Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N Data : 03.01.2013
MUNC pentru Revizia : 0
LUCRATOR COMERCIAL (VANZATOR) Pag : 1/ 16
APROBAT
DIRECTOR GENERAL,
Paolo MENNINI
IPSSM COMERT
IPSSM TRANSPORTUL INTERN
IPSSM PRIVIND INCARCAREA SI DESCARCAREA DIN AUTOVEHICULE
IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE
PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
3.DEFINITII SI TERMINOLOGIE
3.1.IPSSM-Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca
3.2.01-Codul de identificare al instructiunii .
4.DOCUMENTE DE REFERINTA
Documentele de referinta sunt prezentate in Anexa 1 a prezentei instructiuni;
5.INSTRUCTIUNEA
IPSSM COMERT
ART.1 toate cile de acces ale spaiilor de lucru vor fi meninute n stare de curenie, libere de orice
obstacol i vor fi marcate vizibil, pentru e se evita expunerea salariailor la accidente. Cile de acces vor fi
nivelate, podite sau pavate, i amenajate n vederea scurgerii apei. Iarna, cile de acces vor fi curate de
zpad i presrate cu materiale antiderapante (nisip, sare, rumegu etc.);
ART.2 pentru autovehicule vor fi prevzute drumuri sau spaii de ntoarcere cu o raz de curbur care s
permit manevre nepericuloase. Atunci cnd nu exist spaii de ntoarcere, manevrele se vor face prin
pilotaj. Pe cile de circulaie ale autovehiculelor, vor fi amplasate, la loc vizibil, plcue cu semnele de
circulaie;
ART.3acolo unde este cazul (diferene de nivel) se vor amenaja rampe de ncrcare-descrcare, la cote de
nivel corespunztoare platformei mijloacelor de transport i prevzute cu dispozitive de egalizare sau
podee de trecere cu nlime variabil;
ART.4diversele mrfuri vor fi depozitate n spaii distincte, special amenajate, n funcie de natura mrfii;
ART5.n spaiile de lucru se va asigura un iluminat corespunztor (natural, artificial sau mixt) conform
prevederilor H.G. NR.1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de
munc;
ART.6 aparatele de cas vor fi amplasate n aa fel nct salariaii care le deservesc s fie ferii de curenii
de aer ce s-ar putea produce prin deschiderea uilor;
ART.7 pentru aezarea i manipularea mrfurilor din rafturi, spaiile comerciale vor fi dotate cu scri
simple sau duble care vor fi prevzute cu dispozitive de prindere n partea superioar i plci de cauciuc
n partea inferioar (pentru scrile simple), iar cele duble cu lan de siguran i plci de cauciuc pe partea
inferioar;
ART.13 mainile de birou vor fi montate pe materiale fonoabsorbante (psl, plci de cauciuc etc.);
ART.14 echipamentele i utilajele comerciale vor avea ecrane de protecie, aprtori, carcase etc. care s
mpiedice accesul personalului salariat la elementele periculoase ale acestora;
ART.15 echipamentele u utilajele acionate electric vor fi protejate prin carcase, aprtori etc. astfel nct
elementele aflate normal sub tensiune s nu poat fi atinse;
ART.16 cablurile electrice vor fi pozate corespunztor i protejate mpotriva deteriorrilor mecanice,
termice, chimice etc.;
ART.17 se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, aprtorilor etc. la echipamentele aflate sub
tensiune;
ART.18 toate reparaiile, reglajele sau alte intervenii asupra instalaiilor electrice se vor efectua numai
dup ntreruperea alimentrii cu energie electric i numai de ctre electricienii de ntreinere, instruii
corespunztor i autorizai. n zona de lucru, vor fi montate, la loc vizibil, tblie avertizoare de
interdicie;
ART.19 toate mainile de birou acionate electric (maini de scris, adunat, calculat i electrocontabile) vot
fi prevzute cu legtur de protecie la priza de pmnt;
ART.21 dup terminarea lucrului, mainile de birou vor fi scoase de sub tensiune;
ART.23 se interzice lucrul la mainile de birou acionate electric, cu minile umede sau murdare de
grsime;
ART.25 se interzice salariailor accesul cu flacr deschis n spaiile de lucru unde exist pericolul
producerii incendiilor i exploziilor. Vor fi afiate, n locuri vizibile, tblie avertizoare pentru interzicerea
fumatului n spaiile de lucru cu pericol de incendii i explozii;
ART.26 conducerea persoanei juridice sau fizice care practic sistemul de vnzare clasic va lua msuri
de organizare a locului de munc i a activitilor, n aa fel nct s fie evitat producerea accidentelor de
munc. n acest scop, n magazinele cu vnzare clasic, mrfurile vor fi aezate astfel:
la un nivel situat ntre 50 i 180 cm nlime de la podea, pe o lungime de 150-165 cm;
sub 50 cm nlime se vor aeza stocurile de rezerv, iar pe prile laterale, mrfurile care
se manipuleaz mai rar;
cntarele se vor aeza n centrul locului de munc, iar uneltele i sculele destinate vnzrii
mrfurilor n dreapta vnztorului;
ART.27 curenia n magazine va fi efectuat numai n timpul pauzelor sau la sfritul programului de
lucru, cnd unitatea va fi nchis;
ART.28 conducerea persoanei juridice sau fizice va lua msurile necesare privind dezinfecia, dezinsecia
i deratizarea spaiilor comerciale, conform reglementrilor Ministerului Sntii;
ART.29 mrfurile vor fi aezate ntotdeauna, pe sortimente i n acelai loc, n funcie de natura lor, n aa
fel nct s fie evitate micrile inutile, aglomerarea cilor de acces i producerea accidentelor;
ART.30 aezarea i manipularea mrfurilor n/i din rafturile situate la nlime, se vor executa cu ajutorul
scrilor simple sau duble prevzute cu dispozitive de prindere i fixare;
ART.31 se interzice, pentru efectuarea operaiilor menionate, folosirea butoaielor, scaunelor, lzilor,
pachetelor sau a altor obiecte de improvizaie;
ART.32 mrfurile vor fi aezate n rafturi i pe gondole, n aa fel nct acestea s nu depeasc marginile
mobilierului;
Viteze de circulatie
Vitezele maxime de circulatie a mijloacelor de transport auto in incinta trebuie stabilite de conducerea
persoanei juridice sau persoana fizicasi astfel limitate, incat sa fie asigurata securitatea circulatiei.
La autovehiculele cu instalatie de franare pneumatica sau hidraulica coborarea pantelor se va face fara
oprirea motorului si in mod obligatoriu cu frana de motor.
Coborarea pantelor trebuie facuta cu motorul cuplat in treapta de viteza cu care s-a urcat.
Circulatia pietonilor
Circulatia pietonilor, de regula va fi separata de circulatia autovehiculelor. incrucisarile cailor de circulatie
a pietonilor cu cele ale autovehiculelor se vor reduce la minimum. In locurile periculoase se vor instala
bariere, indicatoare etc.
Cand lipsesc trotuarele, pietonii vor circula pe partea stanga a cailor de circulate, in directia lor de mers.
Art. 5. Este necesar ca manipularea maselor s fie realizat corect, n conformitate cu principiile
fiziologice i biomecanice
Art. 6. Locurile destinate pentru operatiile de incarcare si descarcare a mijloacelor de transport trebuie
prevazute cu cai de acces amenajate corespunzator si spatii de intoarcere cu o raza de curbura care sa
permita o manevrare nepericuloasa. Pe timp de iarna, caile de acces trebuie curatate de zapada si gheata
si presarate cu nisip, zgura etc. Pe timp de noapte aceste locuri trebuie sa fie bine luminate
Art. 7. Operatiile de incarcare-descarcare trebuie executate numai sub supravegherea permanenta a
conducatorului formatiei de lucru, instruit special in acest scop, care va stabili procedeul de lucru
nepericulos. In lipsa conducatorului, operatia trebuie condusa de ajutorul acestuia.
Daca formatia de lucru se imparte in doua sau trei echipe, fiecare din ele trebuie condusa de catre un
responsabil numit dintre muncitorii cu experienta.
Art. 8. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare a unui mijloc de transport, acesta trebuie
asigurat contra deplasarii necomandate prin cuplarea sistemului de franare de ajutor pe teren orizontal si a
sistemului de franare de ajutor si saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea mijlocului de
transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare-descarcare.
Art. 9. Alegarea mijloacelor ajutatoare pentru operatiunile de incarcare-descarcare (unelte, carucioare)
trebuie facuta de catre conducatorul formatiei de lucru, in functie de felul, volumul si greutatea
materialului, de natura terenului si tipul mijlocului de transport.
Art. 10. La manipulare muncitorii trebuie sa se asigure ca obiectele respective se pot prinde sigur cu
uneltele de apucare sau cu mainile.
Art. 11. Materialele incarcate in mijlocul de transport trebuie sa fie uniform repartizate pe platforma
acestuia si asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii in timpul transportului. Asezarea
Incarcarea-descarcarea manuala
Art. 17. In cazul cand accesul pe platforma mijlocului de transport nu se face pe rampa, muncitorii
trebuie sa foloseasca scari de acces special confectionate, cu carlige de fixare pe partea superioara si cu
armaturi ascutite montate pe partea inferioara in vaderea asigurarii stabilitatii acestora.
Art. 18. Pentru operatiile de incarcare-descarcare prin rostogolire sau alunecare a materialelor din
mijloacela de transport, trebuie folosite grinzi bine fixate si calculate corespunzator greutatii materialelor
respective. Se vor lua masuri de franare a deplasarii obiectelor manipulate (trolii, franghii etc).
Art. 19. La descarcarea pe plan inclinat, se interzice intreruperea lucrului pana cand materialele nu sunt
complet descarcate de pe acesta si asezate la locul de depozitare. Este interzis a se sta in fata materialelor
manipulate pe plan inclinat.
Art. 20. La deschiderea obloanelor mijloacelor de transport, echipa de lucru trebuie sa stea lateral la
capetele obloanelor, la distanta, pentru a nu fi atinsi de oblon sau de material in cazul unei caderi
accidentale. Muncitorii desemnati pentru deschiderea obloanelor trebuie sa stea lateral fata de acestea,
fiind instruiti asupra pericolelor ce pot apare.
Art. 21. Materialele cu forme geometrice regulate sau ambalate in forme geometrice regulate trebuie
incarcate in mijloacale de transport in stive, cu randuri intretesute asigurandu-se o buna stabilitate. Pentru
situatia in care se depaseste inaltimea obloanelor, trebuie asigurata stabilitatea materialelor.
Art. 22. La incarcarea si descarcarea mijloacelor de transport, muncitorii trebuie astfel asezati incat sa nu
se loveasca intre ei, cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.
Art. 23. Depozitarea in stive cu randuri intre tesute a produselor cu sectiune rotunda este admisa numai
in pachete legate, pentru a se evita rostogolirea sau rasturnarea stivelor.
Art. 24. Inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca de maxim 1,5 ori latura mica a suprafetelor de asezare
cu urmatoarele mentiuni:
- produsele trebuie sa aiba o suprafata plana;
APROBAT DIRECTOR Paolo MENNINI
OBLIGATIILE SALARIATILOR
Art. 26. Angajaii vor desfura activitatea n aa fel nct s nu expun la pericole de accidentare sau
mbolnvire profesional, persoana proprie sau ali angajai.
n acest scop angajaii au urmtoarele obligaii:
- s-i nsueasc i s respecte normele i instruciunile de protecie a muncii i msurile de aplicare a
acestora;
- s utilizeze corect echipamentele tehnice, substanele periculoase i celelalte mijloace de producie;
- s nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor de securitate ale
echipamentelor tehnice i ale cldirilor, precum i s utilizeze corect aceste dispozitive;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc orice defeciune sau alt situaie care constituie
un pericol de accidentare sau mbolnvire profesional;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc n cel mai scurt timp posibil accidentele de
munc survenite de persoana proprie sau de ali angajai;
- s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s informeze de ndat
conductorul locului de munc;
- s refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munc dac aceasta ar pune n pericol de accidentare sau
mbolnvire profesional persoana sa sau a celorlali participani la procesul de producie;
- s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru care a fost
acordat;
- s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitii i sntii n
munc, atta timp ct este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea s se asigure c toate condiiile
de munca sunt corespunztoare i nu prezint riscuri pentru securitate i sntate la locul sau de munc;
- s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitii i sntii n
munc, atta timp ct este necesar, pentru realizarea oricrei sarcini sau cerine impuse de autoritatea
competent pentru prevenirea accidentelor i bolilor profesionale;
- s dea relaii din proprie iniiativ sau la solicitarea organelor de control si de cercetare n domeniul
proteciei muncii.
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si
organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei
necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa
sunt urmatoarele:
APROBAT DIRECTOR Paolo MENNINI
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de sanatate
adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de cate ori riscurile
nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri metode
sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale, prevazute
de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si ajutor, material si
echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare
sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
Personalul angajat este obligat sa cunoasc cel puin masurile de prim-ajutor indicate mai jos:
a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei rni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rnit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervin fara alta dispoziie, imediat ce apare o astfel de situaie si sa
acioneze rapid si corect, neluand nici o msura ce ar putea avea urmri vtmtoare tratamentului
medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.
In vederea acordrii primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se ntreprind urmtoarele aciuni;
a) sa se inlature pericolul;
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiii posibile pentru accidentat;
APROBAT DIRECTOR Paolo MENNINI
La acordarea primului ajutor, in cazul accidentailor prin rnire se disting urmtoarele situaii:
- rniri grave, profunde sau ntinse care necesita transportarea imediata la medic;
- rniri uoare si puin profunde, care se pot trata de ctre cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rnirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea hemoragiei si imobilizarea
(blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril, rnitul fiind transportat la medic, care va
face interveniile necesare.
Rnile uoare si puin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat, pentru a se
impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenie rnilor murdrite cu noroi.
In czul unei rniri uoare si puin profunde se vor lua imediat urmtoarele masuri:
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine minile cu apa si spun, folosind o
perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt medicinal;
- nu se admite atingerea rnilor, nici chiar cu minile splate si dezinfectate;
- se interzice splarea rnilor cu apa sau cu substane farmaceutice;
- nu se vor presar prafuri si nici nu se"vor acoperi rnile cu alifii.
Splarea ranilor si acoperirea lor cu substane chiar farmaceutice nu se va face de ctre persoane
necalificate, deoarece prin aceasta operaie se pot introduce particule de nisip sau pamant mai adnc in
rana, ingreunand operaia de curire ce urmeaz a fi / fcuta de medic sau infirmier si putnd deci
determina infectri ale rnii;
- nu se vor ndeprta cheagurile de snge de pe rana, ndeprtarea cheagurilor de snge poate
provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) dect cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pnza ce se aplica pe rni sa se toarne tinctura de iod.
Rnile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rnilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri abundente de snge de
culoare inchisa, sub forma unei pnze continui in jurul rnii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in rou aprins si tasnind sacadat,
In cazul rnilor profunde, singele clocotete in rana.
APROBAT DIRECTOR Paolo MENNINI