PARTEA 1: TEORIA GENERALA A PROPRIETATII

PUBLICE

Domenialitate publica=ansamblul regulilor exorbitante, derogatorii de la dreptul comun, care

guverneaza regimul bunurilor obiect al proprietatii publice.
Domenialitate privata=ansamblul regulilor exorbitante, de drept adm, care guverneaza regimul
juridic al bunurilor prop privata a statului si unitatilor adm-terit.
Domeniul public=cuprinde totalitatea bunurilor care fac obiectul proprietatii publice.

Proprietatea publica: 1) nu poate apartine decat statului ori unitatilor adm-terit

2) anumite bunuri fac obiectul exclusiv al prop publice
3) bunurile domeniale sunt inalienabile, cu consecinta imposibilitatii crearii
dezmembramintelor civile;

Domeniul public si domeniul privat

Domeniul privat este guvernat de regulile dreptului comun, iar litigiile privitoare la acestea vor fi
solutionate de instantele de drept comun.
Domeniul public este guvernat de regulile de drept public, litigiile relative la acestea fiind de
compententa instantelor de contencios adm.
Vezi pag: 10

Capitolul al-2-lea. Criteriile de domenialitate

Criterii materiale: Titlul si Afectatiunea

Criteriul formal: Determinarea legii sau clasarea prin act formal

1. Titlul (proprietatea unei persoane publice): titularii dr de prop publica sunt Statul si Unitatile
administrativ-teritoriale =>>>>>
(a) nici persoanele private nici cele publice altele decat statul si unitatile adm-terit nu pot fi
titulare ale dreptului de prop publica (b)
(c) aceasta este ca natura juridica un veritabil drept de proprietate
(d) proprietatea publica nu poate exista in lipsa unui titlu de dobandire valabil.
(a) Persoanele private nu pot dispune de un domeniu public
(i) Concesiune si domenialitate
Numai bunurile de retur sunt proprietate publica atata timp cat contractul este in derulare, asupra
lor concesionarul avand un drept de folosinta.
Bunurile de preluare si proprii sunt bunuri ale concesionarului pe durata executarii contractului
deci sunt prop privata, chiar daca acesta le-a afectat serviciului public.

(ii) Coproprietate si domenialitate

-regimul copropietatii este stabilit prin lege organica in vreme ce regimul domenial are
fundament constitutional
-exista categorii de bunuri declarat express a fi in propietate publica a comunelor sau a
oraselor(locuintele sociale)
-regula accesorium sequitur principale nu se aplica in mod necesar la afectatiune;accesoriului i se
aplica reguliile domenialitatii numa daca este indispensabil sau util unei alte dependite
domeniale
-elementul central al domenialitatii este inaliabilitatea; in materie de copropietate fortata bunul
accesoriu el insusi este faptic inalienabil, chiar daca nu eset vorba de domeniul public; ceea ce se
instraineaza odata cu bunul principal este cota parta din acest accesoriu
Concluzii:
- in situatia in care bunul propietate publica este dat in utilizare privativa nu exista nici un
inconvenient practic: aceasta locuinta este afecatata unei utilitati publice insa beneficiarul
dreptului de inchiriere il foloseste in interesul sau privat intocmai ca ceilalti copropietari din
imobil
- daca bunul propietate publica este afecatat unei folosinte colective spatiile comune
altele decat caile de acess vor fi in propietate privata

(b) Persoanele publice altele decat statul si dezmembramintele sale teritoriale nu pot dispune nici
ele de propietate publica
Aceste persoane publice se numesc stabilimente publice: biblioteci, spitale, teatre.
Toate bunurile mobile sau imobile aflate in propietatea stabilimentelor publice si afecatate
prestarii unui serviciu public sunt propietate privata.

(c) Statul si unitatiile administrativ teritoriale dispun de un veritabil drept de propietate asupra
bunurilor din domeniul public
Vezi pagina 17

(d) Propietate publica nu poate exista in lipsa unui titlu de dobanire valabil
Propietatea publica = dreptul de propietate ce apartine statului sau a unei unitati administrativ
teritoariale asupra bunurilor care prin natura lor si prin declaratia legii sunt de uz or de interes
public cu conditia sa fie dobanite prin unul din modurile prevazute de lege.
Propietate publica nu poate exista in lipsa unui titlu valabil, adica unui mod de dobandire a
propietatii prevazut de lege.
Vezi pagina 19-20

2.Afectatiunea(bunul sa fie afecatat unei cauze de utilitate publica)

Pentru ca unui bun aflat in patrimoniul general al statului sau a unitatiilor adiminstrativ teritoriale
sa ii se aplice regimul dominial el trebuie sa fie afecata unei utiliati publice
Criteriul alternativ de afectatiune:
-uzul public(pt ca aces criteriu sa fie aplicabil bunul trebuie sa fie destinat totalitatii utilizatorilor)
-serviciul public

3.Criterii secundare

(i) Amenajamentul special

- afecatarea la un serviciu public nu antreneaza domenialitatea decat cu conditia ca dependinta
domeniala sa fie adaptata la scopul serviciului prin natura sa sau printr-un amenajament special
(ii) Comnplementul indisociabil (acel bun care face corp comun cu dependinta domeniala,
exemplu subsolul unei strazi) si accesoriul util(un bun avand o legatura mai putin stransa cu un
altul propietate publica dar care concura la utilitatea publcia a acestuia, exemplu bornele
kilometrice)
(iii) Globalitatea si virtualitatea domeniului public

Criteriul formal: determinarea legii sau clasarea bunului prin act adm individual

a)Stabilirea unui bun ca facand parte dintr-o categorie abstracta declarata de legiuitor ca fiind de
utiltate publica da nastere unei prezumtii de apartenenta la domeniul public, iar nu unei prezumtii
de proprietate in favoarea statului sau a unei unitati adminsitrativ-terit.

b) Nu legea este titlul statului.

c) Regula potrivit careia bunurile trebuie sa circule este de ordine publica si nu se poate deroga
de la aceasta printr-un simplu act de clasare , formal, fara un scop de utilitate publica.
 Cap 3: Circuitul administrativ si raporturile sale cu circuitul civil

Mijlocul esential de protectie a domenialitatii: inalienabilitatea

Intrarea bunurilor in domeniul public

Dreptul de proprietate publica se dobandeste prin:

a)pe cale naturala

b)prin achizitie publica
c)prin expropriere pentru cauza de utilitate publica
d)prin acte de donatie sau legate acceptate de Guvern, de CJ sau CL, daca bunul intra in
domeniul public
e)prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor adm-terit in domeniul
public al acestora pt cauza de utiliate publica
f)alte moduri

Modalitati de dobandire a proprietatii publice de catre stat ori unitatile adm-terit.

Pentru a se aprecia daca un bun face parte din domeniul public trebuie sa ne referim la trei
categorii de fapte juridice:

a)achizitia- actul juridic sau faptul juridic in urma caruia bunul ajunge in patrimonial Statului
sau al dezemembramintelor sale teritoriale. Formele achizitiei: cumparare, schimb, donatie etc.
Oricare ar fi forma de achizitie bunul nu poate intra in domeniul public decat in urma unei
afectatiuni si a unei incorporari.
b) afectatiunea- faptul material in urma caruia bunul primeste o anumita destinatie de interes
public.
c)incorporarea(clasarea)- actul prin care bunul afectat unei utilitati publice este declarat ca
apartinand efectiv domeniului public.

Un bun devine domenial indeplinind criteriile principale de domenialitate : titlul, afectatiunea,

criteriul formal (bunul trebuie sa fie si clasat pt a inlatura orice dubiu cu privire la apartenenta sa
la regimul domenial).

Dreptul de proprietate private al Statului ori unitatilor adm-teritoriale se dobandeste:

a)prin oricare din mij civile ordinare: conventie oneroasa translativa de prop, donatii sau legate
acceptate de Guvern, CJ, CL
b)in virtutea dreptului de suveranitate a Statului asupra bunurilor
c)prin act adm de transfer intre doi titular de prop publica

Dreptul de prop publica se dob:

a)pe cale naturala

b)prin expropriere pt cauza de utilitate publica
c)prin achizitii publice
d)prin afectarea la o anumita utilitate publica a bunurilor din prop privata a statului sau unit adm-
terit.

Modurile de intrare a bunurilor in domeniul public

1.Dobandirea proprietatii pe cale naturala

Incorporare automata si rezulta din interventia fenomenelor naturale.

2.Exproprierea pentru cauza de utilitate publica

Dupa ce o anumita lucrare este declarata de utilitate publica-actul de afectatiune- prin hot
judecatoreasca, act adm sau conventie translativa de prop incheiata intre expropriator si
expropriat, bunul in cauza devine prop statului ori unit adm-terit.

3.Achiztiile publice

Conditii pt ca un contract de achizitii publice sa poata fi considerat mod de dob a prop:

-sa fie incheiat in numele statului ori unit adm terit.

-sa aiba ca obiect un bun esential pt functionarea unui serviciu public, care sa reclame astfel
declararea lui ca fiind inalienabil;

4.Afectarea pentru cauza de utilitate publica a bunurilor din domeniul privat

Circulatia bunurilor din domeniul public

Principalul efect al regimului domenial: inalienabilitatea bunurilor care fac parte din acesta.
1.Transmiterea proprietatii publice intre titularii acesteia

Trasaturi:
a) se face numai intre titularii de prop publica
b) se face prin acte administrative
c) este posibila numai daca nu exista un text de lege organic prin care sa se stabileasca
apartenenta exclusiva la domeniul public, national, judetean ori local a unui anumit bun.

Schimbarile de afectatiune

Titularul dreptului de proprietatea publica poate sa ii schimbe afectatiunea in cazul in care acest
lucru se impune pentru o cauza de utilitate publica.

a) Schimbarea afectatiunii in interiorul aceleiasi colectivitati publice- dezafectarea bunului de la

un serviciu public si afectarea lui pentru un altul.
Dreptul de adm inceteaza odata cu incetarea dreptului de prop publica sau prin actul de revocare
emis , in conditiile legii, daca interesul public o impune, de organul care l-a constituit.

b) Schimbarea intre mai multe persoane publice poate fi cu sau fara transferul dreptului de
prop.

Posibilitatea constituirii drepturilor reale pe domeniul public

1.Natura juridical a dreptului de administrare

-dreptul de administrare va putea fi revocat numai daca titularul sau nu-si exercita drepturile si
nu isi executa obligatiile nascute din actul de transmitere
-administrarea unui bun prop publica nu poate fi un drept subiectiv civil ci mai degraba o
atributie administrative al carui exercitiu nu poate fi pur discretionar, ci orientat inspre
satisfacerea interesului public.
-apararea in justitia dreptului de administrare revine titularului dreptului

2.Despre servitutiile stabilite asupra domeniului public

-servitutiile constituite inainte de incorporarea bunului aservit in domeniul public se mentin daca
sunt conforme cu afectatiunea acestuia
-servitutiile constituite dupa acest moment sunt valabil constituite sub aceeasi conditie
-in ipoteza servitutiilor instituite inainte de intrarea imobilului aservit in domeniul public daca
aceasta este compatibila cu afectatiunea se va mentine
-in ipoteza servitutiilor stabilite dupa intrarea bunului in domeniul public servitutea se va
mentine atata timp cat este compatibila cu afectatiunea

3.Dreptul de concesiune

Caracteristici:
- consta in prerogativa de exploatare in interes public dar si in beneficiul sau propriu al
unui bun prioritate publica
-el nu este o simpla facultate fiind obligatoriu de exercitat sub sanctiunea pierderii sale
-se constituie intodeauna cu titlu oneros

4.Dreptul de inchireire si cel el de folosinta gratuita

Caractere:
- au o natura administrative,deci sunt precare putand fii modificate in continut sau chiar
desfintate unilateral de administratie cand interesul public o cere
- sunt drepturi intuit personae fiind dobandite fie prin castigare unei licitatii ori a altei
forme de competitie fie in considerarea unei calitati speciale a detentorului precar a aceea de
prestator a unui anumit serviciu public pentru comunitate
- titularul nu beneficiaza de fructele civile ale bunului

Iesirea bunurilor din domeniul public

1.Incetarea regimului domenial pe cale naturala

2.Dezafectarea
3.Pieirea materiala a bunului domenial
4.Incetarea domenialitatii ca urmare a pierderii propietatii publice

Domenialitatea presupune doua criterii esentiale: existenta titlului de propietate a statului sau al
unitatii administrativ teritoriale si afectatiunea pentru cauza de utilitate publica

1.Incetarea regimului domenial pe cale naturala

-dependinta domeniala este dezafectata printr-un fapt al naturii

2.Dezafectarea
-fapt material princ are un bun isi pierde utilitatea publica
-pentru ca un bun sa iasa din domeniul public sunt necesare atat dezafectarea de fapt cat si
declasarea de drept
-declasare fara dezafectare va fi lipsita de efecte
-la fel se va intampla si cu o simpla dezafectare de fapt dar numa daca aceasta este contrara
interesului public => vanzarea unui bun domenial declasat dar nedezafectat in fapt este nula

3.Pieirea materiala a bunului material

-aplicabila domeniului public artificial si indeosebi bunurilor mobile

4.Incetarea domenialitatii ca urmare a pierderii propietatii publice

-este vorba de situatiile in care dintr-o cauza anterioara intervenirii regimului domenial statul sau
unitatea administrativ teritoriala pierde propietatea asupra bunului

Delimitarea domeniului public

Caracterele delimitarii domeniale:

a)unilateral
b)obligatoriu
c)declarativ
d)contigent

a) trasarea limitelor dependintelor domeniale se face de catrea administratie prin emiterea unui
act administrativ
b) delimitarea domeniului public constituie o obligatie a administratiei
c)administratia nu face decat sa constate fenomele naturale care au condus la formarea
dependintei domeniale si in consecinta sa traseze limitele exacte ale acesteia
d)orice schimbare de circumstante cauzate de fenomene naturale poate modifica o delimitarea
facuta anterior astfel incat o noua delimitarea sa fie necesara

Cap. 4 Protectia domeniului public

Protectia civila a dreptului public

Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile:

a) nu pot fi instrainate; ele pot fi date in administrare, concesionate sau inchiriate

b) nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale
c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau posesie de buna-credinta

1.Inalienabilitatea

-protejarea afectatiunii
-depinzand de afectatiune, inalienabilitatea este relativa, temporara-dureaza atata timp cat
dureaza afectatiunea-si potestativa, administratia fiind libera oricand sa suprime afectatiunea si
sa dispuna astfel de bunuri cum doreste

Efectele inalienabilitatii:
(i) interdictia oricarei instrainari- nu pot fi instrainate nici cu titlu oneros nici cu titlu gratuit
(ii) imposibilitatea crearii, pe domeniul public, a dezmembramintelor de natura civila; drepturile
reale administrative sunt admisibile, intrucat dat fiind caracterul lor revocabil, precar, nu sunt
contrare inalienabilitatii;
(iii) imposibilitatea de a expropria dependintele domeniale

Sanctiunea incalcarii principiului inalienabilitatii: nulitatea absoluta

2.Imprescriptibilitatea-imposibilitatea de a dobandi bunurile domeniale prin uzucapiune sau

posesie de buna-credinta
-principiul se aplica atat proprietatii cat si dezmembramintelor civile ale proprietatii care nici ele
nu pot fi uzucapate
-si actiunile in justitie care protejeaza domeniul sunt imprescriptibile
Imprescriptibilitatea domeniului si actiunile posesorii

Actiunile posesorii pe domeniul public sunt admisibile doar impotriva altor particulari, nu si
contra administratiei deoarece:
- daca impotriva administratiei nu se poate uzucapa, administratiei nu i se poate opune o posesie
utila;
- in baza principiului preeminentei interesului public fata de interesul privat administratia se
bucura de privilegiul prealabilului putand exercita forta de constrangere a statului, mai inainte de
a obtine o hotarare judecatoreasca in acest sens;
- dependintele domeniale sunt de notorietate a avea acest caracter;

3. Insesizibilitatea- imposibilitatea de a ipoteca o depedinta domeniala ori de a o valorifica in

cazul in care aceasta s-a constituit totusi, nu reprezinta decat consecinte logice ale
inalienabilitatii.

Capitolul 6: Utilizarea domeniului public

Domeniul public poate fi utilizat de catre (A) serviciile publice, (B) public + (C) ocuparea
domeniului public fara niciun titlu.

Tipurile de utilizare a domeniului public trebuie sa indeplineasca 2 principii:

1)- ele trebuie sa conforme cu afectatiunea bunului si sa nu compromita conservarea acestuia;
orice utilizare a domeniului public, pentru a fi legala, trebuie sa fie cel putin compatibila cu
afectatiunea prezenta a bunului, neputand astfel sa o stanjeneasca sau sa o limiteze; orice tip de
utilizare trebuie sa fie astfel exercitat incat sa nu impiedice accesul administratiei la bun pt a
realiza orice acte de conservare a acestui;
2)- utilizarile nu trebuie sa ingradeasca dreptul administratiei de a determina sau modifica
afectatiunea domeniului; nici o utilizare nu poate avea vocatie la perpetuitate, astfel incat sa
impiedice o posibila afectatiune viitoare pe care, in considerarea unui anumit interes public,
administratia ar putea-o da dependintei domeniale.

A.Utilizarea domeniului public de catre serviciile publice

De regula, utilizarea domeniului domenial afectat unui serviciu public se intemeiaza pe un act
juridic care stabileste tocmai acest lucru: ca un anumit bun proprieate publica este afectat unui
serviciu public. Insa publicul nu are acces la bunul domenial, ci numai la serviciul public instalat
pe acesta.
Trei cazuri care merita atentie:
a) uneori, publicului ii este absolut interzis accesul in depedintele domeniale
b) alteori, publicul are acces in dependintele domeniale, posibilitate care poate fi insa restransa
de catre autoritatea adm competenta
c) alteori, publicul este in mod normal admis sa acceada la dependintele domeniului public, dar
numai in vederea utilizarii serviciului public instalat pe bun.

B. Utilizarea domeniului public de catre public

Utilizarile colective - cele realizate de public in general sau de o categorie obiectiv (pietoni,
automobilisti);
- nu se intemeiaza pe niciun titlu domenial particular, rezultand din reguli generale => situatia
utilizatorilor este oricand modificabila dobandirea vreunui drept subiectiv asupra domeniului
fiind exclusa.

Forme: Prima- consta in dreptul tuturor de a circula sau stationa

 Cealalta forma- consta in dreptul utilizatorilor de a-si apropria anumite fructe sau
productele dependintelor domeniale: apa, scoici, pietris, ierburi.

Principii care guverneaza utilizarile colective: libertatea, gratuitatea, si egalitatea utilizatorilor.

a) Libertatea utilizarii- aceste tipuri de utilizari corespund in general libertatilor publice.

Limite: - libertatea nu exista decat in masura in care utilizarea este conforma cu afectatiunea
dependintei domeniale;
- utilizarile se exercita de regula in cadrul unei reglementari specifice care det astfel limitele
acestora;
- administratia rezerva uzul anumitor dependinte domeniale pentru utilizari profesionale;

b) Gratuitatea utilizarilor- suporta anumite exceptii: taxe de intrare, de trecere, de utilizare.

c) Egalitatea utilzatorilor sunt permise unele diferente de tratament cu conditia ca ele sa se

intemeieze pe situatii de fapt diferite: rezervarea de catre autoritatile publice locale in
colaborarea cu Serviciul Politie Rutiera, a unor benzi de circulatie exclusiv pt anumite categorii
de autovehicule.

Utilizarile privative- nu exista libertate, nu exista gratuitate si nu exista egalitate cu ceilalti

potentiali utilizatori.
Defintie: ocuparea unei dependinte domeniale de catre o anumita pers care in schimbul unei
redevente o foloseste in mod exclusiv, ex: ocuparea unei portiuni din trotuar pt amplasarea unui
chiosc de ziare.
Caractere:
- caracterul precar al ocupatiei domeniale: ocupantul isi poate pierde dreptul sau chiar mai
inainte de implinirea termenului daca acest lucru este in interes public;
- caracterul oneros: administratul privilegiat trebuie sa plateasca redeventa;
- caracterul compatibil cu utilizarea generala( cu afectatiunea domeniului): utilizarile
privative pot fi anormale sau normale. In primul caz dependinta domeniala are alta afectatiune
decat utilizarea privativa in cauza, ex: amplasarea unui chiosc de ziare pe trotuar (acesta este
afectat circulatiei), in cel de al doilea caz dependinta domeniala este afectata chiar utilizarilor
privative de genul celei din speta, ex: concesiunile funerare.
In cazul utilzarilor anormale: acestea trebuie sa fie compatibile doar cu afectatiunea principala a
dependintei domeniale.
In cazul utilizarilor normale: ele trebuie sa fie conforme cu afectatiunea.

Clasificare- utilizarile privative se pot intemeia pe un act administrativ sau pe un contratct

administrativ, sau dupa alta formula pot exista regimuri privative unilaterale si conventionale.
Situatia concesionarului este mai favorabila decat a permsionarului intrucat: (i) drepturile
acestuia sunt mai intinse; (ii) in cazul denuntarii unilaterale a contractului pt cauza de utilitate
publica, acesta se bucura de o anumita garantie; (iii) contenciosul este unul de plina jurisidictie in
primul caz si unul pt exces de putere in cel de al doilea caz.

Utilizari privative intemeiate pe un act unilateral

Vezi pag:110
Ca trasaturi ale acestei ocupatii domeniale: precaritatea semnificativa a acesteia pt motive ce tin
de interesul public, caracterul oneros, acordarea de despagubiri in cazul revocarii autorizatiei
doar cu titlu exceptional.

Utilizari privative intemeiate pe un contract: contractele administrative chiar daca in sine constau
intr-un acord de vointa, precaritatea care caracterizeaza drepturile particularului face ca ele sa nu
mai contravina principiului inalienabilitatii domeniului. Ex: concesiunea de bunuri, lucrari
publice si contractele de inchiriere si comodat in interes public al bunurilor domeniale.

Incheierea contractelor administrative

a) contractul este incheiat de catre autoritatea competenta a persoanei publice proprietare a

dependintei domeniale sau care are un drept de utilizare ce ii confera dreptul de a consimti la
ocuparea domeniului de catre terti;
b) incheierea contractului constituie pt concedent o putere discretionara;
Drepturile si obliagatiile partilor
Administratia- are dreptul de a modifica unilateral contractul atunci cand interesul public o cere
si in situatii extreme are si prerogativa exorbitanta de a denunta, tot in interesul public, contractul
incheiat.
Concedentul- are dreptul de a incasa redeventa.
Particularul- are dreptul de exploata dependinta domeniala concesionata, dreptul la indemnitate
in cazul in care administratia ii aduce atingere drepturilor contractuale si dreptul la despagubire
in cazul ruperii echilibrului financiar al contractului cauzat de impreviziune sau forta majora.

Cauzele de incetare a contractelor administrative

Pe langa cele obisnuite (ajungere la termen, acordul de vointa, cauze de nuliate) sau caducitate,
rezilierea pt neexcutarea contractului, modul specific de incetare a unui contract adm este
denuntarea caraterizata prin:
a) poate fi impusa pe cale unilaterala numai de concedent
b) poate fi decisa numai daca interesul public o cere, atunci cand nici o alta masura nu ar putea
salva contractul eficient
c) este insotita intotdeauna de o justa si prealabila despagubire acordata concesionarului.