Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
23. Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)
24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)
25. Malocluzia de Clasa a III-a (4, pag. 405-408)
26. Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)
27. Anodontia (5, pag. 15-40)
28. Dintii supranumerari (5, pag. 73-94)
29. Incluzia dentara (5, pag.73-94)
30. Reincluzia dentara (5, pag. 107-118)
31. Ectopia dentara (5, pag. 121-130)
32. Diastema (5, pag. 133, 142)
33. Transpozitia dentara (5, pag. 149-154)
34. Tratamentul cariei dentare (6, pag. 167-185, 294-333, 339-3460
35. Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)
36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (7, pag. 68-93)
37. Necroza si gangrena pulpara (7, pag. 94-102)
38. Parodontite apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)
39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)
40. Obturarea canalelor radiculare 97, 214-2480
41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)
42. Morfologia parodontiului marginal (8, pag. 26-89)
43. Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice (8, pag. 103-155)
44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (8, pag. 189-201)
45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8, pag. 205-219)
46. Forme clinice simptomatologie in gingivite si parodontite marginale (8,
pag.221-280)
47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag. 283-286)
48. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale (8, pag. 288-374)
49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag. 427-461)
50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si parodontite
(8, pag. 465-477)
51. Ocluzia dentara(9,pag.25-76)
2
52. Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare(9,pag.77-146)
53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia partial
redusa.(9, pag .147-169)
54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare(9, pag. 500-
540)
55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare(9, pag. 170-400)
56.Elemente structurale ale puntilor dentare(9. Pag. 434-482)
57. Etape ale terapiei prin punti dentare:Amprentarea (9, pag. 630-690)
58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene
(9,pag. 690-740)
59. Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala(10, pag. 32-83)
60. Proteza partial acrilica mobilizabila.Elemente componente. (10, pag. 84-104)
61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate(10, pag .116-199)
62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala(10,pag. 201-229)
63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:Amprentarea (10, pag.
279-293)
64. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea relatiei
intermaxilare (10,pag. 295-308)
65. Etape ale terapiei prin proteze totale:Amprentarea (10,pag.465-544)
66. Etape ale terapiei prin proteze totale: Determinarea relatiilor intermaxilare(10, pag.
550-564)
67 . Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba machetelor (10, pag. 568-582)
68. Verificarea si adaptarea protezelor mobile.(10, pag.583-593)
69.Stomatopatiile protetice la edentatul total (10, pag.593-693)
70.. Reoptimizarea protezelor mobile.(10, pag.693-703)
3
BIBLIOGRAFIA
4
1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53)
5
5.Care variant de rspuns este corect n ceea ce privete administrarea lidocainei n timpul
graviditii i lactaiei:
A. Are efect teratogen-DA
B. Poate determina hipotensiune de sarcin-DA
C. Nu se recomand monitorizare cardiac fetal-NU
D. Se recomand temporizarea administrrii la gravide n primul trimestru de sarcin-DA
E. Nu se recomandat nlocuirea temporar a alimentaiei la sn pentru 24 de ore-NU
pag. 10
6
9. Gaura infraorbitar este situat:
A. La 5 mm nafara liniei verticale mediopupilare-NU
B. Pe orizontala ce unete gaura supraorbitar cu cea mentonier-NU
C. Pe linia vertical ce trece ntre cei doi premolari superiori-DA
D. La 6-8mm sub rebordul orbitar inferior-DA
E. Deasupra suturii zigomato-maxilare-NU
pag. 28
7
13. Lidocaina:
A. Are pH-ul 8-NU
B. Are toxicitate de 3 ori mai mare fa de procain -NU
C. Are putere anestezic de dou ori mai mic dect a procainei-NU
D. Se metabolizeaz n proporie de 90% la nivel hepatic-DA
E. Doza uzual este de 18 ml soluie-NU
pag. 8
8
17.Articaina:
A. Nu este ntotdeauna asociat n soluie cu vasoconstrictor-NU
B. Este contraindicat la copii sub 4 ani-DA
C. Este indicat la pacienii cu bronhospasm n antecedente-NU
D. Are putere anestezic mai redus dect lidocaina-NU
E. Se recomand injectare rapid-NU
pag 13
20.Anestezia topic:
A. Necesit o concentraie mai mic a anestezicului dect pentru injectare-NU
B. Folosete frecvent xilina 0.5-1%-NU
C. Se poate utiliza i pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos-DA
D. Nu necesit uscarea prealabil a locului de aplicare a anestezicului-NU
E. Durata este de aproximativ dou ore-NU
pag. 19
9
21. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaii n:
A. Procese inflamatorii retrotuberozitare-DA
B. Tumori localizate n treimea distal a vestibulului superior-DA
C. Pacieni sub tratament anticoagulant-DA
D. Hemofilici-DA
E. Pacieni cu odontectomii ale molarilor de minte n antecedente-NU
pag. 24
.
22.Catecolaminele au ca efecte locale :
A. Vasoconstricie la locul injectrii-DA
B. Creterea ratei de absorbie a anestezicului n fluxul sangvin-NU
C. Putere anestezic mai mare-DA
D. Efect mai ndelungat-DA
E. Stimularea receptorilor din pereii arteriolari-DA
pag. 16
24.Mepivacaina:
A.Are o toxicitate de 1,5-2 fa de procain-DA
B.Durata anesteziei este crescut-DA
C.Are poten de 2 fa de lidocain-DA
D.Nu este metabolizat n ficat-NU
E.Este eliminat renal n proporie de 50-60%-NU
Pag.11
10
25.Articaina este contraindicat la
A.Pacieni epileptici fr tratament-DA
B.Pacieni cu porfirie acut recurent-DA
C.Pacieni cu deficit de colinesteraz plasmatic-DA
D.Pacieni cu tulburri de conducere atrio-ventriculare severe-DA
E.Pacieni sub tratament cu anticoagulant-NU
Pag.13
11
29.Reperele pentru spina Spix sunt:
A.Creasta temporal a mandibulei-DA
B.Tuberozitatea mandibular-NU
C.Incizura sigmoid-NU
D.Plica pterigomandibular-DA
E.Planul de ocluzie al molarilor inferiori-DA
Pag.29
12
2. EXTRACIA DENTAR
(1,pag. 64-102)
1.Indicaiile de extracie ale dinilor permaneni sunt multiple, fiind legate de:
A.Starea dintelui respectiv- DA
B.Erupia incomplet a dintelui pe arcad -NU
C.Patologia structurilor adiacente- DA
D.Afeciuni asociate - DA
E.Vrsta pacientului -NU
Pag. 64
13
6. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu :
A.Transplante- DA
B.Afectiuni cardiovasculare -NU
C.Diabet insulinodependent - NU
D.Reactii de hipersessibilitate -DA
E.Boli autoimune -DA
Pag. 66
11.Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o amplitudine mai
mare spre:
A.Lingual -NU
B.Vestibular - DA
C.Mezial -NU
14
D.Distal -NU
E.Coletul dintelui - NU
Pag. 79
15. In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel ca, la
sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de:
A.2 mm de defectul osos creat -NU
B.6-8 mm de defectul osos creat -DA
C.2-3 mm de defectul osos creat -NU
D.2-4 mm de defectul osos creat -NU
E.1 cm de defectul osos creat -NU
Pag.86
15
B. Inciziile de descarcare -NU
C.Papilele dentare -NU
D.1/3 mijlocie a lamboului -NU
E.Unghiurile lamboului -DA
Pag. 90
19.In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de:
A.Leziuni patologice preexistente -DA
B.Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate -DA
C.Starea generala a pacientului -NU
D.Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras -DA
E.Starea de igiena a cavitatii orale -NU
Pag. 92
21.Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu
corticala subtire:
A.corticala orala la nivelul caninului superior -NU
B.Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior -DA
C.Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori -NU
D.Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori -NU
E.Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori -NU
Pag. 94
22.Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape exclusiv
cu:
A.Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior -DA
B.Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 -NU
C.Aplicarea unei presiuni pe mandibula -NU
D.Sustinerea incorecta a mandibulei -NU
E.Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare -NU
Pag. 95
16
A.Deschiderea sinusului maxilar -DA
B.Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar -NU
C.Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala -DA
D.Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala -DA
E.Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara -NU
Pag. 96
17
B.La 2-3 zile postextractional- DA
C.Dupa 4 zile de la extractie -NU
D.La 5 zile postextractional -NU
E.Dupa o saptamana de la extractie -NU
Pag. 100
18
3. PATOLOGIA ERUPTIEI DENTARE
(pag. 116-122,131-157,159-169)
2.Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele n calea erupiei dintelui
reprezentate de:
A.Malformaii corono-radiculare -NU
B.Hiperplazii gingivale -DA
C.Fracturi ale oaselor maxilare- NU
D.Sindromul compresiei de maxilar- NU
E.Traumatisme- NU
Pag. 116
4.Reducerea spiului pe arcad reprezint o cauz local a incluziei dentare prin urmtoarele
mecanisme (pag 116):
A.Macrodonii- DA
B.Sindromul compresiei de maxilar- DA
C.Ereditatea ncruciat -DA
D.Traumatisme locale -NU
E.Osteita deformant -NU
Pag. 116
19
5.Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea dup urmtoarele
criterii:
A.Dup criteriul morfologic- DA
B.Dup criteriul etiologic -DA
C.Dup criteriul topografic- DA
D.Dup criteriul antropologic- NU
E.Dup criteriul filogenetic- NU
Pag. 117
20
10.Pe ortopantomograma efectuat in incluzia dentar sunt vizibile:
A.Dintele inclus- DA
B.Arcadele dento-alveolare- DA
C.Dinii n erupie- DA
D.Starea dinilor vecini- DA
E.Rapoartele n sens transversal ale arcadelor dentare- NU
Pag. 118
11.Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt n legtur cu:
A.Angularea -NU
B.Relaia cu canalul mandibular- NU
C.Morfologia rdcinii- NU
D. Natura esutului acoperitor- NU
E.Topografia locului de erupie i morfologia molarului inclus- DA
Pag. 131
13.Din punt de vedere al angulrii axului molarului de minte inferior inclus, ce permite o
evaluare a dificultii extraciei in plan sagital dup Peterson se descriu:
A.Incluzia mezio-angular-odontectomie dificil- NU
B.Incluzia orizontal odontectomie foarte dificil -NU
C.Incluzia vertical odontectomie uoar- NU
D.Incluzia vertical odontectomie foarte uoar -NU
E.Incluzia disto-angular odontectomie foarte dificil- DA
Pag. 131
14.Dup clasificarea lui Winter care are n vedere unghiul format ntre orizontala planului
ocluzal i axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia poate fi :
A.Incluzie cu ax inversat unghi negativ- DA
B.Incluzie orizontal- DA
C.Incluzie mezio-angular- DA
D.Incluzie vertical- DA
E.Incluzie axial- NU
Pag. 131
21
15.Din punt de vedere al relaiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular dup Pell i
Gregory clasificarea cuprinde 3 clase :
A.Clasa I:Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de marginea anterioar
a ramului mandibular- DA
B.Clasa II:jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramului
mandibular- DA
C.Clasa III:coroana molarului inclus este total acoperit de ramul mandibular-DA
D.Clasa III:coroana molarului inclus situat vestibular este parial acoperit de ramul
mandibular -NU
E.Clasa III:coroana molarului inclus situat lingual nu este total acoperit de ramul
mandibular -NU
Pag. 133
17.n incluzia dentar, dac ntre molarul de minte i molarul de 12 ani exist spaiu:
A.Extracia molarului de minte este mult mai dificil -NU
B.Extracia molarului de minte este mult mai facil -DA
C.Se vor folosi numai elevatoarele -NU
D.Se va folosi numai cletele corespunztor- NU
E.Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici- NU
Pag. 137
22
19.Factori care ngreuneaz odontectomia M3 inferior sunt:
A.Poziia mezio-angular- NU
B.Poziia disto-angular -DA
C.Clasa II dup Pell i Gregory- NU
D.Rdcini scurte -NU
E.Clasa B dup Pell i Gregory- NU
Pag. 141
23
24.n majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecina:
A.Prezenei unui dinte supranumerar care blocheaz erupia acestuia -DA
B.Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari -DA
C.Unei boli intercurente- NU
D.Prezenei altor dini inca neerupti pe arcada -NU
E.Unor modificri morfologice ale maxilarelor- NU
Pag. 166
24
29.Odontectomia pe cale mixt a caninului superior este indicat n (pag.163):
A.Incluziile vestibulo-palatine transversale -DA
B.Incluziile nalte- NU
C.Incluziile superficiale -NU
D.Incluziile complicate- NU
E.Incluziile profunde- NU
Pag. 163
25
4 .TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE
(1, pag. 174- 194)
26
5. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmtoarele:
A. Accesul este nefavorabil, dup decolarea lamboului-NU
B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata-NU
C. Colurile lamboului se pot necroza-DA
D. Irigaia lamboului poate fi deficitar-DA
E. Sutura este dificil deoarece lamboul de mucoas este subire-DA
Pag.178
27
10.In cazul osteotomiei i corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a leziunii
periapicale se face pe baza:
A. Se urmrete relieful corticalei vestibulare-DA
B. Cnd corticala osoas este subire, nu se poate explora poziia apexului prin perforarea
acesteia cu o sond-NU
C. Nu se poate aproxima lungimea rdcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice
-NU
D. Se poate aproxima lungimea rdcinii, msurnd lungimea acului folosit pentru
tratamentul mecanic-DA
E. Se poate practica un mic orificiu in cortical, n care se aplic un material radioopac,
apoi se face radiografie de control-DA
Pag.183
13.Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat intraoperator
pe cale direct:
A. Canale cu secreie persistent-DA
B. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic-DA
C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare-NU
D. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala-DA
E. Corp strin pe canal-DA
Pag.188
28
14.Materialele pentru obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie s ndeplineasc
urmtoarele deziderate:
A. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular-DA
B. S fie biocompatibile-DA
C. Sa nu inhibe creterea bacterian-NU
D. S fie solubil i stabil volumetric-NU
E. S prezinte radioopacitate-DA
Pag.190
29
19.Lamboul intrasulcular triunghiular este format din:
A. O incizie orizontal n anul gingival , completat la cele 2 extremiti cu dou incizii
verticale de descrcare-NU
B. O incizie orizontal de-a lungul marginii libere gingivale-NU
C. O incizie orizontal la distan de marginea gingival liber i dou incizii oblice de
descrcare-NU
D. O incizie orizontal n anul gingival continuat de o incizie vertical de descrcare
-DA
E. O incizie curb, convex spre marginea gingival-NU
Pag.178
30
24.Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical care are ca scop:
A. Secionarea poriunii corono-radiculare afectate i extracia acesteia, cu meninerea
restului coroanei i/sau rdcilor-NU
B. ndeprtarea unei cantiti osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea
apexului i a leziunii periapicale-NU
C. Secionarea chirurgical i ndeprtarea segmentului apical al rdcinii unui dinte
-NU
D. ndeprtarea apexului i a esuturilor patologice-NU
E. Simpla nlturare a materialului de obturaie n exces-DA
Pag.194
31
29.Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical:
A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului-NU
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere -NU
C. Incizie si decolare facila-DA
D. Pacientul nu poate menine o bun igien oral-NU
E. Incizie i decolare dificile-NU
Pag.177
32
5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
(1, pag. 198-220)
33
7. Vestibuloplastia la mandibul a fost descris pentru prima dat n 1924 de:
A. Trauner NU
B. MacIntosh NU
C. Kazanjian DA
D. Obwegesser NU
E. Valerian Popescu NU
Pag 208
10. n rezecia modelant a crestei oblice interne ascuite nu se recomand realizarea unei
incizii de descarcare linguale datorit:
A. Pericolului lezrii nervului bucal NU
B. Pericolul lezrii limbii NU
C. Pericolul lezrii arterei faciale NU
D. Pericolul lezrii nervului lingual DA
E. Pericolul secionarii fibrelor muchiului buccinator NU
Pag 215
34
13. Torusul mandibular este localizat:
A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n zona canin-
premolar DA
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo-canin NU
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona molarului 3
NU
D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral n zona incisivo-canin
NU
E. Pe versantul vestibular mandibular uni sau bilateral n zona canin-premolar NU
Pag 219
14. Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostal se
prepar:
A. lambouri totale vestibulare NU
B. lambouri totale linguale NU
C. lambouri pariale vestibulare i linguale DA
D. lambouri pariale jugale NU
E. lambouri pariale pe coama crestei alveolare NU
Pag 209
15. Precizai care dintre urmtoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale:
A. VestibuloplastiaNU
B. Frenectomia DA
C. Frenoplastia in Z DA
D. Tuberoplastia NU
E. Frenoplastia cu vestibuloplastie DA
Pag 198,199
17. Precizai care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a mucoasei
fundului de sac vestibular:
A. Hiperplazia palatinal NU
B. Hiperplazia de proteza DA
C. Epulis fissuratum DA
D. Epulis granulomatos NU
E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos NU
Pag.203
35
18. Fibromatoza tuberozitar se poate dezvolta:
A. n plan vertical DA
B. n plan sagital NU
C. n plan transversal DA
D. n ambele planuri DA
E. n plan antero-posterior NU
Pag.204
36
24.Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomand:
A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile NU
B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fix i cea mobil DA
C. Raalizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate-NU
D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate NU
E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe NU
Pag 208
37
30. LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin:
A. Torus ovalar cu localizare n treimea anterioar a bolii palatine NU
B. Torus ovalar cu localizarea n treimea posterioar a bolii palatine DA
C. Torus alungit cu localizare n dou treimi posterioare ale bolii palatine DA
D. Torus alungit cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine DA
E. Torus ovalar cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine NU
Pag 218
38
6. INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE
(1, pag. 242-268, 270-288)
39
6. Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu:
A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare -DA
B. alveolita postextractionala -NU
C. abcesul palatinal -NU
D. fibromatozele gingivale localizate -NU
E. chistul de maxilar suprainfectat -DA
Pag. 247
11.Fasciita necrozanta:
A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi -DA
B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba -NU
C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna -NU
D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice -NU
E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta - DA
Pag. 273
40
12.Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu :
A. Adenopatii cervicale suprainfectate -DA
B. Tumori benigne ale glandelor salivare -NU
C. Supuratii difuze -DA
D. Lipomatoza cervicala -NU
E. Tumori maligne suprainfectate- DA
Pag. 274
13.Abcesul cerebral
A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene -NU
B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana -NU
C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast -DA
D. Tratamentul este specific neurochirurgical -DA
E. Evolueaza spre septicemie -NU
Pag 276
14.Osteoperiostita
A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata -DA
B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita -DA
C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic -NU
D. Tratamentul consta in sechestrectomie -NU
E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a
organismului -DA
Pag 281
41
18.Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala,se stabileste:
A. In urma examenului clinic -DA
B. Pe baza IDR la tuberculina -DA
C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura -NU
D. Examen RMN -NU
E. Lavaj bronho-alveolar -NU
Pag. 288
42
24.Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu:
A. Flegmonul amigdalian -DA
B. Flegmonul pterigomandibular -NU
C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus -DA
D. Abcesul planseului bucal -NU
E. Tumorile laterofaringiene -DA
Pag 266
43
29.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici:
A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri -NU
B. Este nedureroasa -DA
C. Ganglionii sunt fermi si mobili -DA
D. Se insoteste de febra, splenomegalie -NU
E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM -NU
Pag. 279,280
30.Sifilisul tertiar
A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide
B. Se insoteste de adenopatie
C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice
specifice
E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamini
Pag 287
44
7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
(1, pag. 292-308)
2. Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a foselor nazale-DA
B. se deschide in meatul superior -NU
C. se deschide in meatul mijlociu-DA
D. se deschide in meatul inferior-NU
E. este implicat in apararea imuna nespecifica-DA
Pag. 292
3. Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a cavitatii orale-NU
B. este cavitate de rezonanta pentru fonatie-DA
C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei-DA
D. este structura de sustinere a globului ocular-NU
E. este o structura compacta-NU
Pag. 293
45
6. Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar :
A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar-DA
B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare-DA
C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare-DA
D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada-NU
E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar-NU
Pag. 293
46
12. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari-NU
B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali-DA
C. incluzia caninului maxilar-NU
D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar-DA
E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali-DA
Pag.295
16. In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive:
A. tumor, calor si dolor-NU
B. congestiva, catarala si supurata-DA
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza-NU
D. exudativa, de granulare si epitelizare-NU
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate-NU
Pag.296
47
18. In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare:
A. scaderea IgA-NU
B. cresterea IgA-DA
C. scaderea vascozitatea mucusului-NU
D. cresterea vascozitatea mucusului-DA
E. disparitia partiala sau totala a cililor-DA
Pag.296
20. Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt :
A. haemophilus influenzae-NU
B. germenii microbieni probiotici-NU
C. pneumococii-DA
D. colibacilii-DA
E. stafilococus aureus-NU
Pag. 296
22. Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in sinuzita
maxilara cronica de cauza dentara:
A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism-NU
B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit-NU
C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie-DA
D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central-NU
E. marimea si forma sinusurilor maxilare-DA
Pag. 297
48
24. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face cu :
A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-NU
B. sinuzitele maxilare specifice-DA
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-DA
D. sinuzita maxilara alergica-DA
E. sinuzita maxilara fungica-DA
Pag. 299
49
30. In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7 mm,
se va tine cont de :
A. adancimea vestibului maxilar-NU
B. prezenta sau absenta dintilor-DA
C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe-DA
D. adancimea boltii palatine- NU
E. optiunea chirurgului-DA
Pag 304
50
8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA
(1, pag. 312-335, 361-369, 379-382,388-394)
2.Dup Navarro i colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibul sunt localizate la nivelul:
A.Ramului mandibulei - NU
B.Condilului mandibular - DA
C.Zonei parasimfizare- NU
D.Procesului alveolar - NU
E.Procesului coronoid - NU
Pag.315
4.Din punct de vedere biomecanic zonele de rezisten minim ale mandibulei sunt:
A.Gaura mentonier - DA
B.Simfiza mentonier - NU
C.Zona parasimfizar - DA
D.Apofiza coronoid - NU
E.Unghiul mandibulei - DA
Pag.316
51
6.Dup numrul liniilor de fractur, fracturile de mandibul se clasific n:
A.Unice - DA
B.Multiple - NU
C.Duble - DA
D.Cominutive - DA
E.Triple - DA
Pag.320
9.La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenierea focarelor de fractur, se
urmresc:
A.Puncte dureroase - DA
B.Discontinuitatea osoas - DA
C.Prezena dinilor pe ambele fragmente fracturate - NU
D.Prezena dinilor pe fragmentul distal al mandibulei - NU
E.Prezena crepitaiilor osoase - DA
Pag.322,323
52
12.Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt:
A.Consolidarea ntrziat - DA
B.Consolidarea vicioas - DA
C.Pseudartroza - DA
D.Supuraii periosoase - NU
E.Osteomielita mandibulei - NU
Pag.335
53
18. Complexul zigomatic este alctuit din :
A. Osul malar DA
B.Arcada temporo-zigomatic DA
C.Marginea inferioar a orbitei DA
D.Marginea superioar a orbitei NU
E.Podeaua i peretele lateral al orbitei DA
Pag. 379
54
24.Leziunile dentare sunt clasificate n urmtoarele forme anatomo-clinice:
A.Fisur coronar DA
B.Fisura radiculara NU
C.Fractur coronar cu expunerea pulpei dentare DA
D.Fractur radicular DA
E.Avulsie dentar NU
Pag.388
27.n tratamentul luxaiei dentare cu intruzie se pot adopta urmtoarele atitudini terapeutice:
A.Favorizarea erupiei dentare, dac dintele este imatur DA
B.Repoziionare imediat manual a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la dinii vecini
NU
C. Repoziionare imediat chirurgical a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la dinii
vecini DA
D. Extracia dintelui luxat NU
E.Tratament ortodontic pentru repoziionarea dintelui intruzat DA
Pag.391
55
30.Tehnicile de imobilizare n traumatismele dento-alveolare sunt urmtoarele:
A.Gutiere acrilice DA
B.Imobilizare rigid intermaxilar NU
C.Imobilizare cu srm cu 8( ligatur hipocratic) DA
D.inele vestibulo-linguale NU
E.Imobilizare semirigida -DA
Pag.393
56
9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI
CERVICO-FACIALE MAXILARE
(1., PAG.402-404, 406-426, 428-433,437-443)
1.Chistul branhial:
A.Este adenopatie laterocervical-NU
B.Este manifestarea cervical a unui limfom Hodgkin-NU
C.Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom laterocervical-DA
D.Abordul chirurgical este pe cale intraoral-NU
E.Poate maligniza-DA
Pag. 407
3.Sialochistul:
A. Se datoreaza dilataiei chistice a canalului de excreie a gandelor salivare accesorii- DA
B. Apare doar la vrstnici-NU
C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare-NU
D. Poate fi localizat si in parotida-DA
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar-DA
Pag. 411
4.Mucocelul:
A. Este o tumor malign-NU
B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale-DA
C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale-NU
D. Consistenta este fluctuenta-DA
E. Este foarte dureros la palpare-NU
Pag. 411
5.Ranula:
A. Cel mai frecvent tip este cel n bisac-NU
B. Este situat totdeauna pe linia median-NU
C. Se poate perfora spontan-DA
D. Se suprainfecteaz frecvent-NU
E. Varianta n bisac are forma unei clepsidre -DA
Pag. 413
57
6.Chistul sebaceu:
A. Are originea n celulele adipoase din derm-NU
B. Ia natere prin blocarea secreiei glandelor salivare-NU
C. i are originea la nivelul foliculului pilos-DA
D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale-DA
E. Cavitatea chistic este umplut de sebum-DA
Pag. 414
8.Epulis fissuratum:
A. Este o tumor malign a cavitii orale-NU
B. Apare la purtatorii de proteza mobila-DA
C. Se localizeaza pe mucoasa jugala -NU
D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificat clinic-DA
E. Ridic suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne-DA
Pag. 417
10.Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este cunoscut si sub
denumirea de:
A. Epulis Fibros-NU
B. Epulis granulomatos-NU
C. Epulis angiogranulomatos-NU
D. Botriomicom-DA
E. Hiperplazie papilomatoasa-NU
Pag. 418
58
12.Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu:
A. Granulomul piogen gingival-DA
B. Chistul de eruptie-NU
C. Papilomul -NU
D. Granulomul periferic cu celule gigante-DA
E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare n perioada de debut-DA
Pag. 421
15.Papilomul este:
A. proliferare tumorala maligna-NU
B. proliferare celulara fibroblastica benigna-NU
C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului-DA
D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului-NU
E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale-NU
Pag. 425
16.Papilomul:
A. Are drept cauza probabila infecia cu HPV-DA
B. Are ntotdeauna consisten ferm-NU
C. Obinuit, este pediculat-DA
D. Are culoare albstruie-NU
E. Poate aprea la orice vrst-DA
Pag. 425
17. Fibromul
A. Nu are o frecven crescut ntre tumorile benigne ale cavitii orale -NU
B. Este cea mai frecvent tumor benign din cavitatea oral-DA
C. Apare doar la brbai-NU
D. Apare la orice varsta-DA
E. Dimensiunie sunt, de regul, mai mari de 2 cm-NU
Pag. 428
59
18.Diagnosticul diferenial al fibromului se face cu:
A. Melanomul cavitii orale-NU
B. Granulomul piogen-DA
C. Papilomul mucoasei orale-DA
D. Mucocelul-NU
E. Ranula-NU
Pag. 429
20.Fibromatoza gingival:
A. Este congenital-NU
B. Este ereditar-DA
C. Are cauz traumatic-NU
D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie-NU
E. Tratamentul este chirurgical-DA
Pag. 430
21.Lipomul:
A. Este o tumor malign-NU
B. Este un sarcom-NU
C. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial-NU
D. Apare mai frecvent la persoanele obeze-DA
E. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale-DA
Pag. 431
22.Lipomul se localizeaza:
A. Pe trunchi si membre -DA
B. Frecvent oral - NU
C. LA nivel cervico facial-DA
D. Mai rar oral DA
E. In derm -NU
Pag. 431
23.Sindromul Madelung:
A. Dezvoltare localizat a unor lipoame cervicale-NU
B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala-DA
C. Este uor de tratat chirurgical datorit caracterului localizat-NU
D. Este dificil de tratat chirurgical datorit caracterului difuz-DA
E. ndeprtarea parial pe cale chirurgical conduce la recidive-DA
Pag. 432
60
24.Schwannomul:
A. Este o tumor benign-DA
B. Are originea n celulele Schwann-DA
C. Este congenital-NU
D. Apare numai la vrstnici-NU
E. Recidiveaz frecvent dup tratamentul chirurgical-NU
Pag. 433
26.Hemangiomul:
A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)-NU
B. Sunt rar localizate n teritoriul oro-maxilo-facial-NU
C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la natere-DA
D. Este cea mai frecvent tumor din perioada copilriei-DA
E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent -NU
Pag 438
28.Malformaiile vasculare:
A. Sunt prezente la natere i persist toat viaa-DA
B. Au ntotdeauna flux crescut-NU
C. Au ntotdeauna flux sczut-NU
D. Pot avea fie flux sczut fie flux crescut-DA
E. Malformaiile capilare au flux sczut-DA
Pag. 439
29.Sindromul Sturge-Weber:
A. Afeciune tip hamartom-DA
B. Are si manifestri neurologice-DA
C. Sunt doar leziuni de tip capilar-NU
D. Sunt leziuni strict tegumentare-NU
E. Sunt leziuni strict mucozale-NU
Pag. 441
61
30.Limfangiomul:
A. Apare excepional n teritoriul oro-maxilo-facial-NU
B. Apar cel mai adesea n cele 2/3 anterioare ale limbii-DA
C. Evoluia este rapid-NU
D. Tratamentul este ntotdeauna chirurgical-NU
E. Raspund la tratament sclerozant - NU
Pag. 443
62
10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE
(1,pag.450-471, 474-485,488-510,512-517)
4.Chistul folicular:
A.apare frecvent la nivelul oaselor maxilare-DA
B.reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare-DA
C.apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei-DA
D.nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclus-
NU
E.afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de sex feminin-NU
Pag.456
63
6.Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu:
A.chistul radicular lateral-DA
B.chistul folicular-DA
Ckeratochistul odontogen primordial-DA
D.ameloblastomul-NU
E.fibromul ameloblastic-NU
Pag.460
9.Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu odontogen inclus fac
parte:
A.fibromul odontogen-DA
B.mixomul odontogen-DA
C.cementoblastomul-DA
D.ameloblastomul-NU
E.odontoameloblastomu-NU
Pag.474
11.Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre care cele mai
frecvente sunt:
A.formal foliculara-DA
B.forma plexiforma-DA
C.forma acantomatoasa-NU
D.forma desmoplastica-NU
E.forma bazocelulara-NU
Pag.475
64
12.Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu:
A.hiperplazii epulis like-DA
B.tumori benigne gingivale-DA
C.forme de debut ale tumorilor maligne gingivale-DA
D.tumori maligne endoosoase-NU
E.tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa-NU
Pag.482
14.Fibromul ameloblastic:
A.apare in special la pacienti tineri-DA
B.mai frecvent la sexul feminin-NU
C.localizarea predilecta este la maxilar-NU
D.este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni-DA
E.nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase-NU
Pag.483
15.Odontomul:
A.este o tumora odontogena relativ frecventa-DA
B.combina elemente epiteliale si ectomezenchimale-DA
C.prezinta doua forme anatomo-clinice-DA
D.forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea
configuratia unui dinte-NU
E.mai frecvent la mandibula decat la maxilar-NU
Pag.484
65
18.Tumora odontogena cu celule granulare:
A.este extreme de rara-DA
B.apare la adulti in general peste 40 de ani-DA
C.se localiizeaza in special in regiunea premolara sau molara-DA
D.initial sunt leziuni simptomatice,dureroase-NU
E.pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata-NU
Pag.489
19.Mixomul odontogen:
A.este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar-DA
B.apar si la nivelul oaselor lungi-DA
C.clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor-DA
D.apar mai frecvent intre 20-45 de ani-NU
E.se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei-NU
Pag.490
20.Cementoblastomul:
A.apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani-DA
B.afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare-NU
C.se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza-DA
D.mucoasa acoperitoare este modificata-NU
E.dintele implicat este mobil si nu ramane vital-NU
Pag.492
21.Osteoblastomul:
A.este o tumora benigna osoasa-DA
B.este derivata din osteoclaste-NU
C.are incidenta scazuta-DA
D.apare mai frecvent la mandibula-DA
E.afecteaza mai frecvent persoanele tinere-DA
Pag.497
22.Torusul mandibular:
A.este o exostoza-DA
B.se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului mandibular-NU
C.afecteaza mai frecvent sexul masculin-DA
D.sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism-DA
E.dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat-NU
Pag.505
23.Boala Paget:
A.caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa-DA
B.etiologie bine stabilita-NU
C.apare in special la persoane de peste 40 de ani-DA
D.apare mai frecvent la sexul masculin-DA
E.intereseaza doar oasele viscerocraniului-NU
Pag.515
66
24.In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi urmatoarele:
A.subfebrilitate-DA
B.scadere in greutate-DA
C.exoftalmie-DA
D.pancitopenie-DA
E.anizocorie-NU
Pag.514
67
30.Tumora odontogena adenomatoida:
A.mai este numita si tumora celor doua treimi -DA
B.de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni-NU
C.mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani-NU
D.afecteaza cel mai adesea sexul masculin-NU
E.cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte-NU
Pag.486
68
11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE
(1, pag. 545-584)
1.Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte:
A.tutunul-DA
B.alcoolul-DA
C.varsta-NU
D.radiatiile solare-DA
E.paramixovirusurile-NU
Pag.545,546
2.Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte:
A.varsta-DA
B.radiatiile solare-NU
C.deficitul imunitar-DA
D.alcoolul-NU
E.fumatul-NU
Pag.547,548
6.Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac parte:
A.localizarea tumorii primare-DA
B.dimensiunile tumorii primare-DA
C.profunzimea invaziei-DA
D.invazia perinervoasa-DA
E.nici un raspuns corect-NU
pag.558
69
7.In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre afectiunile
congenitale fac parte:
A.chistul canalului tireoglos-DA
B.chistul branhial-DA
C.ranula in bisac- NU
D.teratomul-DA
E.laringocelul-NU
pag.561
70
E.gradul V caracter net de malignitate-DA
Pag.563
13.Clasificarea TNM:
A.Tx tumora primara nu poate fi evaluata-DA
B.T1 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima-NU
C.T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima-NU
D.T3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima-DA
E.T2 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima-DA
Pag.566
14.Clasificarea TNM:
A.Nx ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati-DA
B.N1 un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm-DA
C.N0 nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervical-DA
D.N3 unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6 cm-DA
E.N1 unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm-NU
Pag.566
17.Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor oro-maxilo-
faciale sunt:
A.plamanii-DA
B.ficatul-DA
C.oasele-DA
D.rinichii-NU
E.creierul-DA
Pag.569
71
18.Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul extirparii
curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii:
A.pentru tumorile in T1 margini libere negative la cel putin 1 cm-DA
B.pentru tumorile in T1 margini libere negative la cel putin 1,5 cm-NU
C.pentru tumorile in T2 margini libere negative la cel putin 2 cm-DA
D.pentru tumorile in T3 margini libere negative la cel putin 3 cm-DA
E.pentru tumorile in T4 margini libere negative la cel putin 4 cm- NU
Pag.571
20.Lambourile arteriale:
A.au o viabilitate mai mare decat cele la intamplare-DA
B.irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul lamboului-DA
C.sunt mai putin viabile decat cele la intamplare-NU
D.viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea arterelor septocutanate-DA
E.necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul arterelor septocutanate-DA
Pag.572
72
24.Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii:
A.se impune un abord cervical pentru tumora primara-DA
B.pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii chirurgicale-NU
C.pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata-DA
D.adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin temporizare-DA
E.profilactic -NU
Pag.582
26.Radiatiile solare:
A.au lungimi de unda de la 200 la 1800 nmDA
B.spectrul infrarosu este de la 500-1400 nmNU
C.spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului conjunctivNU
D.spectrul vizibil este de la 760-1800 nmNU
E.radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solareNU
Pag.546
28.Eritroplazia:
A.definita clinic ca o pata violacee,cu aspect omogen -NU
B.nu poate fi indepartata prin stergere-DA
C.clinic se prezinta deseori izolata-NU
D.cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan-NU
E.nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavitatii orale-
NU
Pag.552
73
30.Cheilita actinica:
A.apare la personae sub 45 de ani-NU
B.mai frecventa la femei-NU
C.se localizeaza in special pe buza superioara-NU
D.se localizeaza in special pe buza inferioara-DA
E.delimitare certa intre tegument si rosul de buza-NU
Pag. 556
74
12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE
(1, pag. 679-685,687-693,695-702)
1.Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor normala, centrica,
sunt:
A. Pierderea molarilor si premolarilor - DA
B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor - DA
C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei - DA
D. Incluzia molarilor de minte inferiori - NU
E. Interferente in lateralitate DA
Pag.679
75
6.In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala:
A. Gura este partial deschisa -DA
B. Mandibula este retruzata NU
C. Inocluzie verticala frontala DA
D. Depresiune pretragiana - DA
E. Linia interincisiva deplasata NU
Pag.688
76
12.Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt:
A.Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular DA
B.Congestie si tumefactie preauriculara DA
C.Tulburari functionale progresive DA
D.Nu afecteaza si conductul auditiv extern NU
E.Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie DA
Pag.695,696
77
18. Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca :
A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii DA
B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica DA
C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene NU
D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de pasare DA
E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos DA
Pag.702
78
24. Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul
algodisfunctional, nu este corecta:
A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului - NU
B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid DA
C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala NU
D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime NU
E. Terapia prin exercitii mecanoterapia NU
Pag.683
79
30. Artrita sifilitica se descrie prin :
A. Leziuni de intensitate redusa DA
B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute DA
C. Tertiar apar artralgii usoare, diurne NU
D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica DA
E.Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice-
Pag.697
80
13.PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
(1, pag.719 -720,723- 738,744-753,760-770)
1.In lipsa unui tratament imediat,sechelele cele mai frecvente si mai importante ale plagilor
post-traumatice parotidiene sunt:
A.hemoragia- NU
B.hematomul intraparotidian- NU
C.fistula salivara -DA
D.paralizia n.facial- DA
E.sindromul Frey -NU
Pag. 719
3.Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza pacientii intre:
A.5-10 ani- NU
B.10-15 ani-NU
C.20-30 ani -NU
D.30-60 ani -DA
E.60-70 ani -NU
Pag. 723
81
6.In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina:
A.saliva cu aspect normal -NU
B.saliva opalescenta -NU
C.puroi -DA
D.secretie seroasa -NU
E.secretie sero- sanguinolenta -NU
Pag. 727
8.Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon presupune o serie de
riscuri:
A.hematom disecant al planseului bucal -NU
B.lezarea nervului lingual -DA
C.lezarea arterei faciale- NU
D.lezarea venei faciale- NU
E.lezarea nervului hipoglos- NU
Pag. 730
82
12.Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme:
A.circumscrisa -DA
B.goma -NU
C.pseudotumorala -NU
D.difuza-DA
E.tumorala -NU
Pag. 736,737
83
18.Adenomul canalicular se localizeaza predilect la:
A.glanda parotida -NU
B.glanda submandibulara -NU
C.buza superioara -DA
D.glanda sublinguala -NU
E.valul palatin -NU
Pag 748
19.La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu:
A.varsta pacientului -NU
B.gradul de diferentiere histologica-DA
C.aspectul salivei -NU
D.afectiuni generale asociate- NU
E.localizarea tumorii- NU
Pag.749
84
24.Adenomul pleomorf malign reprezinta:
A.forma maligna a adenomului pleomorf-NU
B.o tumora maligna per primam-DA
C.o forma de tip carcinosarcom-DA
D.o forma de carcinoma-NU
E.o forma de sarcom-NU
Pag.753
85
30.Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in:
A.tumori cu malignitate crescuta-DA
B. tumori maligne ale lobului superficial-NU
C.tumori maligne ale lobului profund-DA
D.tumori maligne cu afectarea n. facial -DA
E.tumori cu malignitate scazuta -NU
Pag. 768
86
14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE
SEVERE
(1, pag. 787-816)
87
C. 10-15% -NU
D. 50% -NU
E. 100% -NU
Pag 795
10. Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la urmatoarele
intrebari:
A. Este nevoie de extractii dentare? -DA
B. Care dinti vor fi extrasi? -DA
C. Exista suficient os alveolar? -DA
D. Ce deplasari dentare trebuie efectuate? -DA
E. Care va fi rezultatul final? -NU
Pag 787
12. Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea
reperelor urmareste sa stabileasca:
A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase-DA
B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii -DA
88
C. Necesitatea unor interventii associate -DA
D. Viitoarea pozitie a partilor moi -NU
E. Eliberarea cailor respiratorii -NU
Pag 787,788
89
E. Leziuni oftalmice -NU
Pag 795
21. In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are
urmatoarele semnificatii:
A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar-DA
B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular -DA
C. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata-DA
D. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar-NU
E. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular-NU
Pag 795,796
90
E. Retrognatism mandibular-DA
Pag 804
26. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata:
A. SNA marit -DA
B. SNB marit -NU
C. SNA micsorat -NU
D. SNB micsorat -DA
E. SNA marit si SNB micsorat -DA
Pag 804
91
E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare -NU
Pag 813
92
15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE
(1, pag. 824-855)
93
6. Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin :
A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale-NU
B. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale-DA
C. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale-NU
D. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace-NU
E. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace-NU
Pag. 826
8. Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate :
A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia-NU
B. toata structura buzei pana la palatul primar-DA
C. se poate asocia cu despicatura palatina-DA
D. nu modifica podeaua nazala -NU
E. afecteaza procesul alveolar-NU
Pag 828
94
12.Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in:
A. Partiale DA
B. Despicatura procesului alveolar-NU
C. Asociate-DA
D. Totale-DA
E. Despicatura palatine unilateral totala-NU
Pag.829
14. Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt :
A. usureaza respiratia-NU
B. usureaza alimentatia-DA
C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare-DA
D. impiedeca interpozitia limbii in despicatura-DA
E. elimina folosirea suzetei-DA
Pag.834
95
18. In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale bilaterale :
A. per primam se intervine ortopedic-NU
B. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea vomerului-NU
C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de labioplastie-DA
D. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic-NU
E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali-NU
Pag. 839
96
24. In despicatura palatina unilaterala totala :
A. de regula, tratamentul este ortopedic-NU
B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp operator-NU
C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat-DA
D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni -NU
E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni-NU
Pag. 845
26. Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina alveolara sunt:
A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate-DA
B. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor postoperatorii-DA
C. copil normosom, normotrof-DA
D. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator-NU
E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni-NU
Pag. 846
28. Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo-palatine sunt :
A. subdimensionarea rosului de buza-NU
B. supradimensionarea rosului de buza-DA
C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase-DA
D. fistule cutanate -NU
E. comunicare oro-nazala-DA
Pag.847
97
30. In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se practica :
A. palatoplastia secundara-NU
B. stafilorafia secundara-DA
C. uranostafilorafia secundara-DA
D. rinoplastie secundara-NU
E. cheiloplastie secundara-NU
Pag. 854
98
16.DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL. NEVRALGIA DE
TRIGEMEN
(1, pag.916 -919)
2.In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente cauze sunt:
A. demielinizare-DA
B. anevrisme-DA
C. procese expansive tumorale intracraniene-DA
D. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen-DA
E. cauza odontogena-NU
Pag.916
3.Nevralgia de trigemen:
A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta nevralgia trigeminala-DA
B. incidenta este mai ridicata la tineri-NU
C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de 52-58 de ani-DA
D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani-NU
E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in favoarea sexului
feminin-DA
Pag.916
99
6.Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic:
A.atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde pana la cateva ore-NU
B.durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de impungere-DA
C.atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ-NU
D.nu exista deficit neurologic evident clinic-DA
E.nu sunt atribuite altor afectiuni-DA
pag.917
7.In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici:
A.intensa-DA
B.ascutita-DA
C.superficiala-DA
D.declansata de factorii trigger-DA
E.profunda-NU
Pag.917
100
12.Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen:
A.nevralgia trigeminala din scleroza multipla-DA
B.nevralgia nervului facial-DA
C.nevralgia trigeminala postherpetica-DA
D.nevralgia parietala-NU
E.nevralgia occipitala-DA
Pag.918
101
17.Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte:
A.crestere in greutate-DA
B.alopecie-DA
C.greata-DA
D.hirsutism-NU
E.sedare-NU
Pag.91
102
22.In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale vizeaza:
A.termocoagularea prin radiofrecventa-DA
B.decompresiunea microvasculara a fosei anterioare-NU
C.blocajul chimic anestezic-DA
D.proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului sfenopalatin-NU
E.decompresiunea microvasculara a fosei posterioare-DA
Pag.918
25.Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se numara:
A.criochirurgia-DA
B.umflarea unui balon in cavul Meckel-DA
C.blocajul chimic anestezic-NU
D.termocoagularea prin radiofrecventa-NU
E.procedeul Janetta-NU
Pag.919
103
28.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza:
A.carbamazepina-DA
B.valproat de potasiu-NU
C.aulin-NU
D.dexametazona-NU
E.diclofenac-NU
Pag.918
104
17. METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI DENTARE DIN
ANURI I FOSETE
3. Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din anuri i fosete fac parte
urmtoarele etape:
A. Debutul se produce printr-o leziune n smalul pantei cuspidiene
B. Orificiul i pereii anului se demineralizeaz naintea bazei anului
C. Debutul se produce prin dou leziuni bilaterale independente la orificiul anului
D. Orificiul i pereii anului se demineralizeaz dup baza anului
E. Evoluia leziunii poate fi influenat prin prezena unor cantiti crescute de proteine la
baza anului
105
E. Seamn cu o rin epoxidic
106
11. Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt:
A. Aplicare mai greoaie
B. Sensibilitate n mediu uscat
C. Finisare slab datorit rugozitii superficiale
D. Timp de priz scurt
E. Rezisten sczut n zonele supuse direct solicitrilor masticatorii
107
17. Atitudini corecte la controlul sigilrii prin inspecie i palpare cu sonda:
A. Sigilarea este intact nu se intervine
B. Sigilantul este pierdut n totalitate se repet sigilarea
C. Sigilarea este pierdut parial se repet sigilarea
D. Sigilarea are microneadaptri se face control bite-wing
E. Sigilarea este pierdut parial se completeaz cu sigilant fr alt intervenie
18. Enameloplastia:
A. Este o tehnic invaziv
B. Este o tehnic neinvaziv
C. Este o tehnic de sigilare restrns
D. Este o sigilare lrgit
E. Presupune o prelucrare mecanic a anului ocluzal
108
* 23. Verificarea sigilrii se poate face:
A. Prin examen cu sonda
B. Prin colorare cu fuxin bazic 2%
C. Prin colorare cu albastru de metil 0,25%
D. Utiliznd izotopi radioactivi C16, S45
E. Utiliznd raze
109
28. Tehnica de sigilare cu rini compozite modificate de Einwag presupune:
A. Curarea suprafeei ocluzale cu o past fr fluor
B. Izolarea redus
C. nsprirea suprafeei de smal pe o zon de aproximativ 1 mm cu o frez
diamantat sferic, cilindric, a fissuri
D. Demineralizarea cu acid a suprafeei smalului
E. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu
Rspunsuri corecte:
1 B,E 16 B,C,E
2 A,C,D 17 A,B,D
3 B,C,E 18 A,D,E
4 B,C,D 19 A,B,C
5 B,C 20 B,C,D
6 B,C,E 21 A,B,C,D
7 C,D,E 22 B
8 A,B,D 23 A
9 B 24 A
10 A,B,C 25 D
110
11 A,C,E 26 C
12 A,D,E 27 A,C,D
13 B,C,D 28 A,C,D
14 A 29 A
15 C 30 C
111
18. ROLUL FACTORILOR FUNCIONALI N FORMAREA
APARATULUI DENTO-MAXILAR
112
D. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
E. prezena deformaiei rahitice a maxilarelor.
3, pag. 332
8 Puterea de suport a dinilor este de: ABC
A. 32 kg pentru incisivi;
B. 35 kg pentru canini;
C. 44 kg pentru premolari secunzi;
D. 64 kg pentru molari primi;
E. 45,70 kg pentru molari de minte.
3, pag. 340
9 Puterea de suport a dinilor este de: CDE
A. 35 kg pentru incisivi;
B. 32 kg pentru canini;
C. 44 kg pentru premolari secunzi;
D. 45,70 kg pentru molari primi;
E. 64 kg molari de minte.
3, pag. 340
10 Intensitatea forei muchilor mobilizatori ai mandibulei este de: BCD
A. 28 kg pentru temporal;
B. 26 kg pentru maseter;
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;
E. 64 kg pentru buccinator.
3, pag. 340
11 Intensitatea forei muchilor mobilizatori ai mandibulei este de: ACD
A. 35 kg pentru temporal;
B. 32 kg pentru maseter;
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;
E. 64 kg pentru buccinator.
3, pag. 340
12 Mecanismele masticaiei perturbate n producerea anomaliilor dento- ABCE
maxilare sunt:
A. activitatea insuficient a musculaturii masticatorii;
B. lipsa abraziei fiziologice;
C. contactele premature;
D. hipersecreia salivar;
E. hiposecreia salivar.
3, pag. 344
13 Anomaliile dento-maxilare scad eficiena masticatorie prin: ABCD
A. reducerea suprafeei de contact ocluzal;
B. dificultatea efecturii micrilor masticatorii;
C. ocluzia dezechilibrat;
D. lezarea direct a mucoasei orale;
E. ocluzia echilibrat.
3, pag. 345-347
14 Scderea eficienei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizeaz ACDE
prin:
A. angrenajele inverse;
B. ocluzia eugnat;
113
C. ocluzia adnc;
D. ocluzia invers;
E. ocluzia lingualizat.
3, pag. 346-347
15 Deglutiiile normale evolutive sunt: ABE
A. deglutiia de tip infantil;
B. deglutiia de tip adult;
C. deglutiia protruziv;
D. deglutiia sublingual;
E. deglutiia de tranziie.
3, pag. 353-354
16 Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual n faringe se face prin: BDE
A. coborrea limbii n planeul bucal;
B. contracia muchiului milohiodian;
C. deschiderea epiglotei;
D. unda peristaltic a limbii;
E. unda peristaltic faringian.
3, pag. 355-356
17 Formele deglutiiei anormale sunt: ACD
A. deglutiia cu mpingerea limbii i arcadele deprtate;
B. deglutiia cu mpingerea limbii de tip adult;
C. deglutiia fr mpingerea i arcadele deprtate;
D. deglutiia cu mpingerea i arcadele n contact;
E. deglutiia fr mpingerea i arcadele n contact.
3, pag. 358
18 Prelungirea stadiului deglutiiei de tip infantil se produce datorit: ABE
A. imaturitii neuro-musculare;
B. tulburrilor rino-faringiene;
C. potenialului de cretere normal;
D. maturitii neuro-musculare;
E. obiceiului vicios de sugere a degetului.
3, pag. 360-362
19 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt: ABD
A. laringoscopia stroboscopic;
B. cinematografia corzilor vocale;
C. ortopantomografia;
D. glotografia electric;
E. linguopalatograma.
3, pag. 370-371
20 Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de: ACDE
A. deschidere a glotei;
B. neutralitate a glotei;
C. elongaie maxim;
D. nchidere a glotei;
E. acolare a glotei.
3, pag. 373
21 n vorbirea cu interpoziii ale limbii, sprijinul limbii se realizeaz pe faa: AB
A. palatinal a incisivilor superiori;
B. lingual a incisivilor inferiori;
C. palatinal a premolarilor superiori;
114
D. lingual a premolarilor inferiori;
E. lingual a caninilor inferiori.
3, pag. 381
22 n vorbirea cu interpoziii ale limbii, limba se interpune ntre: AC
A. incisivi;
B. canini;
C. premolari;
D. obraji;
E. molari.
3, pag. 381
23 Dislalia poate mbrca forme variate: ABC
A. sigmatismul;
B. rotacismul;
C. dislalia labialelor;
D. rinolalia nchis;
E. disritmiile.
3, pag. 384
24 Muchii masticatori i oro-faciali influeneaz dezvoltarea aparatul dento- ACE
maxilor prin:
A. inseriile osoase;
B. articulaia temporo-mandibular;
C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeele osoase;
D. poziia de echilibru a mandibulei;
E. aplicarea forelor musculare prin intermediul sistemului dentar.
3, pag. 405
25 Pe o electromiogram se poate aprecia: ADE
A. amplitudinea potenialului electric;
B. intensitatea impulsurilor nervoase;
C. energia cinetic;
D. frecvena impulsurilor nervoase;
E. durata i cronologia apariiei potenialelor de aciune.
3, pag. 412
26 Obiectivele terapeutice urmrite n echilibrarea aciunilor musculare sunt: ACE
A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor
musculare antagoniste;
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile;
C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor
musculare deficitare;
D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe;
E. folosirea contraciei musculare n vederea corectrii modificrilor
morfologice.
3, pag. 415
27 Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt: ABCE
A. declanarea reflex a contraciilor musculare;
B. descompunerea forelor verticale;
C. normalizarea funciilor perturbate;
D. stimularea erupiei dentare;
E. stimularea dezvoltrii maxilarelor.
3, pag. 416
28 Consecinele obiceiului de sugere a policelui sunt: ABD
115
A. tonusul labial sczut;
B. incompetena labial;
C. retrodenia superioar;
D. tip anormal de deglutiie;
E. prognaia mandibular funcional.
3, pag. 439
29 Consecinele interpoziiei obrajilor ntre prile laterale ale arcadelor sunt: BDE
A. proalveolodenia superioar;
B. oprirea n dezvoltarea vertical a arcadelor n sectoarele laterale;
C. retrognaia mandibular funcional;
D. apariia unei supraocluzii incisive accentuate;
E. ocluzie invers lateral.
3, pag. 443
30 Condiiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri ABD
vicioase sunt:
A. intensitatea i durata practicrii;
B. plasticitatea oaselor maxilare;
C. poziia de echilibru a mandibulei;
D. bilanul forelor oro-faciale;
E. modelarea funcional a articulaiei temporo-mandibulare.
3, pag. 444
116
19. DEZVOLTAREA OCLUZIEI DENTARE
117
E. a doua nlare a ocluziei dentare.
4, pag. 40
8 Ocluzia invers frontal apare n prima etap a dentiiei mixte dac exist: BCD
A. o malocluzie clasa a III-a;
B. un comportament muscular anormal;
C. decalaje mari ntre erupia grupului incisiv inferior i superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o ocluzie adnc.
4, pag. 42
9 Ocluzia psalidodont apare n prima etap a dentiiei mixte dac nu exist: BCDE
A. caria dentar;
B. un comportament muscular anormal;
C. decalaje mari ntre erupia grupului incisiv inferior i superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o malocluzie clasa a III-a.
4, pag. 42
10 Erupia primilor molari permaneni produce: BC
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua nlare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare;
D. deglutiia de tip adult;
E. reglarea relaiei de postur.
4, pag. 42-45
11 Erupia primilor molari permaneni nu produce: ADE
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua nlare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare;
D. deglutiia de tip adult;
E. reglarea relaiei de postur.
4, pag. 42-45
12 Planul postlacteal n linie dreapt ofer un raport molar: D
A. cuspid n anul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
4, pag. 43
13 Planul postlacteal n treapt mezializat ofer un raport molar: A
A. cuspid n anul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.
4, pag. 43
14 Planul postlacteal n treapt distalizat ofer un raport molar: C
A. cuspid n anul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
118
4, pag. 43
15 Planul postlacteal n linie dreapt nu ofer un raport molar: ABCE
A. cuspid n anul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
4, pag. 43
16 Planul postlacteal n treapt mezializat nu ofer un raport molar: BCDE
A. cuspid n anul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.
4, pag. 43
17 Planul postlacteal n treapt distalizat nu ofer un raport molar: ABDE
A. cuspid n anul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
4, pag. 43
18 Evoluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de urmtorii AD
factori:
A. creterea scheletal;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare;
D. valorile dimensionale ale dinilor temporari i permaneni;
E. a treia nlare a ocluziei dentare.
4, pag. 44
19 Evoluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de urmtorii BE
factori:
A. agravarea fenomenelor existente n interiorul arcadei dentare;
B. spaiul de deriv Nance;
C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare;
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei;
E. creterea scheletal.
4, pag. 44
20 Schimbrile dento-alveolare i dento-dentare importante produse prin erupia ABDE
molarilor de 6 ani sunt:
A. reducerea spaiului primat;
B. modificarea lungimii arcadei;
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. modificarea formei arcadei;
E. a doua nlare a ocluziei dentare.
4, pag. 45
21 Schimbrile dento-alveolare i dento-dentare importante produse prin erupia ACD
molarilor de 6 ani sunt:
A. modificarea formei arcadei;
B. prima nlare a ocluziei dentare;
119
C. reducerea spaiului primat;
D. modificarea lungimii arcadei;
E. a doua mezializare a ocluziei dentare;
4, pag. 45
22 Erupia primilor molari permaneni produce: B
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua nlare a ocluziei dentare;
C. prima mezializare a mandibulei;
D. a treia nlare a ocluziei dentare;
E. reglarea relaiei de postur.
4, pag. 45
23 Spaiul de deriv sau de rezerv Nance pe maxilar este ntre: C
A. 1,7 2;
B. 0,9 2;
C. 0,9 1,5;
D. 1,7 4;
E. 0,9 1,7.
4, pag. 46
24 Spaiul de deriv sau de rezerv Nance pe mandibul este ntre: A
A. 1,7 2-4;
B. 1,7 2;
C. 0,9 1,5;
D. 1,7 4;
E. 0,9 1,7.
4, pag. 46
25 Erupia molarilor secunzi permaneni produce: DE
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua nlare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare;
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei;
E. a treia nlare a ocluziei dentare.
4, pag. 48
26 Erupia molarilor secunzi permaneni produce: E
A. reglarea tridimensional a ocluziei dentare;
B. a doua nlare a ocluziei dentare;
C. a doua mezializare a mandibulei;
D. prima mezializare a mandibulei;
E. a treia nlare a ocluziei dentare.
4, pag. 48
27 Erupia molarilor trei permaneni poate produce: C
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua nlare a ocluziei dentare;
C. deschiderea ocluziei frontale;
D. a treia nlare a ocluziei dentare.
E. reglarea tridimensional a ocluziei dentare.
4, pag. 49
28 Absena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: AB
A. incongruena dento-alveolar teriar;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare;
120
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei;
E. a treia nlare a ocluziei dentare.
4, pag. 49
29 Absena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: DE
A. a treia nlare a ocluziei dentare;
B. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare;
C. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei;
D. agravarea fenomenelor existente n interiorul arcadei dentare;
B. deschiderea ocluziei frontale.
4, pag. 49
30 Existena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni produce: CDE
A. incongruena dento-alveolar teriar;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare;
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei;
E. a treia nlare a ocluziei dentare.
4, pag. 49
121
20. ETIOPATOGENIA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE, FACTORI
LOCALI
122
C. scurtarea arcadei dentare;
D. pierderea dimensiunii verticale faciale;
E. pierderea spaiului de rezerv Nance.
4, pag. 73
8 Caria dentar aproximal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral C
poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. deschiderea ocluziei dentare;
C. pierderea spaiului de rezerv Nance;
D. instalarea disfunciei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adnci.
4, pag. 73
9 Caria dentar aproximal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral B
poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. instalarea disfunciei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adnci.
4, pag. 73
10 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: AB
A. tulburri verticale interarcadice;
B. supraerupia antagonitilor;
C. scurtarea arcadei dentare;
D. pierderea dimensiunii verticale faciale;
E. pierderea spaiului de rezerv Nance.
4, pag. 73
11 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral E
poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. instalarea disfunciei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adnci.
4, pag. 73
12 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral D
poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. dezechilibru n dinamica mandibular;
E. instalarea ocluziei adnci.
4, pag. 73
13 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral A
poate produce:
A. supraerupia antagonitilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. dezechilibru n dinamica mandibular;
E. instalarea ocluziei adnci.
123
4, pag. 73
14 Pierderea prematur a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: BD
A. spaierea dinilor permaneni;
B. nghesuirea dinilor permaneni;
C. scurtarea arcadei dentare;
D. ngustarea arcadei dentare;
E. pierderea dimensiunii verticale faciale.
4, pag. 73
15 Pierderea prematur a dinilor temporari produce la dinii permaneni: ABDE
A. interferene ocluzale;
B. contacte premature;
C. scurtarea arcadei dentare;
D. ngustarea arcadei dentare;
E. angrenaje inverse.
4, pag. 73
16 Traumatismele dinilor temporari i consecinele lor au ca efect: ACD
A. tulburri dento-alveolare;
B. supraerupia antagonitilor;
C. afectarea germenului subiacent;
D. erupia malpoziionat a germenului subiacent;
E. pierderea spaiului de rezerv Nance.
4, pag. 74
17 Traumatismele dinilor temporari i consecinele lor au ca efect: C
A. supraerupia antagonitilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. dezechilibru n dinamica mandibular;
E. instalarea ocluziei adnci.
4, pag. 74
18 Retenia prelungit a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: BDE
A. pierderea dimensiunii verticale faciale;
B. tulburri ocluzale;
C. afectarea germenului subiacent;
D. erupia malpoziionat a germenului subiacent;
E. incongruena dento-alveolar.
4, pag. 74
19 Retenia prelungit a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: ABDE
A. incongruena dento-alveolar;
B. tulburri ocluzale;
C. afectarea germenului subiacent;
D. incluzia germenului subiacent;
E. erupia malpoziionat a germenului subiacent.
4, pag. 74
20 Retenia prelungit a dinilor temporari poate produce: CD
A. angrenaje inverse;
B. migrarea dinilor limitrofi;
C. ntrzieri n reglarea ocluziei;
D. incongruena dento-alveolar la distan;
E. interpoziii ale prilor moi.
4, pag. 74
124
21 Retenia prelungit a dinilor temporari poate produce: ACDE
A. incluzia dintelui permanent;
B. anclavarea dintelui temporar;
C. ntrzieri n reglarea ocluziei;
D. incongruena dento-alveolar la distan;
E. malpoziia dintelui permanent.
4, pag. 74
22 Perturbarea timpului de exfoliere a dinilor temporari poate produce: D
A. supraerupia antagonitilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. incongruena dento-alveolar;
E. instalarea ocluziei adnci.
4, pag. 74
23 ntrzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: BDE
A. bariere osoase;
B. migrarea dinilor limitrofi;
C. bariere fibroase;
D. migrarea dinilor antagoniti;
E. interpoziii ale prilor moi.
4, pag. 74
24 ntrzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: ABDE
A. angrenaje inverse;
B. migrarea dinilor limitrofi;
C. ocluzia distalizat;
D. migrarea dinilor antagoniti;
E. interpoziii ale prilor moi.
4, pag. 74
25 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: ABD
A. anodonia;
B. anomaliile dentare izolate;
C. respiraia oral;
D. meziodens-ul;
E. sugerea policelui.
4, pag. 74
26 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: BCD
A. anomaliile dentare de poziie;
B. anomaliile dentare izolate;
C. anomaliile dentare de numr;
D. anomaliile dentare de form;
E. sugerea policelui.
4, pag. 74
27 Incisivul lateral superior n form de cui poate produce: C
A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare;
B. incongruena dento-alveolar;
C. diastema interincisiv;
D. incluzia dintelui permanent;
E. supraerupia antagonitilor.
4, pag. 74
125
28 Incisivul lateral superior n form de crlig poate produce: E
A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare;
B. incongruena dento-alveolar;
C. diastema interincisiv;
D. incluzia dintelui permanent;
E. perturbarea dinamicii mandibulare.
4, pag. 74
29 Inseria joas a frenului buzei superioare poate produce: B
A. supraerupia antagonitilor;
B. disarmonia dento-alveolar;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. incongruena dento-alveolar;
E. instalarea ocluziei adnci.
4, pag. 75
30 Bridele i cicatricele esuturilor moi pot produce: A
A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare;
B. instalarea ocluziei distalizate;
C. diastema interincisiv;
D. incluzia dintelui permanent;
E. instalarea ocluziei adnci.
4, pag. 75
126
21. CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE
127
D. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n
spatele vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;
E. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior n spatele
vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior.
4, pag. 78
7 Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar: C
A. neutral;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.
4, pag. 78
8 Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport C
molar bilateral:
A. neutral i ocluzie adnc;
B. mezializat i ocluzie invers frontal;
C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi;
D. vestibularizat i ocluzie adnc acoperit;
E. lingualizat i ocluzie deschis frontal.
4, pag. 78
9 Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport E
molar bilateral:
A. neutral i ocluzie adnc;
B. mezializat i ocluzie invers frontal;
C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi;
D. vestibularizat i ocluzie adnc n capac de cutie;
E. distalizat i ocluzie adnc acoperit.
4, pag. 78
10 Relaia de ocluzie mezializat molar este definit prin poziia: E
A. anului molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului
mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;
B. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n
faa vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior;
C. primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior n dreptul
vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior;
D. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n
spatele vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;
E. anului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior n faa vrfului
cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior.
4, pag. 79
11 Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar: B
A. neutral;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.
4, pag. 79
12 coala german clasific malocluziile dup criteriul: A
A. etiologic;
B. funcional;
128
C. relaiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.
4, pag. 79
13 coala german mparte malocluziile n: B
A. clase;
B. sindroame;
C. false i adevrate;
D. normale i anormale;
E. diviziuni.
4, pag. 79
14 Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de coala german prezint B
urmtoarele variante clinice:
A. cu ocluzie adnc acoperit;
B. cu protruzie i nghesuire;
C. fals i adevrat;
D. cu ocluzie deschis;
E. cu conducere forat.
4, pag. 79
15 Sindromul progenic clasificat de coala german prezint urmtoarele variante CE
clinice:
A. cu ocluzie adnc acoperit;
B. cu protruzie i nghesuire;
C. fals i adevrat;
D. cu ocluzie deschis;
E. cu conducere forat.
4, pag. 80
16 coala francez clasific malocluziile dup criteriul: E
A. etiologic;
B. funcional;
C. relaiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.
4, pag. 80
17 coala francez denumete malocluziile: D
A. anomalii dento-maxilare;
B. anomalii maxilo-mandibulare;
C. anomalii dento-alveolare;
D. disarmonii;
E. anomalii pluricauzale.
4, pag. 80
18 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens AD
sagital ale buzelor este:
A. procheilie;
B. retrognaie;
C. vestibulo-poziie;
D. retrocheilie;
E. endocheilie.
4, pag. 81
19 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens BE
129
sagital ale bazelor scheletale este:
A. progenie;
B. retrognaie;
C. exognaie;
D. endoalveolie;
E. prognaie.
4, pag. 81
20 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens CD
transversal ale bazelor scheletale este:
A. progenie;
B. retrognaie;
C. exognaie;
D. endognaie;
E. prognaie.
4, pag. 81
21 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens BE
sagital ale arcadelor alveolare este:
A. supraalveolie;
B. retroalveolie;
C. exoalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
4, pag. 81
22 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens D
transversal ale arcadelor alveolare este:
A. infraalveolie;
B. supraalveolie;
C. retroalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
4, pag. 81
23 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens AC
vertcal ale arcadelor alveolare este:
A. infraalveolie;
B. retroalveolie;
C. supraalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
4, pag. 81
24 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens AC
sagital ale mentonului este:
A. progenie;
B. retrognaie;
C. retrogenie;
D. endoalveolie;
E. laterogenie.
4, pag. 81
25 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens ABDE
sagital ale poziiilor dinilor din zona frontal este:
A. vestibulo-versie;
130
B. retrodenie;
C. infra-poziie;
D. palato-gresie;
E. prodenie.
4, pag. 81-82
26 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens AD
sagital ale poziiilor dinilor din zona lateral este:
A. disto-versie;
B. retrodenie;
C. infra-poziie;
D. mezio-gresie;
E. prodenie.
4, pag. 81-82
27 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens AD
transversal ale poziiilor dinilor din zona frontal este:
A. disto-versie;
B. retrodenie;
C. infra-poziie;
D. mezio-gresie;
E. prodenie.
4, pag. 81-82
28 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens BC
vertical ale poziiilor dinilor este:
A. vestibulo-versie;
B. supra-poziie;
C. infra-poziie;
D. palato-gresie;
E. mezio-gresie.
4, pag. 81-82
29 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens C
vertical ale ocluziei dentare este:
A. vestibulo-poziie;
B. disto-ocluzie;
C. infra-ocluzie;
D. palato-gresie;
E. supra-poziie.
4, pag. 82
30 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens CE
sagital ale ocluziei dentare este:
A. linguo-ocluzie;
B. supra-ocluzie;
C. disto-ocluzie;
D. infra-ocluzie;
E. mezio-ocluzie.
4, pag. 82
131
22.EXAMENUL RADIOLOGIC N ORTODONIE
132
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil nalt;
C. anco preangular discret;
D. canal dentar drept;
E. simfiz de dimensiune mare.
4, pag. 152
8 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz BC
pe ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular nchis;
B. condil subire;
C. ramur orizontal lat i nclinat;
D. canal dentar angulat;
E. simfiz de dimensiune mic.
4, pag. 152
9 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz ADE
pe ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil nalt;
C. anco preangular discret;
D. canal dentar drept;
E. simfiz de dimensiune mare.
4, pag. 152
10 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe BC
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular nchis;
B. condil subire;
C. ramur orizontal lat i nclinat;
D. canal dentar angulat;
E. simfiz de dimensiune mic.
4, pag. 152
11 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ADE
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil nalt;
C. anco preangular discret;
D. canal dentar drept;
E. simfiz de dimensiune mare.
4, pag. 152
12 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz ADE
pe ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular nchis;
B. condil subire;
C. ramur orizontal lat i nclinat;
D. canal dentar angulat;
E. simfiz de dimensiune mic.
4, pag. 152
13 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz BC
pe ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
133
B. condil nalt;
C. anco preangular discret;
D. canal dentar drept;
E. simfiz de dimensiune mare.
4, pag. 152
14 Teleradiografia de fa d indicaii asupra dezvoltrii masivului facial n BC
sens:
A. sagital;
B. transversal;
C. vertical;
D. biaxial;
E. tridimensional.
4, pag. 153
15 Teleradiografia de profil d indicaii asupra dezvoltrii masivului facial n AC
sens:
A. sagital;
B. transversal;
C. vertical;
D. biaxial;
E. tridimensional.
4, pag. 153
16 Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este B
definit ca:
A. punctul cel mai superior i posterior al conductului auditiv
extern;
B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos;
C. punctul cel mai superior al eii turceti;
D. punctul cel mai superior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai superior i posterior al conductului auditiv osos;
4, pag. 154
17 Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este E
definit ca:
A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere;
B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare;
C. punctul cel mai superior al eii turceti;
D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai inferior i posterior al simfizei mentoniere;
4, pag. 154
18 Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este B
definit ca:
A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale;
B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale;
C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale;
D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale;
E. punctul cel mai inferior i posterior al suturii nazo-frontale;
4, pag. 154
19 Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care AB
unete punctele:
A. S N;
B. S Ba;
134
C. Or Po;
D. Nsa Nsp;
E. S Gn;
4, pag. 155
20 Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care C
unete punctele:
A. S N;
B. S Ba;
C. Or Po;
D. Nsa Nsp;
E. S Gn;
4, pag. 155
21 Axa Y utilizat pe teleradiografia de profil este linia care unete punctele: E
A. S N;
B. S Ba;
C. Or Po;
D. Nsa Nsp;
E. S Gn;
4, pag. 156
22 Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: BCD
A. unghi mandibular nchis;
B. condil ngust;
C. coroane dentare mrite;
D. canal dentar drept;
E. etaj inferior micorat.
4, pag. 156
23 Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: ACE
A. unghi mandibular deschis;
B. condil lat;
C. corticala simfizei posterioare fin;
D. canal dentar angulat;
E. etaj inferior mrit.
4, pag. 156
24 Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: BCD
A. unghi mandibular nchis;
B. ATM plasat nalt;
C. unghi molar diminuat;
D. volum dento-alveolar mrit;
E. etaj inferior micorat.
4, pag. 156
25 Unghiul SNA micorat msurat pe teleradiografia de profil indic o: E
A. prognaie mandibular;
B. retrognaie mandibular;
C. clas a III-a scheletal;
D. prognaie maxilar;
E. retrognaie maxilar;
4, pag. 161-162
26 Unghiul SNA mrit msurat pe teleradiografia de profil indic o: D
A. prognaie mandibular;
B. retrognaie mandibular;
135
C. clas a II-a scheletal;
D. prognaie maxilar;
E. retrognaie maxilar;
4, pag. 161-162
27 Unghiul SNB micorat msurat pe teleradiografia de profil indic o: B
A. prognaie mandibular;
B. retrognaie mandibular;
C. clas a II-a scheletal;
D. prognaie maxilar;
E. retrognaie maxilar;
4, pag. 162
28 Unghiul SNB mrit msurat pe teleradiografia de profil indic o: A
A. prognaie mandibular;
B. retrognaie mandibular;
C. clas a III-a scheletal;
D. prognaie maxilar;
E. retrognaie maxilar;
4, pag. 162
29 Distana Ao-Bo mai mare de +2 mm msurat pe teleradiografia de profil E
indic o:
A. prognaie mandibular;
B. clas I scheletal;
C. clas a III-a scheletal;
D. prognaie maxilar;
E. clas a II-a scheletal;
4, pag. 164
30 Distana Ao-Bo mai mic de -2 mm msurat pe teleradiografia de profil C
indic o:
A. retrognaie mandibular;
B. clas I scheletal;
C. clas a III-a scheletal;
D. retrognaie maxilar;
E. clas a II-a scheletal;
4, pag. 164
136
23. ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A
137
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie mezializat;
E. ocluzie deschis.
4, pag. 381
8 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: ABCDE
A. ereditatea;
B. factorul funcional;
C. factorul constituional;
D. factorii generali;
E. factorii locali.
4, pag. 381
9 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: ABDE
A. respiraia oral;
B. deglutiia atipic;
C. deglutiia infantil;
D. sugerea degetului;
E. sugerea limbii.
4, pag. 382-383
10 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: ABD
A. respiraia oral;
B. tipul dolicocefal;
C. deglutiia infantil;
D. sugerea degetului;
E. tipul mezoprosop.
4, pag. 381-383
11 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: ABD
A. edentaia;
B. tipul dolicocefal;
C. deglutiia infantil;
D. rahitismul;
E. tipul mezoprosop.
4, pag. 381-383
12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ACE
A. disfuncie respiratorie;
B. profil concav;
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fant labial deschis.
4, pag. 383
13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: DE
A. tip euriprosop;
B. profil prognatic;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. profil retognatic.
4, pag. 383
14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ADE
A. profil retognatic;
B. respiraie nazal;
C. tip normocephal;
138
D. tip dolicocephal;
E. respiraie oral.
4, pag. 383
15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: CDE
A. profil prognatic;
B. respiraie nazal;
C. tip leptoprosop;
D. tip dolicocephal;
E. respiraie oral.
4, pag. 383
16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: BCE
A. incisivi superiori nghesuii;
B. arcad dento-alveolar n W;
C. incisivi superiori spaiai;
D. mrirea diametrelor dentare;
E. arcad dento-alveolar n M.
4, pag. 383-384
17 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A
A. incisivi superiori vestibularizai;
B. incisivi superiori oralizai;
C. incisivi inferiori vestibularizai;
D. incisivi superiori nghesuii;
E. diastem interincisiv inferioar.
4, pag. 384
18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ABCDE
A. arcad dento-alveolar n omega;
B. arcad dento-alveolar n trapez;
C. arcad dento-alveolar n W;
D. arcad dento-alveolar n V;
E. arcad dento-alveolar n M.
4, pag. 385
19 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ABCE
A. prodenie superioar;
B. prodenie inferioar;
C. prodenie bimaxilar;
D. retrodenie superioar;
E. retrodenie inferioar.
4, pag. 385
20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ABCD
A. bolt palatin adnc;
B. meziopoziia dinilor laterali superiori;
C. prodenie bimaxilar;
D. bolt palatin gotic;
E. meziopoziia dinilor laterali inferiori.
4, pag. 385
21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ABCD
A. ngustarea arcadelor alveolare;
B. meziopoziia dinilor laterali superiori;
C. distopoziia dinilor laterali inferiori;
D. asimetrie alveolar;
139
E. meziopoziia dinilor laterali inferiori.
4, pag. 385
22 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: C
A. unghi SNA micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
4, pag. 387
23 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: C
A. unghi SNA micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNB micorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
4, pag. 387
25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: AB
A. unghi Ii micorat;
B. unghi IF mrit;
C. unghi PrAF micorat;
D. unghi SNB mrit;
E. unghi SNA micorat.
4, pag. 388
26 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: AC
A. profilului facial;
B. profilului constituional;
C. msurtorilor antropologice;
D. msurtorilor faciale;
E. examinrii ortopantomografiei.
4, pag. 390
27 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: ABC
A. msurtorilor teleradiografice;
B. studiului de model;
C. msurtorilor antropologice;
D. msurtorilor faciale;
E. examinrii ortopantomografiei.
4, pag. 390
28 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face DE
cu:
A. endoalveolia cu spaiere;
B. laterodeviaia mandibular;
C. ocluzia deschis scheletal;
D. meziopoziia;
E. macrodonia.
4, pag. 390
29 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face ABD
cu:
A. macrodonia;
B. endoalveolia cu nghesuire;
C. laterodeviaia mandibular;
140
D. meziopoziia;
E. endoalveolia cu spaiere.
4, pag. 390
30 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face BDE
cu:
A. endoalveolia cu spaiere;
B. endoalveolia cu nghesuire;
C. microdonia;
D. meziopoziia;
E. macrodonia.
4, pag. 390
141
24. MALOCLZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2
142
E. tipul dolicocefal.
4, pag. 396
8 Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: E
A. edentaia;
B. tipul dolicocefal;
C. deglutiia infantil;
D. rahitismul;
E. genetici.
4, pag. 396
9 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BE
A. disfuncie respiratorie;
B. nas proeminent;
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fant labial ferm.
4, pag. 397
10 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: ABE
A. retrodenie;
B. etaj inferior micorat;
C. fant labial deschis;
D. etaj inferior mrit;
E. nghesuire dentar.
4, pag. 397
11 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: CE
A. prodenie;
B. ocluzie invers frontal;
C. ocluzie adnc;
D. ocluzie deschis;
E. retrodenie.
4, pag. 397
12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: CE
A. prodenie;
B. ocluzie invers frontal;
C. etaj inferior micorat;
D. ocluzie deschis;
E. an labio-mentonier accentuat.
4, pag. 397
13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: AC
A. menton proeminent;
B. ocluzie invers frontal;
C. etaj inferior micorat;
D. menton ters;
E. an labio-mentonier ters.
4, pag. 397
14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: ACE
A. buze subiri;
B. treapt labial inversat;
C. ocluzie labial ferm;
D. buze groase;
E. ocluzie labial nalt.
143
4, pag. 397
15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BCE
A. incivivi laterali superiori retroclinai;
B. arcad dento-alveolar n trapez;
C. incivivi centrali superiori verticali;
D. incivivi centrali superiori proclinai;
E. incivivi centrali superiori retroclinai.
4, pag. 398
16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BCE
A. incivivi laterali superiori verticali;
B. incisivi inferiori proclinai;
C. incisivi inferiori retroclinai;
D. incivivi laterali superiori retroclinai;
E. incivivi centrali superiori retroclinai.
4, pag. 398
17 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: ADE
A. nghesuire dentar;
B. incisivi superiori proclinai;
C. spaieri dentare;
D. incisivi inferiori proclinai;
E. incisivi inferiori retroclinai.
4, pag. 398
18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BD
A. bolt palatin adnc;
B. leziuni parodontale;
C. prodenie bimaxilar;
D. angrenaje inverse;
E. meziopoziia dinilor laterali inferiori.
4, pag. 398
19 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: D
A. asimetrie alveolar;
B. meziopoziia dinilor laterali superiori;
C. distopoziia dinilor laterali inferiori;
D. angrenaje inverse;
E. meziopoziia dinilor laterali inferiori.
4, pag. 398
20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: ABD
A. limtarea micrilor de lateralitate a mandibulei;
B. sindromul algodisfuncional temporo-mandibular;
C. curba Spee inversat;
D. curba Spee accentuat;
E. tip masticator frector.
4, pag. 398
21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BDE
A. libertatea micrilor de lateralitate a mandibulei;
B. sindromul algodisfuncional temporo-mandibular;
C. curba Spee inversat;
D. curba Spee accentuat;
E. tip masticator toctor.
4, pag. 398
144
22 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A
A. tip de rotaie facial anterioar;
B. tip mezoprosop;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. tip de rotaie facial posterioar.
4, pag. 398
23 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: D
A. unghi SNA micorat;
B. ocluzie deschis;
C. spaieri dentare;
D. angrenaje inverse;
E. canini temporari neatriionai.
4, pag. 398
24 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BE
A. unghi SNA micorat;
B. abrazie palatinal a dinilor superiori;
C. abrazie vestibular a dinilor superiori;
D. ocluzie deschis;
E. abrazie vestibular a dinilor inferiori.
4, pag. 398
25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: ACE
A. ocluderea incisivilor superiori n parodoniul incisivilor
inferiori;
B. ocluderea incisivilor inferiori n parodoniul incisivilor
superiori;
C. ocluderea incisivilor inferiori n bolta palatin;
D. canini temporari neatriionai;
E. abrazie vestibular a dinilor inferiori.
4, pag. 398
26 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: CE
A. curba Spee inversat;
B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral
superior;
C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central
superior;
D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central
inferior;
E. curba Spee accentuat.
4, pag. 398-399
27 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: E
A. unghi SNA micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. distan Nsa-Gn mrit;
D. distan Nsa-Gn normal;
E. distan Nsa-Gn micorat.
4, pag. 399
28 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: DE
A. unghi SNA micorat;
B. unghi SNB mrit;
145
C. distan Nsa-Gn mrit;
D. unghi Go micorat;
E. distan Nsa-Gn micorat.
4, pag. 399
29 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se DE
face cu:
A. macrodonia;
B. endoalveolia cu nghesuire;
C. ocluzia adnc clasa a II-a;
D. clasa a II-a diviziunea 1;
E. endoalveolia cu spaiere.
4, pag. 399
30 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se CDE
face cu:
A. macrodonia;
B. endoalveolia cu nghesuire;
C. ocluzia adnc clasa I;
D. clasa a II-a diviziunea 1;
E. endoalveolia cu spaiere.
4, pag. 399
146
25. MALOCLUZIA DE CLASA A III-A
147
C. Nsa napoia planului Dreyfuss;
D. Gn naintea planului Simon;
E. Nsa napoia planului Simon.
4, pag. 406
8 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin unghiul tangentei BDE
gurii:
A. mai mare de 10;
B. mai mic de 10;
C. de +15;
D. de +1;
E. de 1.
4, pag. 406
9 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: AB
A. unghi SNA micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
4, pag. 406
10 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABE
A. unghi IF mrit;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA micorat.
4, pag. 406
11 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: DE
A. unghi SNA mrit;
B. unghi SNB micorat;
C. unghi ANB mrit;
D. unghi IF mrit;
E. unghi ANB negativ.
4, pag. 406
12 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: AB
A. unghi ANB micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi PrAF micorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi ANB mrit.
4, pag. 406
13 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABE
A. unghi IF mrit;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi Tweed micorat;
E. unghi SNA micorat.
4, pag. 406
14 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BD
A. unghi Tweed negativ;
B. unghi SNB mrit;
148
C. unghi SNA mrit;
D. unghi IF mrit;
E. unghi ANB mrit.
4, pag. 406
15 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BE
A. unghi ANB mrit;
B. unghi ANB micorat;
C. unghi ANB normal;
D. unghi Tweed negativ;
E. unghi ANB negativ.
4, pag. 406
16 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A
A. distana Nsa-Nsp micorat;
B. distana S-Nsa mrit;
C. distana Nsa-Nsp mrit;
D. distana Nsa-Nsp normal;
E. distana S-Nsa normal.
4, pag. 406
17 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: AD
A. distana Nsa-Nsp micorat;
B. distana S-Nsa mrit;
C. distana Nsa-Nsp mrit;
D. distana S-Nsa micorat;
E. distana S-Nsa normal.
4, pag. 406
18 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BCDE
A. profil drept;
B. treapt labial inversat;
C. profil concav;
D. buz superioar nfundat;
E. aspect de lire a feei.
4, pag. 406
19 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABD
A. ocluzie invers incisiv;
B. treapt labial inversat;
C. pierderea dimensiunii verticale faciale;
D. ocluzie invers canin;
E. pierderea spaiului de rezerv Nance.
4, pag. 406
20 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ADE
A. drum de nchidere n treapt mezializat;
B. drum de nchidere n treapt distalizat;
C. zmbet gingival;
D. zmbet disgraios;
E. etaj inferior micorat.
4, pag. 406
21 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin tulburri: ABCE
A. masticatorii;
B. fizionomice;
C. articulare;
149
D. respiratorii;
E. fonatorii.
4, pag. 406-407
22 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BDE
A. prezena ghidajului anterior;
B. prezena ghidajului lateral;
C. absena ghidajului lateral;
D. afectarea ATM;
E. ocluzie deschis.
4, pag. 407
23 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABE
A. spasme musculare;
B. afectarea parodontal;
C. sugerea policelui;
D. buz superioar proeminent;
E. afectarea ATM.
4, pag. 407
24 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABC
A. afectarea ATM;
B. cracmente;
C. crepitaii;
D. buz inferioar nfundat;
E. afectarea cartilajelor de cretere.
4, pag. 407
25 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BCD
A. unghi Tweed negativ;
B. unghi Margolis mrit;
C. unghi Tweed mrit;
D. unghi IF mrit;
E. unghi ANB mrit.
4, pag. 406-407
26 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABE
A. unghi Tweed mrit;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi IF micorat;
E. unghi ANB negativ.
4, pag. 406-407
27 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: AC
A. distana Nsa-Nsp micorat;
B. distana S-Nsa mrit;
C. distana Go-Gn mrit;
D. distana Nsa-Nsp mrit;
E. distana S-Nsa normal.
4, pag. 406-407
28 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BC
A. distana Go-Kdl micorat;
B. distana Go-Kdl mrit;
C. distana Go-Gn mrit;
D. distana Go-Gn micorat;
150
E. distana Nsa-Nsp mrit.
4, pag. 407
29 n malocluzia de clasa a III-a cnd drumul de nchidere este n linie dreapt AE
apare:
A. proalveolodenia superioar;
B. proalveolodenia inferioar;
C. proalveolodenia bimaxilar;
D. retroalveolodenia superioar;
E. retroalveolodenia inferioar.
4, pag. 407
30 n malocluzia de clasa a III-a cnd drumul de nchidere este n treapt BD
mezializat apare:
A. proalveolodenia superioar;
B. proalveolodenia inferioar;
C. proalveolodenia bimaxilar;
D. retroalveolodenia superioar;
E. retroalveolodenia inferioar.
4, pag. 408
151
26. SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICAL
152
E. genetici.
4, pag. 425-426
8 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: ABE
A. incongruena dento-alveolar secundar;
B. cicatricile cheloide;
C. sindromul Turner;
D. condrodistrofiile;
E. incongruena dento-alveolar primar.
4, pag. 425-426
9 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: ABC
A. incongruena dento-alveolar secundar;
B. cicatricile cheloide;
C. afeciuni reumatice ale ATM;
D. deglutiia infantil;
E. rahitismul.
4, pag. 425-426
10 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin tulburri: ABCE
A. masticatorii;
B. fizionomice;
C. articulare;
D. respiratorii;
E. fonatorii.
4, pag. 431-432
11 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin tulburri: ABCE
A. masticatorii;
B. parodontale;
C. articulare;
D. respiratorii;
E. fonatorii.
4, pag. 431-432
12 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: BCE
A. hiperplazii dentare;
B. incisivi Hutchinson;
C. molari Moser;
D. incisivi nanici;
E. hipoplazii dentare.
4, pag. 433
13 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: BC
A. dini baroc;
B. incisivi Hutchinson;
C. molari Moser;
D. dini nanici;
E. hipergenezii.
4, pag. 433
14 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin AD
spasticitatea muchiului:
A. pterigoidian lateral;
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. pterigoidian extern;
153
E. pterigoidian median.
4, pag. 433
15 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea ADE
muchiului:
A. pterigoidian lateral;
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. limbii;
E. temporal.
4, pag. 433
16 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea ADE
muchiului:
A. mentonier;
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. limbii;
E. temporal.
4, pag. 433
17 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea ACDE
muchiului:
A. mentonier;
B. pterigoidian intern;
C. ptrat al buzei inferioare;
D. limbii;
E. temporal.
4, pag. 433-434
18 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ABC
A. afectarea ATM;
B. cracmente;
C. crepitaii;
D. buz inferioar nfundat;
E. afectarea cartilajelor de cretere.
4, pag. 434
19 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ACD
A. rahitism;
B. fa scurt;
C. fant labial deschis;
D. fa alungit;
E. fant labial ferm.
4, pag. 434
20 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ADE
A. rahitism;
B. fa scurt;
C. ant labio-mentonier accentuat;
D. fa alungit;
E. ant labio-mentonier ters.
4, pag. 434
21 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: AD
A. tip hiperleptoprosop;
B. treapt labial inversat;
154
C. profil concav;
D. ant labio-mentonier ters;
E. aspect de lire a feei.
4, pag. 434
22 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: AD
A. unghi NSBa micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi NSBa mrit;
D. unghi Go mrit;
E. unghi Tweed micorat.
4, pag. 436
23 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: AE
A. unghi NSBa micorat;
B. unghi NSBa mrit;
C. distan S-N mrit;
D. distan S-Ba micorat;
E. distan S-N micorat.
4, pag. 436
24 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: AC
A. unghi NSBa micorat;
B. unghi NSBa normal;
C. distan S-N micorat;
D. distan S-Ba micorat;
E. distan S-N mrit.
4, pag. 436
25 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ADE
A. unghi Tweed mrit;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA micorat;
D. distan N-Nsa mrit;
E. unghi SNA normal.
4, pag. 436-437
26 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ACE
A. unghi NSBa micorat;
B. unghi SNA mrit;
C. unghi Tweed mrit;
D. unghi SNB mrit;
E. unghi Go mrit.
4, pag. 436-437
27 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ABC
A. unghi NSBa micorat;
B. distan S-N micorat;
C. unghi Tweed mrit;
D. distan S-Ba micorat;
E. unghi NSBa mrit.
4, pag. 436-437
28 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: DE
A. unghi NSBa mrit;
B. unghi SNA mrit;
C. unghi SNB mrit;
155
D. unghi Tweed mrit;
E. unghi Go mrit.
4, pag. 436-437
29 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: BE
A. distana Go-Kdl micorat;
B. distan S-N micorat;
C. unghi Kdl micorat;
D. unghi Go micorat;
E. distan N-Nsa mrit.
4, pag. 436-438
30 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ABD
A. distana Go-Kdl normal;
B. distan S-N micorat;
C. unghi Kdl micorat;
D. distan N-Nsa mrit;
E. unghi Go micorat.
4, pag. 436-438
156
27. ANODONIA
157
C. dens in dente;
D. anastrofici;
E. subnumerari.
5, pag. 15
8 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: CE
A. teoria mugurilor adamantini multipli;
B. teoria metabolic;
C. teoria reduciei terminale;
D. teoria atavic;
E. teoria proterogenetic.
5, pag. 19-23
9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: BC
A. teoria celei de-a treia dentiii;
B. teoria ereditar;
C. teoria reduciei terminale;
D. teoria metabolic;
E. teoria evaginrii epiteliului adamantin.
5, pag. 19-23
10 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: BC
A. teoria mugurilor adamantini multipli;
B. teoria proterogenetic;
C. teoria reduciei terminale;
D. teoria hiperactivitii lamei dentare;
E. teoria diviziunii lamei dentare.
5, pag. 19-23
11 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: ACD
A. incisivul;
B. caninul;
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
5, pag. 24
12 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: BC
A. premolarul prim superior;
B. premolarul secund superior;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.
5, pag. 24
13 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: BCE
A. incisivul central superior;
B. incisivul central inferior;
C. incisivul lateral superior;
D. incisivul lateral inferior;
E. premolarul secund inferior.
5, pag. 24
14 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: ACD
A. molarul de minte superior;
B. molarul secund inferior;
C. molarul de minte inferior;
158
D. premolarul secund inferior;
E. molarul prim inferior.
5, pag. 24
15 Diagnosticul anodoniei se pune pe urmtoarele semne: ACD
A. lipsa unui dinte permanent de pe arcad;
B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare;
C. persistena unui dinte temporar pe arcad;
D. distrugerea germenului dentar;
E. bombarea osoas vestibular sau oral.
5, pag. 24
16 Anodonia incisivului lateral superior permanent se caracterizeaz prin: ACDE
A. persistena incisivului lateral superior temporar;
B. reincluzia incisivului lateral superior temporar;
C. reducerea spaiului incisivului lateral superior;
D. nchiderea spaiului incisivului lateral superior;
E. fr persistena incisivului lateral superior temporar.
5, pag. 25-26
17 Anodonia incisivului central inferior permanent se caracterizeaz prin: ACDE
A. persistena incisivului central inferior temporar;
B. reincluzia incisivului central inferior temporar;
C. reducerea spaiului incisivului central inferior;
D. nchiderea spaiului incisivului central inferior;
E. fr persistena incisivului central inferior temporar.
5, pag. 27
18 Tulburrile funcionale ale anodoniei incisivilor centrali inferiori sunt: ACDE
A. fizionomice;
B. de deglutiie;
C. de fonaie;
D. ocluzale;
E. odontale.
5, pag. 27
19 Anodonia premolarului secund se caracterizeaz prin: ABCE
A. persistena molarului secund temporar;
B. reincluzia molarului secund temporar;
C. reducerea spaiului premolarului secund;
D. nchiderea spaiului premolarului secund;
E. fr persistena molarului secund temporar.
5, pag. 27-28
20 Tulburrile funcionale ale anodoniei premolarului secund sunt: D
A. fizionomice;
B. de deglutiie;
C. de fonaie;
D. ocluzale;
E. odontale.
5, pag. 29
21 Anodonia total sau subtotal se caracterizeaz prin: ACDE
A. etaj inferior al feei micorat;
B. profil convex;
C. buza inferioar rsfrnt;
D. profil concav;
159
E. an labio-mentonier accentuat.
5, pag. 31
22 Anodonia subtotal se caracterizeaz prin dini: ACDE
A. aezai simetric;
B. cu rdcini curbe;
C. redui de volum;
D. atipici;
E. cu rdcini scurte.
5, pag. 31
23 Tulburrile funcionale ale anodoniei totale sunt: ACE
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. de fonaie;
D. ocluzale;
E. masticatorii.
5, pag. 31
24 Decizia terapeutic a anodoniei se face n funcie de: ABE
A. vrsta pacientului;
B. starea dinilor temporari;
C. starea dinilor permaneni;
D. tulburrile ocluzale;
E. localizarea anomaliei.
5, pag. 34
25 Decizia terapeutic a anodoniei se face n funcie de: ABDE
A. vrsta pacientului;
B. starea dinilor temporari;
C. starea dinilor permaneni;
D. momentul depistrii;
E. localizarea anomaliei.
5, pag. 34
26 Conduita terapeutic n anodonia premolarului secund este urmtoarea: ACE
A. pstratea dintelui temporar;
B. extracia dintelui temporar;
C. rezolvarea prin mijloace protetice;
D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini;
E. meninerea spaiului.
5, pag. 34-35
27 Conduita terapeutic n anodonia dinilor frontali este urmtoarea: BD
A. pstratea dintelui temporar;
B. extracia dintelui temporar;
C. rezolvarea prin mijloace protetice;
D.migrarea dirijat mezial a celorlali dini;
E. meninerea spaiului.
5, pag. 35
28 Obiectivele protezrii n anodonia total sunt: ACE
A. stimularea dezvoltrii osoase;
B. extracia dinilor temporari;
C. obinerea eficienei masticatorii;
D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini;
E. obinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei.
160
5, pag. 38
29 Decizia terapeutic a anodoniei nu se face n funcie de: BD
A. vrsta pacientului;
B. starea dinilor temporari;
C. starea dinilor permaneni;
D. tulburrile ocluzale;
E. localizarea anomaliei.
5, pag. 34
30 Obiectivele protezrii n anodonia total nu sunt: BD
A. stimularea dezvoltrii osoase;
B. extracia dinilor temporari;
C. obinerea eficienei masticatorii;
D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini;
E. obinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei.
5, pag. 38
161
28. DINII SUPRANUMERARI
162
D. dens in dente;
E. anastrofici.
5, pag. 40
8 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: BE
A. hipertrofici;
B. meziodens;
C. Bolk;
D. sixtum;
E. distomolari.
5, pag. 40
9 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: CDE
A. Carabelli;
B. distrofici;
C. paramolari;
D. distomolari;
E. anastrofici.
5, pag. 40
10 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: ADE
A. anastrofici;
B. distrofici;
C. hipertrofici;
D. dens in dente;
E. paramolari.
5, pag. 40
11 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: AD
A. dens in dente;
B. distrofici;
C. Carabelli;
D. anastrofici;
E. Bolk.
5, pag. 40
12 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: BD
A. teoria ontogenetic;
B. teoria ereditar;
C. teoria reduciei terminale;
D. teoria atavic;
E. teoria proterogenetic.
5, pag. 42, 47
13 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: AB
A. teoria celei de-a treia dentiii;
B. teoria ereditar;
C. teoria reduciei terminale;
D. teoria metabolic;
E. teoria proterogenetic.
5, pag. 43, 47
14 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: BD
A. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie;
B. teoria mugurilor adamantini multipli;
C. teoria ontogenetic;
D. teoria evaginrii epiteliului adamantin;
163
E. teoria reduciei terminale.
5, pag. 44, 46
15 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: AD
A. teoria mugurilor adamantini multipli;
B. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie;
C. teoria reduciei terminale;
D. teoria hiperactivitii lamei dentare;
E. teoria diviziunii lamei dentare.
5, pag. 44, 45
16 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: BE
A. teoria diviziunii lamei dentare;
B. teoria mugurilor adamantini multipli;
C. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie;
D. teoria factorilor funcionali;
E. teoria diviziunii mugurilor dentari.
5, pag. 44, 46
17 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: CD
A. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie;
B. teoria factorilor necunoscui;
C. teoria proliferrii resturilor epiteliale paradentare;
D. teoria diviziunii mugurilor dentari;
E. teoria diviziunii lamei dentare.
5, pag. 46, 47
18 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt: BDE
A. apare pe mandibul;
B. erupe pe arcad;
C. erupe la distan de arcad;
D. rmne inclus;
E. apare pe maxilar.
5, pag. 51
19 Mesiodens-ul este de obicei: ABE
A. unicuspidat;
B. uniradicular;
C. bicuspidat;
D. biradicular;
E. conic.
5, pag. 51
20 Mesiodens-ul poate fi: ABE
A. unic;
B. dublu;
C. bicuspidat;
D. biradicular;
E. conic.
5, pag. 51
21 Mesiodens-ul produce: CD
A. incluzia caninului superior pemanent;
B. malpoziii ale incisivilor centrali superiori temporari;
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemaneni;
D. malpoziii ale incisivilor centrali superiori pemaneni;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.
164
5, pag. 51
22 Mesiodens-ul nu produce: ABE
A. incluzia caninului superior pemanent;
B. malpoziii ale incisivilor centrali superiori temporari;
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemaneni;
D. malpoziii ale incisivilor centrali superiori pemaneni;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.
5, pag. 51
23 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: ACD
A. dens invaginatus;
B. meziodens;
C. dentoid in dente;
D. dens in dente;
E. sixtum.
5, pag. 56
24 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: DE
A. sixtum;
B. meziodens;
C. peridens;
D. dentoid in dente;
E. dens in dente.
5, pag. 56
25 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: AD
A. mastra per evcessum;
B. meziodens;
C. paramolar;
D. dens in dente;
E. sixtum.
5, pag. 56
26 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: DE
A. sixtum;
B. meziodens;
C. peridens;
D. dentoid in dente;
E. tectodont.
5, pag. 56
27 Dinii supranumerari produc: BCD
A. tulburri de deglutiie;
B. nghesuiri dentare;
C. tulburri de ocluzie;
D. tulburri fizionomice;
E. tulburri de respiraie.
5, pag. 65
28 Dinii supranumerari produc: BD
A. spaieri dentare;
B. nghesuiri dentare;
C. tulburri de respiraie;
D. tulburri ocluzo-articulare;
E. tulburri de deglutiie.
5, pag. 65
165
29 Dinii supranumerari produc: CDE
A. tulburri de deglutiie;
B. tulburri de respiraie;
C. tulburri de ocluzie;
D. tulburri fizionomice;
E. resorbii radiculare.
5, pag. 65
30 Extracia dinilor supranumerari este contraindicat n: C
A. macrodonie;
B. pleiodonie;
C. microdonie;
D. oligodonie;
E. ateleodonie.
5, pag. 65
166
29. INCLUZIA DENTAR
167
5, pag. 74
8 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul incluziei dentare este: B
A. incisivul;
B. caninul;
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
5, pag. 74
9 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul incluziei dentare este: A
A. caninul superior;
B. caninul inferior;
C. premolarul superior;
D. molarul inferior;
E. molarul superior.
5, pag. 74
10 Dintele interesat frecvent n fenomenul incluziei dentare este: C
A. premolarul prim superior;
B. premolarul secund superior;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.
5, pag. 74
11 Dintele interesat frecvent n fenomenul incluziei dentare este: AE
A. incisivul central superior;
B. incisivul central inferior;
C. incisivul lateral superior;
D. incisivul lateral inferior;
E. supranumerarul.
5, pag. 74
12 Dintele interesat n fenomenul incluziei dentare este: BE
A. caninul superior temporar;
B. molarul secund inferior temporar;
C. caninul inferior temporar;
D. molarul secund superior temporar;
E. molarul prim inferior temporar.
5, pag. 74
13 Incluzia dentar face parte din grupa anomaliilor: AE
A. dentare izolate;
B. asociate;
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. monocauzale.
5, pag. 75
14 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: ABCE
A. absena spaiului necesar erupiei dentare;
B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare;
C. micorarea spaiului necesar erupiei dentare;
D. mrirea spaiului necesar erupiei dentare;
E. reducerea spaiului necesar erupiei dentare.
5, pag. 75
168
15 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: AB
A. macrodonia;
B. compresiunea de maxilar;
C. spaierea dentar;
D. ocluzia distalizat;
E. reincluzia molarului prim permanent.
5, pag. 76
16 Dezvoltarea insuficient a maxilarului este o cauz a incluziei dentare la BDE
nivelul:
A. incisivului central superior;
B. caninului superior;
C. premolarului prim inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.
5, pag. 76-77
17 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: ACD
A. macrodonia;
B. proalveolia maxilar;
C. meziopoziia generalizat;
D. dezvoltarea insuficient a maxilarului;
E. secvena de erupie favorabil.
5, pag. 77
18 Meziopoziia generalizat este o cauz a incluziei dentare la nivelul: B
A. incisivului central superior;
B. caninului superior;
C. caninului inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.
5, pag. 77
19 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: E
A. microdonia;
B. hiperexcitabilitatea muscular;
C. reincluzia molarului prim permanent;
D. mrirea spaiului necesar erupiei dentare;
E. reducerea filogenetic a aparatului dento-maxilar.
5, pag. 77
20 Reducerea filogenetic a aparatului dento-maxilar este o cauz a incluziei D
dentare la nivelul:
A. incisivului central superior;
B. caninului superior;
C. premolarului prim inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.
5, pag. 77
21 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: BCDE
A. poziia mezial de formare a germenului dentar;
B. persistena dintelui temporar pe arcad;
C. chistul folicular;
D. erupia unui dinte supranumerar;
E. fibromucoasa dens i dur.
169
5, pag. 77-78
22 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: ADE
A. formarea foarte nalt a germenului dentar;
B. configuraia anatomic favorabil;
C. transpoziia dentar;
D. angulaia corono-radicular;
E. curbura accentuat a rdcinii.
5, pag. 79
23 Incluzia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: ABCD
A. incluzia total;
B. incluzia complet;
C. incluzia parial;
D. incluzia incomplet;
E. incluzia nalt.
5, pag. 80
24 Tratamentului conservator este favorabil n incluzia dentar: A
A. vertical;
B. orizontal;
C. n retroversie;
D. heterotopic;
E. subtotal.
5, pag. 83
25 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe urmtoarele semne: ABCE
A. lipsa unui dinte permanent de pe arcad;
B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare;
C. persistena unui dinte temporar pe arcad;
D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate;
E. bombarea osoas vestibular sau oral.
5, pag. 84
26 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCD
A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare;
B. extracia unui dinte permanent vecin compromis;
C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad;
D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare;
E. bombarea osoas vestibular sau oral.
5, pag. 90-91
27 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCDE
A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare;
B. extracia unui dinte permanent vecin compromis;
C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad;
D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare;
E. descoperirea chirurgical a dintelui inclus.
5, pag. 90-91
28 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCDE
A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare;
B. extracia unui dinte permanent vecin compromis;
C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad;
D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare;
E. extracia dintelui supranumerar erupt.
5, pag. 90-91
170
29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face: BCE
A. periotisular;
B. peritisular;
C. intratisular;
D. extratisular;
E. transtisular.
5, pag. 92
30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin: BCE
A. ligatur metalic pe coroan;
B. butonul colat pe coroan;
C. bracket-ul colat pe coroan;
D. ligatur elastic pe coroan;
E. nu se ancoreaz.
5, pag. 92-93
171
30. REINCLUZIA DENTAR
172
E. incomplet.
5, pag. 107
8 Reincluzia dentar se ntlnete predominant n: BC
A. dentiia mixt;
B. dentaia temporar;
C. dentaia decidual;
D. dentaia permanent;
E. edentaie.
5, pag. 108-109
9 Reincluzia dentar se depisteaz predominant n: A
A. dentiia mixt;
B. dentaia temporar;
C. dentaia decidual;
D. dentaia permanent;
E. edentaie.
5, pag. 108-109
10 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul reincluziei dentare este: D
A. incisivul;
B. caninul;
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
5, pag. 108-109
11 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul reincluziei dentare este: D
A. caninul superior;
B. caninul inferior;
C. premolarul superior;
D. molarul inferior;
E. molarul superior.
5, pag. 108-109
12 Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: D
A. molarul prim superior temporar;
B. molarul secund superior permanent;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim superior permanent.
5, pag. 108-109
13 Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: DE
A. molarul prim superior temporar;
B. molarul secund superior permanent;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim inferior permanent.
5, pag. 108-109
14 Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: BDE
A. molarul prim superior temporar;
B. molarul secund inferior permanent;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim inferior permanent.
173
5, pag. 108-109
15 Reincluzia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: AC
A. total;
B. complet;
C. parial;
D. incomplet;
E. subtotal.
5, pag. 113
16 Reincluzia parial a unui molar se caracterizeaz prin: CE
A. coroan dentar inevizibil;
B. coroan dentar vizibil;
C. o parte din coroana dentar vizibil;
D. coroan dentar n suprapoziie;
E. coroan dentar n infrapoziie.
5, pag. 113
17 Reincluzia total a unui molar se caracterizeaz prin: A
A. coroan dentar inevizibil;
B. coroan dentar vizibil;
C. o parte din coroana dentar vizibil;
D. coroan dentar n suprapoziie;
E. coroan dentar n infrapoziie.
5, pag. 113
18 Diagnosticul diferenial al reincluziei pariale se face cu: CE
A. incluzia dentar;
B. anodonia;
C. oprirea n erupie a unui dinte;
D. extracia dentar;
E. intruzia posttraumatic parial.
5, pag. 116-117
19 Diagnosticul diferenial al reincluziei pariale se face cu: C
A. incluzia dentar;
B. anodonia;
C. oprirea n erupie a unui dinte;
D. extracia dentar;
E. intruzia posttraumatic total.
5, pag. 116-117
20 Diagnosticul diferenial al reincluziei totale se face cu: ABD
A. incluzia dentar;
B. anodonia;
C. oprirea n erupie a unui dinte;
D. extracia dentar;
E. intruzia posttraumatic parial.
5, pag. 116-117
21 Diagnosticul diferenial al reincluziei totale se face cu: ABDE
A. incluzia dentar;
B. anodonia;
C. oprirea n erupie a unui dinte;
D. extracia dentar;
E. intruzia posttraumatic total.
5, pag. 116-117
174
22 Consecinele reincluziei dentare sunt: ABDE
A. denivelarea planului de ocluzie;
B. incluzia succesorului permanent;
C. anodonia succesorului permanent;
D. nclinarea dinilor vecini;
E. ectopia succesorului permanent.
5, pag. 117
23 Consecinele reincluziei dentare sunt: ACD
A. denivelarea planului de ocluzie;
B. denivelarea planului maxilar;
C. migrarea dinilor antagoniti;
D. nclinarea dinilor vecini;
E. denivelarea planului mandibular.
5, pag. 117
24 Consecinele reincluziei dentare sunt: AB
A. cariile radiculare ale dinilor vecini;
B. cariile de colet ale dinilor vecini;
C. cariile aproximale ale dinilor vecini;
D. cariile ocluzale ale dinilor antagoniti;
E. cariile ocluzale ale dinilor vecini.
5, pag. 117
25 Consecinele reincluziei dentare sunt: BCD
A. mezializarea dinilor vecini;
B. denudarea dinilor vecini;
C. migrarea dinilor antagoniti;
D. nclinarea dinilor vecini;
E. distalizarea dinilor vecini.
5, pag. 117
26 Consecinele reincluziei dentare sunt: BDE
A. gingivita hipertrofic a dinilor vecini;
B. hiperestezia dinilor vecini;
C. halistereza dinilor vecini;
D. hipersensibilitatea dinilor vecini;
E. parodontopatia marginal a dinilor vecini.
5, pag. 117
27 Soluia terapeutic a reincluziei dentare este: AB
A. expectativa;
B. extracia dentar;
C. implantul protetic;
D. aparatul ortodontic;
E. aparatul protetic.
5, pag. 118
28 Soluia terapeutic a reincluziei dentare este: BCE
A. descoperirea dintelui;
B. extracia dintelui;
C. reimplantarea dintelui;
D. coroan de nveli;
E. luxarea dintelui.
5, pag. 118
29 Soluia terapeutic a reincluziei dentare depinde de: BDE
175
A. vrsta pacientului;
B. dintele n cauz;
C. felul dentatiei;
D. consecinele produse;
E. forma clinic.
5, pag. 118
30 Soluia terapeutic a reincluziei dentare depinde de dintele n cauz: ABDE
A. temporar;
B. lateral;
C. posterior;
D. permanent;
E. frontal.
5, pag. 118
176
31. ECTOPIA DENTAR
177
E. incisivii superiori.
5, pag. 121
8 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: BCDE
A. molarii superiori;
B. caninii inferiori;
C. caninii superiori;
D. premolarii primi superiori;
E. premolarii secunzi superiori.
5, pag. 121
9 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: ABE
A. caninii superiori;
B. caninii inferiori;
C. molarii inferiori;
D. premolarii primi inferiori;
E. premolarii secunzi inferiori.
5, pag. 121
10 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: ABD
A. caninii superiori;
B. caninii inferiori;
C. molarii inferiori;
D. premolarii secunzi superiori;
E. premolarii primi inferiori.
5, pag. 121
11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt: AC
A. reducerea spaiului necesar erupiei dintelui n cauz;
B. exintena spaiului necesar erupiei dintelui n cauz;
C. exintena unui obstacol n calea erupiei dintelui n cauz;
D. exintena unui tunel liber n calea erupiei dintelui n cauz;
E. diastema interincisiv.
5, pag. 122
12 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a BD
unui dinte sunt:
A. diastema interincisiv;
B. dinii supranumerari;
C. dinii temporari;
D. o fibromucoas dur;
E. dinii permaneni.
5, pag. 122
13 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a BCE
unui dinte sunt:
A. diastema interincisiv;
B. erupia unui dinte supranumerar;
C. persistena unui dinte temporar;
D. extracia precoce a unui dinte permanent;
E. incluzia unui dinte supranumerar.
5, pag. 122
14 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a ACE
unui dinte sunt:
A. persistena unui dinte temporar;
B. extracia unui dinte supranumerar;
178
C. existena unui capac osos dens;
D. extracia precoce a unui dinte;
E. incluzia unui dinte supranumerar.
5, pag. 122
15 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a ACE
unui dinte sunt:
A. absena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
B. prezena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
C. micorarea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
D. mrirea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
E. reducerea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare.
5, pag. 123
16 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a ABCE
unui dinte sunt:
A. absena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
B. nchiderea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
C. micorarea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
D. mrirea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
E. reducerea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare.
5, pag. 123
17 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte AC
sunt:
A. macrodonia;
B. microdonia;
C. meziopoziia generalizat;
D. endoalveolia mandibular;
E. prodenia maxilar.
5, pag. 123
18 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte AD
sunt:
A. retrodenia maxilar;
B. retrognaia mandibular;
C. retrodenia mandibular;
D. retrognaia maxilar;
E. prodenia maxilar.
5, pag. 123
19 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte CD
sunt:
A. endoalveolia mandibular;
B. retrognaia mandibular;
C. endoalveolia maxilar;
D. retrognaia maxilar;
E. prodenia maxilar.
5, pag. 123
20 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte AC
sunt:
A. retrodenia maxilar;
B. retrognaia mandibular;
C. endoalveolia maxilar;
D. prognaia maxilar;
179
E. endoalveolia mandibular.
5, pag. 123
21 Ectopia canin provoac tulburri: AC
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. de deglutiie;
E. fonatorii.
5, pag. 125
22 Ectopia canin provoac tulburri: ACDE
A. de abrazie dentar;
B. respiratorii;
C. articulare;
D. parodontale;
E. masticatorii.
5, pag. 126
23 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: BCE
A. deplasarea dentar;
B. ndeprtarea obstacolelor din calea erupiei dentare;
C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;
D. cosmetizarea prin adiie a caninului permanent;
E. aplicarea menintorului de spaiu n edentaie.
5, pag. 126
24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: BCD
A. lefuiri modelante ale cuspidului caninului;
B. ndeprtarea obstacolelor din calea erupiei dentare;
C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;
D. extracia dirijat a dinilor;
E. deplasarea dentar.
5, pag. 127
25 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: BE
A. deplasarea dentar;
B. forma clinic a ectopiei;
C. tratamentul cariilor dentare;
D. extracia dirijat a dinilor;
E. vrsta pacientului.
5, pag. 128
26 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: ABC
A. deficitul de spaiu pe arcada dentar;
B. forma clinic a ectopiei;
C. vrsta pacientului;
D. extracia dirijat a dinilor;
E. tratamentul cariilor dentare.
5, pag. 128
27 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: ABCD
A. cauza determinant;
B. forma clinic a ectopiei;
C. vrsta pacientului;
D. deficitul de spaiu pe arcada dentar;
E. tratamentul cariilor dentare.
180
5, pag. 128
28 n tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lips de spaiu pe arcada CDE
dentar se recurge la:
A. extracia unui dinte temporar;
B. tratamentul cariilor dentare;
C. expansiunea transversal;
D. extracia unui dinte permanent;
E. expansiunea sagital.
5, pag. 129
29 n tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lips de spaiu pe arcada CD
dentar se recurge la:
A. extracia unui dinte temporar;
B. tratamentul cariilor dentare;
C. expansiunea transversal;
D. extracia unui dinte permanent;
E. tratamentul focarului de incongruen.
5, pag. 129
30 n tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lips de spaiu pe CD
arcada dentar se recurge la:
A. extracia unui dinte temporar;
B. tratamentul cariilor dentare;
C. obinerea spaiului pe arcad;
D. nlarea provizorie a ocluziei dentare;
E. extracia dintelui ectopic.
5, pag. 131
181
32. DIASTEMA
182
E. diastema vera.
5, pag. 133
8 Diastema mai este denumit i: ABCDE
A. diastem patologic;
B. diastem adevrat;
C. diastem primar;
D. diastem vera;
E. diastem interincisiv.
5, pag. 133
9 Diastema mai este denumit i: ABE
A. diastem primar;
B. diastem patologic;
C. diastem fals;
D. diastem secundar;
E. diastem interincisiv.
5, pag. 133
10 Diastema mai este denumit i: ADE
A. diastem patologic;
B. dens in densis;
C. hipodonie;
D. strungrea;
E. diastema vera.
5, pag. 133
11 Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: ACD
A. diastem primar;
B. diastem patologic;
C. diastem fals;
D. diastem secundar;
E. diastem teriar.
5, pag. 133
12 Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: BCE
A. diastem patologic;
B. diastem adevrat;
C. diastem primar;
D. diastem vera;
E. diastem secundar.
5, pag. 133
13 Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: ABCD
A. diastem fals;
B. diastem adevrat;
C. diastem primar;
D. diastem secundar;
E. diastem patologic.
5, pag. 133
14 Diastema interincisiv primar este cauzat de: E
A. inseria joas a frenului buzei inferioare;
B. nanismul hipofizar;
C. displazia ectodermal;
D. meziodens erupt;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.
183
5, pag. 133
15 Diastema interincisiv primar este cauzat de: BE
A. Anodonia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare;
C. inseria joas a frenului buzei inferioare;
D. meziodens erupt;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
16 Diastema interincisiv adevrat este cauzat de: BC
A. inseria joas a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare;
C. inseria joas a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual;
E. Anodonia incisivului lateral.
5, pag. 133
17 Diastema interincisiv secundar este cauzat de: BD
A. inseria joas a frenului buzei inferioare;
B. Anodonia incisivului lateral;
C. Anodonia dinilor laterali;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
18 Diastema interincisiv secundar este cauzat de: AD
A. Anodonia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare;
C. inseria joas a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
19 Diastema interincisiv fals este cauzat de: E
A. inseria joas a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare;
C. inseria joas a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual;
E. Anodonia incisivului lateral.
5, pag. 133
20 Diastema interincisiv primar nu este cauzat de: ABCD
A. inseria joas a frenului buzei inferioare;
B. nanismul hipofizar;
C. displazia ectodermal;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
21 Diastema interincisiv primar nu este cauzat de: ACD
A. Anodonia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare;
C. inseria joas a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
184
22 Diastema interincisiv adevrat nu este cauzat de: ADE
A. inseria joas a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare;
C. inseria joas a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual;
E. Anodonia incisivului lateral.
5, pag. 133
23 Diastema interincisiv secundar nu este cauzat de: ACE
A. inseria joas a frenului buzei inferioare;
B. Anodonia incisivului lateral;
C. Anodonia dinilor laterali;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
24 Diastema interincisiv secundar nu este cauzat de: BCE
A. Anodonia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare;
C. inseria joas a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
25 Diastema interincisiv fals nu este cauzat de: ABCD
A. inseria joas a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare;
C. inseria joas a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual;
E. Anodonia incisivului lateral.
5, pag. 133
26 Tratamentul diastemei interincisive se realizeaz prin: E
A. ameloplastie modelant a incisivilor;
B. tehnici adezive;
C. egresie;
D. stripping;
E. deplasare corporeal a dinilor.
5, pag. 142
27 Tratamentul diastemei interincisive se realizeaz prin: C
A. cosmetizare prin adiie a incisivilor;
B. coroane de substituie;
C. deplasare corporeal a dinilor;
D. stripping;
E. ameloplastia modelant a incisivilor.
5, pag. 142
28 Pentru nchiderea diastemei interincisive se aplic pe incisivii centrali: ADE
A. inele metalice;
B. inele de cauciuc;
C. ligatiri n "8";
D. traciuni elastice;
E. brackets.
5, pag. 142
185
29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizeaz prin: ABDE
A. cosmetizarea prin adiie a incisivilor;
B. coroane de substituie;
C. deplasarea corporeal a dinilor;
D. stripping;
E. ameloplastia modelant a incisivilor.
5, pag. 142
30 Pentru nchiderea diastemei interincisive nu se aplic pe incisivii centrali: BC
A. inele metalice;
B. inele de cauciuc;
C. ligaturi n "8";
D. traciuni elastice;
E. brackets.
5, pag. 142
186
33. TRANSPOZIIA DENTAR
187
C. caninul superior;
D. molarul superior;
E. incisivul superior.
5, pag. 149
8 Factorii incriminai n producerea transpoziiei canine sunt: CDE
A. poziia intramucoas a germenilor dentari;
B. pierderea precoce a dinilor temporari;
C. cronologia dentar;
D. pierderea precoce a caninului de lapte;
E. poziia intraosoas a germenilor dentari.
5, pag. 150
9 Transpoziia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: ABCD
A. transpoziie total;
B. transpoziie complet;
C. transpoziie parial;
D. transpoziie incomplet;
E. transpoziie subtotal.
5, pag. 151
10 Transpoziia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: AC
A. transpoziie complet sau total;
B. transpoziie complet sau parial;
C. transpoziie incomplet sau parial;
D. transpoziie incomplet sau total;
E. transpoziie complet sau subtotal.
5, pag. 151
11 Transpoziia dentar complet presupune inversarea: D
A. parial a doi dini vecini;
B. limitat a doi dini vecini;
C. incomplet a doi dini vecini;
D. total a doi dini vecini;
E. definitiv a doi dini vecini.
5, pag. 151
12 Transpoziia dentar complet dintre canin i primul premolar produce C
tulburri:
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. de deglutiie;
E. de fonaie.
5, pag. 151
13 n transpoziia dentar complet dintre canin i primul premolar pot B
apare:
A. nghesuri dentare;
B. contacte premature;
C. ocluzii duale;
D. spaieri dentare;
E. ocluzii distalizate.
5, pag. 151
188
14 Transpoziia dentar complet dintre canin i incisivul lateral produce A
tulburri:
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. auditive;
E. fonatorii.
5, pag. 152
15 Transpoziia dentar incomplet presupune inversarea: A
A. parial a doi dini vecini;
B. limitat a doi dini vecini;
C. complet a doi dini vecini;
D. total a doi dini vecini;
E. definitiv a doi dini vecini.
5, pag. 152
16 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor B
doi dini situai:
A. unul lng altul;
B. unul n dreptul celuilalt;
C. unul la distan de altul;
D. unul sub altul;
E. unul peste altul.
5, pag. 152
17 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor D
doi dini situai:
A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei;
B. unul peste altul i linia arcadei trece pe sub ei;
C. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei;
D. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei;
E. unul la distan de altul i linia arcadei trece printre ei.
5, pag. 152
18 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor BDE
doi dini situai:
A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei;
B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic;
C. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei;
D. unul pe linia arcadei i cellalt situat entopic;
E. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei.
5, pag. 152
19 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor ACE
doi dini situai:
A. unul pe linia arcadei i cellalt situat entopic;
B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic vestibular.
5, pag. 152
20 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor CE
doi dini situai:
A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei;
189
B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic vestibular.
5, pag. 152
21 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor BC
doi dini situai:
A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei;
B. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei;
C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal.
5, pag. 152
22 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor C
doi dini situai:
A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei;
B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial;
E. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei.
5, pag. 152
23 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin BCD
i incisivul lateral vor viza:
A. deplasarea dentar;
B. ameloplastia modelant a caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
D. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral;
E. transformarea n transpoziie incomplet.
5, pag. 153
24 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin ABCE
i incisivul lateral vor viza:
A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral;
B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
D. deplasarea dentar;
E. ameloplastia modelant a caninului.
5, pag. 153
25 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin D
i primul premolar vor viza:
A. deplasarea dentar;
B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
D. lefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;
E. ameloplastia modelant a caninului.
5, pag. 153
26 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin A
i primul premolar vor viza:
A. lefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;
B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
190
D. transformarea n transpoziie incomplet;
E. ameloplastia modelant a caninului.
5, pag. 153
27 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre canin D
i incisivul lateral vor viza:
A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral;
B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
D. deplasarea dentar;
E. ameloplastia modelant a caninului.
5, pag. 154
28 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre canin C
i incisivul lateral vor viza:
A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral;
B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. deplasarea dentar;
D. stripping-ul;
E. ameloplastia modelant a caninului.
5, pag. 154
29 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre CDE
incisivul central i lateral vor viza:
A. ameloplastia modelant a incisivului lateral;
B. lefuirile modelante ale incisivului lateral;
C. deplasarea dentar;
D. transformarea n transpoziie complet;
E. tehnicile adezive.
5, pag. 154
30 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre BCDE
incisivul central i lateral vor viza:
A. ameloplastia modelant a incisivului lateral;
B. tehnicile adezive;
C. deplasarea dentar;
D. stripping-ul;
E. transformarea n transpoziie complet.
5, pag. 154
191
34. TRATAMENTUL CARIEI DENTARE
3. Unele condiii care pot s duc la sporirea extensiei marginilor cavitilor sunt:
A. a se folosi caviti cu baz plan, care ajut dintele s reziste la forele ocluzale prin
virtutea existenei unghiurilor drepte
B. reducerea extensiei pereilor cavitii, pentru a permite cuspizilor i crestelor de smal
de a avea suficient dentin de suport
C. acoperirea sau includerea corespunztoare a dinilor distrui n restaurare ca s previn
fractura lor prin fore laterale
D. s furnizeze suficient grosime materialului restaurativ pentru a-i preveni fractura sub
ncrctura ocluzal
E. scurtarea pereilor mai subiri de 3,5 mm.
A,B,C,D, pag.177
192
A. 2 mm
B. 0,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 0,02 mm
B, pag 178
A. 75
B. 90
C. 110
D. 95
E. 45
B; 6; pag. 181
A. incrustaii
B. rini compozite
C. cimenturi ionomere de sticl
D. amalgam de argint
E. cimenturi ionomere de sticl modificate cu rin
A,B; 6; pag. 182
193
E. neutralizarea acizilor din cavitate
A, B,C; 6; pag. 182
6; pag. 294-333
A. alcool
B. cloroform
C. eugenol
D. timol
E. benzen
A,B,E, pag. 294
13. Dup aplicarea unui lac pe plaga dentinar, prin evaporarea solventului, rmne o
pelicul protectoare poroas de rin, groas de:
A. 1mm
B. 5-10 m, dar cu variaii ntre 2-40 m, n funcie de natura chimic a acesteia
C. 1,5mm
D. 100 m
E. 150 m
B; 6; pag.294
194
14. Dezavantajele linerilor sunt:
A. pH n apropierea neutralitii
B. neiritani pulpari
C. efect sedativ pulpar
D. insolubili n lichidele de microinfiltraie marginal
E. nu inhib polimerizarea rinilor
A, B, C, pag. 298
17. Capacitatea de izolare chimic a dentinei se reduce la 90% din valoarea iniil, atunci
cnd grosimea stratului restant de dentin atinge:
A. 2 mm
B. 0,5mm
C. 1mm
D. 0,1mm
E. 2,5 mm
C; 6; pag. 301
A. stimularea neodentinogenezei
195
B. substituirea dentinei cariate
C. economisirea materialelor de obturaie coronar
D. sigilarea canaliculelor dentinare
E. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaii
B, C, E; 6; pag. 301-302
196
6; 339-246
21. n hibridizarea dentinei umede:
A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorit pstrrii apei i menine
permeabilitatea normal
B. Exist riscul ca apa din matricea dentinar demineralizat s nu fie complet nlocuit
de primerul hidrofil
C. Matricea dentinar demineralizat trebuie meninut foarte umed
D. Dentina demineralizat trebuie uscat cu un jet puternic de aer i reumezit dup
aplicarea primerului
E. Nu prezint riscul de supraumectare
A, B; 6; pag 342-343
25. n cazul aplicrii sitemelor adezive n 3 timpi, succesul primingului depinde de:
A. Uscarea imediat dup aplicare
B. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite ptrunderea monomerului
adeziv pe toat profunzimea matricei dentinare demineralizate
C. Evaporarea excesului de solvent dup priming printr-o uscare scurt, moderat,
naintea aplicrii rinii adezive
D. Lavajul anterior aplicrii adezivului
E. Obinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plgii dentinare tratate cu primer
197
B, C; 6; pag 340
26. n cadrul sistemelor adezive n trei timpi, primerii avnd apa drept solvent:
A. Trebuie aplicai pe dentin foarte umed
B. Nu necesit gravare acid
C. Nu sunt eficieni pe dentin uscat moderat
D. Nu prezint probleme legate de supraumectarea dentinei demineralizate n profunzime
E. Permit verificarea clinic a eficienei gravrii smalulului care, printr-o uscare
moderat, ce nu compromite hibridizarea, mbrac un aspect cretos n timp ce dentina ia
un aspect mat
E; 6; pag 343
198
35. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE (6, pag. 31-57)
199
E; 6; pag 36
200
13. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de:
A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
B. favorizarea adeziunii bacteriene
C. tamponarea aciditii bucale prin sistemele tampon salivare i substane alcaline
D. favorizarea colonizrii smalului de ctre microorganisme cariogene
E. remineralizarea cariilor incipiente
A,C,E; 6; pag 43
14. Fina neagr de gru, melasa i siropul de trestie de zahr nerafinat reduc
solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea lor,
datorit:
A. consistenei mai reduse
B. prezenei unor fosfai organici
C. concentraiei mai mici de glucide
D. prezenei unor substane tampon
E. vscozitii crescute
B,D; 6; pag 44
201
18. Este considerat drept perioad de agresiune, ca urmare a condiiilor
propice demineralizrii esuturilor dentare, perioada n care pH-ul bucal rmne sub
valoarea:
A. 3,5
B. 4
C. 4,5
D. 6
E. 7
D; 6; pag 48
21. Grsimile acioneaz prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi:
A. coninut crescut n fluor
B. substituirea glucidelor din alimentaie
C. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de lipide care
mpiedic degradarea lor i scurteaz timpul de clearace
D. formarea unei bariere protectoare pentru smal
E. modificarea proprietilor de membran ale bacteriilor plcii
B,C,D,E; 6; pag 50
202
D. ciclamatul
E. aspartamul
B,D,E; 6; pag 51
25. Grupa cocilor gram pozitivi prezeni n placa bacterian este reprezentat
de:
A. Lactobacillus
B. Actinomyces
C. Bacteroides
D. Streptococcus
E. Staphylococcus
D,E; 6; pag 53
203
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul hemolitic
C; 6; pag 57
204
36. FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINILOR
PERMANENI
205
b. percuia transversal este dureroas
c. testele de vitalitate sunt slab pozitive
d. testele de vitalitate rspund doar la stimuli de intensitate crescut
e. la testele de vitalitate rspunsul este intens pozitiv, cu o durere prelungita
(e), 7 pag.73
6. n pulpita seroas total la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia ctre:
a. dinii vecini
b. dinii antagoniti
c. hemimaxilarul opus
d. zona temporal
e. zona orbital
(a,b,d,e), 7 (pag. 75)
9.* Turbarea dinilor este o expresie cunoscut pentru ilustrarea intensitii durerii
din:
a. pulpita acut seroas parial
b. pulpita acut seroas total
c. parodontita apical acut seroas
d. pulpita acut purulent parial
e. pulpita acut purulent total
(b), 7 (pag.75)
206
c. pulpite acute purulente
d. pulpite cronice deschise
e. pulpite cronice nchise
(b), 7 (pag.72,-81)
207
a. ulceroas
b. polipoas
c. scleroatrofic
d. hiperplazic
e. propriu-zis
(a, b), 7 (pag. 80)
208
23. Sensibilitatea dureroas n cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase poate
aprea:
a. n masticaie, cnd sunt tasate alimente n cavitatea carioas i se exercit presiuni
n spaiul endodontic
b. palparea cu sonda n profunzime
c. n cazul unor reacutizri cauzate de obliterarea cavitii carioase pentru un timp
mai lung, cu resturi alimentare
d. testri ale vitalitii dintelui, dar la intensiti mari ale excitanilor
e. testri ale vitalitii dintelui, la intensiti obinuite ale excitanilor
(a,b,c,d), 7 (pag. 84)
24. Diagnosticul diferenial n cazul pulpitei cronice deschise polipoase se face cu:
a. caria dentar profund
b. pulpita cronic deschis granulomatoas
c. polipul gingival
d. necroza pulpar
e. pulpita cronic deschis ulceroas
(c,d,e), 7 (pag. 87)
25. Pulpita cronic nchis hiperplazic poate evolua i se poate complica cu:
a. pulpit seroas parial
b. pulpit seroas total
c. necroz pulpar
d. fracturi ale dintelui
e. parodontit apical cronic
(c,d), 7(pag. 93)
27. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:
a. durere continua
b. durere pulsatila
c. hipersensibilitate la teste de vitalitate
d. sensibilitate la percutia in ax
e. durere localizata
(a,b), 7 (pag79)
209
(a,b,c, d), 7 (pag85)
210
37. NECROZA I GANGRENA PULPAR
211
7. Necroza pulpar:
a. se trateaz ca o pulpit cronic nchis;
b. extirparea devital este de elecie;
c. respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie radicular corect;
d. nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic;
e. se trateaz ca o gangren pulpar.
(c,e) 7 , (pag. 99)
212
13. Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n:
a. necroza pulpar;
b. pulpita cronic deschis;
c. gangrena pulpar;
d. pulpita cronic nchis hiperplazic;
e. pulpita cronic nchis propriu-zis.
(a,c,d) 7 , ( pag. 91,95)
213
d. circulatie generala prin anacoreza;
e. osul alveolar;
(a,c,d) 7, (pag. 99)
214
b. hipersensibilitate la palparea cu sonda n camera pulpar;
c. hipersensibilitate la palparea cu sonda n canalul radicular;
d. teste de vitalitate pozitive;
e. nsmanare bacterian pozitiv.
(a) 7, (pag. 98)
215
30. Simptomatologia clinica in necroza pulpara:
a. dintele are culoare modificata;
b. prezinta hiperestezie;
c. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie vie;
d. probe de vitalitate negative;
e. la percutie rezonanta este mata.
(a,d,e ) 7 , (pag. 98)
216
38. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE
217
(a, b, d, e) 7, (pag. 117)
218
13. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
a. foliculita acut a dinilor inclui
b. parodontite apicale cronice
c. pulpite acute totale
d. parodontita apical acut supurat
e. nevralgia de trigemen
(a, c, d, e) 7, (pag. 109)
219
19.* Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
a. modificarile vasculare
b. modificarile chimice
c. modificarile enzimatice
d. durere
e. resorbtie osoasa
(a),7, pag108
20. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
a. resturile epiteliale Malassez
b. mucoasa sinusala
c. mucoasa bucala in cazul unor fistule
d. pulpa dintelui
e. osul alveolar
(a,b,c) 7, pag.109
220
25. Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva urmatoarele:
a. palparea ganglionilor este edificatoare
b. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru diagnostic
c. percutia verticala este intens pozitiva
d. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales pe mucoasa vestibulara
e. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in dreptul apexului,se percep
uneori,la monoradicularii cu leziuni periapicale voluminoase,vibratii ale apexului
(b,d,e) 7, (pag. 114)
221
e. parodontita apicala cronica cu hipercementoza
(a,b,d) 7, (pag. 124)
222
39. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE
(c) 7, pag167
223
5. *O preparatie mecanica corecta a canalului:
a. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
b. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului
c. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
d. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
e. se realizeaza pana la apexul radiologic
(d) 7, pag 173
(e ) 7, pag 211,
224
e. toate de mai sus
(e) 7, pag.166
11. *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este considerata:
a. metoda clinica
b. metoda clinico-radiologica
c. metoda radiologica
d. metoda electronica
e. metoda intepaturii apicale
(d) 7 pag.163
(b) 7, pag.166-167
225
14. *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand:
16. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, tratamentului
mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare :
a. sarea sodica de EDTA solutie 10%
b. acid sulfuric solutie 20-30%
c. antiformina
d. solutia clorhexidina 1%
e. eugenol
226
18. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare,
ne putem ghida dupa urmatoarele criterii:
a. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata)
b. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
c. tipul de reactivitate al pacientului
d. concentratia solutiei
e. lipsa efectului bactericid al substantei
20. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau
gangrena pulpara, se inscriu:
a. prezenta unor obturatii coronare din amalgam
b. valoarea masticatorie si protetica a dintelui
c. topografia dintelui
d. afectiunile de sistem
e. starea parodontiului marginal
(b,c,e) 7, pag.158-159
227
e. formol
(a,b,c,d) 7, pag 181
228
(a,b,c,d) 7, pag.160
229
40. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE
(c) 7, pag223
4. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, se
recomanda introducerea conului master:
a. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
b. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
c. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
d. dincolo de limita apicala
e. pana in treimea medie a canalului
230
a. necesita instrumentar endodontic special
b. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului
c. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala
d. necesita un calibru larg al portiunii apicale
e. este dificil de indepartat
(b) 7, pag.241
(c) 7,pag.229
231
(a) 7, pag.229
(c) 7,pag.234
(a) 7, pag.232
(c) 7, pag.223
(b) 7,pag.232
232
14. * Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform,
dureaza:
a. 3-4 secunde
b. 3 minute
c. 1 minut
d. 2 minute
e. 20 minute
(a) 7, pag.225
(b) 7, pag.243
233
19. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara respectarea
urmatoarelor reguli obligatorii:
a. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
b. plasarea corecta a varfului canulei
c. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
d. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
e. proba clinica prealabila a pluggerelor
(b,c,d,e) 7, pag.237
23. Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt
urmatoarele:
a. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
b. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
c. depasirea lungimii de lucru
d. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
e. canale cu apex larg deschis
(a,b,c,d) 7, pag.220-221
24. Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa
urmatoarele criterii:
234
a. topografia dintilor
b. integritatea fizica a acului Lentulo
c. volumul canalelor radiculare
d. morfologia canalelor radiculare
e. materialul utilizat
(a,b,c) 7, pag.215
(a,b,c) 7, pag.223
27. Dazavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat
la apex, sunt:
a. solubilitatea sigilantilor
b. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
c. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici
d. dezobturare dificila in caz de necesitate
e. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali
(a,c,e) 7, pag.219
235
(a,b,c,d) 7, pag.242
(a,b,c) 7, pag.232
(a,b) 7, pag.245
236
41. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI CRONICE
(b) 7, pag.259
237
e. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta
(a ) 7,pag.255
(d) 7, pag.216
a. expectativa
b. interventia chirurgicala
c. dezobturarea canalului radicular
d. administrarea de antialgice
e. infiltratia plexala cu novocaina1%
(c) 7, pag.256
a. drenaj endodosos
b. drenaj transosos
c. drenaj alveolar
d. medicatie analgetica
e. pansament cu antiseptice
(e) 7, pag.257
a. 0,250g de 4 ori pe zi
238
b. 0,250g de 6 ori pe zi
c. 0,500g o data pe zi
d. 0,200g de 5 ori pe zi
e. 0,500g de 2 ori pe zi
(b) 7, pag.252
(e) 7, pag.257
(a) 7, pag.254
14.* In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica NU se
indica:
a. drenaj endodontic
b. lasarea deschisa a dintelui
c. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
239
(e) 7, pag.259
15. * Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt
reprezentati de:
a. starea parodontiului apical dinainte de obturatie
b. volumul de substanta care a depasit apexul
c. calitatea materialului de obturatie
d. forma pe sectiune a canalului radicular
e. tipul de reactivitate individuala
(d) 7, pag.251-252
(b,c) 7, pag.256
18. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apical cronice
sunt:
a. mese impinse dincolo de apex
b. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
c. utilizarea incorecta a agentilor fizici
d. pozitia dintelui pe arcada
e. varsta pacientului
(a,b,c) 7, pag.258
19. In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este
urmatoarea:
a. drenaj endodontic
b. ionoforeza endocanalara cu enzime
240
c. incizia mucoasei
d. extractia dintelui si drenaj alveolar
e. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
(a,c,d) 7, pag.257
20. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme
purulente, se recomanda instituiea unui tratament medicamentos cu:
a. antibiotice
b. anticoagulante
c. antiinflamatoare nespecifice
d. antialgice
e. antiacide
(a,c,d) 7, pag.253
(a,c) 7, pag.250
24. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
a. obturatii coronare de amalgam
b. dinti acoperiti de coroane
c. lucrari protetice cu ancoraj in canal
241
d. corpi straini in canal
e. radacini curbe
(c,d,e) 7, pag.253
26. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport
de:
a. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
b. stadiul ei de evolutie
c. conditiile topografice locale
d. conditiile topografice generale
e. starea generala a pacientului
(a,b,c,e) 7, pag.249
27. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
a. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara
b. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie
colectate in focarul inflamator
c. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
d. realizarea rezectiei apicale
e. simpla extirpare a tesutului pulpar
(a,b) 7, pag.249
(a,b,c), 7, pag.252
29. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale
grave:
a. cauterizare chimica
b. cauterizare electrica
242
c. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
d. extractia dintelui
e. schimbarea medicatiei endodontice
(c,d) 7, pag.260
30. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale
tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de:
a. lungimea de lucru
b. persistenta secretiei pe canal
c. existenta unor fistule
d. medicatia folosita
e. statusul general al pacientului
(b,c) 7, pag.258
243
42. Morfofiziologia parodontiului marginal (8, Pag. 26-89)
244
7 Lichidul gingival are urmtoarele roluri: a,b,c,e 8/52
a) ndeprtarea mecanic din anul gingival a materialului fluid sau sub form de
particule strine, unele cu aciune antigenic i efecte agresive
b) activitate antimicroban complex prin anticorpi
c) activarea adeziunii inseriei epiteliale prin coninutul de proteine plasmatice
d) conine proteoglicani i glicoproteine cu rol important n aprarea local
e) conine enzime lizozomale
13 Remanierea osului alveolar este influenat de anumii hormoni cum ar fi: b,c 8/75-6
a) TSH
b) hormonal paratiroidian
c) estrogenii
d) progesteronul
e) testosteronul
245
14 Sistemul ligamentar supraalveolar ndeplinete urmtoarele roluri: a,c,d,e 8/71
a) asigur fixarea i meninerea gingiei pe dinte la un nivel constant
b) asigur fixarea i meninerea dintelui n os
c) ntrete structura corionului gingival
d) formeaz o barier biologic rezistent n timp fa de agresiunea microbian
e) se opune tendinelor de retracie gingival prin agresiuni mecanice directe asupra
marginii gingivale libere
246
21 n cadrul complexului morfofuncional cement-desmodoniu-os alveolar, osul b,c,d 8/74-5
alveolar asigur implantarea dintilor prin:
a) realizarea unei legturi strnse de tip anchiloz cu dintele
b) fixarea fibrelor ligamentului parodontal
c) preluarea solicitrilor exercitate asupra dintelui i transformarea n traciuni
dispersate n mod echilibrat n osul alveolar
d) asigurarea unui suport integru de-a lungul rdcinii dentare care se constituie ntr-
un bra de prghie intraalveolar
e) existena unei apoziii permanente care compenseaz liza marginal fiziologic
22 Fibrele nervoase ptrund n desmodoniu prin zona periapical i prin orificiile laminei a,b,d,e 8/70
dura i se termin prin urmtoarele tipuri de formaiuni:
a) terminaii nervoase libere specializate n recepionarea stimulilor dureroi
b) terminaii nervoase fuziforme nconjurate de o capsul fibroas
c) chemoreceptori
d) corpusculi de tip Ruffini i Krause
e) terminaii nervoase ondulate, spiralate n poriunea mijlocie a parodoniului
23 Osul alveolar este cel mai bogat n os medular n urmtoarele zone: a,c 8/65
a) molarii i premolarii inferiori
b) creasta zigomato-alveolar
c) tuberozitile maxilare
d) lamina cribriforma
e) faa vestibular a grupului frontal superior
247
28 Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la urmtoarele implicaii clinice: a,e 8/41
a) plgile chirurgicale situate n zona palatin au prin incizie o deschidere puin
extensibil, dificil pentru asigurarea unui eventual drenaj
b) sutura se face cu uurin
c) procesele inflamatorii i hemoragiile se rspndesc cu uurin
d) prezint numeroase formaiuni papilare
e) protezele dentare trebuie realizate innd seama de reziliena diferitelor zone ale
mucoasei masticatorii
29 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la mucoasa de cptuire acavitii b,d,e 8/41
bucale:
a) este bogat keratinizat
b) are o submucoas bine reprezentat n esut lax
c) se sete la nivelul buzelor, obrajilor, feei dorsal a limbii
d) se gsete la nivelul suprafeei ventral a limbii i a planeului bucal
e) se gasete la nivelul mocoasei alveolare
30 Epiteliul oral este format din urmtoarele straturi de celule: a,b 8/47
a) strat bazal, spinos, granolos, cornos
b) strat germnativ, spinos, granulos, keratinizat
c) strat bazal,spinos i descuamativ
d) strat spinos, granulos i keratinizat
e) strat germinativ, granulos i exfoliativ
248
43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (8, pag 103-155)
Nr.crt Enuntul intrebarii Raspuns pag
.
1* Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: d 8/109
a) O ora dupa periaj
b) O saptamana dupa periaj
c) Circa 10 zile
d) Circa 30 zile
e) 45 de zile dupa periaj
5 Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme exceptand a,c,d,e 8/107
unul: -108
a) Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime
b) Aderenta prin mecanisme hidrofile
c) Aderente prin structuri bacteriene specializate
d) Aderenta prin mecanisme hidrofobe
e) Aderenta prin mechanism electrostatic
7 Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plcii bacteriene sunt: a,c,d 108
a) Enzimele litice
b) Saruri de potasiu
c) Endotoxine
d) Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica
e) Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare
249
8 Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici: a,b,c,d 8/125
a) Impiedica aderenta bacteriana
b) Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice
c) Actioneaza toxic asupra bacteriilor
d) Actioneaza litic asupra bacteriilor
e) Produc acizi lactici
10 Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele a,c,d 8/110
caracteristici:
a) Are o structura apropiata de a placii supragingivale
b) Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare
c) Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare
d) Flora bacteriana este gram-pozitiva
e) Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional
11 Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este formata c 8/110
din:
a) Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica
b) Bacili gram-negativi fara o orientare specifica
c) Bacili gram-negativi cu orientare specifica
d) Bacili gram-pozitivi si gram-negativi
e) Bacterii flagelate si spirochete
12 Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are a,b,c 8/111
urmatoarele caracteristici:
a) Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete
b) Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare
c) Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice
d) Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica
e) Are aspect characteristic de perie cu tepi
250
15 Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii a,b,c,d 8/122
bacterieni sunt:
a) Acid butiric
b) Amine
c) Hidrogen sulfurat
d) Dimetilsulfit
e) Hialuronidaza
18. In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt: c,e 8/126
a) Exototinele
b) Endotoxinele
c) Complementul extravazat din ser
d) Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat
e) Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat
20. Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt: c,d,e 8/127
a) Anticorpi din clasa IgG
b) In procent mai mic anticorpi din clasa IgM
c) Elastaze
d) Hialuronidaze
e) Factorul de necroza al tumorilor
21.* Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de: c 8/130
a) 8-10 luni dupa tratament
b) 4 saptamani dupa tratament
c) 8-12 luni dupa tratament
d) 7 saptamani dupa tratament
e) 4-6 luni dupa tratament
22. Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic: b,c,e 8/130
a) Porphyromonas gingivalis
b) Actinobacillus actinomycetemcomitans
c) Eikenella corrodens
d) Treponema denticola
e) Prevotella melaninogenica
251
23.* Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un interval b 8/111
de:
a) 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa
b) 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa
c) 10-14 zile
d) 9 zile
e) 20-30 de zile
25. Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de: b,c,d 8/114
a) Leucotoxina
b) Factori antifagocitari
c) Factori leucopenici
d) Endotoxina lipopolizaharidica
e) Colagenaza
252
44. Diagnosticul mbolnvirilor gingivo-parodontale (8, pag 189-201)
Nr. Enuntul intrebarii Raspuns pag
crt.
1 Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi: a, d, e 8/194
a) inflamaie gingival
b) mobilitate dentar accentuat
c) culoare roz-palid a gingiei marginale
d) pungi parodontale
e) depozite mari de plac i de tartru
2 n parodontita marginal cronic diagnosticul se pune pe baza urmtoarelor criterii: a, b, d 8/195
a) leziunile distructive afecteaz parodoniul de susinere
b) se asociaz frecvent cu boli generale
c) crete mobilitatea dinilor
d) evoluia este n general lent progresiv
e) halena.
3 Parodontitele agresive: a, d, e 8/196
a) sunt frecvent circumpubertare
b) este cauzat genetic
c) apare dup vrst de 35 ani
d) disjuncia gingiva-dentar se realizeaz rapid
e) speciile microbiene cel mai frecvent ntlnite sunt Actinobacillus
actinomycetemcomitans i Porphyromonas gingivalis
4 Gingivitele descuamative apar n: c 8/194
a) lichen plan.
b) sarcin.
c) tulburri neuro-vegetative
d) diabet.
e) sclerodermie.
5 n gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniti de calciu: b 8/193
a) mobilitate patologic prin edem
b) gingie mrit de volum
c) sngerri gingivale
d) pungi adevrate
e) medicamentele au aciune primar asupra gingiei
6 Semnele histopatologice n gingivite sunt: a,b,e 8/192
a) jonciune gingiva-dentar integr
b) eroziuni ale epiteliului sulcular
c) distrucii de colagen mai reduse ca n parodontita adultului
d) infiltrat inflamator predominant plasmocitar
e) bogat infiltrate limfocitar T
7 Aspectul clinic in gingivita indus de placa bacterian prezinta urmatoarele semne: a,b,c,d 8/191
a) singerare gingivala produs cu uurin
b) modificri de culoare
c) .modificri de volum
d) Pierderea texturii de "gravur punctat"
e) Frecvent dureri n mod spontan
8 Testul BANA se bazeaz pe depistarea: c 8/199
a) metaboliilor toxici
b) elastazelor
c) Treponema Denticola
d) Actinobacillus actinomycetemcomitans
e) Porphyromonas gingivalis
253
45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8,pag205-219)
255
17 Reaciile alergice gingivale pot fi la: a, b, c, d 8/215
a) materiale de restaurare
b) past de dini
c) ape de gur
d) alimente i aditivi alimentari
e) injurii termice
18 n gingivite este afectat numai parodoniul de nveli, respectiv: a, b, c 8/217
a) epiteliul
b) corionul gingival
c) sistemul ligamentar supra-alveolar
d) sistemul ligamentar profund
e) osul alveolar
19 Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureti: a, b, c 8/217
a) mecanismul de producere al bolii parodontale
b) gradul de afectare al structurilor parodoniului marginal
c) gradul de manifestare al inflamaiei
d) distrofia
e) sexul
20 Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt: a, b, c, d 8/218
a) gingivita hiperplazic prin hidantoin
b) gingivita prin antagonisti de calciu
c) gingivita hiperplazic prin ciclosporine
d) gingivita prin utilizarea contraceptivelor
e) gingivita ulcero-necrotic
256
46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale (8, pag 221-280)
12* Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de pana la: e 8/248
a) 2 mm
b) 3 mm
c) 2.5 mm
d) 1 cm
e) 5 mm
13* In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are aspect de: b 8/246
a) coaja de portocala
b) prundis
c) feriga
d) tumoral
e) polimorf
14* Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti: d 8/242
a) deficitul de vitamine B1, B2, B6, C
b) sifilis, anemii, tbc
c) tumori maligne si benigne
d) pericoronaritele
e) traumatismul indirect al gingiei
15* Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii e 8/230
anormale de gust:
a) sarat
b) acru
c) dulce
d) acru si dulce
e) sarat si acru
258
16 * Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in jurul d 8/258
varstei de:
a) 14 ani
b) 20 ani
c) 14-20 ani
d) 30-35 ani
e) 35-40 ani
17* Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia: d 8/244-5
a) malpozitia dentara
b) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a
molarului in curs de eruptie
c) formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte
d) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata ocluzala a
molarului in curs de eruptie sau partial inclus
e) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a
molarului partial inclus
18* Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde poate a 8/251
descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia:
a) expunere la soare sau la frig
b) ciclu menstrual
c) traumatisme
d) vaccinari
e) gripa, hepatita epidemica
19* Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin: c 8/225
a) hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor
b) pseudotumori cutanate
c) tulburari gastrointestinale si cardiovasculare
d) albinism
e) tulburari ale fagocitelor
20* In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate mecanisme b 8/258
ca:
a) modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri
b) activarea policlonala a limfocitelor b
c) alterari ale functiilor fagocitelor
d) producerea de autoanticorpi fata de neutrofile
e) producerea de autoanticorpi fata de elastan
21 Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome, cu a,e 8/245
exceptia:
a) hiposalivatie
b) halena
c) adenopatie
d) stare generala alterata
e) formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal
22 Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu exceptia: a,b,c 8/255
a) sindromul PLUMMER-VINSON
b) boala MOELLER-BARLOW
c) boala BOURNEVILLE
d) sindromul EHLERS-DANLOS
e) sindromul COHEN
23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile: a,d,e 8/256
a) Mycoplasma
b) Treponema denticola
c) Eubacterium nucleatum
d) Spirochete
e) Capnocytophaga sputigena
259
24 Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un microorganism b,e 8/252-3
agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt:
a) boala ADDISON si boala BOURNEVILLE
b) sarcina si utilizarea contraceptivelor
c) hipertiroidismul
d) scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu
citostatice si doze reduse de radiatii
e) SIDA
26 leziunea avansata in parodontita marginala cronica prezinta din punct de vedere a,b,d,e 8/223
histochimic cresterea nivelului si activitatii:
a) fosfataza alcalina
b) fosfataza acida
c) pepsina
d) citocromoxidaza
e) elastaza
27 Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna: a,b 8/229
a) a II-a
b) a III-a
c) a V-a
d) a VI-a
e) se mentin constant
260
31 Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la: a,b 8/246
a) extractul de Sapota Zapotilla
b) unele componente din pastele de dinti
c) dulciuri cu alune
d) condimente
e) fumatul excesiv
33 Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice in b,d 8/257
urmatoarele zone:
a) molarii secunzi superiori si inferiori
b) molarii primi superiori si inferiori
c) incisivii superiori
d) incisivii inferiori si superiori
e) caninii superiori si inferiori
262
47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag 283-286)
263
48.TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE (8/p.288-374)
Nr. Enuntul intrebarii Rasp pag
crt. uns
*1 Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in: c 8/289
a. reechilibrare dento-ocluzala
b. tratament ortodontic
c. tratamentul complicatiilor acute
d. restaurari odontale
e. tratamentde bioreactivare
264
*8 Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste: d 8/291
a. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
b. urmareste prevenirea recidivelor
c. aplicarea de paste cu antibiotice
d. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor marginale
e. aplicarea unui program special,individualizat
*10 Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: e 8/296
a. vizeaza santul gingival
b. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui
c. are potential traumatic
d. este indicata persoanelor sanatoase
e. nu este o metoda usor de invatat
*12 Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai putin: e 8/331
a. reducerea glicolizei
b. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene
c. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti tensioactivi
d. ataca enzimele microbiene
e. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita
265
*15 Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin: b 8/316
a. Detatrajul santului gingival
b. Detatrajul supragingival
c. Detatrajul subgingival din pungile parodontale
d. Chiuretajul radicular
e. Chiuretajul tesutului de granulatie
*16 Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele: a 8/325
a. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat
b. Bolnavi cu boli infectioase, contagioase
c. Hiperestezie dentara accentuata
d. Puratori de stimulator cardiac
e. Copii mici
*17 Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu exceptia: b 8/329
a. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHX
b. Geluri 2%
c. Geluri 0.2%
d. Lacuri de protectie
e. Periochip
*18 Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: a 8/329
a. Prevenierea depunerii placii microbiene
b. Stimularea depunerii placii microbiene
c. Parodontite apicale
d. Abcese vestibulare
e. Epulis gingival
*19 Sanguinaria: a 8/330
a. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene
b. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei
c. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucale
d. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu
e. Reduce depunerea de placa cu 30-80%
*20 Compusii de amoniu cuaternar: a 8/331
a. Determina iritatii ale mucoaselor
b. Eficienta mai mare decat a CHX
c. Nu dau senzatie de arsuri linguale
d. Nu dau coloratii ale dintilor
e. Se foloseste in paste de dinti
266
49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag 427-461)
268
17 Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt: b,c,e 8/444
a) protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limba
b) constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile
c) necesita activari periodice surse potentiale de rupere a sarmei
d) ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale
e) poate aluneca spre cervical sau spre incizal
18 Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare imobilizarii prin a,c,d 8/444
ligatura de sarma in 8?
a) 2 pense hemostatice
b) 2 pense dentare
c) lampita de spirt
d) sarma de vipla de 0,25 mm diametru
e) sarma de vipla de 0,5 mm diametru
20 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare c,e 8/460
pericoronare?
a) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare
b) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica
c) permit inlocuirea dintilor lipsa
d) se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale initiale
e) nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu actioneaza asupra nici
unei portiuni libere, descoperite a coroanelor dentare
21 La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu concursul a,c,d 8/459
laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi reprezentata de: ,e
a) coroane telescopice
b) butoni si capse
c) culise (sistemul ALDER)
d) coroane fixate printr-o sina orala cu pivoturi
e) pivoturi fixate in cilindri cu fund orb
22 Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii: a,b,d 8/458
a) sunt reunite prin sudare
b) sunt turnate monobloc
c) sunt flexibile
d) sunt rezistente
e) sunt plasate in apropierea parodontiului
23 Aparatul de imobilizare ELBRECHT b,c 8/458
a) este constituit dintr-un conector metalic oral
b) este constituit din doi conectori dentari vestibular si oral
c) produce in timp accentuarea mobilitatii dentare
d) protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in axul lor
e) conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub punctul de contact
24 Pentru imobilizarea cu anse de sarma in U instracoronar si intraradicular: b,e 8/454
a) se pastreaza vitalitatea dintilor
b) se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm
c) se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla
d) se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm
e) se devitalizeaza dintii in prealabil
269
25 Sistemul de imobilizare Indenta Splint System: b,c,d 8/454
a) se aplica la nivelul dintilor frontali superiori
b) se aplica la nivelul dintilor laterali
c) foloseste microbare de otel
d) microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare
e) microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa devitalizare
26 Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica b,c 8/454
dentara, pentru zona laterala,
a) necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm
b) necesita devitalizarea prealabila a dintilor
c) solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati obligatoriu de dinti
ferm implantati
d) foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm
e) necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact
*27 Sistemul anterior splint grid foloseste: a 8/451
a) plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime 0,2
mm
b) reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm
c) plase de material plastic prefabricate
d) plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara
e) o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm
28 Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile: c,d,e 8/450
a) sunt flexibile
b) sunt imobilizari de lunga durata
c) se pot cimenta pe dinti
d) sunt rigide
e) sunt destinate imobilizarii temporare
29 Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc folii de a,b,d 8/450
material termoplastic cu grosime variabila:
a) 0,75 mm
b) 1 mm
c) 0,25 mm
d) 1,5 mm
e) 0,5 mm
30 Principiul tensiunii controlate: b,c,e 8/448
a) se aplica imobilizarilor cu materiale compozite
b) se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma
c) este un principiu activ al unei imobilizari eficiente
d) urmareste obtinerea unor efecte ortodontice
e) necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia
270
50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (8,pag. 465-477)
271
9 Splturile bucale n tratamentul gingivitei herpetice se realizeaz cu: a,b,c,d 8/470
a) cloramin 3 %0
b) permanganat de potasiu
c) ceai de mueel
d) soluie de Romazulan
e) ap oxigenat
10 Produsul NIVCRISOL-D ce se aplic pe mucoasa ulcerat conine: a, d 8/471
a) propolis
b) antibiotice
c) cortizon
d) tetraborat de sodiu
e) tetraciclin
11 Medicaia antiviral administrat n gingivita herpetic este: c, d 8/471
a)Tetraciclin
b) Negamicin B
c) Zovirax
d) Acyclovir
e) Romazulan
12 n tratamentul gingivitei herpetice se administreaz: a,b,c, e 8/471
a) RODILEMID, soluie injectabil
b) hiposulfit de sodiu
c) vitaminoterapie
d) aplicaii locale cu Orthochrome
e) NIVCRISOL-D
13 Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale const n: a,b c,d 8/472
a) debridare gingival
b) detartraj
c) tratament antimicrobian i antiinflamator
d) tratament chirurgical
e) antibioterapie
14 Tratamentul parodontitei marginale agresive const n: a b,c,d 8/472
a) debridare gingival
b) detartraj
c) tratament antimicrobian local
d) tratament cu antibiotice
e) medicaie antiviral
15 n tratamentul retraciilor gingivale, edinele de periaj se fac astfel: a,b 8/473
a) periaj obligatoriu seara dup mas
b) periaj nainte de culcare
c) periaj de 3 ori/zi
d) periaj dup fiecare mas
e) periaj nainte i dup mese
16 Tratamentul de urgen al abcesului parodontal marginal const n: a,b,c,d 8/475
a) incizie la nivelul bombrii maxime
b) ndeprtarea exsudatului purulent
c) splare abundent cu soluii antiseptice
d) aplicarea unei lame de dren
e) chiuretaj parodontal
17 Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal const n: a,d, e 8/475
a) chiuretaj subgingival
b) antibioterapie
c) aplicarea unei lame de dren
d) gingivectomie
e) operaie cu lambou la pluriradiculari
272
18 Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizeaz prin: a, b,c,e 8/475
a) ndeprtarea complet a plcii bacteriene
b) atingeri cu glicerin cald
c) aplicaii de cristale de clorur de zinc
d) impregnri cu antibiotice
e) aplicaii de solutie clorur de calciu
19 Substane cu aciune desensibilizant n pastele de dini sunt: c, d, e 8/476
a) triamcinolon
b) penicilina V
c) clorur de stroniu
d) nitrat de potasiu
e) citrat de sodiu
20 Bolile generale ce stau n atenia medicului stomatolog sunt: a,b,c,d 8/477
a) boli cardiovasculare
b) diabet
c) epilepsia
d) leucemiile
e) parodontita apical cronic
273
51. OCLUZIA DENTAR (pg. 25 - 76)
3. Planul de ocluzie se situeaz ntr-o poziie bine precizat fa de anumite repere cranio-faciale ce determin
planurile de referin:
a. planul Camper
b. planul de la Frankfurt
c. planul facial
d. planul lui Saizar
e. planul bazal mandibular
R: a, b, e
Pag: 28
7. n cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondenele de angrenare ale acestor elemente morfologice dentare
sunt urmtoarele:
a. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor contacteaz fosetele distale ale
dinilor omologi inferiori, exceptnd cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care
contacteaz fosetele centrale antagoniste
b. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor i cei mezio-vestibulari ai molarilor realizeaz
puncte de sprijin cu creasta marginal a omologului i cea distal a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii
disto-vestibulari ai molarilor secunzi i a celor de minte i cuspidul centro-vestibular al molarului prim
inferior contacteaz tripodic cu foseta central antagonist
c. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijin pe feele palatinale ale
grupului frontal superior, infracingular
d. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor contacteaz fosetele distale ale
dinilor omologi inferiori, exceptnd cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care
contacteaz fosetele centrale antagoniste
e. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor i cei mezio-vestibulari ai molarilor
realizeaz puncte de sprijin cu creasta marginal a omologului i cea distal a dintelui situat mezial de acesta,
cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi i a celor de minte i cuspidul centro-vestibular al molarului
prim inferior contacteaz tripodic cu foseta central antagonist
R: b, d
Pag: 30, 31
276
18. Inducerea clinic a relaiei de postur se obine prin:
a. testul Wild: pacientul pronun cuvinte ce conin fonema "S"
b. poziionarea bolnavului cu capul sprijinit
c. testul Robinson: veveri, ferfeni
d. numrtoarea de la 60 la 70
e. efectuarea deglutiie
R: c, e
Pag: 44
21. Determinarea relaiei centrice la pacientul dentat se poate realiza prin urmtoarele metodele, cu excepia:
a. Lauritzen-Barrelle
b. Champer
c. Dawson
d. Jankelson
e. Ramfjord
R: b
Pag: 48
25. Morfologia ocluzal a dinilor este direct influenat de unghiul Bennett i distana intercondilian, astfel:
a. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att relieful ocluzal trebuie s fie mai ters
b. cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att unghiul delimitat pe feele ocluzale ale dinilor ntre
traiectoriile de laterotruzie i mediotruzie va fi mai mic
c. cu ct micarea Bennett este mai ampl, cu att mai mare este valoarea ungiului Bennett
d. cu ct micarea Bennett are o direcie mai posterioar, cu att unghiul Bennett este mai mare
e. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene
R: a, b, c, d
Pag: 59
27. n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan sagital, n diagrama lui Posselt, se pot recunoate urmtoarele
repere:
a. poziia de relaie centric
b. poziia cap la cap
c. poziia test n lateralitate
d. angrenajul invers vestibular
e. deschiderea maxim a gurii
R: a, b, e
Pag: 59
279
52. SINDROMUL ALGODISFUNCIONAL AL ATM
(pg77-146)
2. Diagnosticul diferenial ntre disfunciile artrogene i cele miogene se poate stabili prin :
A. rspunsul la testele de solicitare a articulaiilor temporo-mandibulare
B. apelul dinilor
C. parodontogram
D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea gurii
E. blocajul anestezic
Rspuns corect: A,D,E
5. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauz articular dac:
A. apare la nceputul traiectoriei de deschidere i revine la linia median nainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influeneaz devierea
C. este inconstant
D. nu se asociaz cu zgomote articulare
E. nici una din cele de mai sus
Rspuns corect: A, B,
6. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauz muscular dac:
A. apare la nceputul traiectoriei de deschidere i revine la linia median nainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influeneaz devierea
C. este inconstant
1
280
D. nu se asociaz cu zgomote articulare
E. nici una din cele de mai sus
Rspuns corect: C, D
281
E. nu permite nregistrarea componentei rotatorii a micrii n jururl axei balama concomitent
cu micarea transversal a condilului
Rspuns corect: A, B;C
13. Electromiografia
A. permite obiectivizarea activitii neuromusculare masticatorii
B. ofer rezultate de maxim acuratee
C.ofer rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate i speciicitate ai acesteia
D. este uor acesibil oricrui serviciu
E. nici una din cele de mai sus
Rspuns corect: A,C
282
E. toate cele de mai sus
Rspuns corect: E
19. Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de :
A. modifciarea rapoartelor ocluzale i redistribuirea forelor
B. prevenirea abraziunii dentare patologice i a mobilitii dentare
C. reducerea bruxismului i a altor manifestri patologice
D. diminuarea durerii
E. nici una din cele de mai sus
Rspuns corect: A,B,C,D
20. Dispozitivele interocluzale pot fi :
A. de miorelaxare prezint o suprafa ocluzala plana
B. de miorelaxare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii
C. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii
D. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala plan
E. de repoziionare
Rspuns corect: A,C,E
21. Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra simtomatolgiei uoare sau
moderate, n special dureroase, prin :
A. elimnarea interferenelor ocluzale
B. alungirea fibrelor musculare ridictoare ale mandibulei
C: stabilizarea articular
D.relaxarea muscular
E. nici una din cele de mai sus
Rspuns corect: A,B,C,D.
283
E. nici una din cele de mai sus
Rspuns corect: A, B,D
25. Terapia ocluzal a sindromului disfuncional cranio-mandibular :
A. altereaz condiia ocluzal a pacientului
B. poate fi reversibil i ireversibil
C. poate fi doar ireversibil
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
Rspuns corect:A;B
26. Ajustarea ocluzal terapeutic va fi luat n consideraie n urmtoarele circumstane:
A. dac dup terapia ortopedic ocluzia rmne intabil i incorortabil
B. pentru ameliorarea stabilitii ocluzale i distribuirea fiziologic a sarcinilor ocluzale
C: nu se aplic niciodat profilactic
D: se poate aplica profilactic
E: nici una din cele de mai sus
Rspuns corect: A,B,C
27. Bruxismul a fost definit ca fiind:
A. cea ma grav form de parafuncie a aparatului dento-maxilar
B. hiperactivitatea muchilor masticatori
C.caracterizat prin scrnitul sau ncletarea dinilor
D. o tulburarea de ocluzie
E: nici una din cele de mai sus
Rspuns corect: A,B,C
284
6
285
53. EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR
1.In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice vor urmari:
a. istoricul afectiunii
b. datele personale
c. antecedentele generale
d. antecedentele heredo-colaterale
e. antecedentele stomatologice
R: a,c,d,e
R: a,b,c,e
R:c
4.Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de punte este de:
a. 1/1
b. 1/2
c. 1/3
d. 2/3
e. 3/2
R:d
R:a,b,c
286
6. Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza
pe urmatorii factori:
a. pacientul este asimptomatic
b. exista sensibilitate doar la stimuli termici
c. nu exista radiotransparente periapicale
d. dintele are un raport coroana/radacina favorabil
e. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase
R:a,c,e
R:c
R:b
R:b
R:a,b,d
287
b. sinusite
c. otite
d. uveite
e. inflamatia pulpara
R: a,b,e
R:b
R:e
R:a,c,d
R:d
288
c. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal
d. tipul defectelor angulare
e. gradul de mobilitate dentara
R:a
R: d
R: a,c,d
289
22. Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin:
a. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini
b. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate
c. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
d. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare
e. Cand dintii vecini bresei sunt nanici
R: c
290
28. Dintre parametrii ocluzali nu fac parte:
a. Cuspizii de sprijin si de ghidaj
b. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill
c. Curbura frontala
d. Planul de ocluzie
e. Curba de ocluzie sagitala
R: b
30. In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile de furcatie
se clasifica in:
a. 2 grupe
b. 3 subgrupe
c. Nu exista o clasificare
d. 4 grupe
e. 2 clase
R: b
291
54. PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE SI PRIN
PUNTI DENTARE
2. Profilaxia primara:
a. Se adreseaza dintilor indemni
b. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si loco-regionale
c. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale
d. Propune o alimentatie rationala
e. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale
R: a,d,e
292
6. Principiul curativ are ca scop:
a. Recuperarea morfologica
b. Recuperarea functionala
c. Ergonomizarea activitatii medicale
d. Economie in prepararea dentara
e. Protectia parodontala
R: a,b
293
e. Cand exista convexitati dentare exagerate
R:a,c,d
294
R:c
19. Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie de
modificari:
a. Realizarea corpului de punte in subocluzie
b. Extractia dintilor antagonisti
c. Realizarea liniara a corpului de punte
d. Accentuarea curbelor sagitale si transversale
e. Ingustarea corpului de punte
R:c,e
22. D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta:
a. Sta in picioare
b. Ocupa pozitia 9
c. Ocupa pozitia 4-5
d. Ocupa pozitia 1-2
e. Nu are nici o importanta
R:c
295
R: c
26. Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel ideal:
a. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic
b. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate
c. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte
d. Se prefera temporizarea tratamentului protetic
e. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica
R:b
29. In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este reprezentat de:L
a. Tesuturile articulare si periarticulare
b. Campul vizual
c. Tesutul parodontal
d. Muschii faciali
296
e. Campul electomagnetic
R: c
297
55. RESTAURRI UNIDENTARE INRACORONARE I EXTRACORONARE ( 9)
corect c pg 171
corect a, c, e pg .177.
5. Care din urmtoarele situaii reprezint preparri atipice ale cavitilor de cls.a II-a
pentru inlay:
a. caset simpl proximal deschis ocluzal
b. tehnica slice-cut
c. tehnica slice-lock (Weeks si Knapp)
d. treapt negativ n peretele pulpar
e. an de blocaj n peretele gingival
corect b ,c, d ,e pg..183
298
c. bizotare incorect
d. adncime mic a cvitii
e. cuspizi neprotejai
Corect d pg.189
Corect: b, e / 200-201
10. Care din urmtoarele reguli trebuie respectate n alegerea culorii:
a. s nu se priveasc mult timp eentionul
b. dintele s fie privit n diferite poziii
c. se alege culoarea la soare
d. se alege culoarea la umbr
e. se repet operaiunea de mai multe ori
299
Corect e - pg.224
Correct b pg.224
Corect. a pg 185
300
a. pe dini malpoziionai
b. pe dini ngustai vestibulo-oral
c. ca element de agregare n puni frontale reduse
d. pe dini devitali
e. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori
corect b, c, e pg.254
corect b pg.249
corect b, d pg.252
22. Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice preparrilor pentru incrustaii din
compozite:
a. pereii cavitii perpendiculari pe fundul cavitii
b. limitele preparaiei nu trebuie situate n zone de contact ocluzal
c. realizarea unui bizou la nivelul suprafeei ocluzale a caviti
d. adncimea cavitii de minim 1,5mm
301
e. se pot realiza forme de caset u unghiuri rotunjite
corect b, d, e pg 296
302
29. Prepararea dinilor pentru coroana metalo-ceramic n zona frontal debueaz cu:
a. prpararea marginii incizale
b. prepararea feei vestibulare
c. prepararea feelor proximale
d. prepararea feei vestibulare i feelor proximale
e. prepararea marginii incizale i feei vestibulare
corect a pg.332
30. Care din urmtoarele tipuri de prag nu se realizeaz n zona vestibular pentru
coroanele metalo-ceramice:
a. prag cu bizou
b. prag nclinat
c. prag drept de 900
d. end-knife chanfreinat
e. chanfreinul
corect d pg.338
303
56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)
304
b. biovitroceramica
c. autogrefa
d. os bovin granulat
e. hidroxiapatita
corect a pg. 467
7. Care din urmtoarele materiale utilizate n realizarea corpului de punte retenioneaz cel mau
puin placa bacterian:
a. metalul bine lustruit
b. ceramica glazurat
c. polisticlele
d. rini acrilice
e. compozite
corecta, b pg.468
8. Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontal:
a. toate suprafeele s fie convexe
b. netede i finisate
c. contactul cu versantul vestibular al crestei s fie minim
d. contactul oral va fi n armonie cu dinii adiaceni
e. toate suprafeele plane ,bine finisate
corect a, b, c, d pg.469
305
corect c, d pg. 475
16. Care din urmtoarele variante caracterizeaz corpurile de punte integral ceramice:
a. rezisten limitat la rupere
b. rezisten limitat la forfecare
c. performane estetice superioare celor metalo-ceramice
d. utilizate n edentaii de amplitudine mic
e. toate variantele sunt corecte
corect e pg 443
306
c. zona frontal mandibular
d. inltimea spaiului protetic de 5-6mm
e. n bruxism
corect a, d pg.457
307
corect a, b, e pg.456
29. Care din urmtoarele particulariti sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la
mandubul:
a.ngustarea v-o se face doar cndspaiul protetic este mic
b. reducerea suprafeelor ocluzale se face n detrimentul cuspizilor linguali
c.ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi ct mai deschise
d. suprafaa lingual modelat concav n sens C-O
e. suprafaa lingual trebuie s fie neted
corect a, b, c, e pg. 460
308
57. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.
AMPRENTAREA (pg. 630 - 690)
1. n protetica fix, se impune ca detaliile de suprafa a preparaiilor dentare s fie redate cu o precizie
de cel puin:
a. 5 m
b. 15 m
c. 25 m
d. 20 m
e. 10 m
R: c
Pag: 637
309
d. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilai)
e. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)
R: a, b, c, d
Pag: 640
8. Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face innd cont de anumite criterii, dintre care:
a. biocompatibilitate
b. timpul de pstrare a amprentei pn la realizarea modelului
c. preul de cost
d. manipularea facil adaptat la cazul clinic
e. tolerana la umiditate, umectabilitatea i caracteristicile reologice
R: b, c, d, e
Pag: 640, 641
12. Despre amprenta monofazic global (ntr-un singur timp) cu elastomeri de sintez i cu
portamprente individuale sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia:
a. sunt cele mai rar utilizate
310
b. au indicaii (aproape) universale n protetica fix
c. se indic pentru proteze pariale fixe
d. se indica pentru preparaii unice sau multiple
e. se pot folosi n una sau dou consistene
R: a
Pag: 653
13. Amprenta dublului amestec n portamprenta standard cu siliconi (putty-wash) se indic pentru:
a. puni adezive
b. faete
c. inlay
d. coroane pariale
e. amprent global n restaurri compozite
R: a, b, c, d
Pag: 689
14. Tehnica de elecie pentru amprenta monofazic n portamprenta individual cu siliconii de adiie
este:
a. amprentarea bonturilor n restaurrile compozite
b. amprentarea global n restaurrile compozite
c. amprentarea parcelar n restaurrile compozite
d. amprentarea pentru puni adezive
e. amprentarea pentru faete
R: a
Pag: 689
17. Pentru amprentarea cu elastomeri de sintez, tehnologia de amprentare prezint urmtoarele faze:
a. pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare cu zone terminale
intrasulcular
b. pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare cu zone terminale
suprasulcular
c. amprentarea preparaiei mpreun cu ntreaga arcada
d. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
e. nregistrarea relaiilor ocluzale
R: a, c, d, e
Pag: 658
311
18. Urmtorii factori pot genera deformri la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi reversibili:
a. ndeprtarea lent a amprentei
b. exercitarea unor presiuni n cursul gelificrii
c. ndeprtarea rapid
d. ntrzieri n turnarea modelului
e. dezinseria amprentei cnd gelul a atins 37C
R: a, b, d
Pag: 656
21. Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevrate urmtoarele afirmaii cu excepia:
a. este o amprent global ntr-un singur timp
b. utilizeaz elastomeri n consistene diferite
c. este o amprent global bifazic
d. se pot utiliza i siliconi
e. se pot utiliza i hidrocoloizi reversibili
R: c
Pag: 669
23. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezint urmtoarele avantaje, cu
excepia:
a. procedur adaptat n funcie de diferitele condiii (saliv, snge)
b. nu exist riscul deformrii amprentei
c. este economic i eficient
d. se pot dezinfecta / cura / usca 12 amprente n 12 min.
e. prezint un spectru larg de aciune
312
R: d
Pag: 681
Pag: 650
313
R: b
Pag: 650
314
58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA
RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE
a) / pg. 697
2. Corectarea nlimii etajului inferior este absolut necesar:
a) n cazul uzurii exagerate a dinilor restani;
b) la pacienii vrstnici, chiar dac spaiul de inocluzie este uor mrit;
c) dac spaiul de inocluzie fiziologic depete limita maxim admis 4 mm;
d) n cazul edentaiilor ntinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;
e) cnd exist overbite accentuat;
c) / pg.699, 703
3. Precizai care din urmtoarele manevre nu poate fi considerat ca aparinnd metodelor
simple de determinare a relaiei centrice:
a) reactivarea reflexelor vestigeale de poziionare centric;
b) inducerea homotropismului lingo-mandibular;
c) manevra Gysi;
d) tehnica Saadoun;
e) stimularea reflexului de ocluzie molar;
d) / pg. 701
4. Circuitul Renshaw intervine n reglarea tonusului muscular prin:
a) efectul de inhibiie recurent;
b) limitarea frecvenei impulsurilor motoneuronului ;
c) asigurarea unei frecvene constante a motoneuronului ;
d) toate rspunsurile de mai sus;
e) nici un rspuns corect;
d) / pg. 693
5. Relaia de postur este definit de Lejoyeux ca fiind:
a) poziia mandibulei atunci cnd capul este orientat dup planul de la Franckfurt,
muchii fiind n stare de repaos aparent;
b) suma rapoartelor cranio-mandibulare cnd mandibula se afl sub efectul
echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare;
c) poziia habitual a mandibulei cu condilii aflai n poziie neutr, neforat n
cavitatea glenoid;
d) echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleac i ajung toate micrile
mandibulei;
315
e) nici un rspuns corect;
d) / pg. 691
316
10. Metoda bio-feed-back-ului utilizat n determinarea dimensiunii verticale presupune:
a) inducerea relaxrii musculare prin autosugestie;
b) obinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;
c) reglarea tonusului muscular prin self control circuit;
d) blocarea aferenelor senzoriale proprioceptive;
e) reducerea frecvenei de descrcare a motoneuronului prin stimularea
hipotalamusului anterior;
b / pg.699
11. Determinarea spaiului minim de articulare fonetic prin metoda Robinson utilizeaz
cuvinte ce conin fonemele:
a) esse
b) me;
c) fe, ve, plasate la sfritul cuvintelor;
d) fe, ve, plasate la nceputul cuvintelor,
e) ema;
c / pg. 699
12. Stabilii care din urmtoarele afirmaii este corect:
a) utilizarea metodelor amtropometrice este suficient n determinarea dimensiunii
verticale;
b) spaiul funcional ocluzal poate fi nregistrat numai prin metode fonetice;
c) utilizarea att a metodelor antropometrice ct i a celor fonetice n determinarea
celor doi parametri nu este obligatorie;
d) nregistrarea dimensiunii verticale ct i a spaiului funcional ocluzal impune mai
nti aplicarea metodelor antropometrice i apoi a metodei posturale sau a celei
fonetice;
e) nici o variant corect,
d / pg.700
13. Care din urmtoarele metode funcionale de determinare a dimensiunii verticale se
bazeaz pe criteriul de confort:
a) restabilirea armoniei fizionomice;
b) decelarea momentului echilibrrii tonicitii musculare prin simul tactil al
bolnavului;
c) obinerea nchiderii fantei labiale fr efort;
d) metoda deglutiiei;
e) metoda dinamometrului;
b / pg.700
14. Determinarea relaiei centrice la pacienii cu o instabilitate marcat a mandibulei necesit:
a) eliminarea hiperlaxitii ligamentare;
b) corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos;
c) redescoperirea reflexelor de poziionare centric,
d) protezare provizorie pn la obinerea echilibrului neuro-muscular;
e) verificarea nregistrrii prin mai multe metode pn cnd rezultatele coincid;
e / pg.701
15. Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi:
a) incongruena celor dou suprafee;
b) existena unor contacte premature simetrice, opuse direciei de glisaj;
c) prezena unui contact prematur pe o hemiarcad;
d) toate variantele de mai sus,
e) nici un rspuns corect,
d / pg. 701
317
16. Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie:
a) vor fi eliminate odat cu ramolirea cerii;
b) trebuie cutate totdeauna pe direcia opus glisrii;
c) necesit reluarea tuturor nregistrrilor anterioare;
d) se datoreaz unui cmp protetic deficitar;
e) pot fi cauzate de insuficienta relaxare muscular n momentul nregistrrii relaiei
centrice;
b / pg.701
17. Precizai care din urmtoarele metode sunt considerate facultative n determinarea relaiei
centrice:
a) manevra condilian;
b) metoda Patterson;
c) extensia forat a capului,
d) flexia controlat a capului;
e) manevra maseterin Gysi;
c / pg.702
18. Rolul centrocordul Optow const n:
a) nregistrarea relaiei de postur;
b) determinarea ocluziei terminale;
c) msurarea dimensiunii verticale de ocluzie;
d) determinarea relaiei centrice;
e) transferul relaiilor cranio-mandibulare pe articulator;
d / pg.708
19. Glisarea mandibulei spre o poziie excentric atunci cnd pe traiectoria de nchidere
interfer un obstacol, reprezint principiul pe baza cruia funcioneaz:
a) autoocluzorul Lende;
b) centrocordul Optow;
c) arcurile faciale;
d) stimulatorul Jenkelson;
e) sistemul N.O.R;
a / pg.708
20 n determinarea relaiei centrice la pacientul edentat, o prim etap const n:
a) refacerea coincidenei liniilor mediene mandibular i facial;
b) stabilirea nivelului i a orientrii planului de ocluzie;
c) refacerea clearence-ului ocluzal;
d) centrarea condililor n cavitatea glenoid, n poziie neforat;
e) stabilizarea mandibulei n raport cu baza craniului;
b / pg.700
21. Metoda nscrierii grafice reprezint, n cadrul tehnicilor de determinare a relaiei centrice
(RC):
a) o metod complex
b) o metod complex i totodat funcional;
c) o metod simpl;
d) nregistrarea traiectoriei de micare mandibular n micri de propulsie i
lateralitate dreapta-stnga;
e) metoda pe care se bazeaz nregistrarea Lejoyeaux;
a, d, e / pg. 707
318
22. Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de nregistrare a relaiei centrice (RC) presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
a) scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmat de crearea unui an
retentivn grosimea acesteia;
b) fixarea a trei ace inscriptoare pe ablonul mandibular;
c) plasarea pe ablonul mandibular n trei puncte (2 laterale i unul frontal) a cte unui
platou acoperit cu cear de inlay;
d) fixarea corespunztoar a trei ace inscriptoare pe ablonul maxilar;
e) introducerea abloanelor n cavitatea oral i determinarea corespondenei dintre
RC i reflexul de ocluzie molar atunci cnd vrful nscriitor corespunde cu vrful
arcului gotic;
c, d, e, / pg.708
23. Planul de ocluzie este:
a) un plan virtual, stabilit aleatoriu ntre cele dou arcade;
b) rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin i de ghidaj;
c) format din cele dou curbe de ocluzie sagital;
d) plan imaginar ce trece pe marginea incizal a incisivilor mandibulari i vrfurile
cuspizilor disto-palatinali maxilari;
e) un plan nclinat n zona premolar-molar;
c, d / pg.712
24. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt:
a) tonusul muchilor manducatori;
b) mobilitatea muchilor manducatori;
c) aferenele corticale din ariile 4-6 Brodmann;
d) mobilitatea articulaiei temporo-mandibulare;
e) vrsta pacientului;
c, d, e./pg. 712
25. Precizai care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale:
a) s fie de tip cuspid-foset, cuspid-ambrazur, cuspid-cuspid,
b) s fie stabile, chiar dac sunt reduse numeric;
c) localizate precis;
d) multiple, stabile, punctiforme;
e) n ocluzia habitual, contactele dento-dentare pot fi considerate ideale att timp ct
intercuspidarea este maxim;
c, d / pg.713
319
d) teoria ocluziei naturale
e) teoria sferei;
d / pg.714
28. Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece:
a) permite stabilirea point-centricului;
b) permite decelarea long-centricului;
c) pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;
d) pot fi detectate contactele premature deflective i nedeflective;
e) sunt puse n eviden contactele cu potenial traumatogen ridicat;
d, e, /pg.714
29. Determinanii dinamicii mandibulare sunt:
a) ariile ocluzale;
b) articulaia temporomandibular;
c) relaiile cranio-mandibulare fundamentale;
d) relaia de ocluzie;
e) armonia planului ocluzal;
a, e / pg. 714, 715
30 n cadrul existenei unei malrelaii mandibulo-craniene, compararea clearence-ului ocluzal
existent cu clarence-ul normal, se poate stabili:
a) necesitatea nlrii planului de ocluzie;
b) msura n care exist o abatere de la morfologia i funcia normal;
c) obligativitatea protezrii provizorii;
d) temporizarea oricrui tratament protetic pn la refacerea echilibrului muscular;
e) inducerea relaxrii musculare prin miogimnastic, medicaie sau inhibitori de
ocluzie,
a, b / pg. 716
320
59. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI
EDENTATIA TOTALA(10)
1. Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziia retrudat a mandibulei n relaia de
postur poate fi cauzat de:
a) perturbri ale elasticitii musculare;
b) diminuarea spaiului interdentar;
c) modificri ale funcionalitii musculare;
d) extensia coloanei vertebrale cu poziionarea anterioar a mandibulei;
e) nici un rspuns corect;
R: a, c, d / pg.35
2. Proiecia sagital a cinematicii mandibulare determin o suprafa poligonal rezultat
prin intersectarea unor repere a cror semnificaie este:
a) poziia postural;
b) poziia de relaie centric;
c) angrenajul invers lateral;
d) poziia de intercuspidare maxim;
e) poziia cap la cap;
R: a,b,d,e / pg.59
3. nregistrarea grafic a relaiei centrice se bazeaz pe analiza cinematic:
a) pe toate cele trei direcii ale spaiului;
b) pe distana parcurs din poziia de intercuspidare maxim (IM) n cea de relaie
centric (RC)
c) n plan sagital,
d) n plan orizontal;
e) pe distana corespunztoare micrii de rotaie i translaie condilian;
R: d / pg.59
4. Micarea Benett se caracterizeaz prin:
a) amplitudine variabil funcie de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea
ligamentar a capsulei de partea opus deplasrii;
b) amplitudine variabil funcie de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea
ligamentar a capsulei de aceeai parte cu deplasarea;
c) deplasarea se realizeaz pe o distan de maxim 3 mm;
d) micarea se produce n interiorul unui con cu generatoarea de 1 mm.;
e) condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui cerc imaginar
cu raza de 20 mm,
R: b, c /pg.60
5. Stabilii care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a) condilul pivotant realizeaz doar o micare de rotaie pur dac de partea opus
exist un contact prematur deflectiv;
b) n micarea de deschidere condilul pivotant realizeaz iniial o rotaie pur,
urmat de rotaia ctre n jos i translaia spre nainte;
c) condilul orbitant se rotete i transleaz nainte, n jos i medial de partea
lucrtoare;
d) side shift reprezint o deplasare exprimat n grade, n timp ce lateral side
shiftse msoar n mm.
321
e) peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant i pierde semnificaia clinic;
R. d, e / pg.60
6. nclinarea pantelor cuspidiene ale restaurrilor prin puni dentare difer n funcie de :
a) valoarea crescut a unghiului Benett
b) micarea Benett;
c) traiectoria median Marxkors;
d) distana intercondilian;
e) tipul de malocluzie;
R: a, b, d / pg.61
7. Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea urmtoarelor reguli:
a) concavitatea feelor palatinale maxilare va fi cu att mai accentuat cu ct
unghiul i micarea Benett sunt mai ample;
b) relieful ocluzal ters se asociaz cu valori ale unghiului Benett ce tind spre 30 0;
c) cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att traiectoriile de latero- i
mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic;
d) ntre unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- i mediotruzie, i distana
intercondilian, exist o relaie de invers proporionalitate;
e) traiectoriile protruzive trebuie s aib pe suprafaa ocluzal o direcie mezial
la mandibul, respectiv distal la maxilar;
R: a, b, c, d / pg.61, 62
8. Micrile mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate n plan orizontal prin:
a) traiectorii pro-, latero- i mediotruzive;
b) direcia distal la mandibul respectiv, mezial la maxilar, a traiectoriilor
ocluzale protruzive;
c) aspectul de urme ale degetelor de pasre;
d) procedee pantografice;
e) trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei psri care, intr n
cavitatea oral la nivelul arcadei mandibulare i iese pe la nivelul arcadei
superioare;
R: a, b, c, e, / pg.62
9. Fixarea arcurilor faciale, n funcie de tipul constructiv, se poate realiza:
a) la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezint planul Camper;
b) pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce unete tragusul cu punctul infraorbital;
c) n conductele auditive externe,
d) cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular;
e) la arcada maxilar prin furca ocluzal;
R: b, c, d, e / pg.64
10. n relaia centric, intercuspidarea maxim se caracterizeaz prin urmtorii parametri:
a) cheia de ocluzie Angle;
b) feele distale ale ultimilor molari se afl n acelai plan;
c) situarea oral a cuspizilo linguali n raport cu cei palatinali;
d) prezena unitilor masticatorii;
e) liniile mediene ale arcadelor sunt situate n acelai plan dar, se admite i o
neconcordan de pn la 2 mm.
R: a, b, c, d, / pg.52
322
11. Devierile laterale ale mandibulei au semnificaie patologic numai dac:
a) deplasarea apare la deschiderea larg a gurii, fiind rezultatul unei subluxaii
condiliene controlaterale;
b) se produce la nceputul micrii de deschidere, chiar dac mandibula revene pe
linia median la 3 cm. nainte de deschiderea complet;
c) se nsoete de zgomote articulare;
d) sunt consecina miospasmului maseterin sau temporal,
e) se datoreaz contraciei musculare unilaterale a pterigoidianului intern;
R: d, e, / pg.81
12. Originea intracapsular a devierii liniei mediene, va determina ntotdeauna deplasarea
mandibulei:
a) spre partea articulaiei afectate;
b) n funcie de poziia muchiului implicat;
c) de partea diductorului spasmat;
d) opus articulaiei afectate;
e) n propulsie, de aceeai parte cu leziunea;
R: a, e /pg. 81
13. Diagnosticul diferenial al disfunciilor cranio-mandibulare cu origine artrogen,
respectiv miogen, se stabilete n funcie de:
a) evenimentul ce a dus la declanarea disfunciei;
b) particularitile de dinamic mandibular fr contact dento-dentar;
c) blocajul anestezic;
d) rezultatele testelor clinice active i pasive;
e) apariia sensibilitii dureroase articulare la exercitarea unei fore normale;
R: a, c, e / pg.82
14. Evaluarea pacientului cu disfuncie cranio-mandibular impune obligativitatea
examinrii:
a) posturii generale a corpului;
b) posturii cervico-cefalice;
c) poziiei ortostatice i a mersului;
d) coloanei cervicale;
e) neurologice;
R: a, b, d, /83
15. Pentru a se ncadra n limite normale, mobilitatea cranio-cervical trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) efectuarea micrilor de rotaie nedureroase pn n 450;
b) realizarea de extensii complete la o angulaie de 60 0;
c) nclinarea lateral a capului s fie posibil pn la 400, inclusiv;
d) posibilitatea de flectare a capului n unghi de 450;
e) toate aceste micri s fie ample, nedureroase, neforate;
R: b, c, d, / 83
16. Cauzele sindromului disfuncional dureros cranio-mandibular pot fi:
a) afectarea segmentului cervical C2/C3
b) disfuncia articulaiei sterno-claviculare;
c) iradierea algiilor de la nivelul muchilor trapezi;
d) durerea miofascial cantonat n sterno-cleido-mastoidieni;
e) mediastinite;
R: a, b, c, d, / pg.83
17. n cazul disfunciilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite terapeutice
impune practicianului:
323
a) cunoaterea mecanismelor implicate n stabilirea posturii capului i gtului;
b) cunoaterea rolului interveniei unor factori, (ereditatea, evoluia, creterea i
dezvoltarea, etc.) asupra mobilitii extremitii cefalice;
c) s recunoasc o eventual extensie a coloanei cervicale, tiut fiind importana
acesteia n poziionarea anterioar a capului, element cauzal al disfunciilor
miogene;
d) s fie apt n conducerea anamnezei astfel nct, s rezulte primele elemente
necesare diferenierii disfunciei artrogene de cea miogen;
e) s poat realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenial a examenului
stomatologic de rutin;
R: a, b, c, d, / pg.35, 83
18. Examinarea clinic a muchilor manducatori se realizeaz astfel:
a) prin palpare din aproape n aproape pentru a putea decela eventuale tumori;
b) pensare uoar ntre police i index;
c) palpare prin presiune uoar, dar ferm
d) executarea unor micri circulare pe esuturile subiacente;
e) utilizarea degetului mediu i arttorului pe de o parte, i a policelui pe de alt
parte;
R: c, d, e, / pg. 85
19. Tehnica manipulrii funcionale se refer la evaluarea muchilor:
a) fasciculul posterior al temporalului;
b) cefei, limbii i prevertebrali;
c) numai a pterigoidienilor laterali;
d) numai a pterigoidienilor mediali;
e) att a pterigoidienilor laterali ct i a celor mediali;
R: e / pg.85
20. Stabilii care din urmtoarele afirmaii sunt false:
a) crepitaiile se ascult la pacienii cu osteoporoz;
b) gnatosoniile reprezint zgomotul produs de contactul interarcadic n momentul
deglutiiei;
c) separarea crepitaiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea
stetoscopului fr membran;
d) gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articular;
e) nici un rspuns corect;
R: a, b, c, d, / pg. 87
21. Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul:
a) ultrasonografiei;
b) rezonanei magnetice nucleare;
c) frecvenei tripolare;
d) teleradiografiei de profil;
e) radiografiei de ATM;
R: d / pg.88
22. Care din urmtoarele examene paraclinice reprezint investigaia cu cea mai mare
popularitate n gnatoprotetic:
a) electromiografia;
b) pantomografia;
c) mandibulokineziografia;
d) ultrasonografia;
324
e) cineradiografia;
R: a / pg.88
23. Axiografia computerizat Cadiax (Slavicek) prezint urmtoarele avantaje:
a) posibilitatea examinrii celei de a patra dimensiuni, prin citirea curbelor de
timp;
b) micarea n jurul axei balama se poate nregistra concomitent cu deplasarea
transversal a condilului;
c) poate fi utilizat n combinaie cu radiografiile de profil, folosind programul
CADIAS;
d) mpreun cu programul CADIWAX este utilizat n realizarea tehnic a
restaurrilor protetice;
e) permite analiza cinematicii musculare manducatoare;
R: a, b, c, d, / pg.90
24. Avantajele electromiografiei sunt:
a) metodologie de examinare cu o standardizare riguroas;
b) aparatura necesar nu ridic probleme deosebite prin complexitatea sa, fiind
relativ uor accesibil;
c) ofer informaii utile privind funcionalitatea i disfuncionalitatea sistemului
neuromuscular masticator;
d) nu depinde de condiiile anatomo-fiziologice ale musculaturii extremitii
cefalice;
e) singura modalitate cunoscut de obiectivizare a activitii neuromusculare
masticatorii;
R: c, e, pg. 91, 92
25. Procedeul Kleinerock reprezint:
a) o metod de investigare paraclinic a articulaiei temporo-mandibulare;
b) o tehnic pantografic;
c) un procedeu de nregistrare a cinematicii mandibulare;
d) nregistrarea micrilor funcionale;
e) modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condiliene;
R: c / pg90
26. Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizat prin unul din urmtoarele procedee:
a) axiografie;
b) pantografie;
c) kineziomandibulografie;
d) procedeul Kleinerock;
e) tehnica CADIAS;
R: d / pg.90
27. Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil n reabilitrile orale complexe rezid din:
a) reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior;
b) prefigurarea planului de ocluzie;
c) repoziionarea cranio-mandibular;
d) rolul decisiv n conceperea unor tratamente ortodontice;
e) reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie;
R: b, e, / pg.88
28. n cadrul examinrilor paraclinice ale disfunciei cranio-mandibulare, rezonana
magnetic nuclear este recomandat pentru:
a) investigarea tumorilor osoase;
b) diagnosticarea afeciunilor intracapsulare cranio-mandibulare;
c) localizarea dismorfiei meniscului articular;
325
d) identificarea unor leziuni degenerative ale esuturilor articulare;
e) examinarea cinematic a ATM, n varianta video;
R: b, c, d, e / pg.88
29. Ultrasonografia reprezint o modalitate paraclinic de investigare a sistemului
craniofacial util:
a) n diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne,
b) decelarea zgomotelor articulare;
c) n evaluarea masei musculare n contracie izometric din intercuspidare;
d) n investigarea hipertrofiilor i asimetriilor faciale parotido-maseterine
e) n diagnosticarea unor procese inflamatorii;
R: a, c, d, e / pg.88, 89
30. Modelarea diagnostic n cear are drept scop:
a) prefigurarea etapelor terapeutice n acord cu obiectivele funcionale;
b) stabilirea coreciilor cosmeto estetice,
c) stabilirea unui diagnostic complet i complex;
d) asigurarea reuitei estetice prin corelaia a doi factori: form i culoare;
e) vizualizarea coreciilor necesare obinerii unui plan de ocluzie armonios,
R:a, b, c / pg.89
326
Pagina 43 / a,b
5.Zona "Ah":
a.Este o zon cheie periferic cu rol n stabilizare
b.Se examineaz static prin manevra Valsalva
c.Face trecerea ntre palatul dur i palatul moale
d.Prezena poziiei oblice a vlului palatin care este considerat cea mai favorabil.
e.Poziia oblic este considerat cea mai nefavorabil.
Pagina 44 /c,d
6.Examenul arcadei dento-alveolare:
a.Cuprinde evaluarea suportului odontal
b.Este inclus in evaluarea spaiului protetic potenial
c.Amplitidinea deschiderii gurii
d.Toate variantele de mai sus.
e.Nici una de mai sus
Pagina 46 / a,b
7.Mobilitatea dentar se apreciaz prin:
a.Examen radiologic
b.Testul palpatoriu
c.Model de studiu
d.Testul de solicitare dentar la presiune.
e.Cu ajutorul Diagnodentului
Pagina 51 / b,d
8.Examinul bolii palatine apreciaz:
a.Dispoziia unitilor dento-paradontale n zona lateral
b.Numrul i dispoziia rugilor palatine n raport cu creasta edentat
c.Reziliena fibromucoasei
d.Prezena torusului mandibular.
e.Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta
Pagina 57 / b,c
9.n ocluzia ideal contactele dento-dentare trebuie:
a.S fie punctiforme
b.n suprafa
c.S fie multiple i stabile
d.De tip cuspid-cuspid.
e.De tip cuspid margine incizala
Pagina 59 / a,c
10.nregistrarea contactelor dento-dentare se realizeaz:
a.Doar n relaie centric
b.Doar n intercuspidare maxim
c.Cu precizarea corelaiei dintre IM i RC
d.n IM i RC.
e.Nici una din variante
Pagina 59 / c,d
11.Spatiul de inocluzie fiziologic:
a.Este de 2-4 milimetri n zona frontal
b.Este de 2-4 milimetri n zona lateral
c.Este de 1.8-2,7 milimetri n zona frontal
d.Este de1,8-2,7 milimetri n zona lateral.
e.Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal
Pagina 60 / a,d
327
12.Relatia centric este:
a.Indus prin metoda Jankelson
b.Se induce automat la nchiderea gurii
c.Este instabil la edentatul parial ntins
d.Inregistrat cu folie de cear
e.Este mereu stabila la edentatul partial intins
Pagina 60 / a,c
13.Rapoartele mandibulo-craniene n edentaia parial ntins:
a.Se nregistreaz cu ajutorul machetelor de ocluzie dac exist contacte multiple i
stabile
b.Se nregistreaz cu ajutorul machetelor de ocluzie cnd nu exist suficiente contacte
c.Fr machete de ocluzie
d.Machetele de ocluzie sunt necesare datorit instabilitii mandibulare.
e.Primele trei variante sunt corecte
Pagina 60 / b,d
14.Examenele paraclinice utilizate n edentaia parial ntins sunt:
a.Termografia reglatorie
b.Doppler Vascular
c.Examen anatomopatologic
d.Studiul de model nu este necesar n evaluare
e.Variantele C si D sunt corecte
Pagina 61 / a,b,c
15.Dignosticul de integritate al arcadei edentate parial ntins cuprinde:
a.Tipul de afectare ocluzal
b.Cauzele apariiei malrelaiei
c.Diagnosticul de form clinic Applegate
d.Clasa Kennedy.
e.Malrelatia constatata.
Pagina 78 / c,d
Complement simplu
1.Examenul intraoral n cadrul edentaiei parial ntinse cuprinde:
a.Evaluarea muchilor mobilizatori ai mandibulei
b.Evaluarea ortopantomografic
c.Scintigrafia
d.Evaluarea zonei Einsering.
e.Nici o varianta
Pagina 42 / d
2.Evaluarea restaurrilor protetice mobile vechi se realizeaz:
a.Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte
b.Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice
c.Din punct de vedere al acceptrii de ctre pacient
d.Din punct de vedere al stabilitii statice i dinamice.
e.Toate variantele sunt corecte
Pagina 50 / d
3.Mobilitatea dentar dup Bratu:
a.Poate fi de cauz protetic ,considerat ireversibil
b.Poate fi de cauz ortodontic,considerat fiziologic
c.Poate fi de origine inflamatorie,considerat reversibil
328
d.Apare doar la dinii depulpai.
e.Toate variantele sunt corecte
Pagina 51 / c
4.Examenele paraclinice uzuale n edentaia parial ntins pentru mucoasa oral sunt:
a.Studiul de model
b.Ortopantomografia
c.Diagnodentul
d.Examenul anatomopatologic.
e.Radiografia digitala
Pagina 63 / d
5.Tomografia ATM:
a.Investigeaz forma cavitii glenoide
b.Este obligatoriu nsoit de CT
c.Se nregistreaz dimineaa
d.Nu este util n protetic.
e.Este utila doar la pacientii edentati total
Pagina 69 / a
6.Analiza T-Scan const n:
a.Evaluarea tonusului muscular
b.Evalueaz inegalitatea tensiunilor musculare
c.Evaluarea ATM
d.Evalueaz contactele dento-dentare.
e.Evalueaza suportul osos
Pagina 74 / d
7.Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de:
a.Kineziomandibulograf
b.Computer Tomograf
c.Analiza planului Dreyfus
d.Nu se utilizeaz n protetic.
e.Nici o varianta nu e corecta
Pagina 74 / c
8.Diagosticul de integritate a arcadei n edentaia parial ntins:
a.Apreciaz suportul dento-parodontal
b.Evalueaz ocluzia
c.Precizeaz clasa din care face parte edentaia
d.Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie.
e.Toate variantele sunt corecte
Pagina 78 / c
9.Diagnosticul de integritate a ocluziei:
a.Precizeaz clasa Kennedy de edentaie
b.Anatomo-clinic poate fi parial sau total
c.Forma clinic este conform claselor Black
d.Se apreciaz conform clasificrii Angle.
e.Conform clasificarii Lejoyeux
Pagina 79 / d
10.Diagnosticul de integritate a articulaiei temporo-mandibulare:
a.Nu prezint importan n evaluarea edentatului parial ntins
b.Se realizeaz doar pentru edentatul total
c.Anatomo-clinic poate fi artrit,artroz
d.Dac pacientul este dentat nu se evalueaz.
329
e.Nici o varianta corecta
Pagina 80 / c
11.Diagnosticul de integritate muscular:
a.Se precizeaz doar forma anatomo-clinic
b.Se evalueaz cu ajutorul diagnodentului
c.Face parte din diagnosticul de stare general
d.Topografic,se indic zona afectat.
e.Se precizeaza doar tratamentul
Pagina 80 / d
12.Diagnosticul de integritate a relaiilor mandibulo-craniene:
a.Se apreciaz doar prin intermediul electromiografiei
b.Presupune precizarea cauzei apariiei malrelaiei
c.Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie
d.Tomografia ATM este singurul examen n msur s stabileasc diagnosticul.
e.Toate variantele sunt corecte
Pagina 80 / b
13.n diagnosticul de integritate homeostazic i funcional urmrim:
a.Numai examenul ocluziei
b.Numai examenul articulaiei
c.Existena complicaiilor locale sau la distan
d.Se evalueaz prin intermediul examenului gnatofotostatic.
e.Doar A si B sunt corecte
Pagina 81 / c
14.n completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a
mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnm
a.Tipul de afectare miozit
b.Dishomeostazie manifest
c.Stomatita
d.Cauza apariiei afeciunii(traumatic,alergic).
e.Toate raspunsurile sunt corecte
Pagina 81 / c
15.Diagnosticul de integritate osoas precizeaz:
a.Anatomo-patologic-tipul de afectare osoas
b.Etiologic-regiunea afectat
c.Funcional-cauza apariiei afeciunii
d.Prognostic-precizeaz modalitatea evolutiv a afeciunii.
e.Corecte A si B.
Pagina 82 / a
330
d. anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc, examene
paraclinice, examenul clinic cervico-facial;
e. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i
munc, examene paraclinice;
R: c. (p. 31 61)
2. Anamneza cuprinde:
a. istoricul afeciunii;
b. antecedentele personale, generale i stomatologice
c. motivele prezentrii;
d. datele personale;
e. antecedentele heredo-colaterale, generale i stomatologice;
R: a, b, e. (p. 31)
331
c. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate;
d. bascularea mandibulei de partea opus examinrii;
e. traciunea spre posterior a obrazului.
R: a, b, c, d. (p. 43)
332
e. adeziune pentru proteza mandibular.
R: b. (p. 46)
333
20. Cineradiografia:
a. permite studierea ATM n poziie static;
b. utilizeaz un amplificator de luminescen;
c. necesit plasarea unor markeri metalici pe maxilar i pe mandibul;
d. permite studierea ATM n poziie dinamic;
e. toate variantele sunt corecte.
R: e. (p. 69)
23. Tomografia:
a. este o metod invaziv pentru c iradiaz pacientul;
b. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral;
c. permite studiul pe seciuni n plan sagital, cu tergerea structurilor adiacente;
d. evideniaz mai bine zonele cu densitate osoas sczut;
e. toate variantele sunt corecte.
R: c. (p. 69)
24. Tomodensitometria:
a. este mai puin iradiant dect tomografia;
b. permite studiul unor imagini pe seciuni successive;
c. nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase;
d. evalueaz starea muchilor;
e. toate variantele sunt corecte.
R: a, b, d. (p. 70)
334
26. Rezonana magnetic nuclear:
a. combin utilizarea razelor X cu computerul;
b. permite evidenierea esuturilor moi;
c. permite examinarea afeciunilor neuro-musculo-scheletale;
d. este o metod non-invaziv;
e. nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase;
R: b, c, d. (p. 71)
28. Mandibulokineziografia:
a. este o metod non-invaziv;
b. permite nregistrarea tridimensional a dinamicii mandibulare;
c. permite aprecierea funcional a esutului osos;
d. evideniaz starea esuturilor moi;
e. utilizeaz un amplificator de luminescen;
R: a, b. (p. 73)
335
60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE
COMPONENTE.
Complement multiplu
2.Protezarea provizorie:
a.Reprezint o soluie de temporizare n scopul repoziionrii cranio-mandibulare
b.Este indicat ntotdeauna
c.Se indic doar atunci cnd se realizeaz extracii
d.Se poate aplica n situaiile de edentaii frontale.
e.Nu se indica
Pagina 84 / a,d
336
6.Legea lui Ant urmrete:
a.Schimbarea poziiei dinilor artificiali
b.Reducerea numrului dinilor din protez
c.Reducerea suprafeei ocluzale
d.Diminuarea suprafeei ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care l nlocuiete.
e.Corecte A si B.
Pagina 89 / c,d
337
b.Sunt realizate din acrilat
c.Utilizeaz zonele retentive vestibulare
d.Marginea liber se aplic interdentar.
e. Sunt corecte toate
Pagina 94 / b,c
Complement simplu
338
b.Are n vedere micorarea numrului dinilor din arcada artificial
c.Susine ca fora de solicitare ocluzal s cad n mijlocul eii
d.Se refer la proteza total.
e.Corecte A si B.
Pagina 89 / c
6.Conectorul n form de T:
a.Este rscroit distal
b.Are aspect de lingur
c.Trimite prelungiri laterale pentru croete
d.Este doar mandibular datorit dimensiunii mici.
e.Varianta C si B sunt corecte
Pagina 91 / c
339
d.Fiecare croet este alctuit din trei brae.
e.Corecte primele trei variante de raspuns
Pagina 95 / c
12.Protezarea flexibil:
a.Este o protezare de urgen
b.Este protezare de temporizare
c.Este contraindicat cnd exist tuberoziti voluminoase
d.Este indicat cnd exist tuberoziti voluminoase.
e.Nu este o protezare definitiva
Pagina 97 / d
340
61. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE
SCHELETATE
341
7) Barele sunt de mai multe tipuri:
a) Gilmore
b) Ackers
c) Dolder
d) Thompson
e) Steg
R: a, c, e (pag. 164-165)
9) Culisele extracoronare:
a) Fixeaza patricea pe elementul fix
b) Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala
c) Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate
d) Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organice
e) Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara
R: a,c,d (pag. 160-161)
12) Varianta franceza de conector principal placua mucozal palatin prezint n realizare
etape precum:
a) Trasarea a dou linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitala
b) Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof
c) Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare
de 3mm
342
d) Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm
e) Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine
R: b (pag. 120-121)
18) Telescoparea:
a) se poate realiza doar coronar si corono-radicular
b) nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilo-
palatina
343
c) se aplica in defectoproteze
d) se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile
e) favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea
R: c (pag. 154-155)
19) Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare simple sunt
reprezentate de:
a) elemente conjunctoare cu amortizor
b) crosetele disjunctoare
c) bara cu capse Ceka
d) sistemul Aktiv click rigid
e) crosetul in forma de balansoar
R: a, b, e (pag. 166)
24) Crosetul in C:
a) trece in punte peste festonul gingival
b) porneste printr-un conector secundar din sea
c) nu ia contact cu dintele
344
d) este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor
e) este utilizat pe incisivul central superior
R: a, b, d (pag. 143)
26) Crosetul in L:
a) trece de punte peste rebordul gingival
b) are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatiei
c) prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa edentatiei
d) porneste direct din seaua protezei
e) are contact intim cu rebordul gingival
R: a (pag. 143)
27) Crosetul in U:
a) porneste direct din sea
b) se termina sub linia ghid prin 2 brate
c) prezinta un brat in zona disto-vestibulara
d) prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara
e) este indicat pe incisivii inferiori
R: b, c, d (pag. 143)
28) Crosetul in S:
a) porneste din sea printr-un conector secundar lung
b) merge oblic spre linia ghid
c) nu depaseste linia ghid
d) ia contact cu dintele subecuatorial
e) este utilizat pe caninul superior
R: b (pag. 143)
345
62. BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA
1. n evoluia lor filogenetic, cele dou segmente ale craniului (neurocraniu i craniul
visceral) s-au aflat n rapoarte diferite:
a) iniial n juxtapunere anterioar;
b) iniial n raport de supraetajare;
c) iniial au stabilit relaii funcionale i morfologice concretizate sub forma unitii
arhitecturale a craniului visceral i neural;
d) iniial n raport de necesitatea proteciei unor receptori periferici (oftalmici,
olfactivi);
e) iniial n raport de juxtapunere posterioar.
R: a (pag.201)
346
6. Forele de rezisten (pasive) sunt generate de:
a) rezistena mecanic a dintelui;
b) rezistena mecanic a elementului gnatoprotetic;
c) structura membranei desmodontale, a corticalei osoase;
d) receptorii mucoasei pariferice;
e) rezistena osului de aproximativ 1,8 kgf/cm2 .
R: a; b; c. (pag.209)
347
R: a; b; c; d. (pag.217)
348
b) se ntlnesc n cazul edentaiilor teminale avnd curba sagital de ocluzie
descendent;
c) se datoreaz angrenajelor interdentare incorecte;
d) se produc datorit contactului bazei protezei cu faa disto-oral a dinilor restani;
e) se produc datorit alegerii incorecte a conectorilor principali.
R: a;b. (pag.221)
19. adncimea de retenie la care se plaseaz poriunea flexibil, terminal a braului retentiv
alcroetului este:
a) 0,25-0,50 mm;
b) 0,75- 1 mm;
c) 1,25-1,50 mm;
d) 0,50-1 mm;
e) 0,20-0,75 mm.
R: a (pag.223)
21. Axul n jurul cruia se realizeaz micarea de basculare prin desprinderea extremitilor
distale ale eilor are urmtoarele caracteristici:
a) trece prin vrful extremitilor libere ale braelor retentive ale croetelor plasate cel
mai posterior;
b) trece prin pintenii ocluzali sau sau alte poriuni rigide ale crotelor;
c) trece prin centrul de greutate al cmpului protetic;
d) trece prin vrful extremitilor libere ale braelor rigide ale croetelor plasate cel mai
posterior;
e) trece la nivelul feelor ocluzale ale dinilor restani.
R: a (pag.226)
349
b) n cazul prezenei doar a dinilor frontali, distalizarea este oprit de braele elastice
ale croetelor turnate;
c) pintenii croetelor turnate amplasate n fosetele meziale ale dinilor restani ce
limiteaz spaiile edentate;
d) conectorul principal cu sprijin dento-mucozal;
e) extinderea bazei protezei n limitele cmpului protetic.
R: a; b. (pag.225)
23. n scopul frnrii deplasrilor distale ale protezelor parial mobilizabile scheletate se
folosesc:
a) curba de ocluzie sagital invers;
b) dispozitive mecanice;
c) poriunile croetelor aflate pe feele mezi-vestibulare ale dinilor;
d) culise intra i extra coronare;
e) croet continuu lingual cu gherue incizale articulate mezial.
R: a;b; c; d; e. (pag.221)
350
28. Muchii temporali prin contracia lor bilateral determin:
a) micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul de la
Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;
b) micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul lui
Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;
c) micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul de la
Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis anterior;
d) micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul bazal
mandibular;
e) micarea spre anterior a mandibulei.
R: a (pag.208)
351
63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE
SCHELETATE.AMPRENTAREA(10)
6) Portamprenta:
a) trebuie sa fie suficient de rigida
b) trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile
c) trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic
d) trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta
352
e) trebuie sa cuprinda partial campul protetic
R: a, b, c, d (pag. 280)
9) Amprenta preliminara:
a) reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale campului protetic
b) reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime
c) nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam
d) asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale
campului protetic
e) realizeaza compresiuni selective
R: a, c, d (pag. 281)
353
b) pot fi nefunctionale efectuate de catre medic
c) pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de teste
d) pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic
e) pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le
execute sistemul stomatognat
R: b, c, e (pag. 282)
354
c) cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei
cu campul protetic pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia
d) port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive
e) au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali
R: a (pag. 285)
355
R: a (pag. 286-287)
356
28) Amprenta finala cu portamprenta decupata:
a)vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate
b) vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii
c) dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprenta
d) incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin
deschiderea incizala, care sa acopere spatiul peridentar
e) incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata
suprafata ocluzala a port-amprentei
R: d (pag. 290)
357
64. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE
SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE
3. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper cranian fix
urmtoarele repere:
a) planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;
b) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala
anterioar meatul auditiv extern;
c) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion;
d) planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion
e) planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala anterioar.
R: b. (pag.299)
358
c) spina nazal anterioar meatul auditiv extern;
d) orbitale tragus;
e) Gonion- Zygion.
R: c. (pag.299)
R: a.; b. (pag.302)
359
d) devansarea cu jumtate de cuspid a dinilor mandibulari fa de cei maxilari;
e) feele distale ale ultimilor molari maxilari i mandibulari plasate n acelai plan
frontal.
R: a; b; c; d; e. (pag.303)
12. n cazul n care unul din maxilare este protezat prin protez mobil cu sau fr proteze
fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o protez mobil, caz n care se asociaz
i o instabilitate mandibulo-cranian, nivelul i orientarea planului de ocluzie se va stabili pe
baza:
a) stabilirii nivelului i orientrii planului de ocluzie pentru zonele edentate utiliznd
criterii antropometrice gnatoprotetice cunoscute;
b) nivelului i orientrii planului de ocluzie pe care le imprim grupul dentar restant;
c) stabilirii relaiei de ocluzie corecte;
d) nregistrrii relaiei de postur;
e) msurrii distanei interpupilare.
R: a; b. (pag.298)
14. Articulatoarele Tip Arcon i Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac parte?
a) articulatoare simple;
b) articulatoare cu micri limitate;
c) articulatoare semi-adaptabile ;
d) articulatoare adaptabile;
e)articulatoare complexe.
R: c (pag.301)
360
c) stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent
secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice
esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le
caracterizeaz n momentul amprentrii;
d) presiunea exercitat de bazele abloanelor n momentul determinrii i nregistrrii
relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitat n momentul amprentrii.
e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar
datorit rezorbiei osoase.
R: b (pag.303)
361
b) naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice,
bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de echilibru fiziologic i psihic;
c) stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent
secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice
esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le
caracterizeaz n momentul amprentrii;
d) presiunea exercitat de bazele machetelor n momentul determinrii i nregistrrii
relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitat n momentul amprentrii.
e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar
datorit rezorbiei osoase.
R: d (pag.303)
362
R: b (pag.305)
27. Metoda de determinare a relaiei centrice prin compresiune pe menton are urmtoarele
caracteristici:
a) reprezint un reflex conform cruia mandibula urmeaz limba n periplul su static
sau dinamic;
b) reprezint o metoda de inducere a mandibulei i n relaia de postur;
c) const n dirijarea mandibulei n poziia sa centric prin compresiunea postero-
superioar a mentonului ;
d) este riscant deoarece conduce mandibula ntr-o poziie incorect mult mai retrudat
dect relaia centric;
e) utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei machetei superioare.
R: c; d. (pag.306)
28. Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra maseterin Gysi are urmtoarele
caracteristici:
a) const n compresiunea maseterului bilateral;
b) n timpul acestei manevre bolnavul realizeaz nchiderea gurii cu scopul obinerii
contraciilor echilibrate;
c) ) n timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul obinerii
contraciilor echilibrate;
d) metoda deriv din metoda Lauritzan-Barrelle;
e) se bazeaz pe reflexul molar.
363
R: a; b. (pag.307)
29. Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra temporal Green are urmtoarele
caracteristici:
a) se bazeaz pe reflexul molar;
b) utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei machetei superioare.
c) are ca scop obinerea de contracii musculare simetrice;
d) se realizeaz prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului;
e) n timpul manevrei se palpeaz condilii mandibulari.
R : c; d; e. (pag.307)
364
65. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE.
AMPRENTAREA
5. Care dintre urmtoarele situaii clinice necesit amprentare prin tehnici de presiune
selectiv:
a. creast mandibular posterioar fibroas nefavorabil;
b. creast balant anterioar;
c. creast mandibular aplatizat, acoperit cu mucoas atrofic;
d. creast maxilar nalt i rotunjit, cu mucoas ferm aderent de os;
e. toate variantele sunt corecte.
R: a, b, c. (p. 470)
365
6. Principalele obiective pe care trebuie s le ndeplineasc o amprent n protezarea
edentaiei totale sunt:
a. asigurarea sprijinului;
b. asigurarea stabilitii;
c. asigurarea reteniei;
d. asigurarea meninerii crestei reziduale;
e. obinerea unei estetici corespunztoare.
R: a. b, c, d, e. (p. 471)
10. Amprenta preliminar, nregistrat cu alginat, trebuie ndeprtat din cavitatea oral:
a. la 1 minut de la gelificare;
b. la 3 minute de la gelificare;
c. imediat dup gelificare;
d. la 2 minute de la gelificare;
e. la 5 minute de la gelificare;
R: a. (p. 489)
366
R: a, b, c, d, e. (p. 502)
367
R: b, c. (p. 527)
368
23. Cofrarea amprentei preliminare, n vederea turnrii modelului funcional, are urmtoarele
roluri:
a. dirijarea turnrii ghipsului dur;
b. permite obinerea unui model gata fasonat i correct dimensionat;
c. constituie un indicator prcis al limitelor pn la care va fi redus soclul modelului;
d. permite o vibrare energic, fr riscul prelingerii ghipsului peste pereii exterior ai
amprentei;
e. toate variantele sunt corecte.
R: b, d. (p. 545)
24. n etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta final mandibular, zona disto-
vestibular a amprentei apare:
a. ca un an uor evideniat;
b. aplatizat i larg;
c. ca o depresiune la captul distal al depresiunii alveolare;
d. ca mici linii n materialul de amprent;
e. adncit sau pliat spre exterior;
R: e. (p. 543)
28. Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice pastei de oxid de zinc-eugenol:
a. fluiditate crescut, ce permite nregistrarea cu acuratee a detaliilor;
b. uurin n turnarea/cofrarea/demularea amprentei;
c. distorsionare minim a esuturilor,
d. rapiditate n manipulare;
369
e. toate variantele sunt corecte.
R: e. (p. 535)
370
66. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA
RELATIILOR INTERMAXILARE
371
6. Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior:
a. utilizeaz fotografii din perioada dentat;
b. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana dintre fanta labial i unghiul
extern al ochiului;
c. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana intercomisural;
d. compar dimensiunea etalon, msurat nasion-subnazale, cu dimensiunea modificat
subnazale-gnation;
e. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion.
R: d. (p. 555)
372
b) manevra maseterin Gysi;
c) memoria ocluzal Lejoyeux;
d) metoda Patterson;
e) manevra temporal Green;
R: c. (p. 560)
12. La edentaii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie s fie:
a) paralel cu planul Camper n zona lateral i cu linia bipupilar n zona frontal;
b) paralel cu linia bipupilar n zona lateral;
c) divergent cu planul Camper n zona lateral;
d) convergent cu planul Camper n zona frontal;
e) toate variantele sunt corecte.
R: a. (p. 552)
17. Odat cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale coletelor incisivilor
i caninilor superiori:
a. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central;
b. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central;
373
c. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;
d. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin;
e. nici o variant nu este corect.
R: a, c. (p. 564)
18. Prima pereche de rugi palatine se utilizeaz ca reper pentru poziionarea marginii coletului
oral al:
a. incisivilor centrali maxilari;
b. incisivilor centrali maxilari i mandibulari;
c. incisivilor laterali maxilari;
d. caninilor maxilari;
e. nici o variant nu este corect.
R: d. (p. 565)
19. Reperele care orienteaz montarea dinilor artificiali (n funcie de forma arcadei i
stereotipul masticator) sunt reprezentate de:
a. unghiul format de direcia primei rugi palatine, cu planul medio-sagital;
b. prima pereche de rugi palatine;
c. delimitarea tuberozitilor maxilare;
d. mijlocul crestei reziduale;
e. toate variantele sunt corecte.
R: e. (p. 564)
20. n analiza modelului dup Sistemul Biofuncional Protetic, mijlocul crestei reziduale
maxilare:
a. se marcheaz n zonele laterale ale crestelor edentate;
b. este delimitat anterior de punctele de poziionare a vrfurilor caninilor;
c. permite tehnicianului dentar s monteze corect dinii artificiali laterali;
d. posterior, se continu cu marcajul mijlocului tuberozitilor;
e. nici o variant nu este corect.
R: a, b, c, d. (p. 565)
21. Liniile statice de analiz a modelului maxilar total edentat (dup Sistemul Biofuncional
Protetic) sunt:
a. forma crestelor reziduale: semieliptic, pentagonal sau atipic (n cazul anomaliilor
existente n perioada dentat;
b. linia transversal care unete vrfurile caninilor;
c. linia transversal care unete polii inferiori ai tuberozitilor maxilare;
d. tangenta premolar la maxilar;
e. toate variantele sunt corecte.
R: a, d. (p. 565)
374
R: b, d, e. (p. 566)
23. Liniile statice de analiz a modelului mandibular edentat (dup Sistemul Biofuncional
Protetic) sunt:
a. tangenta premolar la mandibul;
b. linia transversal care unete vrfurile caninilor;
c. linia transversal care unete limita distal a tuberculilor mandibulari;
d. forma crestelor reziduale: parabol sau potcoav (n edentaiile recente) i trapezoidal
(n atrofii severe);
e. toate variantele sunt corecte.
R: a, d. (p. 566)
26. Arcul frontal vestibular este distanat, n direcie sagital, de papilla incisiv cu
aproximativ:
a. 7 mm;
b. 5 mm;
c. 2 mm;
d. 6 mm;
e. 3 mm.
R: a. (p. 568)
27. La modelul maxilar, nlimea ansamblului bazei plus dinii artificiali este n medie de.
a. 8 -10 mm;
b.11 - 13 mm;
c.15 - 17 mm
d.18 - 20 mm;
e. 20 - 22 mm.
R: e. (p. 568)
28. Utilizarea autoocluzorului Land, pentru determinarea relaiei centrice la edentatul total,
are ca dezavantaje:
a. dac bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate i fasonate, din etapa anterioar, se
obin relaii excentrice prin derapaj Devin;
375
b. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinilor artificiali (linia
median, linia sursului, linia caninilor);
c. exist riscul ca mandibula s fie dirijat ntr-o poziie incorect, mult mai retrudat dect
relaia centric;
d. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului planului de ocluzie;
e. toate variantele sunt corecte.
R: b. (p. 561)
29. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat: Stimularea reflexului de ocluzie molar:
a. urmrete obinerea unei RC corecte, prin uoara presiune exercitat n timpul micrii
de deschidere;
b. prin compresiunea exercitat de prile moi prevertebrale asupra mandibulei, determin
dirijarea ei n relaie centric;
c. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de poziionare centric;
d. este o metod complex de nregistrare a RC, folosind metoda nscrierii grafice;
e. se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, vznd emergena
trigemenului din cutia cranian.
R: c. (p. 559)
376
67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR
377
d. testele Herbst;
e. teste de deglutiie.
R: b. (p. 570)
7. Tendinele de basculare ale machetei maxilare din cear cu dini sunt determinate de:
a. existena unor creste laterale reziduale nalte;
b. existena unor retentiviti exagerate ale versantului vestibular al crestei, din zona
lateral;
c. existena unor creste laterale alveolare foarte late;
d. montarea dinilor laterali n afara crestei;
e. toate variantele sunt corecte.
R: d. (p. 570)
8. Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din cear cu dini se realizeaz:
a. cu gura ntredeschis;
b. cu gura nchis;
c. n timp ce pacientul face micri repetate de lateralitate dreapta - stnga;
d. n timp ce pacientul face micri repetate de nchidere deschidere;
e. toate variantele sunt corecte.
R: a. (p. 570)
11. Care din urmtoarele situaii clinice impun reeducarea funcional a pacientului edentat
total:
a. numai poziia intermediar a limbii;
b. poziia anterioar i posterioar a limbii;
c. numai poziia anterioar a limbii;
d. numai poziia posterioar a limbii;
e. poziia intermadiar i posterioar a limbii.
R: d. (p. 571)
12. Cnd meninerea machetei superioare din cear cu dini este deficitar, se indic:
a. n primul timp, inseria machetei maxilare;
b. inseria ambelor machete n cavitatea oral i nchiderea ferm a gurii;
c. n primul timp, inseria machetei mandibulare;
378
d. inseria ambelor machete i solidarizarea lor cu anse de srm.
e. toate variantele sunt corecte.
R: c. (p. 571)
14. Controlul din profil a refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea oral:
a. urmrete ca buza superioar s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la
pacienii la care montarea s-a fcut n supraocluzie frontal
b.urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea frontal invers
c.urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea cap la cap
d.urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent pentru un aspect facial estetic
e. urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent n montarea invers frontal
R: a, c, e. (p. 571)
379
c. DVO este mrit roul buzelor este diminuat
d.n urma testului Buchman Ismail ceara nu poarturmele antagonitilor atunci DVO este
mic
e. n urma testului Buchman Ismail ceara a fost ndeprtat atunci DVO este mrit
R: a, b, d, e. (p. 576)
380
b. dac fonema V seaman cu F dinii superiori sunt prea lungi
c.dac T se aude ca D dinii superiori sunt oralizai
d.dac D se aude ca Tdinii superiori sunt vestibularizai
e.toate variantele sunt corecte
R: c, d. (p. 579)
381
c.se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta funcional
d. se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta preliminar
e.toate variantele corecte
R: a, b. (p. 582)
382
68. VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE
383
b.dac e dat de dimensiune vertical prea mare se poate reface proteza
c.dac e dat de imperfeciuni ale bazei se tatoneaz cu Kerr i se cptueete marginal
d. dac e dat de imperfeciuni ale bazei se adaug acrilat
e.toate variantele corecte
R: a, b. (p. 585)
11.Zonele de suprapresiune :
a.se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control
b.se pot identifica cu ajutorul testelor funcionale
c.se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare
d.se pot identifica cu Kerr verde
e.toate variantele corecte
R: a, c (p.586)
12..Zonele de suprapresiune :
a.sunt zone funcionale periferice
b.sunt zone funcionale de sprijin
c.sunt zone care se foliaz obligatoriu
384
d.apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a ters n totalitate
e.nici o variant corect
R:d(p.586)
385
e.controlul sprijinului
R: b, c, d. (p.586-587)
19. Aplicarea protezei maxilare:
a.se face naintea celei mandibulare fiind mai uor de suportat
b.n cazul existenei unor zone retentive proteza le va ocoli i se va aplica nti pe celelalte
zone neretentive
c.dac inseria este imposibil se identific zonele problem i se reduce din faa intern a
protezei
d.dac sunt probleme la inserie se va tatona axul de inserie
e.toate variantele corecte
R: c, d. (p. 587)
386
d. se poate face n timpul diferitelor micri funcionale
e.toate variantele corecte
R: b, c, d. (p. 588-589)
25.Tratamentul xerostomiei se poate face cu:
a.pilocarpin
b.coleretice de tipul sulfarenului
c.substane sialogoge
d.articain
e.toate rspunsurile corecte
R: a, b, c. (p. 588)
387
d.trebuie s nu foloseasc pasta de dini la splatul protezelor, ci ap i spun
e.nu trebuie s poarte protezele noaptea dect la indicaiile medicului curant
R: a, b, c, d, e, (p. 591-592)
388
69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL
5.Eroziunile in situ:
a.apar clinic ca nite zone congestive largi, nsoite permanent de ulceraii
b.nu sunt dureroase
c.poate aprea adenopatie cnd leziunea se suprainfecteaz
d.apar mai frecvent n dreptul frenurilor i bridelor nedegajate
e.apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi
R: c, d. (p. 595)
6.Eroziunile in situ:
a.apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorit gravrii excesive
b.n reperarea lor se recomand marcarea zonei perilezionale cu creion de anilin
c.dup reducerea din protez n dreptul lor,lustruirea protezei nu este obligatorie
d.tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu antiinflamatoare
e.sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei
389
R: a, b. (p. 595-596)
390
13.Dup Burket leziunile maligne:
a.au flor microbian moderat
b.au flor microbian abundent
c.nu au miros fetid
d.au halen fetid prezent
e.nu necesit examene complementare
R: b, d. (p. 597)
15.Hiperplaziile marginale:
a.se maifest prin forme anatomopatologice diferite
b.tratamentul const n excizia formaiunii tumorale i biposie
c.de datoresc aciunii iritative n timp a marginilor protezei
d.ca form de manifestare pot fi i epulidele
e. toate variantele corecte
R: e. (p. 597)
18.Hiperplazia epitelio-conjunctiv:
a.pot apare sub form de franjuri
b.sunt de natur alergic
c.pot fi cauzate de boli generale
d.apar n special lanivel lingual
e.la nivel maxilar apar n dreptul vestibulului
R:a,e (p. 598)
391
b.impune examen histologic de fiecare dat
c.examenul anatomopatologic arat c nu exist modificri la nivelul componentei osoase
d.are halen fetid
e.are flor microbian abundent
R:a,b,c (p. 598)
24.Stomatitele:
a.leziunile lor anatomopatologice se manifest n mai multe stadii
b.nu necesit diagnostic diferenial
c.nu sunt procese inflamatorii
d.primu stadiu al lor este cel eritematos
e.al doilea stadiu al lor este cel eritematos
R:a,d (p.601)
392
c.un stadiu avansat este cel cu necroz tisular
d.zonele eritematoase potpersista pe toat durata purtrii protezei
e.nici o variant nu e corect
R:a,b,c,d (p.601)
26.Teoria alergic:
a.susine c mucoasa bucal rspunde uneori printr-o reacie de hipersensibilitate la
componentele acrilatului
b.incrimineaz implicarea mai multor factori n etiologia stomatopatiilor
c.incrimineaz particularitile terenului adiacent protezei n etiologia stomatopatiilor
d.consider c anumite elemente chimice din materialul acrilc ar avea rol toxic asupra
structurilor cavitii orale
e.incrimineaz n primul rnd factorul vascular n etiologia stomatopatiilor
R.a (p.594)
27.Clasificarea stomatopatiilor:
a.s-a fcut n funcie de topografia leziunilor
b. s-a fcut n funcie de mecanismulde aciune al agentului generator
c. s-a fcut n funcie de semnele clinice
d. s-a fcut n funcie de tipul de regiune clinic afectat
e.nici o variant nu e corect
R:a,b,d(p.595)
393
70. REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE
394
R:a,b,d,e (p.694)
7. Timpii operatori ai cptuirii directe sunt:
a. ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor
b.mobilizarea protezei dup priza acrilatului
c.modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcional
d.modelarea marginilor protezei de ctre medic
e.prelucrarea marginilor protezei prin frezare,lefuire si lustruire provizorie
R:c,e(p.694-695)
395
13.Cptuirea temporar:
a.se recomand pentru condiionarea esuturilor din zona de sprijin muco-osoas
b.materialele folosite au vscozitate lent progresiv
c.materialele se prezint sub form de monocomponent
d.dureaz 1-2 zile
e.nu reface esuturile traumatizate
Ra,b (p.695)
14.Cptuirea definitiv:
a.este doar direct
b.poate fi direct sau indirect
c.materialele folosite au consisten elastic
d.materialele folosite au rezisten mecanic mare
e. materialele folosite au grad de porozitate sczut
R:b,c (p.696)
15.Modificrile morfologice ale cmpului protetic care impun reparaia protezelor sunt:
a.reziliena neuniform a cmpului
b.schimbarea de form a substratului muco-osos
c.schimbarea de volum a substartului muco-osos
d.igien oral defectuoas
e.esuturi traumatizate
R:a,b,c (p.697)
396
19.Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente:
a.include ca etap de lucru coaptarea celor dou fragmente bine uscate , de-a lungul liniei de
fractur
b. include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrilai
c. include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu cear de lipit de-a
lungul liniei de fractur
d. include ca etap de lucru nlocuirea dinilor
e. include ca etap de lucru turnarea de acrilat n nteriorul protezei cu scopul de a realiza un
model
R:a, b,c (p.699)
397
b.amprenta solidar cu proteza se umezeze i se un toarn model n dou etape
c.se repoziioneaz dintele
d.se reface ntreaga protez
e.n locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin lefuire
Ra,b,e (p.701)
27.n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic:
a.se nregistreaz o amprent cu proteza parial n gur
b.se nregistreaz amprenta dinilor vecini,crestei alveolare, fundului de sac vestibular i
antagonitilor
c.amprenta se nregistreaz cu materiale elastice
d.modelul se va turna ntr-un timp
e.modelul se va realiza fr cheie de angrenaj
R:a,b,c (p.702)
28. n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic:
a.n protez se realizeaz retenii pentru dinii ce vor fi nlocuii
b.montarea dinilor se va face fr s se mai in cont de necesitile fizionomice ci doar de
cele masticatorii
c.montarea dinilor se va face fr cheie vestibulo-ocluzal
d.montarea dinilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzal
e.pasta de acrilat se va aplica n poriunea dintre dinii poziionai n cheie
R:a,d,e (p.702)
398
b.modelul se izoleaz cu o substan alginic
c.suprafeele care se vor lipi nu se umecteaz cu monomer
d.zona unde s-a efectuat reparaia nu se prelucreaz i lustruiete pt ca este fragil
e.unii autori recomand ca proteza s fie inut dup ntrirea acrilatului n ap rece pentru
definitivarea polimerizrii
R: b (p.700)
399