Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Probleme de Fizica Superioara PDF
Probleme de Fizica Superioara PDF
30 ianuarie 2005
Cuprins
1
CUPRINS 2
ORIGINILE FIZICII
CUANTICE
Solutie
Utilizam formulele:
c
E = h = h
h
p =
3
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 4
E = 2, 07 eV p = 1, 1 1027 kg m/s
E = 12, 4 keV p = 6, 62 1024 kg m/s
E = 1, 24 MeV p = 6, 62 1022 kg m/s
Solutie
Solutie
c S
cDt
Fig. 1.1
N = nSct
E = N h = nScth
Solutie
Solutie
Solutie
dW
c cos q
Fig. 1.2
Solutie
Presiunea devine:
cos2
dp = 2dw sin dd
4
Pentru a determina presiunea finala (totala) se face integra-
rea dupa toate frecventele. Deoarece se considera doar particu-
lele care se ndreapta spre suprafata respectiva integrarea dupa
se face ntre limitele 0 si , iar integrarea dupa se face ntre
limitele 0 si 2:
Z Z Z 2
1 2
p=2 dw cos sin d d
0 4 0 o
Rezulta:
w
p=
3
Solutie
Se pun conditiile:
T1 = ( + )T2 = A
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 11
Solutie
conduce la:
(n3 1) dc
t =
18To3
Solutie
Solutie
Solutie
unde
(, T ) = c 2 T
Se obtine:
Z
w= c 2 T d =
0
Solutie
Atunci:
2c
(, T ) = (, T )
2
Solutie
Consideram:
5
(, T ) = c01 c02 /(T )
e 1
unde c01 si c02 sunt constante. Prin efectuarea substitutiei
c02
=
T
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 17
va rezulta:
5
() = c001
e 1
Punem conditia de maxim a acestei functii:
5
d
=0
d e 1
5 4 (e 1) e 5
=0
(e 1)2
adica:
5( 5 1) e = 0
Aceasta ultima ecuatie este satisfacuta pentru ' 4, 96,
adica:
T = const
ceea ce reprezinta legea de deplasare Wien.
Solutie
rezulta:
To To
T = = A
o + To
+
T = 366 K
Solutie
mo vc mo c2
p = p mo c2
1 v 2 /c2 1 v 2 /c2
Rezulta:
v p
1 = 1 v 2 /c2
c
Atunci:
v v
= 0 sau =1
c c
Nici una din aceste doua situatii nu se poate obtine din punct
de vedere fizic, deoarece prin absorbtia unui foton electronul nu
poate ramane n repaus si nici nu poate capata o viteza egala cu
viteza luminii.
Solutie
Solutie
Solutie
Rezulta:
hc
e = = 1, 6 1019 C
( )U
Solutie
a.
hc
Lextr = = 4, 6 eV
p
b.
2
me vmax
h = Lextr + Ec,max = Lextr +
2
Rezulta:
s
2 hc
vmax = Lextr = 9 105 m/s
me
c.
1 2
Ecin = mvmax = 2, 3 eV
2
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 23
Solutie
Solutie
Solutie
b.
h h
= 2 sin2 = = o = 2, 43 1012 m
mo c 2 mo c
Variatia lungimii de unda pentru fotonul mprastiat este egala
cu lungimea de unda Compton.
Solutie
h
l
90 0
q h
j l0
mv
Fig. 1.3
Solutie
= 2o
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 28
Solutie
hn
c
hn 0
q c
j
mv
Fig. 1.4
Atunci:
ctg 2
tg =
1 + /o
Solutie
= o + = 6, 00243 109 m
Solutie
1 = o + 2 sin2 1 /2
2 = o + 2 sin2 2 /2
Dar:
1 o + 2 sin2 1 /2
= =
2 o + 2 sin2 2 /2
Rezulta:
2(sin2 2 /2 sin2 1 /2)
o = = 0, 607 1012 m
1
Solutie
Astfel:
h
= = 1, 81
A
2mn E
Solutie
mvr = n
h
Solutie
Solutie
si
Ec + mo c2 Ec
m= 2
= 2 + mo
c c
Deoarece
mo
m= p
1 v 2 /c2
atunci viteza si impulsul particulei se pot scrie:
p
c Ec (2mo c2 + Ec )
v =
(Ec + mo c2 )
p
Ec + mo c2 c Ec (2mo c2 + Ec )
p = mv =
c2 (Ec + mo c2 )
r
p Ec
p = 2mo Ec +1
2mo c2
Atunci lungimea de unda, conform definitiei de Broglie va fi:
h o
= q =q
Ec Ec
2mo Ec 2mo c2
+1 2mo c2
+1
Rezulta:
Ec
2 + 2 + 1 = +1
2mo c2
Daca = 0, 01, si neglijam termenul n 2 vom obtine pentru
energia cinetica expresia:
Ec = 4mo c2
Solutie
2d sin = k k = ntreg
iar
h h h
= = =
p 2mE 2meU
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 36
Atunci:
h
sin k = k
2d 2meU
Pentru k = 1
sin 1 = 0, 68
Solutie
2d sin = n
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 37
Pentru n = 1 se obtine:
= 2d sin = 1, 76 1010 m
Solutie
h
d =
2meU
Atunci:
2
1 h
U = 16, 7 V
2me d
Solutie
Solutie
Ep 10 MeV
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 40
Solutie
Solutie
T
inand cont de relatia de incertitudine dintre impuls si pozitie:
h
h
p p
r r
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 41
p2 e2
E =
2m 4o r
T
inand cont de evaluarea impulsului, rezulta evaluarea pen-
tru energia totala:
2
h e2
E'
2mr2 4o r
Pentru determinarea energiei minime vom pune conditia:
dE 2
h e2
= 3+ =0
dr mr 4o r2
Rezulta:
2 4o
h
r = = 0, 529 1010 m
me2
Astfel, energia minima este:
me4
Emin = = 13, 6 eV
2
32 2 2o h
Solutie
Consideram:
h h
p p
x x
Atunci, energia totala a particulei va fi:
p2 kx2
E = Ec + Ep = +
2m 2
2
h kx2
E = +
2mx2 2
Punem conditia de minim a energiei:
dE h2
= 0 + kx = 0
dx mx3
Rezulta:
2
h
x4 =
mk
Atunci energia minima este:
r
k
E=h =h = h
m
Solutie
Solutie
Solutie
Ef = En E1
Dar cum:
E1
En =
n2
se obtine:
1
Ef = E1 1
n2
Rezulta:
1 1
n = q ' =3
1+
Ef 0, 1111
E1
rn = n2 r1
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 46
Rezulta ca:
rn
= n2 = 9
r1
Raza orbitei se va mari de 9 ori.
Solutie
Astfel:
= M = 2917
A
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 47
Solutie
Ei = Wleg = 1, 51 eV
Ef = E1 + Eexc
E = Wleg E1 Eexc = 1, 91 eV
Solutie
Solutie
M v2
W2 = W1 + + h 0
2
h 0
0 = Mv
c
unde W2 si W1 reprezinta energiile electronului n atomul de
hidrogen inainte si dupa emisia cuantei de lumina:
W2 W1 = h
h2 02
h h 0 =
2c2 M
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 50
sau
c 2
c h2 2 h2
h 0 = 1+ '
2c2 M 22 M
Astfel, variatia lungimii de unda este:
h
= ' 6, 6 106
A
2M c
Pentru a afla viteza atomului de hidrogen vom utiliza legea
de conservare a impulsului:
h 0 W2 W1 3W1
Mv = ' =
c c 4c
Rezulta:
v = 3, 2m/s
Solutie
l sin = k
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 51
Rezulta:
l sin
=
k
Dar, conform formulei Balmer scrisa pentru seria Balmer
(n = 2) avem:
1 1 1
= = R
2 2 m2
unde R = 1, 097677 107 m1 este constanta Rydberg. Prin
urmare combinand cele doua expresii rezulta numarul cuantic
m:
r
Rl sin
m=2 =4
Rl sin 4k
Solutie
rn = n2 r1 = 9r1
1.7.10 Care este cea mai mare valoare a lungimii de unda din
seria spectrala Lymann a hidrogenului.
Solutie
Rezulta:
4
= = 1215
A
3R
Solutie
Solutie
a. n = 3; k = 1 = 1025
A
b. n = 3; k = 2 = 6559
A
c. n = 2; k = 1 = 1215
A
Capitolul 2
CUANTICA
FIZICA
2.1 Operatori
2.1.1 Sa se gaseasca expresiile explicite ale operatorilor:
a. A1 = (d/dx + x)2
b. A2 = (xd/dx)2
Solutie
55
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 56
d2 d
A1 = 2 + 2x + x2 + 1
dx dx
b.
2
d d d
A2 = x = x x
dx dx dx
2
d d
A2 = x +x 2
dx dx
d d2
A2 = x + x2 2
dx dx
d2 d
A2 = x2 2 + x
dx dx
Solutie
T(x) = (x + a)
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 57
Rezulta:
d
T = exp a
dx
Solutie
Rezulta:
Z + Z +
d
dx = A+ dx
dx
Dar:
Z + Z +
d d
dx = |+
dx
dx dx
Rezulta:
+
d d d
A+ = adica =
dx dx dx
Solutie
Rezulta:
= ex
= eix
Solutie
= e (functiile proprii)
() = ( + 2)
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 60
Atunci:
e = e(+2)
De aici rezulta:
e2 = 1
= im m = 0, 1, 2, 3, ....
d2 2 d
2
+
dx x dx
Solutie
d2 2 d
+ =
dx2 x dx
Facem schimbarea de variabila
u = x
u d 1 du u
= si = 2
x dx x dx x
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 61
d2 1 du 1 d2 u 2u 1 du
2
= 2
+ 2
+ 3 2
dx x dx x dx x x dx
d2 2 du 1 d2 u 2u
= 2 + +
dx2 x dx x dx2 x3
Atunci:
d2 2 d 1 d2 u u
2
+ = 2
=
dx x dx x dx x
Rezulta ecuatia
d2 u
= u
dx2
Ea are solutiile
x
u1 = c1 e si u2 = c2 e x
c1 eix + c2 eix
=
x
Pentru ca sa fie finita si n x = 0 este necesar ca:
c1 + c2 = 0
Atunci:
c1 = c2 = c
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 62
si
c ix sin x
= e eix = c0
x x
Solutie
a.
d d d
x, = x (x) =
dx dx dx
Rezulta ca:
d
x, = 1
dx
b.
, f (r, , ) = (f ) f
f f
= =
Rezulta:
f
, f (r, , ) =
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 63
B
2.1.8 Se dau operatorii A, si C.
Sa se demonstreze urmatoa-
rele relatii:
[AB,
C]
= A[
B,
C]
+ [A,
C]
B
B
[A, C]
= B[
A,
C]
+ [A,
B]
C
Solutie
[AB,
C]
= (AB)
C C(
AB)
= AB C C AB
+ AC B
AC B
B
= A( C)
A(
C B)
+ (AC C A)
B = A[
B,
C]
+ [A,
C]
B
Solutie
" # ! ! ! !
X X X X X X
Ai , Bk = Ai Bk Bk Ai
i k i k k i
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 64
" #
X X XX XX
Ai , Bk = Ai Bk Bk Ai
i k i k k i
" #
X X XX
Ai , Bk = Ai Bk Bk Ai
i k i k
" #
X X XX h i
Ai , Bk = Ai , Bk
i k i k
Solutie
dC C 1 h i
= + C, H
dt t i
h
este operatorul Hamilton. Rezulta:
unde H
d 1 h i
AB = AB + AB, H
dt t i
h
d A
B 1 h i 1 h i
AB = B + A + A B, H + A, H B
dt t t i
h ih
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 65
( ) ( )
d A 1 h i
B 1 h i
AB = + A, H B + A + H
B,
dt t ih t ih
dA
dB
= B + A
dt dt
1
2.1.11 Sa se gaseasca descompunerea operatorului A B
n functie de puterile lui , unde este un numar real mic.
Solutie
1
Consideram ca operatorul A B
se dezvolta n serie
astfel:
1 X
A B = n Ln
n
Aplicam la dreapta operatorul A B . Obtinem:
X
I = n A B Ln
n
I = AL0 B
L0 + AL
1 2 B
L 2 + ...
P
I = AL0 + n
ALn B Ln1
n=1
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 66
Prin identificare
I = AL
0
Rezulta:
0 = A1
L
Deasemenea:
= ALn B
O L n1
si
ALn = B
L n1
Rezulta:
Ln = A1 B
L n1
2 = A1 B
L L 1 = A1 B
A1 B
A1
Rezulta:
1
A B
= A1 + A1 B
A1 + 2 A1 B
A1 B
A1 + ...
si M
2.1.12 Daca se cunoaste ca operatorii L satisfac relatia:
M
L M
L = I
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 67
M
sa se determine L 2 M
2L
Solutie
M
L 2 M
2L
=L
M2 M
LM
+M
LM
M
2L
=
M
L 2 M
2L
= LM
M
L M +M
L M
M
L =
M
L 2 M
2L
= 2M
Solutie
Prin definitie
Z Z +
1 AB
2 dv = 2 AB
1 dv
Z Z Z
1 +
AB 2 dv = 1 A3 dv = 3 A 1 dv
Z Z
+
3 A 1 dv =
B2 4 dv
Z Z Z
3 A+ 1 dv = 2 dv
4 B = 2 B + 4 dv
Z Z
3 A+ 1 dv = 2 B + A+ 1 dv
+
Rezulta: AB
+ A+
=B
si M
2.1.14 Sa se arate ca daca L sunt operatori hermitici,
operatorii:
1 h
i
F = LM + M L
2
si
i h i
f = L
LM M
2
sunt hermitici.
Solutie
+ 1 + +
F = LM + ML
2
1 h + + + +i
F + = M L +L M
2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 69
1 h i
+
F = M L + LM = F
2
+ +
i
f =
+ M
L M L
=
2
i h + + + +i
= M L L M
2
i h L
i
= f
= LM M
2
x = x y = y z = z
px = i
h py = ih pz = ih
x y z
sa se calculeze comutatorii:
a. [x, x], [ x, y], [
x, z]
b. [x, px ], [x, py ], [xpz ]
c. [px , px ], [
px , py ], px , pz ]
Solutie
a.
[
x, x] = xx xx = 0
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 70
[
x, y] = xy yx = 0
[
x, z] = xz zx = 0
b.
[
x, px ] = x ih + ih (x)
x x
= ihx + i
hx + i
h
x x
[
x, px ] = i
h
[
x, py ] = x ih + ih (x) = 0
y y
[
x, pz ] = x i
h + i
h (x) = 0
z z
c.
2 2
2
px , px ] = (ih)2
[ (i
h ) =0
x2 x2
2 2 2
2
[
px , py ] = (i
h) (ih) =0
xy yx
2 2
px , pz ] = (ih)2
[ (ih)2 =0
xz zx
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 71
[lx , px ] = 0; [lx , py ] = i
hpz ; [lx , pz ] = i
hpy
Solutie
[lx , y] = [
y pz zpy , y] = [ y pz , y] [z py , y]
= [
y , y]
pz + y[ pz , y] [ z , y]
py z[ py , y] = i
hz
[lx , z] = [
y pz zpy , z] = [ y pz , z] [
z py , z]
= [
y , z]
pz + y[ pz , z] [ z , z]
py z[ py , z] = i
hy
[lx , px ] = [[
y pz zpy , px ] = [ y , px ]
pz + y[ pz , px ]
[ z , pz ]
py z[ py , pz ] = 0
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 72
[lx , py ] = [[
y pz zpy , py ] = [y , py ]
pz + y[ pz , py ]
[ z , py ]
py z[ py , py ] = ihpz
[lx , pz ] = [
y pz zpy , pz ] = [
y , pz ]
pz + y[pz , pz ]
[ z , pz ]
py z[ py , pz ] = ihpy
[lx , ly ] = [
y pz zpy , zpx xpz ] = [ z py , xpz ] = ihlz
y pz , zpx ] + [
[lx , lz ] = [
y pz zpy , xpy ypx ] = x[
y , py ]
pz + z[
py , y]
px
= i z px xpz ) = ihly
h(
Aceste relatii precum si analoagele lor obtinute prin per-
mutari circulare, se pot scrie sub forma condensata cu ajutorul
unui tensor antisimetric de ordin trei, likl , i, k, l = 1, 2, 3:
[li , xk ] = ihlikl xl [li , pk ] = i
hlikl pl [li , lk ] = i
hlikl ll
Solutie
[lx , l2 ] = [lx , lx2 + ly2 + lz2 ] = [lx , lx2 ] + [lx , ly2 ] + [lx , lz2 ]
= lx [lx , lx ] + [lx , lx ]lx + ly [lx , ly ] + [lx , ly ]ly + lz [lx , lz ] + [lx , lz ]lz
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 73
[ly , lz ] = i
hlx [lz , lx ] = i
hly
Atunci:
[lx , l2 ] = ihly lz + i
hlz ly ihlz ly i
hly lz = 0
B].
Sa se calculeze [A,
Solutie
B]
[A, =
Rezulta:
B]
[A, = I
Solutie
Prin definitie:
n
i
P
exp i =
n=0 n!
n n
n
Deoarece operatorul conjugat operatorului n este (1) n
atunci:
n + n n
n
i = (i) = i
Aceasta arata ca operatorul de mai sus este hermitic deoarece
= , astfel ca:
+
ei = ei
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 75
Solutie
Z Z " + #
+ +
d2 d
1 i dx = 2 i 1 dx
dx dx
Z + Z + Z
d2 d d
i 1 dx = i1 2 |+
i 2 1 = 2 i 1 dx
dx dx dx
Atunci:
+
d d
i =i
dx dx
astfel ca operatorul este unul hermitic.
Solutie
2
x2 x
(x, 0)(x, 0) = A A exp iko x exp + iko x
2a 2a
Astfel:
2 x2
2
|| = |A| exp
a
Rezulta:
a|A|2 = 1
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 77
si
1
|A| =
4
a
Solutie
(x, t) 2 2 (x, t)
h
i
h =
t 2m x2
o solutie de forma
(x, t) = u(x)(t)
Rezulta:
h d
i 2 d2 u
h
= =E
dt 2mu dx2
Deoarece u(x) trebuie sa fie finita la |x| , punem E > 0.
Notand cu k 2 = 2mE
h2
, gasim
iEt
(t) = e h
si
u(x) = eikx
O solutie particulara este:
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 78
iEt
= e h
+ikx
2k2
h
E=
2m
Solutie
2mE px
u(x) = Aeikx = Aei h
x
= Aei h
rezulta:
p
j= |A|2 = v |A|2
m
Solutie
2 d2
h
= E
2m dx2
O a x
Fig. 2.1
d2 2mE
+ 2 =0
dx2 h
Notand cu:
r
2Em
k=
2
h
ecuatia devine:
d2
2
+ k2 = 0
dx
a carei solutie este de forma:
(0) = 0
(a) = 0
Rezulta:
(0) = A sin 0 + B cos 0 = 0 , adica B = 0
(a) = A sin ka = 0
Cazul k = 0 se elimina deoarece duce la solutia (x) =
0 x (0, a). Atunci:
ka = n, n N \{0}
Rezulta ca ecuatia Schrodinger este satisfacuta numai pentru
valorile parametrului de forma:
n
kn = n N \{0}
a
Atunci, pentru energie rezulta valorile:
2
2h
2
En = n n N \{0}
2ma2
Spectrul energetic este discret.
n
n (x) = An sin x
a
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 82
Z+
(x) (x) dx = 1
Z +
n
|An |2 sin2 xdx = 1
a
Rezulta:
2
|An |2 =
a
de unde:
r
2
An = exp (i)
a
unde este un factor de faza pe care l vom alege zero. Atunci:
r
2 n
n (x) = sin x
a a
In cazul n care E = 0 ecuatia Schrodinger devine:
2 d2
h
=0
2m dx2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 83
si:
(x) = Ax + B
d2 0
+ 2 k 2 = 0
dx
cu solutia generala de forma:
0 0
(x) = A exp +k x + A exp k x
Observatii
1
2.2.5 Sa se determine valorile x = (< x2 > < x >2 ) 2 si
1
p = (< p2 > < p >2 ) 2 pentru o particula ntr-o groapa cu
pereti infiniti de largime a.
Solutie
r r
Ra 2 n
2 n a
< x >= (sin x) (x)
sin( x)dx =
0 a aa a 2
2
Ra 2 a2 3
< x >= (x)x (x)dx = 1 2 2
0 3 2 n
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 85
12
1 1
x = a
12 2 2 n2
r !
h
d 2 n
px = sin x
i dx a a
r
2 n
h n
px = cos x
i a a a
R
+ 2 n Ra
h n n
< px >= px = cos x sin x dx = 0
ia a 0 a a
r
2 2
2 2 2 n2 2 n
p2x =
h =
h 2
=h sin x
x2 x2 a a 2 a
2 n2 2 Ra 2 n 2 2
2n n2 h2
2
< p2x >= h sin x dx = h
=
a a2 0 a2 a2 4a2
nh
p =
2a
Solutie
Solutie
U0
E
I II
O x
Fig. 2.2
2 d2 II
h
+ Uo II = EII
2m dx2
sau
d2 II 2m
2
2 (Uo E)II = 0
dx h
Notam cu:
2m
k22 = (Uo E)
2
h
Astfel, ecuatia Schrodinger se va scrie sub forma:
d2 II
k22 II = 0
dx2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 88
II = A2 ek2 x + B2 ek2 x
II = B2 ek2 x
O a x
Fig. 2.3
Solutie
1 d2 1 1 d2 2 2mE
+ + 2 =0
1 dx2 2 dy 2 h
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 90
Se obtin ecuatiile:
1 d2 1
= k12
1 dx2
1 d2 2
= k22
2 dy 2
2m
unde k12 + k22 = E
2
h
Solutiile acestor ecuatii sunt:
1 = A1 sin k1 x + B1 cos k1 x 0xa
2 = A2 sin k2 y + B2 cos k2 y 0yb
Punem conditiile la limita:
1 (0) = 1 (a) = 0
Din
1 (0) = 0 rezulta B1 cos 0 = 0 si B1 = 0
Din
n1
1 (a) = 0 rezulta A1 sin k1 a = 0 si k1 =
a
unde n1 = 1, 2, 3, ... Astfel:
n1
1 (x) = B1 sin x cu n1 = 1, 2, 3...
a
In mod analog vom obtine si pentru solutia 2 expresia:
n2
2 (y) = B2 sin y
b
n2
k2 = ; n2 = 1, 2, 3, ...
b
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 91
Atunci:
2 2
2 2 2mE
n1 2 + n2 2 =
a b 2
h
Valorile posibile ale energiei sunt:
2 2 n21 n22
h
E= + 2
2m a2 b
Functia de unda va avea expresia:
n1 n2
(x, y) = 1 (x)2 (y) = C sin x sin y
a b
Pentru a determina constanta C vom impune conditia de
normare a functiei de unda:
Z aZ b
dxdy = 1
0 0
Z a n Z b n
2 2 1 2
|C| sin x dx sin2 y dy = 1
0 a 0 b
Rezulta:
r
4
|C| =
ab
Atunci, functia de unda va avea forma finala:
r
4 n1 n2
(x, y) = sin x sin y
ab a b
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 92
Solutie
2 d2 (x)
h
+ V (x)(x) = E(x)
2m dx2
Daca n ecuatia de mai sus se schimba x n x si tinem cont
de simetria energiei potentiale:
2 d2 (x)
h
+ V (x)(x) = E(x)
2m dx2
Aceasta nseamna ca functia de unda (x) satisface aceeasi
ecuatie ca si functia (x). Daca E este valoare proprie nedege-
nerata atunci avem:
(x) = (x)
Rezulta:
2 = 1 sau = 1
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 93
Solutie
d2 I 2mE
2
+ 2 I = 0
dx h
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 94
d2 II 2m
+ 2 (E U0 )II = 0
dx2 h
Se efectueaza substitutiile:
2mE 2m(U0 E)
k12 = 2 si k22 =
h
2
h
si ecuatiile de mai sus devin:
d2 I
2
+ k12 I = 0
dx
si
d2 II
2
k22 II = 0
dx
Solutiile acestor ecuatii sunt:
II = a4 ek2 x
Conditiile de continuitate pentru functie si derivata se pun
n punctul x = 0. Astfel:
I (0) = II (0)
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 95
dI dII
=
dx x=0 dx x=0
Rezulta
a1 + a2 = a4
si
ik1 a1 ik1 a2 = k2 a4
de unde
k1 ik2 2k1
a2 = a1 si a4 = a1
k1 + ik2 k1 + ik2
Notam
a1
A0 =
k1 + ik2
Atunci functia proprie a energiei este:
= arg(k1 + ik2 )
r
k2 k1 E
sin = p 2 si cos = p =
k1 + k22 k12 + k22 U0
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 96
Atunci:
q
0
I = 2A k12 + k22 cos(k1 x + ) pentru x < 0
I = C cos(k1 x + )
r
E k2 x
II = C e
U0
Functia (x) nu este integrabila modul patrat. Constanta C
poate fi determinata dintr-o conditie de normare n sens genera-
lizat.
V0
-a O a x
Fig. 2.4
Solutie
2 d2
h
+ V0 = E , |x| a
2m dx2
iar II este o solutie a ecuatiei:
2 d2
h
= E, |x| < a
2m dx2
In plus trebuiesc ndeplinite conditiile de continuitate pentru
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 98
k1 tg k1 a = k2
y = xtg x
In plus x > 0, y > 0 si:
2 2 2ma2
x +y = k12 a2 + k22 a2 = V0
2
h
Ultimele doua conditii sunt ndeplinite simultan numai pen-
tru anumite valori ale energiei. Aceasta rezulta din rezolvarea
numerica sau grafica a acestor ecuatii.
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 100
y = tg x y = -ctg x
y
x
p /2 p 3p / 2 2p 5p / 2
Fig. 2.5
k2 = k1 ctg k1 a
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 101
y = xctg x
2 2ma2
2
x +y = V0
2
h
Ecuatiile de mai sus sunt reprezentate n Fig. 2.5.
Pentru ca sa existe cel putin o solutie este necesar ca:
1/2
2ma2
V0 >
2
h 2
In cazul ca:
1/2
N 2ma2 N +1
V0
2 2
h 2
cu N = 0, 1, 2, ... numarul starilor legate este egal cu N + 1
(pentru N=0 semnul egalitatii se exclude).
T
inand cont de discutia anterioara, din relatiile de continui-
tate pentru functie si derivate, pentru solutia para, rezulta:
exp (k2 a)
B=A
cos k1 a
Solutia para este:
Rezulta:
Za Za Z+
|I (x)|2 dx + |II (x)|2 dx + |III (x)|2 dx = 1
a a
sau:
Za Za
2 exp (2k2 a)
2
|A| exp(2k2 x)dx + |A| cos2 k1 xdx
cos2 k1 a
a
Z+
2
+ |A| exp (2k2 x) dx = 1
a
2 1 exp (2k2 a) 1
|A| exp (2k2 a) + a+ exp (2k2 a) = 1
2k2 cos2 k1 a 2k2
2 1 a
|A| + exp(2k2 a) = 1
k2 cos2 k1 a
In plus mai avem relatia:
k2
tg k1 a =
k1
1 2 k22
= tg k 1 a + 1 = +1
cos2 k1 a k12
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 103
adica:
2 1 k12 + k22
|A| exp (2k2 a) +a =1
k2 k12
si:
exp (k2 a)
D = C
sin k1 a
Solutia impara este:
|C| = |A|
b. Cand E > V0 spectrul este continuu:
Notam cu:
r r
0 2m (E V0 ) 2mE
k2 = 2 ; k1 =
h
2
h
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 104
d2 0
2
+ k22 = 0, pentru |x| a
dx
d2
+ k12 = 0, pentru |x| < a
dx2
Solutia para este:
0 0
I = A1 sin k2 x + A2 cos k2 x x a
II = B cos k1 x a<x<a
0 0
III = I (x) = A1 sin k2 x + A2 cos k2 x xa
0 0
B cos k1 a = A1 sin k2 a + A2 cos k2 a
0 0 0 0
Bk1 sin k1 a = A1 k2 cos k2 a A2 k2 cos k2 a
V0
O a x
Fig. 2.6
Solutie
2 d2 II
h
= EII
2m dx2
iar III este o solutie a ecuatiei:
2 d2 III
h
+ V0 III = EIII
2m dx2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 107
I (0) = II (0)
II (a) = III (a)
0 0
II (a) = III (a)
q
2mE
Notam: k1 = h2
si ecuatia pentru II devine:
d2 II
+ k12 II = 0, 0<x<a
dx2
Rezulta:
Notam cu:
r
2m (V0 E)
k2 =
2
h
Ecuatia Schrodinger pentru III devine:
d2 III
k22 III = 0, pentru x > a
dx2
Rezulta:
III = D exp(k2 x)
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 108
A+B =0
A exp (ik1 a) + B exp (ik1 a) = D exp (k2 a)
sau:
y = xctg x
In plus x > 0, y > 0 si:
2mV0 2
x2 + y 2 = a = k2
2
h
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 109
y
y = - xctgx
x 2 + y 2 = k22
x
p /2 p 3p / 2 2p
Fig. 2.7
I (x) = 0 x0
II (x) = 2A cos k2 x 0 < x < a
III (x) = 2iA sin k1 a exp (k2 a) exp (k2 x) xa
Observam ca:
Solutie
O x
- V0
Fig. 2.8
d2 uI
h
Vo uI = EuI
2m dx2
iar uII este o solutie a ecuatiei:
2 d2 uII
h
= EuII
2m dx2
Notam
r
2m
k1 = (Vo |E|)
2
h
Atunci, ecuatia din prima regiune devine:
d2 uI
+ k12 uI = 0
dx2
Ea are solutia:
Notam cu:
r
2m|E|
k2 =
2
h
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 113
j=0
j = ji + jr = 0
In aceasta situatie, coeficientul de reflexie R definit ca:
jr
R=
ji
este:
R=1
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 115
b. E > 0
d2 uI
2
+ k12 uI = 0 x<0
dx
cu solutia:
Notam cu:
r
2mE
k2 =
2
h
iar ecuatia Schrodinger devine:
d2 uII
+ k22 uII = 0 x0
dx2
Ea are solutia:
Daca E Vo
Vo2
R'
16E 2
adica, probabilitatea de reflexie scade rapid cu cresterea energiei.
V0
O a x
Fig. 2.9
0 x<0
V (x) = V0 0 x a
0 x>a
n cazurile 0 < E < V0 si E > 0 (vezi Fig. 2.9).
Solutie:
a. 0 < E < V0
x = 0 si x = a :
2 d2 uI
h
= EuI x<0
2m dx2
uII (x) este o solutie a ecuatiei:
2 d2 uII
h
+ V0 uII = EuII 0xa
2m dx2
uIII (x) este o solutie a ecuatiei:
2 d2 uIII
h
= EuIII x>a
2m dx2
Notam cu:
r r
2mE 2m (V0 E)
k1 = si k2 = (2.1)
2
h 2
h
Ecuatiile Schrodinger pentru cele trei regiuni devin:
d2 uI (x)
2
+ k12 uI (x) = 0, x<0
dx
d2 uII (x)
k22 uII (x) = 0, 0xa
dx2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 121
d2 uIII (x)
+ k12 uIII (x) = 0, x>a
dx2
Solutiile acestor ecuatii sunt:
h
k1
ji = |A|2
m
densitatea curentului de probabilitate de localizare reflectat:
k1
h
jr = |B1 |2
m
si densitatea curentului de localizare transmis:
h
k1
jt = |A3 |2
m
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 122
A1 + B1 = A2 + B2
ik1 A1 ik1 B1 = k2 A2 k2 B2
Se obtine:
A3 4ik1 k2
=
A1 (k2 + ik1 ) exp(k2 a) (k2 ik1 )2 exp (k2 a)
2
sau:
A3 2ik1 k2
= 2 2
A1 [k2 k1 ]shk2 a + 2ik1 k2 chk2 a
Coeficientul de transmisie este:
2
A3 4k12 k22
T = = 2
A1 (k2 k12 )2 sh2 k2 a + 4k12 k22 ch2 k2 a
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 123
ch2 x = 1 + sh2 x
Astfel:
2
A3 4k12 k22
T = = 2
A1 (k2 + k12 )2 sh2 k2 a + 4k12 k22
Cum:
2mE 2m
k12 = 2
si k2 = 2 (V0 E)
h
h
avem:
2mV0 4m2 E (V0 E)
k12 + k22 = si k12 k22 =
2
h 4
h
Rezulta:
4E (V0 E)
T =
V02 sh2 k2 a
+ 4E (V0 E)
Coeficientul de reflexie :
V02 sh2 k2 a
R=1T =
V02 sh2 k2 a + 4E (V0 E)
Deoarece T 6= 0 particula trece prin bariera de potential cu
o anumita probabilitate, chiar daca energie ei este insuficienta
din punct de vedere clasic pentru aceasta. Aceasta se petrece
ca si cum n bariera de potential apare un tunel prin care par-
ticula penetreaza spre cealalta parte. Din acest motiv efectul se
numeste efect tunel.
In cazul cand:
k2 a 1
putem aproxima:
exp (2k2 a)
sh2 k2 a '
4
In aceasta situatie:
sh2 k2 a 1
Rezulta:
E (V0 E)
T ' 16 exp (2k2 a) 1
V02
k20 a = n
k202 a2 = n2 2
2m (E V0 ) a2
2 = n2 2
h
2
h
E V 0 = n2 2
2ma2
si prin urmare:
2
h
E n = V 0 + n2 2
2ma2
Aceasta poarta numele de energie de rezonanta.
1 1 V0
T = V02
' V0 2 0
'1 sin2 k20 a
1+ sin2 k20 a 1+ 4E
sin k2 2a 4E
4(EV0 )V0
V (x)
E E
x1 Dxi x2 x
Fig. 2.10
Solutie:
E [V (x) E] 1p
T = 16 exp 8m [V (x) E] xi
V02 (x) h
Oricum exponentiala este termenul predominant. Atunci pu-
tem sa consideram coeficientul de transmisie:
1p
Ti exp 8m [V (x) E] xi
h
Coeficientul de transmisie total este:
1p
T = Ti exp 8m [V (x) E] xi
h
X
1p
T exp 8m [V (x) E] xi
h
Trecand la limita rezulta:
Zx2 p
1
T = C exp 8m [V (x) E]dx
h
x1
Solutie:
e2 1
V (x) = eEx
160 x
Valoarea maxima a acestei energii potentiale se obtine acolo
unde:
dV
=0
dx
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 129
V E
O xm
x
W Vm
- exE
V0
Fig. 2.11
Rezulta:
e2 1
eE + =0
160 x2
si:
1/2
1 e
xm =
4 0 E
Atunci: 1/2
1 e3 E
Vm = V (xm ) =
2 0
Astfel, sub influenta campului electric, adancimea gropii de
potential se micsoaraza cu valoarea (vezi Fig. 2.11):
1/2
1 e3 E
Vm =
2 0
W 0 = W |Vm |
Rezulta:
W 2 40
E=
e3
Considerand cazul wolframului pentru care W = 4, 9 eV rezulta:
In situatia noastra:
e2 1
V (x) = eEx
160 x2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 131
O x2
x
E
- exE
- V0
Fig. 2.12
|E|
x2 =
eE
Integrala de la exponent devine:
Zx2 p Zx2
8m p
I = 8m (|E| eEx)dx = |E| eEx(eEdx) =
eE
x1 0
x2
8m (|E| eEx)3/2 2 8m
I = 3 = |E|3/2
eE 2
eE
0
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 132
adica:
!
4 2m 3/2
T = c exp |E|
h
3eE
Daca notam cu = h4 |E|3/2 :
2m
3eE
T = c exp
E
Atunci densitatea de curent de probabilitate urmeaza apro-
ximativ aceiasi forma deci:
I = I exp
E
In tabelul de mai jos este reprezentat factorul exp si
E
densitatea de curent pentru E = 2eV.
E (V/cm) exp E I A/cm2
V (r )
R0 R r
Fig. 2.13
Solutie
ZR p
8m
T =c exp (V [r] E) dr
h
R0
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 134
In relatia anterioara:
e1 e2
V (r) =
40 r
iar:
e1 e2
E=
40 R
Vom considera integrala:
ZR p ZR r
e1 e2 e1 e2
I= [V (r) E]dr = dr
40 r 40 R
R0 R0
r ZR r !
Z
R r !
e1 e2 R R
I= 1 dr = E 1 dr
40 R r r
R0 R0
r = R cos2 x
R = R cos2 x x2 = 0
1/2
2 R0
R0 = R cos x x1 = arccos
R
dr = 2R cos x sin x
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 135
Atunci:
0 r
Z Z
x1
1
I = E 1 (2R sin x cos x) dx = 2R E sin2 xdx
cos2
x1 0
Zx1
(1 cos 2x)
I = 2 ER dx
2
I = R E [x1 sin x1 cos x1 ]
T
inand cont de expresia lui x1 obtinem:
" 1/2 1/2 1/2 #
R0 R0 R0
I = ER arccos sin(arccos
R R R
Deoarece E V (R0 ),
e1 e2 e1 e2
40 R 40 R0
rezulta: R R0 si deci:
R0
1
R
Atunci:
1/2 1/2
R0 R0
arccos '
R 2 R
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 136
r
R0 1 R0
1 '1
R 2R
Rezulta:
" 1/2 1/2 3/2 #
R0 R0 1 R0
I= ER +
2 R R 2 R
R 3/2
Termenul R
0
l neglijam:
" 1/2 #
R0
I = ER 2
2 R
T
inem cont de expresia energiei E:
e1 e2 1 e1 e2 1
R= ER =
40 E 40 E
Atunci:
" 1/2 #
e1 e2 40
I= 2 E
E40 2 e1 e2
1/2
e1 e2 1 e1 e2 R0
I=
2 40 E 40
Factorul de transmisie devine:
" 1/2 #
8m e1 e2 R0 8m e1 e2 1
T = c exp
h
40 h
80 E
"r #
8me1 e2 R0 1 8m e1 e2 1
= c0 exp
40 h h
80 E
Logaritmand:
r
0 8me1 e2 R0 1 8m e1 e2 1
ln = ln c +
40 h h
80 E
expresia de mai sus o putem pune sub forma:
B
ln = A
E
H = 1L 2
2I
unde L este momentul cinetic.
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 138
Solutie:
z = ih d
=L
L
d
unde este unghiul de rotatie n jurul axei Oz.
Atunci ecuatia Schrodinger devine:
2 d2
h
= E
2I d2
iar
= ()
d2 2IE
+ 2 =0
d2 h
Notam:
2EI
2 =
2
h
Atunci solutia ecuatiei este:
= C exp (i)
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 139
Punem conditia
() = ( + 2)
Atunci:
=m , mZ
Atunci:
r
2IE 2 m2
h
m= si Em =
2
h 2I
Din conditia de normare
Z 2 Z 2
2
d = |C| d = 1
0 0
rezulta constanta C:
1
C=
2
Astfel n starile stationare functia de unda a rotatorului plan
are expresia:
1
= exp (im)
2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 140
Solutie:
m = eim
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 141
s
l+m
2l + 1 (l m)! 1 2 m d
Plm (w) = (1)m (1 w ) (w2 1)l
2 (l + m)! 2l l! dwl+m
pentru m = 0, 1, 2..., l. Pentru
n = l, l + 1, ..., 1
l(l + 1)h2
El = unde l = 0, 1, 2, 3....
2I
= A cos2
Solutie
2 1 + cos 2 1 1 i2 1 i2
= A cos = A =A + e + e
2 2 4 4
Solutie
e2
V (r) =
40 r
Deoarece atomul se considera stabil este necesar ca energia
totala a sistemului sa fie negativa. Din acest motiv vom nota:
E = |E|
Deoarece campul de forte n care se afla electronul este unul
central, solutia ecuatiei Schrodinger atemporala
2
h
+ V (r) = E
2me
va fi de forma:
(r, , ) = R (r) Y (, )
unde Y (, ) sunt functiile sferice, iar R (r) este partea radiala
a functei de unda. Rezulta:
2 d2 R 2 dR l (l + 1)
h e2
+ R R = |E| R
2me dr2 r dr r2 40 r
Consideram
u (r)
R (r) =
r
Atunci:
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 144
d2 u(r) 2me e2 2
l(l + 1) h
+ 2 |E| + u(r) = 0
dr2 h
40 r r 2me
= 2kr
si ecuatia anterioara devine:
d2 u me |E| e 2 me l(l + 1)
+ 2 2 + u=0
d2 2hk 40 rh2 k 2
Constanta k trebuie sa fie n asa fel aleasa astfel ncat forma
ecuatiei sa fie cat mai simpla. Daca punem
me |E| 1
2 2 =
2h k 4
k este
p
2me |E|
k=
h
Se noteaza
r
Ze2 me Ze2 me
= =
2k
40 h 40 h
2 |E|
Atunci:
d2 u 1 l(l + 1)
+ + u=0
d2 4 2
Forma ecuatiei n zona asimptotica ( este foarte mare) este:
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 145
d2 u 1
u=0
d2 4
Solutia ecuatiei este de forma:
1 1
ua = D1 e 2 + D2 e 2
In cazul solutiei generale, D1 si D2 sunt functii de . Pentru
ca solutia sa fie marginita, este nevoie ca D2 = 0.
1
ua e 2
Din acest motiv, vom considera o solutie de forma
1
u = f e 2
Se obtine ecuatia pentru f :
d2 f df l(l + 1)
+ f =0
d2 d 2
Pe baza a ce s-a discutat anterior este nevoie ca
f l+1 , > 0
Atunci:
f () = l+1 g()
Ecuatia satisfacuta de g este:
d2 g dg
2
+ [2l + 2 ] + [ l 1]g = 0
d d
Alegem functia g de forma
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 146
X
g() = Ck k = 0, C0 6= 0
k=0
X
k(k 1)Ck k1 + (2l + 2 )kCk k1 + ( l 1)Ck k = 0
k=0
X
{[k(k + 1) + 2(l + 1)(k + 1)] Ck+1 + ( l 1 k) Ck } k = 0
k=0
1 1 1 1
e = 1 + + 2 + ... + k + k+1 + ...
1! 2! k! (k + 1)!
Astfel, pentru valori mari ale lui suma se comporta ca seria
e . Atunci, n domeniul asimptotic:
u(r) l+1 e 2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 147
nr + l + 1 = 0
Numarul cunatic nr = 0, 1, 2, ... poarta numele de numar
cuantic radial
= nr + l + 1
Introducem notatia = n, unde n poarta numele de numar
cuantic principal. Deoarece nr = 0, 1, 2, ... si l = 0, 1, 2, ... atunci
n ia valoarile 1, 2, 3, ...
Din relatia n = nr + l + 1 obtinem
l = n nr 1
adica
l n1
Astfel cand n este fixat, l poate lua valoarea 0, 1, 2, ..., n1.Odata
ce parametrul este fixat si valorile proprii ale energiei sunt
determinate
r
e2 me
=n
40 0 h
2 |E|
Rezulta:
2
me e2 1
En = 2 , n = 1, 2, ...
2
h 40 n2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 148
d2 g dg
+ [2l + 2 ] + [ l 1]g = 0
d2 d
care devine:
d2 g c dg a
+ 1 g=0
dz 2 z dz z
daca se pune z = , a = l + 1 , c = 2 (l + 1)
Coeficientii ecuatiei au poli de ordin unu. Solutiile ecuatiei
se pot exprima prin serii de puteri ale variabilei z, care contin
cel mult un numar finit de puteri negative.
X
X
k
g=z ck z = ck z k+
k=0 k=0
X
X
k+2
ck ( + k) ( + k 1 + c) z = ck ( + k + a) z k+1
k=0 k=0
sau
X
2
c0 ( 1 + c) z + ck+1 ( + k + 1) ( + k + c) z k+1
k=0
X
= ck ( + k + a) z k+1
k=0
( 1 + c) = 0
ck+1 ( + k + 1) ( + k + c) = ck ( + k + a)
Rezulta ca = 0, sau = 1 c. Exista doua solutii liniar
independente ale ecuatiei corespunzatoare celor doua valori ale
lui .
X
g1 (z) = ck z k
k=0
X
g2 (z) = z 1c c0k z k
k=0
X
a (a + 1) (a + 2) ... (a + k 1) 1 k
g1 (z) = 1+ z = 1 F1 (a, c, z)
k=1
c (c + 1) (c + 2) ... (c + k 1) k!
aa+1c
c2c
Considerand c00 = 1 se obtine:
g2 (z) = z 1 1 F1 (a + 1 c, 2 c, z)
Daca c este ntreg doar una din solutiile g1 si g2 are sens.
Daca c nu este ntreg solutia generala este
g (z) = z 1 A1 F1 (a, c, z) + A2 z 1 1 F1 (a + 1 c, 2 c, z)
g () = 1 F1 (l + 1 , 2l + 2, )
Pentru ca solutia sa fie acceptabila din punct de vedere fizic
este necesar ca functia obtinuta sa se reduca la un polinom. Asa
cum am discutat mai sus este necesar ca
l + 1 = nr
atunci:
= nr + l + 1 = n
In acest caz functia hipergeometrica degenerata se reduce la
un poliniom:
nl1
X (k + l n) (k 1 + l n) ... (1 + l n) k
g () = 1 +
k=1
(k + 2l + 1) (k 1 + 2l + 1) ... (2 + 2l) k!
exp [s/ (l s)] X Lq () q
U (, s) = = s s<1
ls q=1
q!
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 152
nl1
X k+1 [(n + l)!]2 k
L2l+1
n+l () = (1)
k=0
(n l 1 k)! (2l + 1 + k)! k!
[(n + l)!]2
L2l+1
n+1 () = 1 F1 (l + 1 n, 2l + 2, )
(n l 1)! (2l + 1)!
ZZZ
|u|2 dv = 1
Z Z Z 2
Rnl (r) Ylm (, ) r2 sin dddr = 1
0 0 0
2 (40 )
h
r0 = = 0, 53 1010 m
me e 2
reprezinta raza primei orbite Bohr.
Putem exprima functiile radiale n functie si de polinoamele
Laguerre asociate:
( 3 )1/2
2Z (n l 1)!
Rnl = e/2 l L2l+1
n+1 ()
nr0 2n [(n + l)!]2
2
dP (r, , ) = Rnl (r) |Ylm (, )|2 r2 sin dddr
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 154
2
dP (r) = Rnl (r) r2 dr
Expresiile primelor functii radiale ale atomului de hidrogen
sunt:
3/2
1 r
R10 = 2 exp
r0 r0
3/2
1 r Zr
R20 = 2 1 exp
2r0 2r0 2r0
3/2
1 1 r Zr
R21 = exp
3 2r0 r0 2r0
3/2
1 2r 2r2 r
R30 = 1 + exp
3r0 3r0 27ro2 3r0
3/2
4 2 1 r r r
R31 = 1 exp
9 3r0 6r0 r0 3r0
3/2 2
4 1 r r
R31 = exp
27 10 3r0 r0 3r0
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 155
Solutie
R R2 R R
< r >= u100 ru100 dv = d sin d u100 (r)ru100 r2 dr
0 0 0
R 1 3 2r 4 R 3 r2r 3
< r >= 4 3
r e r0
dr = 3
r e 0 dr = r0
0 ro ro 0 2
r2 r2r
(r) = r2 u u = e 0
ro3
Pentru determinarea valorii la care aceasta este maxima se
deriveaza (r) la r si se egaleaza cu zero.
d(r) 2r 2r 2r2 2r
= 3 e r0 4 e r0 = 0
dr ro ro
Rezulta r = r0
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 156
Solutie
Atunci
R
+
< px >= |c|2 u px udx
unde
1
|c|2 =
R
+
u udx
Rezulta:
Z
h
1 du
< px >= + u dx
i R dx
u udx
a) Pentru
du
u = eikx si = iku
dx
Rezulta:
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 157
< px >= kh
b) Pentru
du
u = cos kx si = k sin kx
dx
Rezulta
< px >= 0
c) Pentru
2 du 2
u = ex si = 2xex
dx
Rezulta
< px >= 0
e2 c
V (r) = + 2
r r
unde c este o constanta pozitiva.
Solutie
(r, , ) = u(r)Ylm (, )
Atunci ecuatia satisfacuta de partea radiala a functiei de
unda u(r) este:
2
2 d2 u 2 du l(l + 1)
h e c
+ 2 u = Eu
2m dr2 r dr r2 r r
Introducem marimile adimensionale
r 2
h
= unde a =
a me2
si
2Eh2
= = 2
me4
deoarece vom considera doar cazul spectrului discret de energie
E < 0.
Notam cu:
2mc
s(s + 1) = l(l + 1) +
2
h
Atunci ecuatia pentru partea radiala devine:
d2 u 2 du s(s + 1) 2 2
+ u+ u=0
d2 d 2
Introducem functia = u. Ecuatia satisfacuta de este:
d2 2 2 s(s + 1)
+ =0
d2 2
In cazul ca:
= e
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 159
In cazul ca
0 0 = +1
Substituind n ecuatia anterioara o solutie de forma
() = e s+1 f
gasim pentru functia f ecuatia:
d2 f df
2 + [2(s + 1) 2] 2[(s + 1) 1]f = 0
d d
Cautam solutia sub forma unei serii de puteri
P
f= ak k
k=0
2 [(k + s + 1) 1]
ak+1 = ak unde k = 0, 1, 2, ...
(k + 1)(k + 2s + 2)
Deoarece pentru valori mari ale lui k
ak+1 2
=
ak k
seria ar tinde catre e2 si cand fapt ce ar determina ca
functia de unda sa tinda la infinit n acest caz. Pentru a evita
acest lucru este necesar sa taiem seria de puteri, adica sa punem
(k + s + 1) 1 = 0. Gasim:
s
2h2 E 1
= =
me4 k+s+1
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 160
me4
Eks =
2h2 (k + s + 1)2
unde k = 0, 1, 2, .. iar
s 2
1 1 2mc mc
s= + l+ + 2 ' l+ 2
2 2 h
l + 21
h
daca
2mc 1
2 l+
h
2
Introducem numarul cuantic principal
n=k+l+1
Atunci expresia energiei devine
me4
Enl = 2
2 mc
2h n + h2 l+ 1
( 2)
Astfel energia depinde de numerele cuantice n si l. Functiile
proprii corespunzatoare sunt
P
k
nlm (r, , ) = Ylm (, )e s ap p
p=0
cu solutiile:
Dar
1
J(l+ 1 ) (kr) r(l+ 2 ) cand r0
2
J(l+ 1 ) (kr)
2
Daca l = 0 :
a
J 1 (kr) sin kr
2
2
Nivelele de energie care corespund acestor functii pot fi de-
terminate din conditia de continuitate n r = R adica din ecuatia
Jl+ 1 (kR) = 0
2
(l)
Notam aceste solutii cu bn . Atunci:
2
2 (l)
h bn
En (l) =
2mR2
Pentru l = 0
h2 n 2 2
b(0)
n = n si En (0) =
2mR2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 163
Solutie
F = kx (k > 0)
2 d2 u kx2
h
+ u = Eu
2m dx2 2
inand cont de relatia k = m 2 , ecuatia Schrodinger devine:
T
2 d2 u m 2 x2
h
+ u = Eu
2m dx2 2
de unde:
d2 u 2m m 2 x2
+ 2 E u=0
dx2 h
2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 164
= x
du du d du
= =
dx d dx d
d2 u 2
2d u
=
dx2 d 2
si atunci ecuatia Schrodinger devine:
d2 u 2m m 2 2
+ E u=0
d 2 2 h2 2 2
m2 2
=1
24
h
adica:
r
m
=
h
Notam cu:
2mE 2mEh 2E
= 2 2 = 2 =
h
h
m h
d2 u
2
+ 2 u = 0
d
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 165
2 = v
du du dv du du
= = 2 =2 v
d dv d dv dv
d2 u du 2
2d u du d2 u
= 2 + 4 = 2 + 4v
d 2 dv dv 2 dv dv 2
Ecuatia Schrodinger devine:
d2 u du
4v + 2 + ( v) u = 0
dv 2 dv
sau:
d2 u 2 du
4 2+ + 1 u=0
dv v dv v
Vom considera aceasta ecuatie n regiunea asimtotica:
x , , v
In aceasta regiune ecuatia devine:
d2 u
4 u=0
dv 2
ale carei solutie este:
v v
u (x) = A exp + B exp
2 2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 166
2
du 2 dH()
= exp H() + exp
d 2 2 d
(2.2)
2 2
d2 u 2 dH ()
= 1 exp H () 2 exp
d 2 2 2 d
2 2
d H ()
+ exp
2 d 2
Ecuatia Schrodinger devine dupa simplificarea exponentialei
2 /2
e :
d2 H () dH ()
2
2 + ( 1) H () = 0
d d
Aceasta este o ecuatie diferentiala de ordin doi. Cautam o
solutie de forma:
X
X
s k
H () = ak = ak k+s
k=0 k=0
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 167
X
H 00 () = ak (k + s) (k + s 1) k+s2
k=0
adica:
X
ak (k + s) (k + s 1) k+s2
k=0
X
= [2ak (k + s) + (1 ) ak ] k+s
k=0
Rezulta conditiile:
a0 s (s 1) = 0
a1 s (s + 1) = 0
ak+2 (k + 2 + s) (k + s + 1) = ak [(1 ) + 2(k + s)]
k = 1, 2, 3...
Astfel coeficientii se determina din 2 n 2: a0 determina
coeficientii a2 , a4 , ...... iar a1 determina coeficientii: a3 , a5 , ... ast-
fel ca putem separa H () = H (0) () + H (1) ().
Din s (s 1) = 0 rezulta s = 0 si s = 1
s=0 a1 = 0 sau a1 6= 0
s=1 a1 = 0
In plus:
ak+2 (1 ) + 2 (k + s)
=
ak (k + s + 2) (k + s + 1)
Cand k ; ak+2 ak
0 si deci pentru finit seria este con-
vergenta. Daca numarul de termeni ai seriei este infinit, seriile
H (0) () si H (1) () se comporta ca exp 2 . Pentru aceasta vom
considera o argumentare intuitiva.
Consideram cazul:
s = 0, a1 6= 0
1 + 2(2m) = 0
= 1 + 4m
1 + 2 (2m + 1) = 0
= 3 + 4m
2 (1 + 2m) + 1 = 0
deci:
= 4m + 3, adica = 3, 7, 11, ...
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 171
E = En+1 En = h
Oscilatorul liniar armonic nu poate avea orice energie, ci nu-
mai anumite energii, care formeaza un sir discret de nivele echi-
distante.
m 2 2
U (r) = r
2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 172
Solutie
2
h
+ V (r) = E
2m
Deoarece cmpul de forte este central solutia ecuatiei Schrodin-
ger este de forma
2 d2 f
h 2 df l(l + 1) m 2 2
+ f + r f = Ef
2m dr2 r dr r2 2
u = fr
Introducem notatiile:
r
m
=r
h
si
E
=
h
utilizate n problema legata de oscilatorul armonic liniar.
Ecuatia va lua forma:
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 173
d2 u l(l + 1) 2
+ 2 u=0
d 2 2
Cand ecuatia devine
d2 u
2u = 0
d 2
Solutia acestei ecuatii este
2
u = e 2
Cand 0 consideram u si prin substitutie n ecuatia
pentru u se obtine:
( 1) 2 + 2 l(l + 1) 2 +2 = 0
Impartim cu 2 si obtinem:
( 1) l(l + 1) + 2 2 4 = 0
Cand 0 ultimii doi termeni devin foarte mici si
( 1) = l(l + 1)
De aici 1 = l + 1 si 2 = l
Doar 1 = l + 1 face ca functia sa fie finita n 0
Atunci functia u () va fi de forma
2
u() = e 2 l+1 ()
Substituind n ecuatia pentru u se obtine:
d2 d (l + 1) 3
+2 +2 l =0
d 2 d 2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 174
k0 = 2l 1
n origine () va tinde la .
Din relatia dintre coeficientii ak+2 si ak din regiunea asimp-
2
totica rezulta ca atunci cand seria se apropie de e si
2
u () e 2 care tinde la . Pentru a taia aceasta serie punem
conditia:
3
k+l+ =0
2
Atunci:
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 175
3
=k+l+
2
Deoarece seria ncepe cu k0 = 0, k trebuie sa fie un numar
par k = 2n cu n = 0, 1, 2... Atunci:
3
= 2n + l +
2
astfel ca energia oscilatorului armonic tridimesional are forma:
3
Enl = h 2n + l +
2
Functia de unda corespunzatoare acestei energii este:
2
e l+1 n ()
nlm (r, , ) = Ylm (, )
Fiecare nivel este degenerat. Cand N = 2n + l este par gasim
l = 0, 2, 4, .... Cand N este impar l = 1, 3, 5, ... In plus fiecare
nivel (pentru n si l fixati), adica pentru o energie bine determi-
nata, este (2l + 1) degenerat n raport cu m.
Solutie
dn+1 2
n+1 2 n 2 d
n+1
2
Hn+1 () = (1) e e = (1) e e
d n+1 d n+1
dn+1 2 dn d 2 dn 2
e = n e 2 n e
d n+1 d d d
unde:
dn 2 dn 2 dn1 2
e = n e + n n1 e
d n d d
Rezulta:
n
dn+1 2 d 2
dn1 2
e = 2 n e + n n1 e
d n+1 d d
Atunci:
n1 2
dn 2
n 2 n d 2
Hn+1 () = 2(1) e e 2n(1) e e
d n d n1
2 x2
u(x) = Nn e 2 Hn (x)
p m
unde = h
si ca polinoamele Hermite pot fi determinate
pornind de la functia generatoare
2 +2s P H ()
n
S(s, ) = es = sn
n=0 n!
sa se determine constanta de normare.
Solutie
X X
s2 +2s t2 +2t sn tm
S(s, )S(t, ) = e e = Hn ()Hm ()
n=0 m=0
n! m!
2
Se nmulteste egalitatea cu e si se integreaza intre si
.
Z X X Z
2 sn tm 2
e S(s, )S(t, )d = e Hn ()Hm ()d
n=0 m=0
n! m!
Z Z
2 2 +2(s+t)(s+t)2
e S(s, )S(t, )d = e e2st d
Z Z
2 2st 2
e S(s, )S(t, )d = e e(st) d ( s t) = e2st
Z
2 X (2st)n
e S(s, )S(t, )d =
n=0
n!
Astfel:
Z
X (2st)n X X sn tm 2
= e Hn ()Hm ()d
n=0
n! n=0 m=0
n! m!
Rezulta:
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 179
Z
2
e Hn ()Hm ()d = 0
daca n 6= m.
Z
2
e Hn2 ()d = 2n n!
Atunci:
s
Nn =
2n n!
Solutie
Folosim relatiile
si
s
2 2
2x
un (x) = e Hn (x)
2n n!
Atunci
s s
2n+1 (n + 1)! 2n n!
un+1 = 2x un
s
2n1 (n 1)!
2n un1
p
2n(n + 1)un+1 (x) = 2x nun (x) n 2un1 (x)
De aici rezulta
r r
n+1 n
xun (x) = un+1 (x) + un1 (x)
2 2
2.3.6 Sa se calculeze < x >, < x2 > pentru oscilatorul armonic
liniar n reprezentarea sistemului de functii proprii ale operato-
rului energie.
Solutie
r r
R
+ R
n + 1 + R
n +
un xun = un un+1 dx + un un1 dx = 0
2 2
Rezulta ca:
< x >= 0
Inmultim prima relatie cu x
r r
2 2 n+1 n
x un (x) = xun+1 (x) + xun1 (x)
2 2
Atunci:
r "r r #
n + 1 n + 2 n + 1
2 x2 un (x) = un+2 (x) + xun1 (x)
2 2 2
"r r #r
n n1 n
+ un (x) + un2 (x)
2 2 2
adica
r r
(n + 1)(n + 2) 2n + 1 n(n 1)
2 x 2 un = un+2 + un + un2
2 2 2
Inmultim egalitatea cu un si integram ntre si +. Re-
zulta:
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 182
2n + 1
2 < x2 >=
2
2n + 1 2n + 1 h
< x2 >= 2
=
2 2 m
k1 x2 k2 y 2 k3 y 3
U= + +
2 2 3
Solutie
1 h 2 d2 1 m12 2 1 h 2 d2 2 m22 2
+ x + + y +
1 2m dx2 2 2 2m dy 2 2
1 h 2 d2 1 m32 2
+ + z =E
3 2m dz 2 2
unde am notat:
ki
i2 = (i = 1, 2, 3)
m
Deoarece x, y si z sunt variabile independente fiecare paran-
teza trebuie sa fie egala cu o constanta. Notam cu E1 , E2 , E3
cele trei constante care trebuie sa ndeplineasca conditia:
E = E1 + E2 + E3
Problema se reduce la rezolvarea a trei ecuatii diferentiale de
ordin doi, care sunt de tipul ecuatiei oscilatorului armonic liniar.
2 d2 1 m12 2
h
+ x 1 = E1 1
2m dx2 2
2 d2 2 m22 2
h
+ y 2 = E2 2
2m dy 2 2
2 d2 3 m22 2
h
+ z 3 = E3 3
2m dz 2 2
p 1
Introducem variabilele unidimensionale 1 = x m , 2 =
p m2 p m3 h
y h
, 3 = z h
si utilizam rezultatul obtinut n cazul os-
cilatorului unidimensional. Obtinem:
1 1 1
En1 n2 n3 = n1 + h
1 + n2 + h
2 + n3 + h
3
2 2 2
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 184
r
4 m3 1 2 3 Hn1 (1 )H(2 )H(3 ) 12 +22 +32
(x, y, z) = nnn e 2
3h3 2 1 2 3 n1 !n2 !n3 !
Solutie
N = n1 + n2 + n3
fiind date de relatia
3
EN = N+ h
2
Functiile proprii sunt:
1 2 r2
n1 n2 n3 (r) = Nn1 n2 n3 e 2 Hn1 (x)Hn2 (y)Hn2 (z)
unde r
m
=
h
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 185
r
4 m3 3
Nn1 n2 n3 =
33
h
si
r 2 = x2 + y 2 + z 2
Toate functiile cu aceeasi valoare a lui n1 + n2 + n3 corespund
la aceeasi energie. Deoarece aceste functii sunt liniar indepen-
dente ordinul degenerarii nivelului EN coincide cu numarul de
triplete (n1 , n2 , n3 ) caracteristice energiei E.
Pentru a calcula numarul de triplete fixam valoarea numarului
n3 . Atunci n1 + n2 = N n3 . In acest caz valoarea unui numar
determina pe celalalt si numarul de posibilitati este N n3 + 1
(se considera si valoarea zero). Apoi se considera toate valorile
lui n3 compatibile cu N . Atunci gradul de degenerare este:
N
X 1
gN = (N n3 + 1) = (N + 1)(N + 2)
n3 =0
2
Se observa ca pentru oscilatorul izotrop singurul nivel nede-
generat este N = 0.
Solutie
2 d2
h m 2 2
+ x eEx = E
2m dx2 2
Efectuam schimbarea de variabila:
eE
x1 = x
m 2
si introducem notatia:
e2 E 2
E1 = E +
2m 2
d d dx1 d
= =
dx dx1 dx dx1
d2 d2
=
dx2 dx21
2
m 2 2 m 2 eE
x = x1 +
2 2 m 2
m 2 2 m 2 2 e2 E 2
x = x1 + eEx1 +
2 2 2m 2
eE e2 E 2
eEx = E(x1 + ) = eEx 1 +
m 2 m 2
T
inand cont de acestea ecuatia Schrodinger devine:
2 d2 m 2 2
h
+ x = E1
2m dx21 2 1
Ecuatia este analoaga cu cea a oscilatorului armonic liniar.
Functiile de unda sunt:
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 187
r
m 1 2
n = e 2 Hn ()
h 2n n!
unde: r
m
= x1
h
Valorile proprii sunt:
1
E1 = n+ h
2
De aici rezulta
1 e2 E 2
E= n+ h
2 2m 2
Spectrul de energie este discret si este deplasat n jos cu va-
loarea:
e2 E 2
E =
2m 2
Solutie
Solutie
Solutie
~ = ~l1 + ~l2 ;
L ~ = ~s1 + ~s2 ;
S J~ = L
~ +S
~
L = l1 + l2 ; l1 + l2 1; .......|l1 l2 |
S = s1 + s2 ; s1 + s2 1; .....|s1 s2 |
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 190
J = L + S; L + S 1; ........|L S|
In cazul problemei noastre L = 1, 2, 3 iar S = 0, 1.
si se noteaza cu 1 F3 .
Solutie
2S + 1 = 1
2S + 1 = 3
CUANTICA
CAPITOLUL 2. FIZICA 192
Solutie
Solutie
M : 3, 2, 1, 0, 1, 2, 3
3B , 2B , B , 0, B , 2B , 3B
Solutie
Solutie
FIZICA SOLIDULUI
Solutie
195
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 196
(2 cos qa) A + 2 m2 2 B = 0
Sistemul de ecuatii de mai sus este un sistem de ecuatii omo-
gen. El admite solutii daca determinantul sistemului este nul.
2 m1 2 2 cos qa
2 cos qa 2 m2 2 = 0
Rezulta ecuatia bipatrata:
4 1 1 4 2 sin2 qa
2 + 2 + =0
m1 m2 m1 m2
care are doua solutii:
1/2
1 4 sin2 qa
12= +
mr m2r m1 m2
1/2
2 1 4 sin2 qa
2 =
mr m2r m1 m2
unde
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 197
(2b / m1 )1 / 2
(2b / m2 )1 / 2
p p k
- 0
2a 2a
Fig. 3.1
1 1 1
= + iar |qa| < /2
mr m1 m2
2 poarta numele de frecventa ramurii optice n timp ce 1
poarta denumirea de frecventa ramurii acustice. Forma ramurii
optice si acustice sunt aratate n figura 3.1
Discutie
Vom considera cazul cand qa 1 (q 0) . Atunci:
1/2 1/2
2 2q 2 a2 mr 1 1
1 = 2 +
mr m1 m2 m1 m2
2 = 0
In cazul n care k = /2a
1 = (2/m1 )1/2
2 = (2/m2 )1/2
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 198
Solutie
unde = 1/kB T .
Z Z
m 2 x2i 2
Zi = e 2 dxi e 2m pi dpi
12 12
2 2m 2 2kB T
Zi = = =
m 2
Rezulta: N
N 2kB T
Z = (Zi ) =
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 199
U = F + T S = N kB T
Solutie
U eh
Cp = Cv = h)2
= N kB (
T (eh 1)2
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 201
Solutie
2 " 2 #
T0 T0 1 T0 T0
E' 1+ + 1
T T 2 T T
2 " 2 #
T0 1 T0
E' 1
T 2 T
Rezulta:
" 2 #
1 T0
CV = N k 1
2 T
Ep = a1 x2 a2 x3 a3 x4
unde a1 , a2 , a3 sunt constante pozitive.
Solutie
Z
I1 = x exp a1 x2 a2 x3 a3 x4 dx
Z
I1 = x exp a1 x2 exp a2 x3 + a3 x4
Deoarece putem face aproximatia:
exp a2 x3 + a3 x4 = 1 + a2 x3 + a3 x4
Z
I1 = x + a2 x4 + a3 x5 exp a1 x2 dx
Expresia de mai sus cuprinde trei integrale:
Z
I11 = x exp a1 x2 dx = 0
Z Z
4 a1 x2 a2 2
I12 = a2 xe dx = x3 ea1 x d a1 x2
2a1
Z
r
3a2 2
2
3a2
I12 = x exp a1 x dx =
2a1 4a1 d3
Z
I13 = a3 x5 exp a1 x2 dx = 0
Integralele I11 si I13 sunt nule deoarece sunt integrale din
functii impare ntre limitele .
Pentru calculul integralei de la numitor se face aproximatia:
Z Z r
2
exp (Ep ) dx exp a1 x dx =
a1
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 204
Atunci:
3a2
hxi = kT
4a21
Coeficientul de dilatare se calculeaza cu relatia:
1 hxi 1 3a2
= = k
x0 T x0 4a21
unde x0 este distanta de echilibru a atomilor. Ea se obtine con-
siderand derivata energiei potentiale egala cu zero.
dEp
= 2a1 x 3a2 x2 4a2 x3 = 0
dx
Neglijand termenul ce contine pe x3 rezulta:
2a1
x0 =
3a2
Atunci:
9a22
= k
8a31
Solutie
S = k ln P
unde P este numarul de microstari compatibile cu macrostarea
respectiva.
N!
P = CNn =
n! (N n)!
Atunci:
N!
S = k ln
n! (N n)!
Energia libera a cristalului este data de relatia:
F = U TS
N!
F = nEi T k ln
n! (N n)!
Deoarece N, n, N n sunt numere mari utilizam formula lui
Stirling
ln x = x ln x x
Atunci:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 206
N!
ln = N ln N n ln n (N n) ln (N n)
n! (N n)!
si
F = nEi T k [N ln N n ln n (N n) ln (N n)]
Ei T k [ ln n 1 + ln (N n) + 1] = 0
De aici:
N
n= Ei
1 + exp kT
Solutie
U = nEi
Entropia sistemului este:
S = k ln P
unde P numarul de microstari compatibile cu macrostarea data
este:
N! N1 !
P =
(N n)!n! (N1 n) n!
Folosind formula lui Stirling:
ln P = N ln N n ln n (N n) ln (N n)
+ N1 ln N1 n ln n (N1 n) ln (N1 n)
Ei
ln n + ln (N n) ln n + ln (N1 n) = 0
kT
Atunci:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 208
2 Ei
n = (N n) (N1 n) exp
kT
Daca n N si n N1 :
p
Ei
n ' N N1 exp
2kT
3.1.8 Se considera un cristal format din N atomi. Se cunoaste
dN numarul frecventelor asociate oscilatorilor atomici din vo-
lumul V care sunt cuprinse n intervalul si + d
3 2
dN = 4V d
vs2
unde
3 1 1
= 2
+
vs2 vl vt2
iar l este viteza de propagare a undei longitudianale si t este vi-
teza de propagare a undei transversale. Sa se determine frecventa
Debye D. Frecventa Debye (D ) este frecventa maxima de vibratie
a retelei cristaline.
Solutie
Atunci
ZD
12V
2 d = 3N
vs2
0
Rezulta:
1/3
3N vs2
D =
4V
3.1.9 Sa se determine pe baza modelui Debye capacitatea ca-
lorica a unui corp solid a) la temperaturi joase b) la tempera-
turi ridicate. Consideram ca fononii urmeaza distributia Bose-
Einstein.
Solutie
ZD
12V h 3
U= h d
vs2 exp kT
1
0
Notam cu
h
x=
kT
Atunci:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 210
kT kT
= x si d = dx
h h
Rezulta:
4 Z D /T
12V h kT x3
U= dx
vs2 h 0 ex 1
unde am notat cu
hD
D =
k
temperatura Debye. Atunci:
Z D /T
12V kT 4 x3
U= D 3 dx
vs2 D 0 ex 1
Daca se tine cont de expresia lui D determinata n problema
precedenta rezulta:
Z D /T
T4 x3
U = 9N k 3 dx
D 0 ex 1
a) La temperaturi joase T D iar D /T are o valoare relativ
mare, astfel ca integrala de mai sus se poate extinde la infinit.
Putem scrie ca:
Z
T 4 x3
U = 9N k 3 dx
D 0 ex 1
Deoarece
Z
x3 4
dx =
0 ex 1 15
rezulta:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 211
3 4 N k 4
U= 3
T
5 D
si
3
U 12 4 T
CV = = Nk
T 5 D
b) In cazul temperaturilor ridicate T D , iar x este mic
astfel ca:
x3 x3 x
2
' 2 'x 1 ' x2
ex 1 1 + x + x2 1 2
Atunci:
Z D /T
T4
U = 9N k 3 x2 dx = 3N kT
D 0
Caldura specifica este:
U
CV = = 3N k
T
Aceasta valoare este egala cu cea calculata pe baza fizicii
clasice.
Solutie
d = 4p2 dp
Deoarece
mv 2 p2
E= =
2 2m
unde m este masa (efectiva) a fermionului
p
dE = dp
m
Cum p = 2mE rezulta ca
d = 4m 2mEdE
Astfel
d = 4 2V m3/2 E 1/2 dE
Volumul unei stari n spatiul fazelor corespunzatoare unei
stari energetice este h3 . Atunci numarul de stari este:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 213
3/2
d 1 2m
dNs = 2 3 = 2 E 1/2 dE
h 2 h
unde factorul 2 provine din faptul ca o stare de energie data
poate fi ocupata de 2 electroni cu spini opusi.
Astfel densitatea de stari energetice este:
3/2
dNs 1 2m
g (E) = = 2 E 1/2
dE 2 2
h
Solutie
2 2 2/3
h
EF = 3 n
2m
In aceasta expresie m reprezinta masa efectiva a electronului.
Z Z
2
F (E) f (E) dE = F (E) dE + (kT )2 F 0 ()
0 0 6
Solutie
Consideram integrala:
Z
F (E)
I= E dE
0 exp kT
+1
Efectuam substitutia:
E = kT z
Atunci:
Z
F ( + kT z)
I = kT dz
ez + 1
/kT
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 215
Z
/kT Z
F ( kT z) F ( + kT z)
I = kT dz + kT dz
ez + 1 ez + 1
0 0
Z /kT Z /kT
F ( kT z)
I= F ( kT z) kT dz T kdz+
0 0 ez + 1
Z /kT
F ( + kT z)
+T kdz
0 ez + 1
In cea de-a doua integrala facem limita superioara deoa-
rece la temperaturi joase /T 1. Atunci:
Z Z
F ( + kT z) F ( kT z)
I= F (E) dE + T kdz
0 0 ez + 1
Dezvoltam n serie Taylor dupa puterile lui kT z
k2T 2z 2
F ( + kT z) = F () + F 0 () kT z + F 00 ()
2
k2T 2z 2
0 00
F ( kT z) = F () F () kT z + F ()
2
Astfel
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 216
Z Z
F ( + kT z) F ( kT z) z
dz = k 2 T F 0 () dz
0 ez + 1 0 ez +1
Deoarece:
Z
z 2
dz =
0 ez + 1 6
Rezulta n final ca:
Z
2
I= F (E) dE + (kT )2 F 0 ()
0 6
Solutie
Z
2
n= g (E) dE + (kT )2 g 0 ()
0 6
Rezulta:
2 Z 2
1 2m 1/2 2 2m 1
n= 2 E dE + k 2 T 2
2n 2
h 0 6 2
h
2 " 2 #
1 2m 2 kT
n= 2 3/2 1+
3 2
h 8
Dar la T = 0 K
3/2
1 2m 3/2
n= 2 EF
3 2
h
Rezulta:
" 2 #
2 kT
EF2 = 3/2 1+
8
si
" 2 #2/3
2 kT
= EF 1+
8
Intr-o prima aproximatie putem nlocui n paranteza pe cu
2
kT
EF si apoi dezvoltam dupa EF
1. Rezulta:
" 2 #
2 kT
= EF 1
12 EF
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 218
Solutie
Solutie
In acest caz
Z
U= Eg (E) f (E) dE
0
Z Z
2
F (E) f (E) dE = F (E) dE + (kT )2 F 0 ()
0 0 6
unde:
F (E) = Eg (E)
Rezulta:
3/2 Z
1 2m 2 0
U= 2 E 3/2
dE + (kT )2 3/2
2 2
h 0 6
3/2
1 2m 2 5/2 2 3
U= 2 + (kT )2 1/2
2 2
h 5 6 2
Cum
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 220
" 2 #
2 kT
= EF 1
12 EF
" 2 4 #
5/2 5 2 kT 5 2 kT
5/2 = EF 1 +
24 EF 192 EF
" 2 #
2
1/2 kT
1/2 = EF 1
24 EF
rezulta:
3/2 " 2 4 #
1 2m 5/2 2 2 kT 4 kT
U= 2 EF +
2 2
h 5 6 EF 96 EF
2 2 2/3
h
EF = 3 n
2m
Se obtine:
" 2 #
3 5 2 kT
U = nEF 1 +
5 12 EF
Capacitatea calorica volumica este:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 221
U 2 kT
CV = = nk
T 2 EF
Solutie
2 2 2/3
h
EF = 3 n
2m
Dar cum n = N/V unde N este numarul total de electroni
din volumul considerat, rezulta:
3N h 2 2 2/3 2/3
U= 3 N V
5 2m
Presiunea gazului de electroni este:
U (3)2/3 h
2 5/3
p= = n
V T 5 2m
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 222
Solutie
Astfel
3/2 Z
1 2mn 1/2 E
n= 2 (E EC ) exp dE
2 2
h EC kT
Efectuam schimbarea de variabila:
E EC
x=
kT
Se obtine:
3/2 Z
1 2mn kT EC
n= 2 exp x1/2 ex dx
2 2
h kT 0
3/2
1 2mn kT EC EC
n= 3 exp = NC exp
4 2
h kT kT
unde NC este concentratia efectiva de electroni
3/2
1 2mn kT
NC = 3
4 2
h
In mod analog se poate determina si concentratia golurilor:
3/2
1 2mp kT EV EV
p= 3 exp = NV exp
4 2
h kT kT
unde mp este masa efectiva a golurilor iar NV este concentratia
efectiva de goluri.
3/2
1 2mp kT
NV = 3
4 2
h
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 224
Solutie
3/2 3/2
1 2mn kT
EC 1 2mp kT EV
e kT = 3 e kT
4 3 2
h 4 2
h
Rezulta:
3/2 EC 3/2 EV
(mn ) exp = (mp ) exp
kT kT
Solutie
n = p + Ndi
Deoarece np = n2i iar n este foarte mare concentratia de go-
luri este foarte mica. Vom considera ca p ' 0. Daca se considera
semiconductorul nedenegerat
EC
n = NC exp
kT
Atunci:
EC Nd
NC exp =
kT 1 + 2 exp EkT
D
La temperaturi joase:
Nd EC Ed
8 exp 1
NC kT
Dezvoltand radicalul n serie se obtine:
r
Nd EC + Ed
e kT = exp
2NC kT
Astfel:
EC + Ed Nd
= + kT ln
2 2NC
cu
3/2
1 2mn kT
NC = 3
4 2
h
La temperaturi foarte joase (n particular la 0 K) nivelul
Fermi se gaseste la jumatatea distantei dintre banda de conductie
si nivelul donor.
Solutie
Ei = ED EC
energia de ionizare a donorului, rezulta:
n Ei
ln = const +
T 3/4 2kT
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 228
Solutie
a)
1
= nen =
1
n = = 4, 78 103 m2 /Vs
en
b) viteza de drift este:
U
v = n E = n = 4, 78 105 m/s
l
c) timpul n care este parcurs conductorul este:
l
t= = 20920 s
v
Solutie
Solutie
n = p = ni
Rezulta:
1
=
eni (n + p )
Ge = 0, 472 m
Si = 1838 m
Solutie
Deoarece:
l
R=
S
pentru ca rezistenta sa scada de 2 ori este necesar ca rezistivita-
tea sa scada de 2 ori
1 1
= =
eni (n + p )
Concentratia intrinseca este:
p
EC EV
ni (T ) = NV NC exp
2kT
Daca 2 = 1 /2 rezulta ca 2 = 21
Atunci
e (n + p ) n (T + T ) = 2e (n + p ) n (T )
si
EC EV EC EV
exp = 2 exp
2k (T + T ) 2kT
Prin logaritmarea expresiei de mai sus rezulta:
2kT 2 ln 2
T = = 15, 7 C
Eg 2kT ln 2
Z
5
T x5
(T ) = AT dx
0 (ex 1) (1 ex )
unde
h
x=
kT
Sa se gaseasca dependenta de temperatura a rezistivitatii me-
talelor n domeniul temperaturilor nalte si joase.
Solutie
(ex 1) 1 ex ' (1 + x 1) (1 1 + x) = x2
Atunci:
Z
5 A4
T
(T ) = AT T x3 dx =
0 4
Aceasta nseamna ca la temperaturi ridicate rezistivitatea
creste liniar cu temperatura. La temperaturi scazute limita in-
tegralei poate fi considerata si integrala este o constanta.
Atunci:
(T ) T 5
Solutie
Rezistivitatea este:
1
=
e (nn + pp )
In plus
n2i
np = n2i si p=
n
Atunci:
1
=
n2i
e nn + n p
Pentru a determina rezistivitatea maxima punem conditia:
n2
d 1 n ni2 p
= 2 = 0
dn e n2i
nn + n p
Rezulta:
r
p
n = ni
n
si
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 234
r
n
p = ni
p
Atunci
1
max =
2eni p n
In cazul germaniului intrinsec n = p = ni si rezistivitatea
acestuia este:
1
i =
eni (n + p )
Se observa ca:
max n + p
=
i 2 p n
Rezulta:
max = 0, 50 m
i = 0, 47 m
3.3.7 La temperatura T1 = 300 K, concentratia purtatorilor de
sarcina ntr-un semiconductor este 2 1019 m3 . Cu cat creste
concentratia purtatorilor de sarcina cand temperatura creste cu
un grad? Se cunosc: largimea benzii interzise Eg = 0, 67 eV si
constanta lui Boltzmann k = 1, 38 1023 J/K.
Solutie
3/2 Eg
ni = CT exp
2kT
Variatia numarului de purtatori se scrie:
3/2 Eg 3/2 Eg
n = CT2 exp CT1 exp
2kT2 2kT1
Deoarece T2 = T1 + 1 atunci:
E
E
g
2kTg 1
T1
n ' CT1 e 1 e 2k T 1 2 1
Astfel:
Eg
1
T1
n ' n1 e 2k T1 2 1 = 0, 88 1018 m3
Solutie
n = Nd + p
Deoarece
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 236
np = n2i
rezulta:
p2 + pNd n2i = 0
Ecuatia are solutia:
s
2
Nd 2n1
p= 1+ 1 = 1, 12 1018 m3
2 Nd
n2i
n= = 8.01 1020 m3
p
3.4 Propriet
ati magnetice
Solutie
du = Q + 0 HdM
sau
Q = du 0 HdM
Pentru u = u(T, H)
u u
du = dT + dH
T H H T
Pentru M = M (T, H)
M M
dM = dT + dH
T H H T
Se obtine:
u M u M
Q = 0 H dT + 0 H dH
T T H H
si atunci:
Q u M
cH = = o H
dT H T H T H
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 238
Solutie
Q = du 0 HdM
Pentru o transformare adiabatica (Q = 0) se obtine:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 239
du = 0 HdM
sau:
u u
dM + dH 0 HdM = 0
M H H M
si regrupand termenii:
u u
dH + 0 H dM = 0
H M M H
de unde:
u
M H M
S = =
H S u
0 H
M H
Dar:
u u T T
= = cM
H M T M H M H M
si:
u u M T
0 H = 0 H
M H T H T H M H
Atunci:
u T
0 H = c H
M H M H
Rezulta:
T
cM
H M cM M cM
S = = = T
T cH H T cH
cH
M H
Solutie
du = q pdv + 0 HdM
Cum T = const, v = const rezulta du = 0 astfel ca:
q = 0 HdM
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 241
Dar:
CH
M = H =
T
Atunci:
CdH
dM =
T
Cum T = T1 din relatiile de mai sus rezulta:
CH
q = 0 dH
T1
Se integreaza si se obtine:
ZH1
CH 0 C 2
q= 0 dH = H
T1 2T1 1
0
Solutie
du = T ds + 0 HdM
rezulta:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 242
du 0 HdM
ds =
T
unde s, u se refera la entropia si energia unitatii de volum.
Se considera u = u(T, M ) si se arata ca
u
=0
M T
Intr-adevar:
u u
du = dT + dM
T M M T
Se obtine:
1 u 1 u
ds = dT + 0 H dM
T T M T M T
1 u 1 u
= 0 H
M T T M T T T M T M
sau:
1 2u 1 u 1 2u H
= 2 + 0
T M T T M T T T M T T M
de unde:
u 2 H
= 0 T
M T T T M
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 243
Z Z
H/T
du (T )
s= 0 xf 0 (x) dx
T
0
Z Z
H/T
du (T ) H H
s= 0 f + 0 f (x) dx
T T T
0
Solutie
M = n hcos i
unde hcos i este valoarea medie a cosinusului unghiului facut
~ Deoarece energia de interactie a unui
de ~ cu directia lui B.
moment magnetic cu campul magnetic este:
~ = B cos
U = ~B
Media hcos i este:
R
cos eB cos sin d
hcos i = 0 R B cos
0
e sin d
Pentru a efectua acest calcul facem schimbarea de variabila:
s = cos si ds = sin d
si notam cu
B
x = B =
kT
Atunci:
R1 Z
1
sesx ds d 1
hcos i = R1 = ln esx ds
esx dx ds 1
1
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 245
d ex ex
hcos i = ln
dx x
ex + ex 1 1
hcos i = x x
= cthx
e e x x
Functia
1
L (x) = cthx
x
poarta numele de functia lui Langevin.
Astfel magnetizarea se poate scrie ca:
B
M = nL (x) = nL
kT
In cazul campurilor magnetice mici
B
x= 1
kT
astfel ca energia de interactie dintre momentul magnetic si camp
este mult mai mica decat valoarea energiei de agitatie termica.
Atunci:
x2 x3 x2 x3
ex + ex 1+x+ 2
+ 6
+1x+ 2
6
' x2 x3 x2 x3
ex ex 1+x+ 2
+ 6
1+x 2
+ 6
ex + ex 2 + x2
' 3
ex ex 2x + x3
Astfel:
2 + x2 1 x x
L (x) = x3
= x 2 '
2x + 3 x 3+ 2 3
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 246
Rezulta magnetizarea:
B n2 B
M = n =
3kT 3kT
Solutie
3 S (S + 1) L (L + 1)
g= +
2 2J (J + 1)
In cazul atomilor considerati S = 1/2, L = 2 si J = 3/2.
Rezulta g = 45
Energia de interactie cu cmpul magentic este:
Jz
U = gB B
h
unde Jz = mj h si mj = J, J + 1, ...., J. Deoarece mj ia valori
discrete functia de partitie pentru un singur atom este:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 247
J
X
gB Bmj
Z0 = exp
mj =J
kT
aJ ea(2J+1) 1 sh (2J+1)a
2
Z0 = e =
ea 1 sh a2
Functia de partitie pentru ntreg sistemul este:
Z = (Z0 )n
unde n este numarul de atomi din unitatea de volum. Rezulta:
a
(2J + 1) a
F = nkT ln sh ln sh
2 2
Magnetizarea este:
F F a
M = =
B a B
unde
a gB
=
B kT
Rezulta:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 248
ngB (2J + 1) a a
M= (2J + 1) cth cth
2 2 2
2J + 1 (2J + 1) 1 1
M = ngB J cth aJ cth aJ
2J 2J 2J 2J
Notam cu
gB BJ
x = aJ =
kT
Atunci:
2J + 1 (2J + 1) 1 x
B (J) = cth x cth
2J 2J 2J 2J
Aceasta functie B (J) poarta numele de functia lui Brillouin.
Magnetizarea de saturatie se obtine pentru campuri mari
cand x . Atunci cthx 1. Rezulta:
M = ngB B
Solutie
Solutie
er e2 r 2 ~
~ = ~v = B
2 4me
Datorita cresterii vitezei ar trebui sa se modifice raza orbi-
tei, nsa acest lucru nu se petrece deoarece cresterea vitezei este
foarte mica.
Totusi planul orbitei nu este neaparat perpendicular pe vec-
torul B.~ Atunci simultan cu miscarea electronului pe orbita,
apare o miscare de precesie n jurul directei campului magnetic.
Din acest motiv r2 trebuie nlocuit cu x2 + y 2 . Atunci:
e2 B 2
= x + y2
4me
Mediem aceasta relatie si se obtine:
e2 B 2 2
hi = x + y
4me
Dar cum:
2 2 2 hr2 i
x = y = z =
3
Rezulta:
e2 B 2
hi = r
6me
Magnetizarea este:
e2 B 2
M = n hi = n r
6me
Calculul mediei lui r2 se face cu ajutorul functiei de unda a
electronului din atomul de hidrogen:
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 252
Z Z Z
2
r = (r) r2 (r) dv
Z Z 2 Z
2 1 4 2r
r = 3 sin d d r exp dr
a0 0 0 0 a0
e2 B 2 e2 0 H 2
M = n hi = n a = n a = H
2me o 2me o
Rezulta ca:
n0 e2 2
= a
2me o
Solutie
n1 exp [ (E 0 B) /kT ] 20 B
= = exp
n2 exp [ (E + 0 B) /kT ] kT
In plus
n1 + n2 = N
Atunci:
N
n1 =
1 + exp 2kT0 B
si
N
n2 =
1 + exp 2kT0 B
Rezulta:
20 B
exp 1
n1 n2 = N 2kT0 B
exp kT
+1
3.4.10 Sa se calculeze magnetizarea paramagnetica pentru ga-
zul electronilor liberi de conductie la 0 K n cazul unor campuri
magnetice slabe.
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 254
E E
EF E F + mB
E F - mB
0 k 0 k
B=0 B0
Fig. 3.2
Solutie
2k2
h
E= B
2m
unde cu m s-a notat masa efectiva a electronului si cu momen-
tul magnetic al electronului. Notam cu n1 concentratia de elec-
troni cu spinul orientat n sensul campului si cu n2 concentratia
de electroni cu spinul orientat n sens contrar (Fig. 3.2).
Atunci:
2 kF2 1
h
= EF B
2m
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 255
2 kF2 2
h
= EF + B
2m
Astfel:
Z
1 kF1
kF3 1
n1 = 2 k 2 dk =
2 0 6 2
Z
1 kF2
kF3 2
n2 = k 2 dk =
2 2 0 6 2
Magnetizarea este:
B 3
M = B (n1 n2 ) = 2
kF1 kF3 2
6
2 h i
2m
M = 3/2 (EF + B)3/2 (EF B)3/2
6 2
h
Pentru campuri mici:
3/2 3/2 3 B
(EF B) = EF 1
2 EF
In acest caz magnetizarea devine:
1/2
2 2m 1/2
M= 2 EF B
2 2
h
Capitolul 4
NUCLEARA
FIZICA
Solutie
R = Ro A = 1, 45 1015 64 = 5, 8 1015 m
3 3
Solutie
256
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 257
Solutie
A (B mc2 )
M=
c2
Volumul nuclear este:
4R3 4r03 A
V = =
3 3
Densitatea nucleara este:
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 258
M 3 (B mc2 )
= = = 1, 3 1017 kg/m3
V 4r03 c2
Solutie
Atunci rezulta:
R2 R1 = (2 2 2)Ro = 7, 54 1016 m
3
Solutie
Q = [MN e 2M MC ]c2
AB
M = Zmp + (A Z)mn
c2
Dar:
20BN e
MN e = 10mp + 10mn
c2
4B
M = 2mp + 2mn 2
c
12BC
MC = 6mp + 6mn 2
c
Atunci:
Solutie
Rezulta:
B = 7, 98 MeV/nucleon
Solutie
Atunci:
W = [Z(MH + mn ) 2Zu]c2
Solutie
Solutie
4r3
q =
3
si
dq = 4r2 dr
Atunci:
4 2 4
dL = r dr
30
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 263
We = L
si
4R3
Q=
3
rezulta:
3Q2
We = dar Q = Ze
20o R
Atunci:
3Z 2 e2
We =
20o R
Rezulta:
2 2
3(ZAr ZCl )e2
We = WAr WCl =
20o R
Diferenta de energie datorata diferentei de masa dintre pro-
ton si neutron este:
Dar:
W = We + Wm
Rezulta:
2
3(ZA2 ZCl )e2
R= = 4, 2 1015 m
200 (W Wm )
Solutie
Rezulta:
s
f
R = = 8, 9 1015 m
d NA
Solutie
W R
U0
Fig. 4.1
Solutie
2
h
4 U = W
2
unde este masa redusa:
mn mp mp
= '
mp + mn 2
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 267
d2 u 2
2 Wu = 0
dr2 h
Notand cu:
2
k22 = W
2
h
solutia ecuatiei devine:
u2 = Dek2 r + F ek2 r
u2 = Dek2 r
si
ek2 r
2 = D
r
b. Impunem conditiile de continuitate pentru u si du/dr n
punctul r = R:
u1 (R) = u2 (R)
du1 du2
=
dr r=R dr r=R
Rezulta:
A sin k1 R = Dek2 R
k1 A cos k1 R = k2 Dek2 R
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 269
' 1, 9
Atunci:
q
2
1, 9 = R h2
(Uo W)
Rezulta:
Uo = 21 MeV
Solutie
a. cazul r < R
b. cazul r > R
cos k1 r sin k1 r = 0 k1 r = /2
adica:
r
2(Uo W )
r = /2
2
h
Rezulta:
h
r = p = 2, 33 fm
2 2(Uo W )
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 271
Solutie
Astfel:
~2 ~ 2 ~ 2
~S
L ~ = J L S
2
Deoarece valorile proprii ale lui J~2 sunt j(j + 1)h2 , ale lui L
~2
~ 2 sunt 1/2(1/2 + 1)h2 , atunci valorile
sunt l(l + 1)h2 si ale lui S
proprii ale operatorului L ~S~ sunt:
2
h
[j(j + 1) l(l + 1) 1/2(1/2 + 1)]
2
Energiile celor doua stari vor fi:
E1 = [(l + 1/2)(l + 3/2) l(l + 1) 3/4] j = l + 1/2
E2 = [(l 1/2)(l + 1/2) l(l + 1) 3/4] j = l 1/2
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 272
(2l + 1)
E = E1 E2 =
2
~
~ = gs~s + gl L
Solutie
Notam cu J~ = L
~ + ~s momentul cinetic total, si:
~ = g J~
unde g este factorul cautat. Astfel putem scrie:
g J~ = gs~s + gl L
~
g J~2 = gs~sJ~ + gl L
~ J~
Deoarece:
J~ = L
~ + ~s
avem:
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 273
~s = J~ L
~
~ = J~ ~s
L
Atunci:
~2 ~ 2 2
~ J~ = J + L ~s
L
2
si
~ J~2 + ~s2 L
~2
~sJ =
2
Rezulta:
1 h ~2 ~ 2 i
g J~2 = gl J + L ~s2 + gs J~2 + ~s2 L
~2
2
J~2 2
j (j + 1) h
~2
L 2
l (l + 1) h
~s2 2
s (s + 1) h
In relatiile de mai sus j este numarul cuantic al momentului
cinetic total, l este numarul cuantic al momentului cinetic orbital
si ~s numarul cuantic de spin. Atunci
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 274
1 l (l + 1) s (s + 1)
g= gl + gs + (gl gs )
2 j (j + 1)
Solutie
1 (j 1/2) (j + 1/2) 3/4
gp = gl + gs + (gl gs )
2 j (j + 1)
1 (gl gs ) 2, 29
p = j gl =j 1+
2 j j
Pentru protoni n cazul j = l 1/2, l = j + 1/2, avem:
1 (j + 3/4) (j + 1/2) 3/4
gp = gl + gs + (gl gs )
2 j (j + 1)
1 (gl gs ) 2, 29
p = j gl + =j 1
2 j+1 j+1
Pentru neutroni vom folosi tot relatiile de mai sus. Astfel
pentru j = l 1/2
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 275
1, 91
n = jgn = j
j+1
Pentru j = l + 1/2
n = 1, 91
Starea s1/2 este caracterizata de l = 0 si j = 1/2
1
p = [1 + 2 2, 29] = 2, 79
2
n = 1, 91
Starea p1/2 este caracterizata de l = 1 si s = 1/2 ; j = 11/2
1 2, 29 2
p = 1 = 0, 26
2 3
1, 91
n = = 0, 64
1 + 1/2
Statea p3/2 este caracterizata de l = 1 si s = 1/2; j = 1 + 1/2
3 2, 29 2
p = 1+ = 3, 79
2 3
n = 1, 91
Solutie
~ = z B
W = ~B
Dar:
z = mN gj
unde N este magnetonul nuclear. Astfel
Wm = mN Bgj
Wm+1 = (m + 1) N Bgj
Absorbtia de rezonanta apare atunci cand:
Wm Wm+1 = h
Deoarece regula de selectie este m = 1, rezulta
N Bgj = h
si
N BgJ
=
h
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 277
Solutie
Solutie
37
+ 17 Cl e + 37
18 Ar
Solutie
n = tNCl
Rezulta:
4R2 n
NCl =
N t
Numarul total de atomi de clor necesari este:
NCl 4R2 n
N1 = =
f f N t
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 279
N2 R2 n
M= = = 610 tone
NA f N t NA
Solutie
Solutie
4.2.5 In reactia
2
1D +63 Li 2
se elibereaza energia Q = 22, 37 MeV. Cunoscand masele M =
4, 0026u, MD = 2, 0141u sa se calculeze masa nucleului de Li.
Solutie
MLi = 6, 0151 u
Solutie
A+a=B+b
Solutie
ma c2 + MA c2 + Ea = MB c2 + EB + mb c2 + Eb
Q = EB + Eb Ea
Solutie
p2S Qme
Ee = = = 20 eV
2me M S + me
Solutie
Q = [MU MT h M ]c2
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 285
Solutie
Deoarece:
p
v = 2E /M
Mr vr2 M
Er = = E
2 Mr
Energia eliberata este suma dintre energia cinetica a particu-
lei si a nucleului de recul:
M
E = E + Er = 1 + E = 8, 46 MeV
Mr
Solutie
0 = p1 p2
Energia de reactie este:
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 287
p2 p2 p2 1 1
Q = Ec1 + Ec2 = 1 + 2 = 1 +
2M1 2M2 2 M1 M2
Rezulta:
r
2QM1 M2
p1 =
M1 + M2
p21 QM2
Ec1 = =
2M1 M1 + M2
p22 QM1
Ec2 = =
2M2 M1 + M2
Solutie
rezulta:
r
pb
r
pa q
A
r
pB
Fig. 4.2
Ea + Q = Eb + EB si Q = Eb + EB Ea
Atunci:
mb ma 2 ma mb Ea Eb
EB = Eb + Ea cos
MB MB MB
Energia de reactie va fi:
mb ma 2 ma mb Ea Eb
Q= 1+ Eb 1 Ea cos
MB MB MB
Solutie
Solutie
E = EL + En Q
unde
Q = M7 Li c2 M6 Li c2 + mn c2
E
= pn + pL
c
Considerand
p2L p2
EL = si En = n
2M6 Li 2mn
rezulta:
p2L p2
E + Q = + n
2M6 Li 2mn
si
2
E
pn = p2L
c2
Astfel:
2
p2 1 E
E + Q n = pn
2mn 2M6 Li c2
Din aceasta relatie se determina impusul pn si apoi energia
neutronului.
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 291
En = 6 MeV
In mod analog se determina energia atomului de litiu EL ' 1
MeV
Solutie
Solutie
Mp0 = MH me
MO0 = MO 8me
M0 = M 2me
Rezulta:
Q = 1, 2 MeV
Solutie
4.3 Radioactivitate
4.3.1 Timpul de njumatatire al uraniului 235 U este 8, 5 108
ani. Care este activitatea unui gram de substanta exprimata n
Ci. (1Ci= 3, 7 1010 Bq).
Solutie
Activitatea este:
m ln 2 1
= N = NA = 1, 79 Ci
T1/2 3, 7 104
Solutie
Activitatea este:
= N
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 295
m
unde N = N ,
A
= 238 g/mol si NA = 6, 0231023 atomi/mol.
Atunci:
= =
N mNA
Timpul de njumatatire va fi:
0, 693
T1/2 = ' 4, 5 109 ani
Solutie
N = No et = No (1 t) deoarece t 1
Solutie
N U = N0 exp (t)
unde N0 este numarul initial de nuclee de uraniu. Numarul de
nuclee de plumb formate:
NP b = N0 NU = N0 [1 exp (t)]
Masa de uraniu din minereu este:
NU
MU = U
NA
Masa de plumb din minereu este:
NP b
MP b = P b
NA
Deoarece
MP b
= 0, 2
MU + MP b
rezulta:
MU
=4
MP b
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 297
Astfel
N U U
=4
NP b P b
si
exp (t) U
=4
1 exp (t) P b
Atunci:
1 U T1/2 U
t = ln 1 + = ln 1 + = 1, 6 109 ani
4P b ln 2 4P b
Solutie
= No
ln 2 m
= NA
T1/2
si exprimata n Ci va fi:
(Bq)
(Ci) = = 1, 23 Ci
3, 7 1010
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 298
Solutie
Solutie
Solutie
N = No et
In acest timp se dezintegreaza un numar de nuclee:
m
N = No N = No (1 et ) = NA (1 et )
Numarul de particule emise este egal cu numarul de dezin-
tegrari. Rezulta:
N = 3, 8 1020 particule
Solutie
ln 2 M
= N = NA
T1/2
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 300
MU = 29, 9 103 kg
MP = 3, 55 103 mg
Solutie
N1 = s
Atunci:
s s
= = = 7, 19 1019 s1
N1 NA p
87
Timpul de njumatatire al Rb este
ln 2
T1/2 = = 6, 38 3, 05 1010 ani
Solutie
No tln2
= No e T1/2
16
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 302
Rezulta:
t = 4T1/2 = 22272 ani
Solutie
(n1 n2 )
=
n1 t3
Solutie
NA = No eA t
NB = CeB t
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 304
A No e(B A )t
C(t) = C1 +
B A
unde C1 este o constanta. Rezulta:
A No e(B A )t B t
NB = C1 + e
B A
A No
C1 =
B A
Astfel:
A No A t
NB = e eB t
B A
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 305
Solutie
T
inem cont de rezultatul problemei precedente:
NB A
= 1 e(A B )t
NA B A
Deoarece A < B , atunci, dupa un timp suficient de lung
e(A B )t ' 0. Astfel:
NB A
=
NA B A
O astfel de stare se numeste echilibru secular.
Solutie
N = Cet
Solutie
45
Masa de
Ca este:
N qT1/2 t ln 2
M= = 1 exp = 2, 597 109 kg
NA NA ln 2 T1/2
X1 X2 X3
Constantele de dezintegrare sunt 1 pentru prima dezinte-
grare si 2 pentru cea de-a doua dezintegrare. Se considera ca la
t = 0 N1 = N10 , N2 = N20 si N3 = N30 . Izotopul X3 este stabil.
Solutie
N1 = N10 exp (1 t)
care este chiar legea dezintegrarii radiactive.
La viteza de variatie a numarului de nuclee X2 contribuie
viteza de dezintegrare a nucleelor N1 si viteza de disparitie a
nucleelor X2 prin dezintegrarea lor n nuclee de tip X3 .
dN2
= 1 N1 2 N2
dt
sau tinand cont de modul n care variaza N1 se obtine:
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 308
dN2
+ 2 N2 = 1 N10 exp (1 t)
dt
Ecuatia este o ecuatie neomogena si are solutia (vezi pro-
blema 4.3.14):
1 N10 exp [(2 1 ) t]
N2 = C1 + exp (2 t)
2 1
Daca punem conditia ca la t = 0, N2 = N20 se obtine:
1 N10
N20 = C1 +
2 1
si
1 N10
N2 = [exp (1 t) exp (2 t)] + N20 exp (2 t)
2 1
Deoarece izotopul X3 este stabil, la variatia numarului de
nuclee X3 contribuie doar transformarea nucleelor X2 n nuclee
X3 prin dezintegrare
dN3
= 2 N2
dt
Astfel
dN3 1 N10 1 2 N10
= 2 N20 exp (2 t) + exp (1 t)
dt 2 1 2 1
1 N10 2 N10
N3 = N20 exp (2 t) exp (1 t) + C
2 1 2 1
NUCLEARA
CAPITOLUL 4. FIZICA 309
2 1
N3 = N10 exp (1 t) + exp (2 t) + 1 +
2 1 2 1
+N20 [1 exp (2 t)] + N30
Bibliografie
310