EPILEPSIA

Definitie:
-Afeciune cronic, caracterizat prin recurena crizelor
-Este a doua afeciune cronic neurologic care aduce pacientul la neurolog (dup cefalee)
-Crizele epileptice sunt fenomene clinice rezultate din hiperexcitabilitatea neuronilor corticali

Definiia crizelor:
D.p.d.v.electric:-Descrcare brusc, paroxistic, excesiv i rapid a neuronior (Jackson 1883)
Clinic: - Criza epileptic este o modificare stereotip a strii de contien, comportamentului,
funciilor motorii, percepiilor i senzaiilor, rezultate din descrcrile paroxistice ale
neuronilor corticali
Epilepsia presupune recurena crizelor. O singur criz epileptic nu constituie epilepsie.
Crize acute simptomatice: crizele care apar n primele 1 2 spt. De la o perturbare
metabolic cerebral.

Istoric:
-Epilepticii erau considerati posedai de ctre diavol
-Frecvent - desconsiderare proprie si izolare sociala
-Personalitati celebre cu epilepsie: Cezar, Petru cel Mare, Napoleon, Sf. Pavel, Jeanne dArc,
Martin Luther, Alfred Nobel, Dostoievski, Van Gogh.

Epidemiologie:
-Incidenta epilepsiei (rata anuala a noilor cazuri aprute) / 100.000 locuitori este de 40-
70/100.000 locuitori in tarile dezvoltate ajungand la 100-190/100.000 locuitori in tarile aflate
in curs de dezvoltare;
-Prevalenta bolii ~ 1% (50 milioane epileptici in lume)
-Vrsta incidentei maxime este in primii 10 ani de viata si peste 70 ani

Etiologie:
Dpdv etiologic, epilepsia se poate clasifica astfel:
Simptomatica - produsa de o leziune cerebrala cunoscuta, identificabila;

1
Criptogenica - produsa de leziuni ale creierului dobandite (incluzand anomalii de dezvoltare a
creierului din perioada prenatala) care nu au fost identificate sau a caror cauza este
necunoscuta; majoritatea epilepsiilor partiale apartin acestei categorii;
Idiopatica etiologie necunoscuta, se presupune ca au determinism genetic; in aceasta
categorie sunt incluse majoritatea epilepsiilor primar generalizate
-60% din epilepsii sunt idiopatice si criptogenice
-40% simptomatice, care pot fi:
-vasculare(15%): avc ischemic, neurogic, HSA, cavernoame
-Etilice (7%)
-post-traumatice (3%)
-Tumorale (6%)
-alte cazuri - degenerative Alzheimer, metabolice, infectioase (8%)

Diagnostic:
Presupune 3 etape:
1) Diferenierea crizei epileptice de afeciuni care mimeaz criza;
2) Clasificarea tipului de criza sau sindrom epileptic
3) Determinarea etiologiei crizelor

Diagnosticul diferential al crizelor:

-sincope
-atacul ischemic tranzitor
-afeciuni metabolice (hipoglicemia)
-narcolepsia
-afeciuni care produc obstrucia intermitenta in circulaia LCR (chiste coloide a ventriculului
III)
-droguri
-migrene
-afeciuni psihiatrice (pseudocrize, atacuri de panica, afeciuni disociative)
-ticuri, distonii din coreoatetoz, hemispasm facial, crizele tonice din SM, sindromul
picoarelor nelinistite, etc

2
Clasificarea crizelor epileptice:
I. Crize pariale
a) simple (fara alterarea strii de contient)
b) complexe (cu alterarea strii de contienta)
c) cu generalizare secundara
II. Crize generalizate
a) convulsive
b) neconvulsive

A) Crizele pariale simple:

Cu simptome motorii:
-jacksoniene motorii
-Adversive (capul+globii oculari sunt deviai de partea opusa focarului epileptic)
Cu simptome senzitive-senzoriale :
-senzitive jacksoniene, vizuale (fosfene, scotoame, halucinatii), auditive, olfactive, gustative.
-autonome
-cu simptome psihice

B) Crize pariale complexe:

-crize pariale simple urmate de alterarea strii de contienta
-crize cu alterarea contientei de la debut
C) Crize pariale cu evoluie spre generalizare secundara:
Crize autonome (vegetative):
-cu manifestri paroxistice vegetative: - greaa
- vrsturi precedate de dureri abdominale
- tahicardie
- tahipnee
- Midriaza
- sialoree
Aparine epilepsiei diencefalice, hipotalamice, insular, paraventricular.
B) Crize pariale complexe (de lob temporal) sau crize psihomotorii:

3
-Cele mai frecvente crize ale adultului si cele mai rezistente la tratament
-Pot fi precedate de aura
-Dureaz mai puin de 3 minute

B1) Crizele psihomotorii:

-Pot prezenta automatisme
-gestuale (frecarea minilor, masticaie, deglutiie, imbricare, etc)
-verbale (repeta stereotip aceleai cuvinte)
-Pot prezenta automatisme ambulatorii de lunga durata (ore, zile)- fuga epileptica
-La revenire pacienii au amnezia episodului
-Dup criz sunt obnubilai, confuzi i adeseori au cefalee postcritica (durata episodului
postcritic poate dura minute pn la ore)

B2) Crize cu simpomatologie cognitiva

Crize dismnezice:
-Stri de vis Dreamy states- fenomene paroxistice cu contienta pstrata dar obnubilata,
dup criza, pacientul putnd-o descrie detaliat
-Pacienii au deseori un sentiment de straniu, ireal, de familiaritate(dj vu) la trecerea prin
locuri straine, sau invers, sentimentul de nstrinare fata de locuri si persoane cunoscute

II. Crize epileptice generalizate (convulsive sau neconvulsive)

-Absene ( tipice & atipice )
-Crize mioclonice
-Crize tonice
-Crize tonico-clonice
-Crize atonice
-Crize neclasificate

Absenele:
-criza minora (petit mal)
-Copii 3-15 ani
-Clinic: suspendarea brusc a funciilor psihice, fr convulsii, cu debut i sfrit brutal

4
-EEG: descrcri paroxistice generalizate de CVU de 3 cicli/sec

Crizele mioclonice
-Scurte contracii musculare, brute, singulare sau grupate
-Pot afecta orice grup muscular
Crizele clonice
-Contracii ritmice, deplaseaz segmentul de membru, afecteaz extremitile superioare,
gtul i faa
Crizele tonice
-Contracii pe gurpele musculare extensoare, cu pierderea constienei
Crizele atone
-Prbuirea brusc a tonusului muscular

Crizele tonico-clonice (grand mal)

-Pierderea brusc a contienei cu cdere
-La debut salv de mioclonii grupate
-Strigt sacadat
1.Faza tonic 10-20 sec. Are 2 subfaze:
-Etapa tonic n flexie musculatura axial deplaseaz corpul nainte, deschiderea ochilor cu
devierea in sus a GO
-Etapa tonic n extensie deschiderea i nchiderea gurii cu mucarea limbii, extensia i
adducia MI; atitudine n opistotonus cu apnee
2.Faza clonic 30-60 sec (max 90)
-Convulsii violente cu mucarea limbii
NB
n faza tonic apar numeroase modificri vegetative care se reduc i dispar total la nceputul
fazei clonice (crete TA, tahicardie, midriaz, cianoz, hipersudoraie, hipersecreie bronic)
Postcritic faza stertoroas (comatoas) cu o durat de 2-15 min.

Factori care pot precipita apariia crizelor epileptice:

5
-Deprivarea de somn
-Sevrajul la alcoolici
-Flashul TV
-Unele droguri (care scad pragul convulsionant), pot produce crize: penicilina, isoniazida,
aminofilina, theofilina, antidepresivele tricliclice, fenotiazine, insulina, antihistaminicele
-Infecii sistemice
-Traumatisme craniene
-Menstruaia (epilepsia catameniala)
-Deshidratarea
-Stresul
-hiperventilatia

Investigaii in epilepsie:
-Ex. EEG-util, ajuta in diagnosticarea epilepsiilor pariale/generalizate
-50% din pacienii epileptici au un EEG standard normal
-Tehnici de activare a focarelor (hiperventilatie, deprivarea de somn de somn)

Imagistica cerebrala:
-Eseniala in diagnosticarea epilepsiei, pentru a evidenia eventualele leziuni structurale ale
creierului care declaneaz crize CT, MRI
-CT se repeta cnd exista suspiciunea de TU cerebrala, cnd crizele se intensifica sau devin
mai severe(grave)

Tratament:
DAE ideal:
-mod de aciune identificat
-farmacocinetica simpla
-efecte adverse minime, sa nu interacioneze cu alte droguri luate concomitent sau cu alte
DAE
-folosire uoara de ctre pacient
-Ideala este monoterapia cnd nu corespund se asociaz cu alt drog AE
Alegerea DAE se face in functie de tipul de criza

6
In crizele partiale-dintre DAE calsice:
-fenitoin 300-400mg/zi (RA: hiperplezie gingival, anemie macrocitar, tulburri cognitive i
de comportament)
-PB: 90-250mg/zi (RA: tulburri cognitive i de comportament, anemii megaloblastice
-CBZ 600-1200 mg/zi (RA: leucopenie, Tulburari cardiace, exacerbeaza absentele,
miocloniile)
-DAE noi:
-Neurontin - 1200-4200 mg/zi (nu influeneaz funcia cognitiva)
-Tiagabim
-Vigabatrin

Crize generalizate (primar sau secundar generalizate)

Valproatul si sarurile sale 10-30 mg/kg/zi (1000-3000 mg/zi)
RA:
-Tremor
-Hepatotoxic
-Ovar polichistic
-Teratogen: spina bifida 1-2%

LTG (monoterapie sau asociat chiar cu VAL):

-25 mg 1-2 sapt.
-2x25 mg 3-4 sapt.
-Intretinere 50-100 mg in 2 prize
In asociere cu VAL se reduce doza de LTG la .
RA: rash 5-10%

Topiramat (Topamax): terapie adjuvanta in crizelor partiale cu generalizare secundara

-200-400 mg/zi adulti se creste progresiv doza cu 25 mg/sapt
-RA: tulburari cognitive, de memorie la escaladarea rapida a dozei

Alte terapii:

7
SNV (stimularea nervoasa vagala) SUA 1997: implantarea unui stimulator la nivelul n.X
stg
-in crizele pariale (adjuvant la terapia medicamentoasa)
-e o metoda scumpa
-necesita schimbarea bateriei (reimplant dupa 3-5 ani)
Dieta ketogenica (la copii)
Chirurgia epilepsiei (numai crize pariale, refractare la medicaie)

Statusul epileptic:
Crize succesive, dureaz mai mult de 30 de minute, pacientul nu ajunge sa-si recapete
contiena intre crize
Tratament:
-spitalizare
-eliberarea CR
-stabilirea semnelor vitale
-perfuzie glucoza 30% (25-50 ml)/100 mg Tiamina
-benzodiazepine (Diazepam 20-40 mg, Lorazepam, Midazolam)
-Fenitoin (Fenyridon 20-30 mg/kg C)
-Mai mult de 30 de minute anestezie generala cu Thiopentol, Pentobarbital, Propofol
-Acid valproic iv,
Rata mortalitii:
- 7% vechii epileptici
-pana la 47% de novo