1.

Principiile organizarii judiciare

Principiile organizrii judiciare reprezint reguli eseniale ale funcionrii optime a
structurilor statale abilitate s realizeze actul de justiie.

1. Principiul organizarii justitiei ca serviciu public

2. Principiul legalitatii instantei - presupune ca instanta trebuie sa fie creata prin lege si in
stricta conformitate cu dispozitiile acesteia :

- instanta trebuie sa functioneze permanent cu un sediu stabil si cunoscut

- instanta sa aiba competenta sa judece pricina ce ia fost incredintata
- instata trebuie sa judece in limitele prevazute de lege

3. Principiul egalitatii in fata justitiei presupune in fata justitiei toti cetatenii sunt egali
in drepturi, nu vor fi admise discriminarile de nici un fel, rasa, religie, sex, etc.
4. Principiul dreptul la aparare - garantarea dreptului fundamental al partilor trebuie facut
pe tot parcursul derularii actului de justitie, incepind cu faza urmaririi penale si inclusiv
pe parcursul desfasurarii judecatii. Pentru realizarea dreptului fundamental la aparare sunt
necesare urmatoarele conditii:
a. Obligarea organelor judiciare sa aduca la cunostinta de indata, inculpatului sau
invinuitului inainte de a i se lua prima declaratie despre dreptul de a fi asistat de
un aparator ales ori numit din oficiu.
b. Obligatia organelor judiciare de a lua masuri pentru asigurarea asistentei judiciare
a invinuitului sau inculpatului cind acesta nu dispune de aparator ales.
c. Obligatia organelor judiciare de ai aduce la cunostinta invinuitului sau
inculpatului fapta savarisita si incadrare juridica a acesteia.
d. Obligatia organelor judiciare de administra probe atit in administrare cit si in
napararea cit si in acuzarea celui in cauza.
5. Principiul gratuitatea justitiei - sunt fonduri necesare din partea statului
6. Principiul sediul stabil si caracter permanent
7. Organizarea justitiei pe principiul dublului grad de jurisdictie - presupune o cauza in
fond, avem posibilitatea sa cerem un recurs.
8. Principiul colegialitatii - presupune formarea a complotelor de judecata.
9. Principiul instantele judiciare sunt unitare - in practica se intimpla ca avem la mai
multe instante mai multe solutii total diferite, solutii diametral opuse.
10. Principiul independenta judecatorului si supunerea lui numai legii - sunt interzise
orice interventie din partea organelor superioare, sau a altui organ, decizii la lumina si
intelepciunea acestuia. Nimeni nu trebuie sa influenteze o anumita solutie.

2.Detaliati principiul fundamental al organizarii judiciare si anume dreptul la

aparare

1
 Garantarea dreptului fundamental al partilor trebuie facut pe tot parcursul derularii
actului de justitie, incepind cu faza urmaririi penale si inclusiv pe parcursul desfasurarii judecatii.
Pentru realizarea dreptului fundamental la aparare sunt necesare urmatoarele conditii:

e. Obligarea organelor judiciare sa aduca la cunostinta de indata, inculpatului sau

invinuitului inainte de a i se lua prima declaratie despre dreptul de a fi asistat de
un aparator ales ori numit din oficiu.
f. Obligatia organelor judiciare de a lua masuri pentru asigurarea asistentei judiciare
a invinuitului sau inculpatului cind acesta nu dispune de aparator ales.
g. Obligatia organelor judiciare de ai aduce la cunostinta invinuitului sau
inculpatului fapta savarisita si incadrare juridica a acesteia.
h. Obligatia organelor judiciare de administra probe atit in administrare cit si in
napararea cit si in acuzarea celui in cauza.

3.Care sunt garantiile cerute de lege pentru realizarea dreptului la aparare?

a. Obligarea organelor judiciare sa aduca la cunostinta de indata, inculpatului sau
invinuitului inainte de a i se lua prima declaratie despre dreptul de a fi asistat de
un aparator ales ori numit din oficiu.
b. Obligatia organelor judiciare de a lua masuri pentru asigurarea asistentei judiciare
a invinuitului sau inculpatului cind acesta nu dispune de aparator ales.
c. Obligatia organelor judiciare de ai aduce la cunostinta invinuitului sau
inculpatului fapta savarisita si incadrare juridica a acesteia.
d. Obligatia organelor judiciare de administra probe atit in administrare cit si in
napararea cit si in acuzarea celui in cauza.

4.Care este componenta I.C.C.J ?(conducere, sectii, aparat administrativ)

Conducerea :

1. Presedintele
2. Vicepresedintele
3. Colegiul de conducere (Preedintele, vicepreedintele i 9 judectori, alei pe o perioad de
3 ani n adunarea general a judectorilor, constituie Colegiul de conducere al naltei
Curi de Casaie i Justiie)

Inalta Curte de Casatie si Justitie are 4 sectii :

a) Penala
b) Civila si de proprietate intelectuala
c) Contencios , administrativ si fiscal

2
 d) Comerciala

5.Prezentati detaliile si modul de exercitare a conducerii I.C.C.J

Presedintele, vicepresedintele si 9 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea
generala a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii, constituie Colegiul de conducere al
Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cand se dezbat probleme economico-financiare si
administrative, la sedintele colegiului de conducere participa managerul economic al Inaltei Curti
de Casatie si Justitie, care are vot consultativ. La sedintele colegiilor de conducere pot participa
si presedintii de sectii.

6.Ce conditii trebuie sa indeplineasca o persoana pentru a fi numita in functia

de grefier?
are cetatenia romna, domiciliul n Romnia si capacitate deplina de exercitiu ;
nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie ;

cunoaste limba romna ;

este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei ;

are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunostinte de operare pe calculator
sau de dactilografiere.
este absolvent a colii Naionale de Grefieri.

7.Care sunt situatiile in care personalul de specialitate al instantelor si

Parchetelor de pe langa acestea este eliberat din functie?

Eliberarea din functie a personalului auxiliar de specialitate poate fi dispusa n urmatoarele

situatii :

demisie;
pensionare, n conditiile legii;

constatarea lipsei pregatirii profesionale corespunzatoare sau, dupa caz, ndeplinirea

necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei de conducere;
nendeplinirea oricareia dintre conditiile prevazute pentru numirea n functie;

ca sanctiune disciplinara;

condamnarea definitiva pentru savrsirea unei infractiuni.

3
 Grefierii pot fi delegati sau detasati n conditiile legii.

8.Care sunt faptele ce constituie abateri disciplinare in cazul personalului

auxiliar de specialitate al instantelor si Parchetelor?
cnd a fost pusa n miscare actiunea penala mpotriva sa;
cnd sufera de o boala psihica, care l mpiedica sa si exercite functia n mod
corespunzator;
cnd savrseste o abatere disciplinara grava, pe perioada cercetarii prealabile.

9.De catre cine este asigurata conducerea Parchetului de pe langa I.C.C.J?

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general
al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct si un
adjunct. In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie este ajutat de 3 consilieri.

10.Care sunt atributiile Ministerului Public?

a) efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege si participa, potrivit
legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, conduce si
controleaza activitatea altor organe de cercetare penala;
c) sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege;
e) participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata;
f) exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;
g) apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale
disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii;
h) actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului
justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale a statului;
i) studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza si prezinta
ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea
legislatiei in domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva;
k) exercita orice alte atributii prevazute de lege.

11.Care este componenta Consiliului Superior al Magistraturii?

4
 Potrivit art.133 alin.2 din Constituie, C.S.M. este alctuit din 19 membri din care:
a. alei n adunrile generale ale magistrailor i validat de senat, acetia fac parte din
dou secii, una pentru judectori i alta pentru procurori, prima secia este compus din 9
judectori, iar cea de-a doua din 5 procurori
b. 2 reprezentani ai societii civile, specialiti n domeniul dreptului care se bucur de
nalt reputaie profesional i moral, alei de Senat, acetia particip numai la lucrrile
n plen
c. minstrul justiiei, preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie i procurorul general
al Parchetului de pe lng Curtea de Casaie i Justiie.

12.Cand inceteaza calitatea de membru CSM?

Calitatea de membru al C.S.M. nceteaz:
- la expirarea mandatului;
- prin demisie;
- prin revocare din funcie;
- prin nerezolvarea strii de incompatibilitate n termen de 15 zile de la data
alegerii ca membru al C.S.M. ;
- ca urmare a nerespectrii dispoziiilor art.7 din Lgea nr.3003/2004, care se
refer la interdiciia ca judectorii, procurorii, magistraii-asisteni, personalul
de specialitate juridic aismilat acestora i personalul auxiliar de specialitate al
instanelor judectoreti i parchetelor s fie lucrtori opertativi, inclusiv
acoperii, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaii.

13.De catre cine este asigurata conducerea CSM?

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preedinte, ajutat de vicepreedinte,
alei pentru un mandat de un an, ce nu poate fi rennoit.Preedintele i vicepreedintele sunt alei
dintre cei 14 magistrai, membri ai Consiliului. Dac preedintele este judector, vicepreedintele
trebuie s fie procuror, i invers.
Preedintele reprezint Consiliul n relaiile interne i internaionale, coordoneaz
activitatea acestuia i prezideaz lucrrile Plenului i ale seciei din care face
parte.Vicepreedintele conduce lucrrile seciei din care face parte, iar n lipsa preedintelui
exercit atribuiile acestuia. Preedintele stabilete atribuiile vicepreedintelui.

14.Care sunt atributiile plenului CSM?

Referitor la cariera judectorilor i procurorilor, plenul are urmtoarele atribuii:

a. propune Preedintelui Romaniei numirea n funcie i eliberarea din funcie a

judectorilor i a procurorilor, cu excepia celor stagiari;

5
 b. numete judectorii stagiari i procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obinute la
examenul de absolvire a Institutului Naional al Magistraturii;
c. dispune promovarea judectorilor i a procurorilor;
d. elibereaz din funcie judectorii stagiari i procurorii stagiar;
e. propune Preedintelui Romaniei conferirea de distincii pentru judectori i procurori,
n condiiile legii;
f. ndeplinete orice alte atribuii stabilite prin lege sau regulament.

Referitor la admiterea n magistratur, evaluarea, formarea i examenele judectorilor

i procurorilor Plenul C.S.M. are urmtoarele atribuii:

a. la propunerea Consiliului tiinific al Institutului Naional al Magistraturii, stabilete

numrul anual de cursani ai Institutului Naional al Magistraturii, aprob anual data i
locul pentru organizarea concursului de admitere la I.N.M., stabilete tematica pentru
concursul de admitere la I.N.N. i aprob programul de formare profesional a auditorilor
de justiie, emite avize i adopt regulamente, n cazurile i n condiiile prevzute de
lege;
b. numete comisia de admitere i comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea n
I.N.M., n condiiile prevzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere
n I.N.M.;
c. organizeaz i valideaz, potrivit legii i regulamentului, examenul de capacitate al
judectorilor iprocurorilor i aprob programul de formare profesional continu a
judectorilor i procurorilor, la propunerea Consiliului tiinific al I.N.M., precum i
tematica activitilor de formare profesional continu, organizate de curile de apel i
parchetele de pe lng acestea;
d. organizeaz i valideaz, potrivit legii i regulamentului, concursurile pentru numirea
n funcii de conducere a judectorilor i procurorilor;
e. dispune organizarea pentru evaluarea activitii profesionale a judectorilor i
procurorilor, n condiiile legii;
f. numete comisiile pentru evaluarea activitii profesionale a judectorilor i
procurorilor, n condiiile legii;
g. numete i revoc directprul i directorii adjunci ai I.N.M., la propunerea Consiliului
tiinific al I.N.M., i desemneaz judectorii i procurorii care vor face parte din
Consiliul tiinific al I.N.M.;
h. la propunerea Consiliului tiinific al I.N.M., aprob structura organizatoric, statele de
funcii i statele de personal ale I.N.M.;
i. numete directorul i directorii adjunci ai colii Naionale de Grefieri i desemneaz
judectorii i procurorii membri n consiliul de conducere al colii;
j. ndeolinete orice alte atribuii stabilite de lege sau regulament.

Plenul C.S.M. are urmtoatele atribuii referitoare la organizarea i funcionarea

instanelor i a parchetelor:

a. convoac adunrile generale ale judectorilori procurorilor, n condiiile legii;

b. aprob msurile pentru suplimentarea sau reducerea numrului de posturi pentru
instane i parchete;

6
 c. elaboreaz propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanelor
Publice, i emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanelor i
parchetului;
d. ndeplinete orice alte atribuii stabilite prin lege sau regulament.

Alte atribuii ale Plenului C.S.M.:

- adopt Codul deontologic al judectorilor i procurorilor;

- adopt Regulamentul de organizare i funcionare a C.S.M.;
- adopt Regulamentul privind procedura alegerii membrilor C.S.M.;
- adopt Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti, precum i
alte regulamente i hotrri prevzute n Legea nr.303/2004 privind statutul
judectorilor i procurorilor, i ale Legii nr.304/2004 privind organizarea
judiciar;
- asigur publicarea Codului deontologic al judectorilor i procurorilor i a
regulamentelor menionate mai sus, n Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, i
pe pagina de Internet a C.S.M.;
- avizeaz proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritii
judectoreti, precum i proiectele de regulamete i aordine care se aprob de
ministrul justiiei, n cazurile prevzute de lege;
- poate sesiza ministrul justiiei cu privire la necesitatea iniierii sau modificrii
unor acte normative n domeniul justiiei;
- elaboreaz anual un raport privind starea justiiei i n raport privind activitatea
proprie, pe care le prezint Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei pn la
data de 15 februarie a anului urmtor i le public n Monitorul Oficial al
Roamniei, partea a III-A, i pe pagina de Internet a C.S.M.;
- numete secretarul general i personalul cu funcii de conducere din aparatul
C.S.M.

15.Care sunt situatiile in care judecatorii si procurorii sunt eliberati din

functie?
Judectorii i procurorii sunt eliberai din funcie n urmtoarele cazuri:

a. demisie;
b. pensionare, potrivit legii;
c. transfer ntr-o alt funcie, n condiiile legii;
d. incapacitate profesional;
e. ca sanciune disciplinar;
f. condamnarea definitiv a judectorului sau procurorului pentru o infraciune;
g. dac au devenit lucrtori operativi, inclusiv acoperii, informatori sau colaboratori ai
serviciilor de informaii;
h. nepromovarea examenului prevzut la art.33 alin.14;
i. nendeplinirea condiiilor referitoare la cetenia raman i la starea de sntate.

7
 16.Care sunt faptele ce constituie abateri disciplinare in cazul
judecatorilor si procurorilor?
Constituie abateri disciplinare:

j. nclcarea prevederilor lagale referitoare la declaraiile de avere, declaraiile de

interese, incompatibiliti i interdicii privind judectorii i procurorii;
k. interveniile pentru soluionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvrii
intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel dect n
limita cadrului legal reglementat pentru toi cetenii, precum i imixtiunea n
activitatea altui judector sau procuror;
l. desfurarea de activiti publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor
politice n exercitarea atribuiilor de serviciu;
m. nerespectarea secretului deliberrii sau a confidenaialitii lucrrilor care au acest
caracter;
n. nerespectarea n mod repetat i din motive imputabile a dispoziiilor legale privitoare la
soluionarea cu celeritate a cauzelor;
o. refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse
de prile din proces;
p. refuzul nejustificat de a ndeplini o ndatorire de serviciu;
q. exercitarea funciei cu rea-credin sau grav neglijent, dac fapta nu constituie
infraciune;
r. efectuarea cu ntrziere a lucrrilor, din motive imputabile;
s. absenele nemotivate de la serviciu, n mod regulat;
t. atitudinea nedemn n timpul exercitrii atribuiilor de serviciu fa de colegi, avocai,
experi, martori sau justiiabili;
u. nendeplinirea obligaiei privind transferarea normei de baz la instana sau parchetul la
care funcioneaz;
v. nerespectarea dispoziiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
w. participarea direct sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de
noroc sau sisteme de investiii pentru care nu este asigurat transparena fondurilor n
condiiile legii.

17.Care este structura organizatorica a INM?

b) organele de conducere;
c) Departamentul de formare profesional iniial;
d) Departamentul de formare profesional continu;
e) Departamentul de formare a formatorilor;
f) Departamentul economico-financiar i administrativ.

18.Care sunt categoriile de personal care isi desfasoara activitatea in cadrul

INM?

8
 I.N.M. are sediul n Bucureti, condus de un consiliu tiinific format din 13 membri,
dintre care:
- un judector al .C.C.J
- un procuror de la Parchetul de pe lng .C.C.J
- un judector al Curii de Apel Bucureti
- un procuror de la Parchetul de pe lng Curtea de Apel Bucureti
- 3 profesori universitari recomandai de facultatea de drept a Universitii
Bucureti, facultatea de drept a Universitii Babe-Bolyai din Cluj
- 4 reprezentani alei ai personalului de instruire din cadrul Institutului
- un reprezentant al auditorilor de justiie
- directorul I.N.M., care face parte din Consiliu i l prezideaz.

19.Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a

se inscrie la concursul de admitere in INM?
Se poate nscrie la concursul pentru admiterea la I.N.M. persoana care ndeplinete cumulativ
urmtoarele condiii:
a. are cetenia roman, domiciliul n Romania i capacitate deplin de exerciiu;
b. este liceniat n drept;
c. nu are antecedente penale sau cazier fiscal;
d. cunoate limba roman;
e. este apt, din punct de vedere medical i psihologic, pentru exercitarea funciei.
Comisia medical se numete prin ordin comun al ministerului justiiei i al ministrului
sntii. Cursanii I.N.M. au calitatea de auditor de justiie.

La cererea de nscriere se anexeaz:

a. certificatul de natere, n copie;
b. actul de identitate, n copie;
c. diploma de licen sau adeverina provizorie, n copie;
d. chitana de plat a taxei de nscriere;
e. certificatul de cazier judiciar;
f. certificatul de cazier fiscal.

20.Care este componenta Curtii Constitutionale?

Curtea Constituional se compune din 9 judectori care sunt alei pentru un mandat de 9
ani, mandat care nu poate fi prelungit sau nnoit, ca o garanie a independeei judectorului fa
de autoritatea care l-a numit. Din trei n trei ani Curtea Constitutionala se nnoiete cu o treime
din judectorii si.
Judectorii ce compun Curtea Constitutionala sunt numii: trei de Camera Deputailor,
trei de Senat i trei de Preedintele Romaniei, urmrindu-se prin numrul stabilit s se asigure
eficiena i operativitatea organului colegial, facilitatea adoptrii deciziilor, pstrarea echilibrului
dintre autoritile politice care i desemneaz.

9
 Pentru a fi numit, judectorul trebuie s aib pregtire juridic superioar, nalt
competen profesional i o vechime de cel puin 18 ani n activitatea juridic sau n
nvmntul juridic superior.

21.Care sunt obligatiile judecatorilor Curtii Constitutionale?

Judectorii Curii Constituionale sunt obligai:

a. s-i ndeplineasc funcia ncredinat cu imparialitate i n respectul Constituiei;

b. s pstreze secretul deliberrilor i al voturilor i s nu ia poziie public sau s dea
consultaii n probleme de competena Curii Constituionale;
c. n adoptarea actelor Curii Constituionale s-i exprime votul su pozitiv sau negativ,
abinerea de la vot nefiind permis;
d. s comunice preedintelui Curii Constituionale orice activitatea care ar putea atrage
incompatibilitatea cu mandatul pe care l exercit;
e. s nu permit folosirea funciei pe care o ndeplinesc n scop de reclam comercial
sau propagand de orice fel;
f. s se abin de la orice activitatea sau manifestri contrare independenei i demnitii
funciei lor.

Funcia de judector al Curii Constituionale este incompatibil cu oricare alt funcie

public sau privat, cu excepia funciilor didactice din nvmntul juridic superior.

22.Care sunt atributiile Curtii Constitutionale?

Potrivit prevederilor art.146 din Constituie, atribuiile Curii Constituionale sunt:

a. se pronun asupra constituionalitii legilor, nainte de promulgarea acestora, la

sesizarea Preedintelui Romaniei, a unuia dintre preedinii celor dou Camere, a
Guvernului, a naltei Curi de Casaie i Justiie, a Avocatului Popurului, a unui numr
de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori, precum i, din oficiu, asupra
iniiativelor de revizuire a Constituiei;
b. se pronun asupra constituionalitii tratatelor sau altor acorduri internaionale, la
sesizarea unuia dintre preedinii celor dou Camere, a unui numr de cel puin 50 de
deputai sau de cel puin 25 de senatori;
c. se pronun asupra constituionalitii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia
dintre preedinii celor dou Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numr de cel
puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori;
d. hotrte asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile i ordonanele,
ridicate n faa instanelor judectoreti sau de arbitraj comercial; excepia de
neconstituionalitate poate fi ridicat i direct de Avocatul Poporului;
e. soluioneaz conflictele juridice de natur constituional dintre autoritile publice, la
cererea Preedintelui Romaniei, a unuia dintre preedinii celor dou Camere, a prim-
ministrului sau a preedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

10
 f. vegheaz la respectarea procedurii pentru alegerea Preedintelui Romaniei i
confirm rezultatele sufragiului;
g. constat existena mrejurrilor care justific interimatul n exercitarea funciei de
Preedinte al Romaniei i comunic cele constatate Parlamentului i Guvernului;
h. d aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcie a Preedintelui
Romaniei;
i. vegheaz la respectarea procedurii pentru organizarea i desfurarea referendumului
i confirm rezultatele acestuia;
j. verific ndeplinirea condiiilor pentru exercitarea iniiativei legislative de ctre
ceteni;
k. hotrte asupra contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic;
l. ndeplinete i alte atribuii prevzute de legea organic a Curii.

Atribuiile Curii Constituionale nu pot fi extinse sau restrnse, aceasta poate fi sesizat
numai n cazurile expres i limitativ de lege (8art. 146 din Constituie).

23.Care sunt activitatile pe care le desfasoara avocatul?

a) consultatii si cereri cu caracter juridic;
b) asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de
urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a
executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si
a altor persoane juridice, in conditiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor
prezentate spre autentificare;
d) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati
publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor
incheiate;
e) apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor
legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice,
cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina;
f) activitati de mediere;
g) activitati fiduciare constand in primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de
fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri
executorii, dupa incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum si plasarea si
valorificarea acestora, in numele si pe seama clientului, activitati de administrare a
fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate;
h) stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al
avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de
interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate;
i) activitatile prevazute la lit. g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de
asistenta juridica;
j) orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.

11
24.Care este componenta Uniunii Nationale a Barourilor din Romania?
Uniunea Naional a Barourilor din Romania este format din toate barourile din
Romania i are sediul n capitala rii. Uniunea este persoan juridic de interes public, are
patrimoniu i buget propriu.

U.N.B.R. are urmtoarele organe de conducere:

1. Congresul avocailor
2. Consiliul U.N.B.R.
3. Comisia permanent a U.N.B.R.
4. Preedintele U.N.B.R.

25.Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a

dobandi calitatea de avocat?
Potrivit prevederilor art.11 alin.1 din legea nr.51/1995, poate fi membru al barourilor
din Romania cel care ndeplinete urmtoarele condiii:

a. este cetean roman i are exerciiul drepturilor civile i politice

b. este liceniat al unei faciliti de drept sau doctor n drept
c. nu se gsete n vreunul dintre cazurile de nedeterminate prevzute de legea nr.51/1995
d. este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.

26.Enumerati cazurile de nedemnitate privind profesia de avocat

1. fapta svrit de avocat, prin care se ncalc dispoziiile legii, ale statutului profesiei,
hotrrile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului n care avocatul este
nscris sau n care i are sediul secundar i care este de natur s prejudicieze onoarea
ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocai;
2. nerespectarea secretului profesional referitor la orice spect al cauzei. Aceast obligaie
este absolut i nelimitat n timp. Avocatul nu poate fi obligat n nici o circumstan i
de ctre nicio persoan fizic sau juridic s divulge secretul profesional, cu excepiile
prevzute de lege;
3. angajarea unui nou client, dac prin aceasta sunt dezvluite secretele aflate de la un lat
client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta;
4. nceperea activitii prin oricare dintre formele de executare a profesiei, naintea
obinerii aprobrilor din partea consiliului baroului;
5. nerespectarea la Consiliul baroului a hotrrilor judectoreti prin care au fost
condamnai, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a exercita profesia, prin care
au fost declarai falii frauduloi sau prin care au fost condamnai definitiv pentru fapte
svrite n legtur cu exercitarea profesiei;

12
 6. exercitarea profesiei de ctre avocatul al crui drept de exercitare a profesiei este
suspendat potrivit prevederilor art.49 din statut, n perioada msurii suspendrii,
constituie abatere disciplinar grav. Avocatul este dator s ncunotineze de ndat
consiliul baroului despre orice situaie care ar putea duce la suspendarea exerciiului
dreptului de a profesa,
7. eliberarea a mai mult de dou recomandri, indiferent dac recomandarea se refer la
ndrumarea efectiv a avocatului stagiar sau dac sprijin cererea acestuia pentru
primirea n profesie ca avocat stagiar;
8. nendeplinirea obligaiilor de ndrumare profesional i de a nu asigura venitul minim
lunar garantat al avocatului stagiar;
9. nclcarea obligaiei fotilor magistrai de anu pune concluzii la instanele la care au
funcionat, timp de 2 ani de la ncetarea funciei deinute;
10. nclcarea obligaiei fotilor procurori de cadre de poliie de a nu acorda asisten
juridic la nici un organ de urmrire penal din localitatea unde au funcionat timp de 2
ani anteriori primirii n profesie;
11. nerespectarea interdiciei privind exercitarea la instana de judecat sau la parchetul
unde soul avocatului sau ruda ori afinul su pn la gradul al treilea inclusiv
ndeplinete funcia de magistrat;
12. folosirea de ctre avocat de procedee incompatibile cu demnitatea profesiei n scopul
dobndirii clientelei, n mod nemijlocit sau prin persoane interpuse;
13. folosirea mijloacelor de publicitate a formelor de exercitare a profesiei ca reclam cu
scopul dobndirii de clientel, n alte condiii dect cele permise de lege;
14. refuzul avocatului de a-i declina calitatea i identitatea n faa autoritilor i a altor
avocai cu care intr n contact, cu prilejul ndeplinirii actelor specifice profesiei;
15. neplata contribuiilor lunare n cuantumul i la termenele stabilite;
16. nerespectarea obligaiei de a se abine de la exercitarea oricrei activiti profesionale n
cazul n care exist sau survine un conflict de interese;
17. nerespectarea, de ctre avocat, a obligaiei privind inerea la zi a evidenelor stabilite de
lege i statut.

27.Care sunt sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate avocatilor?

Sanciunile disciplinare ce pot fi aplicate avocailor, potrivit art.73 alin.1 din legea nr.51/1995,
sunt:

- mustrarea
- avertismentul
- amenda de la 500.000 lei la 5000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului
- interdicia de a exercita profesia pe o perioad de la o lun la un an
- excluderea din profesie.

n caz de abatere evident i grav, instana disciplinar poate lua msura suspendrii
avocatului din exerciiul profesiei pn la judecarea definitiv a cauzei. Repetarea unei abateri
disciplinare constituie o circumstan agravant, care va fi luat n consideraie la aplicarea
sanciunii.

13
Consiliile baroului sunt obligate s in evidena sanciunilor disciplinare aplicate fiecrui avocat
i s comunice situaia disciplinar a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit
legii.

28.Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a

dobandi calitatea de consilier juridic ?
Profesia de consilier juridic nu este una liberal, aa cum este cea de avocat, el putnd s
fie numit n funcie sau angajat n munc, n condiiile legii.
Potrivit prevederilor art.8 din legea nr.514/2003, poate fi cosilier juridic cel care
ndeplinete urmtoarele condiii:

a) este cetean roman i are domiciliul n Romania;

b) are exerciiul drepturilor civile i politice;
c) este liceniat al unei daciliti de drept;
d) este apt din punct de vedere mediacl pentru exercitarea profesiei; aceast condiie se
dovedete cu certificat medical eliberat n condiiile legii;
e) nu se afl n vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevzute de lege.

29. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a

dobandi calitatea de executor judecatoresc?
Executor judecatoresc poate fi persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a)
a) are numai cetatenia romana si domiciliul in Romania;
b) are capacitatea deplina de exercitiu;
c) este licentiata in drept;
d) nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie;
e) cunoaste limba romana;
f) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;
g) a indeplinit timp de 2 ani functia de executor judecatoresc stagiar si a promovat
examenul de capacitate sau, dupa caz, a exercitat timp de 3 ani o functie de specialitate
juridica si a promovat concursul sau examenul de admitere in profesie. Sunt scutite de
examen persoanele care au exercitat timp de 4 ani functia de judecator.

30. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a

dobandi calitatea de mediator?
Poate fi mediator persoana care ndeplinete urmtoarele condiii:

14
 a) are capacitate deplin de exerciiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime n munc de cel puin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de
nivel master n domeniu, acreditat conform legii i avizat de Consiliul de mediere;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activiti;
e) se bucur de o bun reputaie i nu a fost condamnat definitiv pentru svrirea unei
infraciuni intenionate, de natur s aduc atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, n condiiile legii, cu excepia
absolvenilor de programe postuniversitare de nivel master n domeniu, acreditate
conform legii i avizate de Consiliul de mediere;
g) a fost autorizat ca mediator, n condiiile legii.

31. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a

dobandi calitatea de notar public?
Art. 16 din lege prevede conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a
dobandi calitatea de notar public, acestea sunt urmatoarele:

a. are numai cetatenia romana si domiciliul in Romania si are capacitatea de exercitiu al

drepturilor civile;
b. este licentiat in drept stiinte juridice doctor in drept;
c. nu are antecedente penale;
d. se bucura de o buna reputatie;
e. cunoaste limba romana;
f. este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;
g. a indeplinit timp de 2 ani functia de notar stagiar si a promovat examenul de notar
public, judecator, procuror, avocat sau altea functie specialitate juridica si dovedeste
cunostintele necesare functiei de notar public, prin promovarea unui concurs organizat,
potrivit reglementului de aplicare a legii, de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor
Publici

32.Enumerati cazurile de nedemintate privind judecatorii si procurorii

a. nclcarea prevederilor lagale referitoare la declaraiile de avere, declaraiile de
interese, incompatibiliti i interdicii privind judectorii i procurorii;
b. interveniile pentru soluionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvrii
intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel dect n
limita cadrului legal reglementat pentru toi cetenii, precum i imixtiunea n activitatea
altui judector sau procuror;
c. desfurarea de activiti publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor
politice n exercitarea atribuiilor de serviciu;
d. nerespectarea secretului deliberrii sau a confidenaialitii lucrrilor care au acest
caracter;

15
 e. nerespectarea n mod repetat i din motive imputabile a dispoziiilor legale privitoare
la soluionarea cu celeritate a cauzelor;
f. refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele
depuse de prile din proces;
g. refuzul nejustificat de a ndeplini o ndatorire de serviciu;
h. exercitarea funciei cu rea-credin sau grav neglijent, dac fapta nu constituie
infraciune;
i. efectuarea cu ntrziere a lucrrilor, din motive imputabile;
j. absenele nemotivate de la serviciu, n mod regulat;
k. atitudinea nedemn n timpul exercitrii atribuiilor de serviciu fa de colegi,
avocai, experi, martori sau justiiabili;
l. nendeplinirea obligaiei privind transferarea normei de baz la instana sau parchetul
la care funcioneaz;
m. nerespectarea dispoziiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
n. participarea direct sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de
noroc sau sisteme de investiii pentru care nu este asigurat transparena fondurilor n
condiiile legii.

33. Care sunt atributiile Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

cariera judecatorilor si procurorilor?
a. propune Preedintelui Romaniei numirea n funcie i eliberarea din funcie a
judectorilor i a procurorilor, cu excepia celor stagiari;
b. numete judectorii stagiari i procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obinute la
examenul de absolvire a Institutului Naional al Magistraturii;
c. dispune promovarea judectorilor i a procurorilor;
d. elibereaz din funcie judectorii stagiari i procurorii stagiar;
e. propune Preedintelui Romaniei conferirea de distincii pentru judectori i procurori,
n condiiile legii;
f. ndeplinete orice alte atribuii stabilite prin lege sau regulament.

16