continutul

Productia realizata in vederea satisfacerii neilor de consum se

confrunta cu cerintele societatii, in cadrul pietei, sub forma ofertei
de marfuri. Oferta de marfuri este o categorie a pietei, strans
legata de cererea de marfuri. Ea reprezinta forma sociala pe care
o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul
relatiilor de piata. Realizarea finala a ofertei are loc in urma
confruntarii sale cu cererea, prin actele de vanzare-cumparare,
care preced si conditioneaza trecerea marfurilor in consum. Oferta
de marfuri se afla insa in stransa si permanenta legatura cu
productia de marfuri, reprezentand, de fapt, finalizarea acesteia
pe piata. Sub aspectul ariei sale de cuprindere, oferta se refera,
atat la produsele existente in ciculatie, cat si la cele care, iesite
din procesul de fabricatie si urmand a fi trimise pe piata, se mai
afla inca in cadrul unitatilor producatoare .
De asemenea, este necesar a fi subliniat ca, in profil
macroeconomic, oferta cuprinde toate produsele destinate
satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei, respectiv, atat
bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii
brute a capitalului fix, cat si bunuri sau servicii care asigura
consumul final al populatiei. Drept urmare, transformarea
bunurilor si a serviciilor respective in oferta de marfuri imbraca
forme diferite, in functie de natura si destinatia lor. O parte a
acestora se realizeaza ca oferta prin comert, ca intermediar in
procesul schimbului, iar o alta parte, in mod direct, intre unitatile
producatoare si cele consumatoare, indeosebi in cazul produselor
destinate consumului intermediar si al celor privind formarea
stocurilor de capital, prin intermediul investitiilor (formarea bruta
a capitalului fix).
Un alt aspect privind definirea ofertei se refera la continutul
conceptual al notiunii respective si implicatiile acesteia asupra
elutiei in timp a disponibilitatilor de marfuri in cadrul pietei.
Potrivit modului de conceptualizare a notiunii de oferta, aceasta
se refera atat la un anumit lum de bunuri si servicii, cat si la un
proces de miscare a acestora de la productie la consum. Drept
urmare, in cadrul ofertei, se disting doua elemente principale:
fondurile de marfuri atribuite retelei de distributie in cursul unei
perioade, spre a fi realizate - asa-zisa oferta reala sau efectiva - si
stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului
economic - asa-zisa oferta pasiva. Cand este rba, insa, de oferta
de marfuri la un anumit moment, aceasta se confunda cu
stocurile existente in momentul respectiv in procesul de circulatie.
De unde rezulta concluzia ca toate produsele care alcatuiesc
oferta de marfuri trec ineviil prin stadiul de stocaj, imbracand
forma de stoc inainte de a fi vandute definitiv consumatorilor3.
Totusi, tinand seama de particularitatile circulatiei marfurilor si de
locul acesteia intr-o economie activa de piata, este necesara o
delimitare clara, in cadrul notiunii largi de oferta, a notiunii de
fond de marfuri; aceasta, intrucat piata cere cantitati si structuri
de marfuri, si nu oferta, in general. In contextul unor asemenea
preocupari privind delimitarea respectiva, fondul de marfuri este
avut in vedere ca o parte a ofertei destinate vanzarii prin
intermediul comertului, intr-o anumita perioada de timp. Notiunea
de "fond de marfuri" delimiteaza cantitatile de produse pe
destinatii, in functie de natura consumului final, intermediar sau
stoc de capital. De asemenea, notiunea de fond de marfuri separa
bunurile de consum negociate de comert cu furnizorii sai, intr-o
perioada data - an, trimestru etc. - de totalul ofertei de care
beneficiaza piata in perioada respectiva. Aceasta intrucat oferta
totala este compusa din fondul de marfuri negociat si primit de
comert si*din stocurile ramase din perioadele anterioare, ea
depasind ca lum fondul de marfuri dintr-o anumita perioada, cu
marimea stocurilor din reteaua de distributie. Mai mult, notiunea
de fond de marfa, ca o componenta a ofertei comertului, trebuie
asociata si cu notiunea de marca comerciala, care, in ultimele
decenii, a deschis calea posibilitatilor de dezltare a unei
adevarate industrii specializate . in aceasta privinta, trebuie
precizat faptul ca se are in vedere o industrie ce nu trebuie
considerata ca marginala, reusind doar sa ofere produse de baza
la preturi convenabile pentru comert, ci o industrie care sa fie
capabila sa inoveze continuu, la propunerea comerciantilor,
acestia putand, la randul lor, sa asigure informatiile necesare in
acest scop, ca urmare a contactului lor direct cu consumatorii. In
consecinta, notiunea privind fondul de marfuri, pe langa
delimitarile si structurile operate in componenta ofertei, isi pune
amprenta si pe modul specific de constituire a acesteia in comert,
adaugand bunurilor componente, noi valente, precum inovarea
continua, forme variate de vanzare, posibilitati variate de
combinare in consum cu diverse servicii specifice, precum si
posibilitatea individualizarii acestora si usurinta identificarii lor
printr-o anumita marca comerciala.
O alta latura a cunoasterii continutului ofertei de marfuri are in
vedere baza materiala a acesteia. Dupa cum indica insasi definitia
ofertei, forma pe care o imbraca produsele destinate schimbului
prin intermediul pietei - baza materiala a acesteia - o constituie
productia furnizoare a produselor respective, nivelul de dezltare a
ramurilor productiei materiale, industriale sau agricole,
determinand lumul si gradul de diversificare a ofertei de marfuri.
Cand este rba de aprecieri macroeconomice, respectiv daca se
are in vedere economia unei tari, la aceasta se adauga
importurile de marfuri, care vin sa intregeasca si sa diversifice, in
cadrul ofertei, fondul de marfuri asigurat de productia
autohtona.In sfarsit, un alt aspect important este legat de
dinamica ofertei, care reflecta, in permanenta, trecerea de la
conditiile actuale la posibilitatile viitoare ale productiei, respectiv
trecerea de la oferta reala, la oferta potentiala. Oferta potentiala,
care trebuie sa reprezinte materializarea in timp a neilor
consumatorilor, se contureaza ca rezultat al cercetarilor
permanente ale cerintelor pietei, al urmaririi in dinamica a elutiei
acesteia. Pornind de la acest fapt, in contextul considerarii ofertei
reale ca fiind un rezultat si nu o premisa a cerintelor pietei,
trebuie apreciat ca realizarea si dezltarea productiei nu trebuie sa
se reduca la un proces pasiv de adaptare continua la cerintele
pietei. Este necesar ca aceasta dezltare a productiei sa aiba in
vedere o politica activa de piata, bazata pe diversificarea
continua a sortimentelor de marfuri oferite pietei, prin
multiplicarea posibilitatilor de satisfacere a cerintelor populatiei,
prin crearea de noi produse care sa duca chiar la aparitia a noi nei
etc.