aceeasi tema literara (de exemplu:istoria, familia, iubirea, banul etc.

), tratata n doua texte narative, ai

caror autori sa fie diferiti.
"Romanul traditional zugraveste o lume omogena si rationala, n care valorile obstei se dovedesc n stare
sa le integreze pe cele individuale, morala tuturor triumfa de obicei asupra moralei unui singur" (N.
Manolescu - "Arca lui Noe").
Publicat n foileton n 1894 si n volum n 1906, romanul "Mara" este un roman social, obiectiv, realist,
traditional. Tema romanului este prezentarea vietii lumii ardelenesti situate ntre Lipova si Arad, ntre
sfrsitul secolului al XlX-lea si nceputul sec. al XX-lea.
Considerat de G. Calinescu "aproape o capodopera, acest roman are ca subtema familia, De tip
monoparental, familia Marei este constituita din mama si doi copii: Persida si Trica: "Mara, saraca, vaduva
cu doi copii, saracutii de ei, dar tnara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si copii.
La rndul sau, romanul "Morometii" estre, asa cum sugereaza titlul, romanul unei familii. Ilie Moromete are
statutul de "pater familias" (este capul familiei), fiind foarte autoritar. Structurat n doua volume (primul
publicat n 1955, iar al doilea n 1967), romanul "Morometii" are ca tema prezentarea lumii rurale n
conflict cu timpul care, la nceput, "avea cu oamenii nesfrsita rabdare". Satul din Cmpia Dunarii este
reprezentat, n miniatura, prin imaginea familiei lui Ilie Moromete. Aceasta este formata din: tatal autoritar,
sotia supusa - Catrina, copii din prima casatorie: Paraschiv, Nila, Achim si ceilalti: Tita, Ilinca, Niculae.
n viziunea lui Slavici, Mara reprezinta prototipul femeii puternice, asemenea Victoriei Lipan din romanul
"Baltagul" de M. Sadoveanu. Este autoritara, harnica, credincioasa: "Muiere, mare, sanatoasa, greoaie si cu
obrajii batuti de soare, de ploi si de vnt. Mara sta ziua sub satra, n dosul mesei pline de poame si de turta
dulce". Mara este responsabila de soarta copiilor ei, care are constiinta datoriei, este mndra de Persida si
de Trica: "Tot n-are nimeni copii ca mine!" Este muncitoare, calculata, preocupata excesiv de agonisirea
banilor, acest personaj fiind construit din lumini si umbre, ntruct este caracterizata de [...] propozitia
aceea de zgrcenie si de afectiune materna, de hotarre barbateasca si de sentiment al slabiciunii
femeiesti"(G.Calinescu).
Persida este "[...] o Mara juvenila, pe cale de a lua cu vrsta obiceiurile si nfatisarile mamei sale." (N.
Manolescu)
Trica este ambitios, cinstit, perseverent, respectndu-si linia destinului, ajungnd maestru cojocar n
breasla lui Bocioaca.
Daca Mara este autoritatea nsasi, familia fiind coordonata pe linie feminina, n romanul lui Marin Preda, Ilie
Moromete este situat n centrul acesteia (el se afla la masa "deasupra tuturor"), iar n jurul lui graviteaza
celelalte personaje. Imaginea familiei este construita pe baza unor conflicte centrale: cel dintre Ilie
Moromete si Catrina (pentru ca nu-i tine promisiunea fata de sotie referitoare la ntocmirea actelor pe
casa); cel dintre Ilie Moromete si Niculae (determinat de perceperea diferita a nevoii de a studia), dintre
acesta si fiii lui care vor pleca la Bucuresti, abandonnd viata satului. Comunicativ n rndul satenilor, dar
necomunicativ n familie, Ilie Moromete este adeptul unei mentalitati conservatoare, opuse mentalitatii
fiilor sai, ceea ce ilustreaza conflictul dintre generatii.
Taierea salcmului, secventa antologica n acest roman, este determinata de nevoia familiei de a-si achita
datoriile, fapt nteles numai de Moromete. Scena de inspiratie biografica, anunta destramarea familiei,
ntruct salcmul este un centru al lumii, respectiv al familiei ("axis mundi").Destramarea familiei naste o
drama a personajului care devine un introvertit, se izoleaza, cautnd un refugiu salvator.
In mod similar, Mara nu comunica n familie, nu este preocupata de dorintele copiilor, nu este o mama
apropiata, ci, dimpotriva, are o autoritate de tip masculin. Familia este construita pe legi nescrise, stricte,
de natura morala, iar nerespectarea acestora aduce cu sine sanctionarea. Scriitor moralist, Slavici si
pedepseste personajele pentru nerespectarea unor legi morale si sociale ce sustin si asigura un echilibru
interior al societatii. ncalcarea lor atrage cu sine un dezechilibru ce desfiinteaza unitatea si armonia.
Fiind un roman de formare ("bildungsroman"), opera urmareste, prin derularea faptelor, maturizarea celor
doi copii. Astfel, Persida, ncalcndu-si destinul si, de asemenea, legile morale si sociale, se casatoreste cu
Natl, formnd o noua familie. Spre deosebire de familia Marei, care respecta canoanele societatii, familia
Persidei s-a format pe baza libertatii individuale, n ciuda diferentelor etnice si religioase dintre cei doi.
Iubirea a fost principiul fondator, dar forta destinului si cea a legii morale se dovedesc mai puternice,
intransigente. Nasterea copilului este un factor de echilibru ce determina recuperarea armoniei familiale.
n concluzie, familia lui Moromete s-a destramat din cauza inexistentei unui ideal comun, iar cea a Marei s-
a reconstituit prin intermediul Persidei nsa, nerespectarea legilor nescrise ale societatii determina
sanctionarea, dezechilibrul familie.
Din punct de vedere artistic, cele doua romane apartin aceluiasi curent literar, respectnd principiile
estetice ale realismului, tehnicile narative utilizate sunt traditionale, iar viziunea asupra lumii este
moralizatoare, avnd ca scop sustinerea unui principiu ordonator de viata.
Acesta se defineste ca un ax ce sustine o existenta ancestrala a individului:"Colectivitatea face legea pe
care individul e tinut sa o respecte" (N.Manolescu).