TEMA :5
Ex: (cu rea vointa, nemotivat, usuratic), este
VINOVATIA SI FORMELE EI.
1.Notiunea de vinovatie in diferite sisteme de
drept.
2.Formele vinovatiei intentia si imprudenta.
2.1 Vinovatia prezumata.
1.Notiunea de vinovatie in diferite sisteme de drept.
CP RUS adopt o poziie asemntoare ca i CP Romn dispunnd
definiia formelor de vinovie n art. 25 intenia i art.26 imprudena.
Dreptul penal Francez desemneaz vinovia ca element moral al
infraciunii astfel constituie un principiu cnd sentinele de condamnare
instanele snt obligate s s reconstituie stare de spirit a fptuitorului n
timpul n care acesta a comis fapta infracional. CP Francez nu
definete vinovia dar precizeaz formele acesteia intenia i
imprudena.
Dreptul German si Austriac acord o atenie deosebit categoriei de
vinovie astfel c doctrina n aceste jurisdicii conine definiia
vinoviei avnd la baz Teoria psihologic i cea normativist. Art.15
CP German ,, actul intenionat i din impruden stabileste c este
penalmente sancionat cel ce comite un act intenionat dac legea n
mod expres nu prevede pedeaps pentru actul comis din impruden.
ART.16, 17 din CP German prevede eroarea de fap i eroare de drept .
Prin prisma definiiei erorii de fapt i de drept doctina geman i
austriac atribuie difinitiei vinovatiei un sens dublu deci totodata
vinovatia este un element inerent al pedepsei dar si un criteriu de
determinare a pedepsei. Alin. 1 parafraful 146 CP vinovatia este baza
pt determinare pedepsei, acelesi lucru este retinut si in alin. 1 paragraful
32 CP Austriac .
Dreptul penal in aceasta jurisdictie stabileste necesitatea
demonstrarii elementului mens rea dar prin utilizarea
diversilor termeni in functie de fapta infractionala
concreta.
vorba de o analiza de la caz la caz prin examinare de
termeni si daca vre-o unul se potriveste cu caracterele
infractiunii atunci se considera prezenta mens rea.
Prin urmare Mens rea nu constituie o notiune comuna pt
toate tipurile de infractiuni si este considerate ca una
particulara in functie de farma, categoria faptei
infractionale . Ex. Mens rea inseamna in cazul omorului
intentionat, intentia de a ucide, la furt de a fura, unele
cazuri neatentia faptuitorului .
Stabilirea unuia si aceluiasi nume, diferit . Termen
constituie crearea unor impedimente in aplicarea
uniforma a normelor in cazul comiterii unei fapte
infractionale.
CP model al SUA a incercat eliminarea acestei confuzii
prin instituirea sectiei 2.02 intitulata ,,Conditii generale
ele vinovatiei in care se precizeaza conditiile minime ale
vinovatiei in mod expres se stipuleaza ca o persoana nu
este vinovata de comiterea unei infractiuni daca ea nu a
actionat intentionat (scop) cu buna stiinta, din
imprudenta sau din neglijenta in functie cum o solicita
legea fata de fapta infractionala.
Alte jurisdictii din SUA au adoptat aceeasi pozitie ca si
codul penal model al SUA insa actualmente se enumera
citeva care continua stabilirea vinovatiei prin analiza de
la caz la caz .
In Canada pentru a omite lacunele in materia vinovatiei
bazata pe doctrina veche mens rea
sa modificat codul penal stabilindu-se 4 forme de
vinovatie :
1. Intentia,
 2. Indiferenta,
3. Neglijenta criminala,
4. Neglijenta.
La momnetul actual se retin 3 categorii ale vinovatiei :
1. Vinovatia intentionata,
2. Vinovatia din imprudenta,
3. Vinovatia prezumata.
Totodata ca mai multe jurisdictii ale statelor au adoptat
pozitie cu privire la clasificarea vinovatiei asemenea legii
penale germane, adica toate faptele infractionale sunt
comise intentionat cu exceptia cazurilor cind legea
prevede expres contrariu.
ART. 24 CP RUS prevede ca fapta savirsita din
imprudenta este este recunoscuta ca infractiune numai
in cazul cind acest fapt este expres prevazut in art.
Respective al partii speciale . In acelasi sens art. 18 CP
Elvetian.
ART. 12 CP Spaniol , Art. 13 CP Portughez , Codul penal
model pt America Latina precizeaza ca nimeni nu poate
fi condamnat daca nu a actionat cu intentie (dol)
exceptie fiind cazurile de culpa, expres prevazute in
lege. Un moment important pt aceste prevederi este
faptul ca daca textul legii nu prevede forma vinovatiei in
comiterea infractiunii concrete atunci ea este
considerata intentionata in caz contrar trebuie sa fie
inclusa imprudenta in mod expres.
2.Formele vinovatiei intentia si imprudenta.
Intentia si imprudenta sunt formele vinovatiei cunoscute
in dreptul penal ale tuturor statelor dar care sunt
desemnate prin termini diferiti.
Vom mentiona ca desi se rentin deosebiri in definire
totusi vom afirma ca exista mai multe asemanari ale
formelor de vinovatie in jurisdictiile statelor decit
deosebiri.
In dreptul common low exsita citeva zeci de termeni ce
desemneaza elemental subiectiv al infractiunii, expresii
de tipul neintentionat, nechibzuit, voluntar, cu rea
credinta.
Intentia este prevazuta in mod expres in multe din
legislatiile statelor dar fara stabilirea in mod obligatoriu
a formelor acestora (directa sau indirect) asa dupa cum
este CP al RM.
CP Roman nu prevede expres aceste 2 forme dar ele pot
fi deosebite in pct 1 al art. 19 CP atnci cind se defineste
intentia.
Intr-o maniera identical este si art. 6 CP Polonez unde
este descrisa intentia in urmatorul mod ,, Fapta este
comisa intentionat daca persoana are intentia sa o
comita , adica doreste comiterea ei fie prevazind
posibilitatea savirsirii ei, fie cade de accord cu
consecintele acesteia.
CP German nu prevede notiunea intentiei insa a stabilit 3
categorii ale dolului:
1. Dolul intentionat sau cu scop-dolul intentionat de
gradul I,
2. Intentia drecta dolul intentionat de gradul II,
3. Intentia eventual.
Intentia de gradul I cuprinde totalitatea consecintelor
chiar si daca nu sunt urmarite subiectul le prevede ca ele
cu siguranta se vor produce .
Dolul eventual actioneaza acela care nu urmareste un
rezultat si nu-l prevede ca sigur, il prevede ca unul
posibil, iar in cazul producerii i-si asuma
responsabilitatea.
jurisprudenta engleza deosebeste 2 forme:
1. Intentia directa atunci cind se urmereste un scop,
2. Intentia indirecta prevederea unei consecinte si
acceptarea acesteia.
In SUA deoarece CP model a desemnat 4 nivele de
vinovatie putem deduce 2 forme ale vinovatiei
intentionate :
1. Vinovatia intentionata cu scop in acest caz este
necesar ca comportamentul faptuitorului sa denote
constientizarea consecintelor faptelor comise.
2. Vinovatia cu buna stiinta este in cazul cind
comportamentul denota ca faptuitorul cunoaste
circumstantele posibile ale survenirii consecintelor.
Deosebirea dintre 2 forme ale intentiei in dreptul penal
al statelor consta in absenta sau prezenta unei dorinte
positive in producerea rezultatului.
In unele state Anglia, Franta, SUA, doctrina si
jurisprudenta folosesc asa termeni ca intentia de baza si
intentia speciala sau specifica, pralite- intentia sau
intentia ulterioara. Primii 2 termeni sunt utilizati in
statele englezo-americane si care sunt foarte greu de a fi
deosebite deoarece nu exista definitii acceptabile cu
referire la ele, stabilim impedimente in aplicarea practica
si care actualmente in precedente se recomnada de a nu
fi utilizati.
Intentia specifica din common low este folosita pentru a
desemna actele comise cu un anumit scop.
Ex:Infractiunea de genocid.
Intentia premeditata este cunoscuta in diverse
jurisdictii fiind sanctionata mai sever si fiind cunoscuta
ca o forma agrananta a intentiei. ART.145 alin (2), art
132-72, 221-3 CP Francez , art.577 paragraful 2 CP
Italian este unul din putinile legi penale care definesc
delictele preintentionate - atunci cind a survenit o
consecinta cu intentia mei grava decit cea ce si-a dorit.
Imprudenta in CP model al SUA
Se contin 2 forme ale imprudentei:
1. Neglijenta,
2. Nechibzuinta sai imprudent grava.
Neglijenta mai este numita neglijenta inconstienta este
foarte apropiata din neglijenta din CP al Romano-
Germanic si presupune neconstientizarea riscului de a
prejudicial valorile aparate de legea penala.
Nechibzuinta are loc atunci cind persoana constienta
ignora substantial si nejustificat in privinta unui element
material al infractiunii care exista sau ar rezulta din
conduit sa.
In dreptul American sau Canadian asta ar insemna
crearea constienta a unui risc.(indiferenta).
Acceptarea riscului sau indiferenta fata de acest risc
reprezinta un punc contradictoriu in definitia celei de-a 2
lea forme de imprudenta, astfel ca exista opozitii
diverse ale doctrinarilor si practicienilor in definirea
acestora.

VINOVATIA PREZUMATA
Art 43 CP italian prevede ca delictul este comis din culpa sau contra
intentiei daca evenimentul a fost prevazut dar nu a fost dorit de agent si
se constata din cauza neglijentei , imprudentei sau impreviziei, fie este
un rezultat de neobservarea legii, regulamentelor, ordinilor sau
disciplinei.
In aceeeasi maniera este definite vinovatia intentionata in art. 121-3
alin. (3) CP francez in care este descrisa aceasta vinovatie cu urmatorii
termeni: neatentie, nedibacie, imprudenta sau neobservarea unei reguli
de securitate sau de imprudenta impusa prin lege sau regulamente. Cu
toate acestea ca se utilizeaza mai multi termeni totusi in dreptul penal
atit Italian cit si francez se retine ca vinovatia neintentionata constituie
imprudent constientizata sau neconstientizata, imprudent simpla sau
neglijenta.
Deosebirea consta in faptul ca intetia numita indirecta in a 2
grupa de state Rusia,Romania, Polonia, este divizata in directa
si eventuala in statele din grupa 2-a (Italia, Germania,
Franta).
In common low conceptul de intentie sau imprudenta
inseamna culpa sau imprudenta constienta fie intentia
eventuala specifice pentru primul grup de state sau
corespunde cu domeniul imprudentei constiente si a unei parti
din intentia indirecta din cel de-al 2-lea grup de state.
U n alt moment important in determinarea si sanctionarea
infractiunii din imprudenta art.15 CP German prevede ca
sunt pasibile de pedeaspa doar actiunile intentionate daca
legea nu prevede expres sanctionarea actiunilor comise din
imprudenta.
In acelasi context mentionam art. 19 CP Roman, art.18 CP
elvetian.
Art. 24 CP Rus - prevede ca infractiunile din imprudenta sunt
sanctionate doar atunci cind sunt prevazute de legea penala.
Acest regim de vinovatie existent in unele state vine in plina
contradictie cu principiile de baza a dreptului autohton
conform caruia orice infractiune indiferent de gravitate
urmeaza a fi comisa cu vinovatie fapt ce trebuie demonstrat si
nu se prezuma.
Cu toate acestea vinovatia prezumata sa dezvoltat sis a
stabilit intr-un sir de state cum ar fi : SUA, Anglia, Canada,
Belgia, Franta.
Vinovatia prezumata in Anglia si Belgiasa dezvoltat la mijlocul
secolului al 19-lea in cadrul infractiunilor regulamentare, de
regula sunt infractiuni privind circulatia rutieta, economice,
ecologice, in domeniul
Secutitatii, mincii, precum si in cazul incalcarii diferitor reguli
de executare a diverselor lucrari.
In cazul vinovatiei prezumate faptuitorul raspunde pentru
comiterea actului interzis de lege fara ca judecatorul sa
constate intentia sau imprudenta , faptuitorul poate sa evite
raspunderea in acest caz numai daca demonstreaza ca a
actionat sub imperiul fortei majore sau intr-o criza de alienatie
mintala. Demonstrarea faptului ca au fost luate toate masurile
de precautie rezonabile nu este suficienta.
IN Anglia si Belgia justifica, fundamenta raspunderea pentru
asa zisele infractiuni materiale se solicita demonstarea numai
a actului material si initial, in rindul acestora se inscriu toate
contraventiile si numarul mar ede delicate. EX: vinatul illegal,
infractiuni din domeniul protectiei padurilor si apelor, poluarii
mediului.
Jurisprudenta common low a elaborat si alte temeiuri decit
cazul de infractiuni regulamentare cum ar fi tipul si cuantumul
pedepsei, la fel lipsa in textul legii a unor termeni ce
demonstreaza vinovatia.
EX : SUA o relatie sexuala cu o minora, este obligatoriu ca
faptiutorul inainte de a inretine relatia trebuie sa se
documenteze referitor la virsta victimei.

Responsabilitatea stricta in care vinovatia se prezuma a fost

criticata in vaza a 2 motive:
In primul rind aceasta nu realizeaza functia preventiei
deoarece faptuitorul ni i-si dadea seama si nici nu
trebuia sa-si dea seama ca compotamentul sau ar fi
periculos .
In al doilea rind nu este just a condamana o persoana
car nu este moral vinovata.
Totusi actualmente numarul acestor infractiuni ce se supun
regimului vinovatiei prezumate este din ce in ce mai putin in
Belgia jurisprudenta promoveaza o politica de suprimare a
conceptului de vinovatie prezumata.

In Franta numeroase delicte fiind supuse vinovatiei prezumate

astazi nu sunt decit contraventii material.

CP model al SUA in general respinge raspunderea stricta sau

prezumata.