensiune musculara
Tumefactie articulara ( 48 h )
transpiratii, ameteli, tremor, paloare
Greata
Edeme
Eriteme
 Contraindicatii
Pierdere sau afectarea sensibilitatii in zona tratata
Afectare tegumentara
TBC
Tromboze
Tumori
Febra
Sarcina (aplicatii lombare si abdominale)
Sangerari, boli ale coagularii sangelui, tratamente
anticoagulante
Aplicarea pe anumite tesuturi (ochi si zona periorbitala,
miocard, maduva spinarii, ficat, rinichi)
Aplicari in zone cu varice
Aplicari foarte aproape de nervi
Tratament cu corticosteroizi in ultimele 6 saptamani
Radioterapie cu 6 saptamani inainte de tratament
 Contraindicatii
aplicatia pe regiunea toracica sau plamani
coagulopatii sau medicatie anticoagulanta
graviditate
regiuni nervoase sau vasculare
litotritie osoasa
tumori osoase
infectii osoase
pseudartroze infectate
cartileje de crestere
istoric de ruptura de ligament fascial plantar
metal implantat in zona
 Parametrii terapiei shockwave

Efectul optim este intr-un mediu granita/ tesut moale os/ - tendon

Presiune terapeutica folosita : bar sau Hz

Numar pulsuri intr-o sedinta :In functie de aria tratata

Frecventa 1-22 Hz depinde de tolerabilitate

Numar de sedinte: 2 6
Depinde in functie de zona tratata si de relevanta problemei

Pauza intre sedinte: 7 zile!!! procesul de vindecare necesita timp

3 zile de repaus total dupa terminarea terapiei.
 Tratament Shockwave
Localizati punctele dureroase prin palpare,
faceti o radiografie daca este necesar
Setati parametrii terapiei
Aplicati suficient gel
Incepeti terapia shockwave
INTRODUCERE N TERAPIA
MANUAL
Osteopatie si terapie manuala:
preview.
 INTRODUCERE

Toti pacientii care au

probleme lombare vor
avea probleme cervicale
si toti cei care au
probleme cervicale, vor
avea tulburri lombare
(ROBIN McKENZIE,
7 STEPS TO A PAIN-
FREE LIFE).
 INTRODUCERE

Durerile de spate
sunt cele mai
frecvente i
costisitoare
80% CEL PUIN 40% CEL PUIN
O O DURERE
probleme medicale
DURERE DE CERVICAL din lume. (USA
SPATE SEVER SEVER
50-70 bilioane de $
pe an)
CE ESTE TERAPIA
MANUALA?
 CONTRAINDICATII ALE
TERAPIEI MANUALE
OSTEOPOROZA
INSTABILITATI ARTICULARE
LAXITATE ARTICULARA
TUMORI, CANCER
COPII
PRIMELE TREI LUNI SI ULTIMA LUNA
DE SARCINA
POSTURI SI POZITII GRESITE
POSTURI SI POZITII GRESITE
Noiuni generale de anatomie si
biomecanic
HERNIA DE DISC
INTRODUCERE
 ANAMNEZA
EXAMEN CLINIC
EXAMENE PARACLINICE
DIAGNOSTIC
(DIAGNOSTIC
DIFERENTIAT TVCI, M-
CO, DGas )
PROGNOSTIC
PLAN DE TRATAMENT
GATA CU
TEORIA

VREAU SA
RUP CATEVA
OASE
 Concluzii terapeutice.
Cazuri clinice.
Sesiune hands on: Cryo6 si Thermo TK
V mulumesc pentru atenie!!!!!!!!