In cer titudinea.

r o am publicat un ar ticol, in legatur a cu ziua nationala de 1 Decembr ie, in

car e am scr is intr e altele, ca noi ungur i tr ebuie sa cer em scuze, fata de r omani, pentr u
pacatele noastr e istor ice fata de r omani. Pe car e am postat pe fb, unde a apar ut un
comentar iu, de par tea unui maghiar , in car e ma intr ebat, dar totus pentr u ce, ce am comis
impotr iva lor ?! Ar oganta intr ebar i subintelegea, ca nau ungur i pentr u ce! Nam r aspuns,
ca simteam, nar e niciun r ost! Dar totus meditam deasupr a intr ebar i, pr oblemei, negar i o
par te negativa a istor iei, pe car e pe ur ma fiecar e natiune comita!

Si am ajuns acolo, cand am avut ocazia, ca sa confr unt eu per sonal, cu nonsensul negar i
istor iei, fapta comisa fiind povestit mie de catr e autor ul el insusi! Istor ici maghiar i si alti,
ca Beke Gyr gy, neaga faptul, ca in timpul ocupatiei hor thyste er au dar amate biser ici
or todoxe, in Secuime! Chiar faptul daca nu se poate nega, ca biser ica fost si nu este, ca
inger i nau r udicat in r ai, sigur , sunt niste explicati, scuze, pe ur ma car or a se zice na fost
dar amat, si ocupatia hor thysta iese cu basma cur ata! Asta este cazul biser ici or todoxe in
satul meu natal, comunei Ditr au din judetu Har ghita! Toate intamplar ea dar amar i er a
povestit mie, cand er am teolog la teologia r omano catolica din Alba Iulia, de catr e autor ul
idei dar amar i, de dr . Lr incz J zsef, car e in timpul ocupatiei si cand er am student teolog,
er a par ocul comunei. El zicea, ca er a intentionat dar amat! Fisur a, pe ur ma cutr emur ului
din anul 1940, er a un pr etext a dar amar i, a consider atiei, ca r epr ezinta un per icol de viata,
posibilitatea pr abusir i cladir i!

Negar ea anumite par ti neplacute ale istor iei nationale, ascunde ceva, dincolo de fapte,
umbr a omului, umbr a comunitati, istor iei sale! Si daca se zice, " si ei" , sau " fiecar e
popor ...!" , ca or icum e negar ea umbr ei comunitati! Car e se ascunde in inconstient, unde
dupa J ung, incep r azboaiele, in car e ar e r ol pr incipal, umbr a neintegr ata! Dovezile sunt
genocidele!

Umbr a asumata, integr ata in constient, r epr ezinta pr imul pas, catr e r ealizar ea integr itati
per soanei! In cadr ul car or a for ta umbr ei, r epr ezinta o for ta cr eatoar e! Si daca ne uitam
imaginar ul de baza a cultur i, basmele, ne intalnim, cu ar hetipul umbr ei, r olul sau in
r ealizar ea omului plin! Imaginar ul identitati cultur ale, mai mult inconstient, sunt imaginile
deplinului, car e au r ol, r ealizar ea ceea ce r epr ezinta, deplinul! Asta inseamna, ca pr in
imaginar ul sau, identitatea natiuni e egal cu deplinul! Identitatea vie, pastr ar ea identitati
este, r ealizar ea deplinului si nu o simpla identificar e spr e exter ior , cum se intelege azi!

Identitatea ca plinatate, mod tr ait, r epr ezinta o for ta vitala, pr in imaginar ul sau, dar
numai, pr in asumar ea, integr ar ea umbr ei, car e tot o for ta cr eatoar e este a inconstientului!
Negar ea umbr a istor iei, r ezulta blocar ea for tei cr eatoar e ale neamului si a vitalitati!