LICEUL TEHNOLOGIC HARALAMB VASILIU

PROIECT
PENTRU SUSINEREA EXAMENULUI DE
CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Specializarea: tehnician n activiti de comer

Nivelul IV

PROFESOR COORDONATOR:
SAIZ ANA
CANDIDAT:
BI MARIA
Clasa a XII a C

LICEUL TEHNOLOGIC HARALAMB VASILIU

2017
ANALIZA PIEEI
BRANZETURILOR

CUPRINS
Argument

Capitolul I Piaa

Aria pieei
1.1

1.2 Structura pieei

1.3 Capacitatea pieei

1.4 Dezvoltarea pieei

Capitolul II . Gama sortimental existent pe piaa a brnzeturilor

Cap III Analiza cererii i ofertei brnzeturilor

3.1 Oferta de mrfuri

3.1.1 Coninutul ofertei de mrfuri

3.1.2 Structura ofertei de mrfuri

3.2 Coninutul ofertei de mrfuri

3.3 Structura ofertei de mrfuri

Concluzii

Bibliografie
ARGUMENT
 ANALIZA PIEEI BRANZETURILOR

Capitolul I Piaa

Piaa privete un anumit produs, serviciu sau ofertant, pe de o parte i anumii purttori ai
cererii (persoane fizice, ntreprinderi sau alte organizaii), pe de alt parte; ea apare ca ansamblu
al relaiilor stabilite ntre aceste elemente ale pieei.

1.1 Aria pieei

Aria pieei se refera la dimensiunile spaiale ale acesteia. Asigurarea unei imagini ct mai
complete cu privire la dimensiunile pieei implic i raportarea acestora la spa iul economico-
geografic n care se desfoar activitatea de pia. Localizarea teritoriului pe care ntreprinderea
i desfoar activitatea este foarte importanta pentru ca permite concentrarea eforturilor
ntreprinderii pe zonele vizate. De exemplu, nu ar avea rost ca ntreprinderea sa desfoare o
campanie promoionala la nivel naional, n condiiile in care piaa pe care i desfoar
activitatea ntreprinderea este una locala. n cadrul pieei interne, relaiile de piaa marcheaz o
anumita distribuie teritorial n funcie de localizarea produciei i a consumului, de puterea
economica a localitilor sau diferitelor regiuni geografice. Exista piee locale sau regionale cu
trsturi specifice n ceea ce privete amploarea i structura proceselor de circulaie a mrfurilor.

Printre cile de extindere a pieei intensificarea activitii n zonele n care opereaz

ntreprinderea. Dup locul unde se desfoar actele de vnzare-cumprare putem deosebi:

a) n funcie de diferenele n modul de manifestare a cererii la locuitorii din mediul rural i

la cei din mediul urban exist piaa urbana si piaa rurala;

b) n funcie de zona in care se desfoar actele de vnzare-cumprare:

 piaa interna (n interiorul granielor naionale piaa Romniei);

piaa extern (n exteriorul granielor naionale produse create n Romnia, dar

vndute n strintate);

piaa internaionala (suma pieelor externe);

piaa mondiala (suma tuturor actelor de vnzare-cumprare efectuate att n interiorul,

ct i in exteriorul granielor arii, la nivel mondial).

1.2 Structura pieei

STRUCTURA PIEEI, maniera n care ansamblul complex i dinamic pe care l formeaz

piaa este descompus dup anumite criterii in subdiviziuni, adic segmente, ce pot fi observabile
si analizabile independent dar n alt fel incit fiecare depinde de celelalte i nu poate fi ceea ce
este dect n i prin relaii cu ele. De aceea separarea nu poate fi absoluta i nici exhaustiv.
Structura pieei caracterizeaz tocmai ansamblul complex de invariante relaii de proporii si
relaii reciproce dintre componentele sale. Structura se poate realiza dup o mare diversitate de
criterii.

In funcie de profilul, aria de activitate si dimensiuni, piaa ntreprinderii se nscrie in anumite

structuri ale pieei globale, reprezentnd o subdiviziune a acesteia. n acelai timp, pia a
ntreprinderii se compune din diferite segmente, delimitate dup anumite criterii. Ea nu are un
caracter omogen nici chiar n cazul ntreprinderilor cu profil relativ limitat de activitate.

Delimitrile operate n structura pieei ajung pana la piaa produsului (serviciului). Nici
piaa produsului nu e omogena i ea avnd structura sa interna format din segmente de pia.

Piaa produsului sau serviciului de un anumit tip este formata din segmente de piaa,
respectiv din grupuri distincte de cumprtori cu caracteristici, componente i nevoi diferite.
Caracteristicile sunt diferite de la un grup la altul i asemntoare, sau identice, n cadrul
fiecrui. Pentru fiecare segment de piaa care dorete acelai produs, trebuie adoptata o strategie
diferita, n funcie de caracteristicile segmentului respectiv. De exemplu: piaa bomboanelor este
formata din piaa bomboanelor ce conin zahar si a bomboanelor ce conin edulcorani /
ndulcitori.

Pentru structura pieei n ansamblu trebuie sa inem cont de:

indiferent de complexitatea structurii sale interne, piaa reprezint un tot unitar, dei
aparent izolate i independente, segmentele de pia nu sunt dect pari interdependente
ale unui tot organic,

structura pieei are un caracter dinamic; evoluie de ansamblu ale dimensiunilor pieei
antreneaz schimbri ale raporturilor cantitative intre raporturile pieei, precum si
adncirea nsi a pieei.

1.3 Capacitatea pieei

Capacitatea pieei poate fi exprimata prin intermediul mai multor indicatori. Aceti indicatori
sunt:

Volumul ofertei se utilizeaz de regula, atunci cnd cererea este mai mare dect oferta.
Volumul ofertei are la baza, de obicei, surse de date statistice.

Volumul cererii se refera la capacitatea efectiva a pieei, puterea ei de absorbie. Volumul

cererii i volumul ofertei se exprima n uniti fizice (buci, tone, metri etc.) sau unit i valorice
(milioane lei).

Volumul vnzrilor (a tranzaciilor de pia) reprezint modalitatea la care se recurge cel

mai des pentru exprimarea capacitii pieei. Acest indicator arat dimensiunile pieei efective i
este rezultatul confruntrii cererii cu oferta.

Oferta exprim raporturile ce se stabilesc cu privire la prezena pe piaa a bunurilor i

serviciilor destinate procesului de vnzare-cumprare. Pe de alta parte, oferta reprezint
cantitatea de bunuri i servicii pe care comercianii doresc sa le vnd la un anumit pre.
 Dimensiunile ofertei sunt date de stocurile de mrfuri aflate in reeaua comerciala la un
moment dat. Privita pentru o anumita perioada de timp, oferta cuprinde, pe lng stocurile de
mrfuri din reeaua comerciala i cantitile de produse contractate de comerciani de la
productori n perioada de timp data. Volumul i evoluia a ofertei pot fi analizate att din
punctul de vedere al unei firme individuale, ct i din cel al pieei n ansamblu.

Cererea este un fenomen socio-economic complex. Ea este o componenta de baza a pie ei

bunurilor i serviciilor care precede actul de vnzare-cumprare, precum i consumul. Cererea
are la baza nevoile de consum, puterea de cumprare i voina de cumprare.

Dimensiunile si dinamic cererii se afl n strns relaie cu:

stadiul diferitelor nevoi de consum (latent, contientizat, exprimat) i poziionarea lor n

sistemul complex si dinamic al nevoilor de consum;

mrimea i dinamica puterii de cumprare;

intensitatea i gradul de mobilizare a voinei de cumprare de ctre oferta de bunuri i

servicii.

n funcie de diferite criterii, cererea poate fi:

de bunuri i de servicii;

satisfcut, nesatisfcut i n formare;

curent, periodic i rar;

simpl i complex;

constant, n cretere i n descretere

pentru prima dotare, de nlocuire, de nnoire i completare;

substituibil i complementar (asociat);

 ferm i fluctuant;

excesiv i negativ;

permanent, sezonier, spontan;

mondial, internaional, naional, zonal, local, la nivel de ntreprindere, de unitate de

desfacere, la o gospodrie i individual etc.

Exist i cerere de oferta, care reprezint manifestarea de voina, de obicei in forma

scrisa, a unei firme de a iniia negocieri cu un partener n vederea cumprrii de la acesta a
anumitor bunuri sau servicii.

Atunci cnd cererea pentru un anumit produs rezulta din cererea pentru alte produse ea
poarta denumirea de cerere derivat.

n legtur cu cererea este foarte bine de cunoscut i numrul clienilor unei firme,
numrul consumatorilor, de cate ori apeleaz la produsele firmei ntr-o unitate de timp (de obicei
un an), dar i din cine este formata cererea poteniala sau cererea nesatisfcut.

Cererea potenial = cerere efectiv + cerere nesatisfcut.

Cererea efectiv este cererea materializat pe pia n volumul vnzrilor.

Cererea nesatisfcut este format din cererea care exist i din diverse motive nu poate fi
materializat.

Posibile cauze ale cererii sunt:

purttorul cererii nu are bani sa o materializeze (nu exista putere de cumprare);

purttorul cererii este in imposibilitatea achiziionrii produsului dorit, negsindu-l pe

piaa sau nefiind informat despre existenta acestuia.
 ntre cererea efectiv si cererea potenial exist, bineneles, un raport de subordonare,
cererea efectiv fiind mai mic dect cea potenial.

Cererea potenial este bazata pe nevoile de consum i pe voina de cumprare. Pe lng

aceasta exist i cererea solvabil, care este bazat pe nevoile de consum i pe puterea de
cumprare. Cererea efectiv exist atunci cnd toate cele trei condiii sunt ntrunite (nevoile de
consum, puterea de cumprare, voina de cumprare).

Legat de un produs, putem distinge consumatori (cei care folosesc produsul) i non-
consumatori (cei care, din diverse motive, nu folosesc i nu vor folosi niciodat produsul,
numii non-consumatori absolui i cei care n prezent nu folosesc produsul, dar care n viitor ar
putea s-l foloseasc, numii non-consumatori relativi).

De exemplu: persoanele care in siluet sunt non-consumatori relativi pentru produsele cu

un coninut ridicat de zahar (ciocolat), att timp cat doresc sa nu se ngra e, dar persoanele
bolnave de diabet nu vor consuma niciodat aceste produse, deoarece i pun via a n pericol,
deci sunt non-consumatori absolui i este inutil ca o firm s produc special pentru aceste
persoane un nou tip de ciocolat care s conin zahar, dar este benefic s produc ciocolat cu
un nou tip de ndulcitor, care s aib acelai gust i pre ca zaharul.

1.4 Dezvoltarea pieei

Ci de dezvoltare a pieei ntreprinderii

Fiecare ntreprindere este interesat s-i consolideze poziia pe pia, s-i sporeasc volumul
vnzrilor i cota deinut n cadrul pieei. n acest sens, ntreprinderea va fi preocupat n
acoperirea (integral sau parial) a spaiului dintre piaa efectiv i piaa potenial. Dezvoltarea
activitii de pia a ntreprinderii se poate realiza pe trei ci: extensiv, intensiv i mixt.
 1) Calea extensiv presupune atragerea de noi cumprtori pentru produsele ntreprinderii,
fie din rndul nonconsumatorilor relativi, fie din rndul clienilor unor ntreprinderi
concurente. Aceast modalitate este frecvent ntlnit prin abordarea unor noi zone
geografice, a unor noi piee interne sau externe.O astfel de cale este pus n aplicare prin
dou metode: identificarea unor noi utilizatori sau descoperirea i promovarea unor noi
utilizri.

2) Calea intensiv const n creterea cumprrilor medii efectuate de o unitate de consum

individ, familie, ntreprindere utilizatoare. O astfel de situaie se poate datora sporirii
cantitilor consumate de acetia, a scoaterii din consum a unor bunuri, sau prin vnzri
suplimentare (cross-selling). Aceast cale ar trebui folosit mai des, pentru c este de 5
ori mai ieftin s pstrezi un client dect s ctigi unul nou.

3) Calea mixt const n creterea la un nivel maxim a cumprrilor efectuate de

nonconsumatorii relativi, cei atrai prin calea extensiv.

Capitolul II . Gama sortimental existent pe piaa a brnzeturilor

Brnza este unul din cele mai complexe alimente ce se prepar din lapte. Fie c vorbim
de brnzeturile din lapte de vac, sau de la alte mamifere (oaie, bivoli, capr sau chiar ren i
cmil), brnzeturile sunt o surs fantastic de calciu i grsimi pentru organism.
 Exist peste 650 de tipuri de brnzeturi n toat lumea, din care cele mai multe sunt
preparate din lapte de vac.

Brnza este un produs alimentar preparat din lapte coagulat, separat de zer prin scurgere.
Este cunoscut c aceasta i primete numele fie de la locul unde se produce (penteleu,
manchengo), fie de la forma pe care o capt. Majoritatea brnzeturilor sunt produse din lapte de
vac, n special, din lapte de oaie, bivoli i capr.

Fabricarea brnzei topite a nceput n anul 1910, n Elveia. n prezent, producia anual
este de 1,9 milioane tone /an, reprezentnd aproximativ 16 % din producia mondial de
brnzeturi. Am ales s realizm analiza acestui produs, deoarce brnza topit este consumat de
marea majoritate a populaiei, ea fiind foarte gustoas i avnd un pre acceptabil,oferind
consumatorului un raport optim calitate pre. Potrivit unor studii realizate de ISRA Center
Marketing Research, brnza topit ocup primul loc n cadrul preferinelor
consumatorilor de brnzeturi. Acetia consider alimentul perfect sntos i saios, de
asemenea, putnd fi servit cu uurin. Diversele sortimente (ciuperci, verdea,
smntn, unc etc. ) sunt un alt punct forte pentru brnza topit. Scopul acestei lucrri este de a
aduce la cunotin diverse aspecte privind brnza topit, cum ar fi procesul tehnologic de
obinere a brneturilor, caracteristicile de calitate, informaii privind ambalarea,
transportul i depozitarea, precum i date legate de etichetarea produsului i importana
acestuia pe pia.

Cap III Analiza cererii i ofertei brnzeturilor

3.1 Oferta de mrfuri

 Oferta de mrfuri se afla n strnsa legtura cu cererea de mrfuri, fiind influen ata de
producie i de costurile de producie. Oferta de mrfuri se refera att la un anumit volum de
bunuri si servicii, ct si la un proces de micare a acestora de la producie la consum.

3.1.1. Coninutul ofertei de mrfuri

Oferta de mrfuri poate fi abordata distinct drept:

oferta individuala - a unei singure firme sau agent economic care exprima cantitile
dintr-o marf care sunt puse la vnzare pe pia la un moment dat de ctre un agent
economic;

oferta globala - reprezint cantitatea totala de bunuri i servicii pe care firmele

intenioneaz i pot sa le vnd ntr-o anumit perioad de timp, la un anumit nivel al
preurilor.

Dei apare strns legata de producie, reprezentnd finalizarea acesteia pe pia, oferta de mrfuri
se deosebete de aceasta: dac producia este rezultat al procesului de transformare fizica a
resurselor n bunuri, oferta este legat de procesul de valorificare, de transformare a bunurilor
materiale sau a serviciilor din forma marf n forma bani.

Daca ne raportm la aspectul fizic al ofertei, aceasta cuprinde totalitatea mrfurilor existente pe
piaa, n sfera circulaiei ntr-o anumita perioad de timp, precum i mrfurile care pot fi aduse
acolo n perioada respectiva. Astfel, oferta cuprinde att bunurile destinate consumului individual
al populaiei ct i cele destinate consumului intermediar.

Faptul c definirea ofertei are n vedere o anumita perioada de timp face ca din punct de vedere
conceptual oferta de mrfuri s cuprind att un anumit volum de bunuri i servicii ct i un
proces de micare a acestora de la productor la consumator. Aceasta modalitate de abordare face
ca oferta sa fie compusa din doua mari segmente i anume:

fondurile de mrfuri atribuite reelei de distribuie n cursul unei perioade de timp spre a
fi realizate sau intrrile de mrfuri (oferta efectiva);
 stocurile de mrfuri existente n diferite verigi ale circuitului economic (oferta pasiva).

Noiunea de fond de marfa delimiteaz cantitile de produse pe destinaii, n funcie de natura

consumului final, intermediar sau stoc de capital. De asemenea, no iunea de fond de mrfuri
separa bunurile de consum negociate de comer cu furnizorii si, ntr-o perioada data (an,
trimestru etc) de totalul ofertei de care beneficiaz piaa n perioada respectiva. Acesta deoarece
oferta totala este compusa din fondul de mrfuri negociat si primit din stocurile ramase n
perioadele anterioare, ea depind ca volum fondul de mrfuri dintr-o anumita perioada cu
mrimea stocurilor din reeaua de distribuie.

n consecin, noiunea de fond de marf, pe lng delimitrile i structurile operate n

componenta ofertei, i pune amprenta i pe modul specific de constituire a acesteia n comer,
adugnd bunurilor componente, noi valente, precum inovarea continua, forme variate de
vnzare, posibiliti variate de combinare n consum cu diverse servicii specifice.

O alt latur a cunoaterii coninutului ofertei de mrfuri are n vedere baza materiala a acesteia,
i anume forma pe care o mbrac produsele destinate schimbului prin intermediul pie ei. n fine,
un alt aspect important este legat de dinamica ofertei, care reflecta n permanenta, trecerea de la
condiiile actuale la posibilitile viitoare ale produciei, respectiv trecerea de la oferta reala, la
oferta potenial. Oferta potenial, care trebuie sa reprezinte materializarea n timp a nevoilor
consumatorilor, se contureaz ca rezultat al cercetrilor permanente ale cerinelor pieei, al
urmririi n dinamica a evoluiei acesteia.

Pornind de la acest fapt, n contextul considerrii ofertei reale ca fiind un rezultat si nu o premisa
a cerinelor pieei, trebuie apreciat ca realizarea si dezvoltarea produciei nu trebuie sa se reduc
la un proces pasiv de adaptare continua la cerinele pieei ci trebuie sa aib n vedere o politica
activa de pia, bazata pe diversificare continua a sortimentelor de mrfuri oferite pieei, prin
multiplicarea posibilitilor de satisfacere a cerinelor populaiei prin crearea noi produse care sa
duc eventual la apariia unei noi nevoi.

3.1.2. Structura ofertei de mrfuri

Mrfurile i serviciile componente ale ofertei de mrfuri sunt diferite dup proveniena, structura,
caracteristici, mod de consum etc. ceea ce impune structurarea lor dup diverse criterii i anume:

a) n funcie de destinaia produselor, oferta se grupeaz n trei categorii principale de

mrfuri:

produse destinate consumului final (sau bunuri i servicii de consum) alctuite din
ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate pentru satisfacerea directa a
nevoilor umane, cu excepia locuinelor care sunt considerate investiii neproductive;

produse destinate consumului intermediar reprezentate de ansamblul bunurilor si

serviciilor oferite agenilor economici pentru a se consuma n procesul de producie n
vederea realizri altor bunuri sau servicii;

produse de echipament destinate organizrii si desfurrii procesului de producie i

a cror durata de viaa este de minim un an cum ar fi: utilaje, echipamente, ma ini,
cldiri industriale si comerciale.

b) dup durata de viaa a diferitelor categorii de produse deosebim dou categorii de

produse:

bunuri nedurabile - se caracterizeaz printr-o vnzare de mas, se adreseaz tuturor

categoriilor de consumatori, pot fi substituibile n procesul de producie si participa la
un singur ciclu de producie. Astfel de mrfuri sunt: produsele alimentare, detergen ii,
ziarele, revistele, etc.

bunuri durabile - au o perioada mai mare de utilizare, sunt de folosin ndelungata i

au un grad superior de finisaj si tehnicitate. Ele nu sunt distruse ntr-un singur act de
 utilizare, ci se uzeaz progresiv i dup anumite perioade conserva o anumita
valoarea reziduala. Astfel de mrfuri sunt: automobile, televizoare, aparatura
electrocasnica, utilaje, mbrcminte.

c) criteriile merceologice structureaz oferta de mrfuri n:

mrfuri alimentare - conin anumite proprieti fizico-chimice care le confer un grad
ridicat de alterabilitate si perisabilitate, ceea ce determina comercializarea lor n
decursul unei durate de garanie, cu obligativitatea respectrii condiiilor de pstrare.
Mrfurile alimentare sunt indispensabile consumului, de aceea ele dein un rol bine
determinat n cadrul consumului individual, au o stabilitate ridicata n consum, apari ia noilor
sortimente se realizeaz mai lent, iar nlocuirea lor se realizeaz cu reineri din partea
consumatorilor. De aceea, apariia sortimentelor noi si nlocuirea ofertei de mrfuri vechi se
realizeaz mai lent.
Din punctul de vedere al actului de vnzare-cumprare, mrfurile alimentare se ncadreaz n
categoria bunurilor de cerere curenta, care se caracterizeaz printr-o viteza de circulaie mare, iar
numrul de zile n care rmn pe piaa este mic.
Cunoscnd aceste particulariti ale mrfurilor alimentare, producerea i comercializarea lor sunt
reglementate prin acte normative speciale legate de verificrile i analizele de laborator asupra
parametrilor i a condiiilor sanitar-veterinare pe care trebuie sa le ndeplineasc, obligativitatea
respectrii reetelor i a tehnologiilor de producie, precum si a condiiilor de comercializare.
mrfuri nealimentare - satisfac cerine variate de ordin fiziologic, social-cultural sau
de confort a populaiei, unele nevoi ale consumului intermediar sau de investiii.
Tocmai de aceea grupa mrfurilor nealimentare este mult mai variata dect cea a
mrfurilor alimentare.
Cererea pentru mrfurile nealimentare se caracterizeaz printr-o mobilitate ridicata, iar procesul
lor de rennoire variaz n limite mult mai mari (unele mrfuri cum ar fi ncl mintea sau
mbrcmintea se rennoiesc de la sezon la altul, iar altele precum produsele electrocasnice,
mobilier -la intervale de civa ani).
Mrfurile nealimentare au o cerere periodica si sunt caracterizate de o viteza de circula ie
mai mica si de un numr de zile mai mare n care rmn n circulaie.
d) n funcie de locul produselor n consumul populaiei si de modul de solicitare a acestora
de ctre consumatori ntlnim:
bunuri primare de consum destinate satisfacerii nevoilor fiziologice ale populaiei
cum ar fi: hrana, mbrcminte, nclminte, locuin, etc;
bunuri de necesitate medie necesare satisfacerii nevoilor de confort, hobby-uri,
meninerea sntii, medicamente, pentru petrecerea timpului liber etc. Acest tip de
bunuri sunt solicitate de consumatori la intervale mai mari de timp sau foarte rar, de i
n ultimul timp consumul acestor bunuri a crescut simitor.
bunuri de lux (de prisos) sunt produse cu o semnificaie mai mult sociala,
achiziionarea si cumprarea lor producnd o satisfacie periodica sau mai pu in
practica, potenialul de consum devenind nelimitat.
e) structurarea ofertei dup posibilitile de identificare a produselor n masa ofertei:
produse anonime se identifica prin simpla denumire a sortimentelor: zahar tos, zahar
pudra, pine alba, pine neagra, unt de masa, margarina etc;
produse de marca se identifica prin denumirea lor (marca de fabrica sau marca de
comer) care le deosebete de masa produselor anonime. Marca poate fi reprezentata
de numele firmei productoare (Coca-cola), o denumire geografica (Carpai), istorica
(Dacia) sau un personaj din literatura (Dracula).
f) n funcie de locul bunurilor n cadrul pieei bunurilor de utilizare productiva n procesul
de realizare a produsului finit se evideniaz:
materiile prime - cuprind bunurile care vor intra n structura viitoarelor produse. Ele
au suferit doar un proces simplu de prelucrare, care sa le asigure si sa le men in un
nivel corespunztor n timpul procesului de transport si stocare;
semifabricatele - produsele industriale care vor deveni o parte a produsului finit. Ele
au suferit un grad mai ridicat de prelucrare dect materiile prime;
echipamentele industriale - reprezentate de produsele care nu sunt o parte integranta a
produsului finit dar sunt utilizate efectiv n procesul de producie. Acestea cuprind:
instalaii de baza, echipamente (strunguri, freze, raboteze, maini linotip, boilere) i
echipamente auxiliare (autocamioane, utilaje de transport, ridicat sau stivuit, micro-
aparatura etc.);
 furniturile - bunurile de utilizare productiva care nu intra n componenta produsului
finit, dar care se consuma n cadrul activitii de producie: carburani, energie,
lubrifiani, rechizite de birou etc.

3.2 Coninutul ofertei de mrfuri

Producia realizata n vederea satisfacerii nevoilor de consum se confrunta cu cerin ele

societii, n cadrul pieei, sub forma ofertei de mrfuri.

Oferta de mrfuri este o categorie a pieei, strns legata de cererea de mrfuri.

Oferta de mrfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin

intermediul circulaiei, respectiv, att bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau
formarii brute a capitalului fix, ct si bunuri sau servicii care asigura consumul final al
populaiei.

Un alt aspect necesar definirii ofertei de mrfuri se refera att la un anumit volum de
bunuri si servicii, ct si la un proces de micare a acestora de la producie la consum. Drept
urmare, n cadrul ofertei, se disting doua elemente principale:

fondurile de mrfuri aflate n reeaua de distribuie n cursul unei perioade spre a fi

realizate aa-zisa oferta reala sau efectiva.

stocurile de mrfuri existente n diferite verigi ale circuitului economic aa-zisa oferta
pasiva.

De aici rezulta ca toate produsele care alctuiesc oferta de mrfuri trec inevitabil prin
stadiul de stocaj, mbrcnd forma de stoc nainte de a fi vndute definitiv consumatorilor.

Fondul de marfa reprezint cantitatea negociata si primita de comer. De aceea, oferta

totala este compusa din:

fondul de mrfuri negociat si primit de comer;

 stocurile ramase din perioadele anterioare.

Oferta de mrfuri mai poate fi definita avnd n vedere att produc ia autohtona, ct si
importul de mrfuri.

Un alt aspect important al ofertei de mrfuri este legat de dinamica ofertei, care reflecta,
n permanenta, trecerea de la condiiile actuale la posibilitile viitoare ale produciei, respectiv
trecerea de la oferta reala, la oferta potenial.

Oferta de mrfuri se poate clasifica n funcie de mai multe criterii.

Spre exemplu, dup destinaia produselor n procesul de consum, oferta de mrfuri

prezinta urmtoarea structura: produse destinate consumului final (bunuri si servicii de
consum), care reprezint ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate pentru
satisfacerea directa a nevoilor umane.

n funcie de durata de via a diferitelor categorii de produse, avem: bunuri nedurabile

(cuprinde articole de uz curent, de mare difuziune, n general standardizate; se caracterizeaz
printr-o vnzare n masa, adresndu-se practic tuturor categoriilor de consumatori; sunt
substituibile n procesul de utilizare; exemplu: mrfurile alimentare, ziarele, detergenii etc.);
bunuri durabile (are n vedere produse de folosin ndelungata, caracterizate printr-o perioada
relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate; nu sunt distruse n
timpul consumului, ntr-un act de consum se uzeaz progresiv, iar dup perioade lungi de
utilizare rmne o anumita valoare reziduala (exemplu: articole de mbrcminte, automobile,
televizoare, aparate casnice)

n funcie de criteriul merceologic , avem urmtoarele grupe de produse: grupa produselor

alimentare (cuprinde un ansamblu foarte larg de bunuri destinate, n special, consumului final,
participnd la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor; sunt produse de uz curent;
sunt distruse n timpul consumului; au un grad de perisabilitate mare, avnd un anumit termen de
garanie, necesitnd condiii de pstrare, conservare si au limite de ntrebuin are; producerea si
circulaia mrfurilor alimentare sunt reglementate n orice tara, prin acte normative cu caracter de
lege; grupa produselor nealimentare (satisfac cerine foarte variate, incluznd att trebuine de
ordin fiziologic, social-cultural si de confort ale populaiei, ct i trebuine innd de consumul
intermediar sau de stocurile de investiii; oferta de produse nealimentare este mult mai mare;
piaa acestor produse se caracterizeaz printr-o mare mobilitate, mrfurile respective nlocuindu-
se n consum cu mai multa uurin; procesul de nnoire, n cadrul acestui segment al ofertei este
foarte complex, variind n limite foarte largi de la o grupa la alta de produse; pentru activitatea
comerciala este necesara o grupare a produselor nealimentare, avnd n vedere criteriul
funcionalitii: textile nclminte; metalo-chimice; electronice si electrotehnice; mobila;
materiale de construcie; produse petroliere; combustibil; articole de librrie; produse
farmaceutice etc.

n funcie de locul produselor n consumul populaiei si modul de solicitare a acestora de

ctre consumatori oferta se grupeaz n bunuri primare de consum, destinate satisfaceri nevoilor
fiziologice ale populaiei: hrana, mbrcminte, nclminte, locuina etc; bunuri de necesitate
medie, destinate satisfacerii nevoilor de confort, ntreinerea sntii, petrecerea timpului liber
etc; bunuri de prisos sau de lux, n majoritatea lor sunt produse cu o semnificaie mai mult
social, posesie sau cumprarea lor producnd o satisfacie episodica sau mai puin practica,
potenialul de consum devenind astfel nelimitat. Pentru comer, aceasta grupa are o semnifica ie
deosebit.

Clasificarea ofertei de mrfuri n cadrul pieei bunurilor de utilizare productiva n: materii

prime, cuprind bunurile ce vor intra ca parte integrata n structura viitoarelor produse;
semifabricate, acele produse care vor deveni o parte a produsului finit, spre deosebire de
materiile prime, ele au suferit un grad mai ridicat de prelucrare; echipament industrial grupeaz
acele produse ce nu devin parte a produsului finit, dar prin folosirea lor asigura desf urarea
procesului de producie; furnituri, bunuri de utilizare productiva, sunt consumate continuu:
carburani, materiale pentru curenie etc.

nnoirea produselor si diversificarea ofertei de mrfuri

Multiplicarea i rennoirea continua a sortimentului de produse n cadrul pieei, reprezint

o reflectare a modificrilor profunde care intervin n nevoile de consum, n mecanismul formarii
si satisfacerii lor. La acestea se adaug faptul ca deprecierea fizica, scderea utilit ii unui produs
este amplificata continuu de deprecierea funcionala, n special prin apariia de noi produse.
Drept urmare, procesul de diversificare a ofertei de mrfuri mbrac doua importante aspecte:

lrgirea continua a gamei sortimentale prin apariia produselor noi, care se aduga celor
existente si schimbarea structurii sortimentale, prin nlocuirea unora dintre ele cu produse
noi;

diferenierea si individualizarea ofertei n procesul concurenial.

n ceea ce privete primul aspect al nnoirii si diversificrii produselor, noiunea de

produs nou are n vedere un bun material ce prezinta elemente constructive, func ionale,
fiabilitate, valente estetice, ergonomice, comerciale, precum si componente acorporale deosebite,
realizat n vederea satisfacerii superioare a cerinelor de consum sau a acoperirii unui spectru mai
larg de nevoi.

Un alt aspect, care trebuie avut n vedere n legtura cu nnoirea produselor care apar,
formnd oferta de mrfuri din cadrul pieei, pot avea o via mai lunga sau mai scurta, fiecare
conturndu-i propriul sau ciclu de via.

Noiunea de ciclu de via desemneaz perioada n cadrul creia bunul respectiv exista
pe o anumita pia, respectiv intervalul cuprins ntre finalizarea produsului de ctre productor i
vnzarea sa prin intermediul unui vnztor ctre consumatorul final sau intermediar.

Produsele pot avea o via mai lunga sau mai scurta, adic pot exista pe o anumita pia
un timp mai lung sau mai scurt. Ciclul de via al produselor nu trebuie confundat cu durata de
via fizica sau cu ciclul de utilizare a acestuia, care a re n vedere timpul scurs ntre faza finala a
fabricaiei unui exemplar dintr-un produs si distrugerea sau casarea sa de ctre consumator.

De la apariia lui pe pia pn n momentul dispariiei, un produs parcurge mai multe etape:
 lansarea pe piaa;

creterea cererii pentru produsului respectiv si a produciei lui;

maturitatea, care corespunde etapei n care produsul a atins limitele de saturaie ale pieei;

declinul, faza n care produsul este mai puin cerut de consumatori;

dispariia produsului de pe pia.

Nu trebuie confundata dispariia produsului de pe pia cu dispariia produsului din

consum sau utilizare. Exista o perioada de timp n care, dei produsul a disprut de pe pia , el se
afla totui n utilizare, n proprietatea consumatorului.

Cunoaterea fazelor ce compun ciclul de via al produselor este importanta att pentru
productori, ct si pentru comerciani. Productorii pot interveni, ca i comercian ii n vederea
meninerii produsului ntr-o anumita faza, pot contribui la prelungirea unor faze din ciclul de
via sau pot ntrzia ct mai mult posibil faza declinului din viaa produselor.

Atingerea fazei de declin de ctre un produs nseamn uzarea morala prematura a

respectivului produs, ceea ce determina consecine negative att pentru productori ct si pentru
comerciani. Productorii nu i pot recupera cheltuielile generate de cercetarea produsului, de
organizarea fluxului de producie, de organizare a muncii si produciei etc. Iar comercian ii
rmn cu mrfuri n stoc, fapt ce genereaz stocurile greu vandabile. Pentru prevenirea unor
astfel de consecine economice, cercetarea economica asupra lansrii produselor si direcionarea
aciunilor de diversificare trebuie sa se fac att de ctre productori, ct i de ntreprinderile
comerciale, n colaborare.

Diferenierea i individualizarea ofertei n procesul concurenial se realizeaz prin intermediul

procesului de realizare a produselor; produselor i serviciilor comerciale ataate produsului;
personalului comercial; imaginii de produs, marca sau ntreprindere.

Orice difereniere trebuie sa fie creatoare de valoare att pentru ntreprindere, ct si

pentru pia.
 Ca elemente de individualizare si difereniere a ofertei pot fi amintite:

funcionalitatea produsului;

performanta prin nivelul rezultatelor obinute n procesul de utilizare potrivit

funcionalitii specifice fiecrui produs;

durabilitatea, prin perioada ce caracterizeaz durata de via sau procesul de utilizare a

fiecrui produs;

reparabilitatea;

conformitatea, gradul de respectare de ctre produs a specificaiilor stabilite;

stilul produsului, prin aparenta sa exterioara generatoare de reacii emotive din partea
consumatorilor;

design-ul produsului;

sistemul serviciilor comerciale;

termenele de livrarea sau realizare;

formarea personalului de exploatare;

instalarea produsului, ca ansamblul de operaiuni necesare punerii n funciune a unui

produs;

consilierea cumprtorilor;

reparaiile etc.

n cadrul procesului de individualizarea i diferenierea ofertei se pune accent pe

poziionarea produsului si a imaginii sale n rndul consumatorilor. Comercian ii i productorii
pot folosi diverse strategii de poziionare a produsului, i anume: strategii de pozi ionare bazate
pe caracteristicile produsului sau ambalajului sau de prezentare; strategii de poziionare care au
n vedere soluiile pe care le propun consumatorilor produsul respectiv; strategii de pozi ionare
care se bazeaz pe prezentarea ocaziilor de utilizare ale produsului; strategii de poziionare a
produsului prin identificarea diferitelor categorii de utilizatori; strategii de poziionare a
produsului fata de alte produse; strategii de poziionare a produsului n funcie de utilitile noi
ale acestora.

n prezent, principala strategie de construire a ofertei este aceea de inovare i diferen iere.
Orice comerciant trebuie sa-si conceap oferta astfel nct sa fie perceputa de ctre consumatori
ca fiind unica.

3.3 Structura ofertei de mrfuri

Mrfurile i serviciile care compun oferta de mrfuri sunt extrem de diverse in ceea ce
privete proveniena, structura, caracteristicile fizico-chimice, modul de consum etc., fapt ce face
necesara structurarea lor dup anumite criterii:

1) Un prim criteriu de clasificare a ofertei de mrfuri este cel merceologic, rezultnd doua
grupe mari: mrfuri alimentare i mrfuri nealimentare.

Mrfurile alimentare cuprind o gama de produse destinate satisfacerii necesitilor de

hrana a populaiei, necesiti fiziologice, fapt ce face ca ele sa satisfac o cerere care se formeaz
in anumite limite ale consumului. Mrfurile alimentare au anumite proprieti fizico-chimice care
le dau un grad ridicat de alterabilitate si perisabilitate, fapt ce face ca ele sa fie comercializate in
decursul unei durate de garanie, cu obligativitatea respectrii condiiilor de pstrare.

Data fiind indispensabilitatea consumrii lor, mrfurile alimentare dein un loc bine
determinat in cadrul consumului individual, se caracterizeaz printr-o anumita stabilitate in
consum, apariia sortimentelor noi se face mai lent, iar nlocuirea lor se face cu anumite re ineri
din partea consumatorilor.
 Sub aspectul comercializrii, mrfurile alimentare fac parte, de regula, din categoria
bunurilor de cerere curenta i se caracterizeaz printr-o viteza de circulaie mare (numrul de zile
cat rmn in sfera circulaiei este relativ mic).

Avnd un rol important n cadrul consumului popula iei i prezentnd anumite

particulariti in ceea ce privete activitatea de comercializare, producerea si desfacerea
mrfurilor alimentare sunt reglementate prin acte normative cu caracter de lege. Legisla ia
respectiva cuprinde prevederi obligatorii referitoare la verificri si analize de laborator asupra
parametrilor de calitate si a condiiilor sanitar-veterinare pe care trebuie sa le ndeplineasc
materiile prime si ingredientele care intra in fabricarea produselor alimentare, obligativit i
referitoare la respectare reetelor i a tehnologiilor de fabricaie, la desfurarea proceselor de
producie i de comercializare precum i cele referitoare la salariai.

Mrfurile nealimentare sunt formate din grupe care conin un numr foarte mare de
articole si sortimente destinate satisfacerii unor necesitai de ordin fiziologic, social-cultural si de
confort.

Datorita varietii necesitilor pe care le satisfac, cererea pentru aceste mrfuri se

caracterizeaz printr-o mare mobilitate, procesul de rennoire este mai complex, variind intre
limite foarte largi de la o grupa de mrfuri la alta. Astfel unele mrfuri se rennoiesc de la un
sezon la altul (produsele de textile, nclminte) in timp ce altele la intervale mai mari (produse
electrotehnice, mobilier etc.).

La unele din mrfurile nealimentare se simte foarte puternic influenta modei, fapt ce face
ca astfel de mrfuri sa fie supuse unui proces de uzura morala cu consecine asupra procesului de
comercializare (exista pericolul formarii stocurilor lent vandabile sau chiar nevandabile).

Sub aspectul comercializrii, mrfurile nealimentare sunt de regula de cerere periodica i

rar i se caracterizeaz printr-o vitez de circulaie mai mica (numrul de zile cat rmn n
medie n sfera circulaiei este relativ mare).
 2) Un al doilea criteriu de clasificare a ofertei de mrfuri este acela din punct de vedere
al destinaiei in consum a produselor, funcie de care avem trei grupe de mrfuri:

mrfuri destinate consumului final, compus acest segment din obiecte materiale i
imateriale produse si achiziionate pentru satisfacerea directa a nevoilor de consum a
populaiei;

mrfuri destinate consumului intermediar, adic acele bunuri destinate a intra intr-un
proces de fabricaie ca materii prime, materiale, energie;

produse de echipament, formate din acele bunuri utilizate in organizarea i

desfurarea unui proces de producie i a cror durata de utilizare este de cel puin un
an (utilaje, instalaii, cldiri).

Prima grupa de mrfuri mai este cunoscuta in literatura de specialitate sub denumirea de
bunuri si servicii de consum iar celelalte doua grupe sunt cunoscute sub denumirea de bunuri
si servicii productive.

3) Un al treilea criteriu de structurare a ofertei l reprezint durata de via a diferitelor

categorii de bunuri, rezultnd doua categorii de bunuri: bunuri non-durabile i bunuri
durabile.

Bunurile non-durabile cuprind acele produse de uz curent, de mare difuziune, relativ uor
accesibile si cu posibiliti de aprovizionare, ele caracterizndu-se printr-o vnzare de masa,
adresndu-se tuturor categoriilor de consumatori. Aceste bunuri participa la un singur ciclu de
folosire, consumarea lor caracterizndu-se prin dispariia lor fizica. In aceasta categorie intra
produsele alimentare dar si produse nealimentare (detergeni, cosmetice etc.).

Bunurile durabile cuprind produsele care participa la mai multe cicluri de consum, ele
caracterizndu-se printr-o perioada relativ mare de utilizare. Pe parcursul perioadei de utilizare
ele nu sunt distruse, nu dispar fizic ci se uzeaz progresiv, iar la sfr itul perioadei de
utilizare nmagazineaz o anumita valoare reziduala. Aceasta valoare reprezint un factor
psihologic in determinarea ofertei pentru un produs sau altul si influeneaz evoluia cererii de
mrfuri, ndeosebi cererea de rennoire.

4) Un alt criteriu de structurare a ofertei l constituie locul produselor in consumul

populaiei si modul de solicitare a acestora de ctre consumatori (este vorba de fapt de
doua criterii, utilizarea lor simultana oferind o structura mai funcional, utila att in
direcionarea produciei cat si al procesului de comercializare), funcie de care distingem
urmtoarele categorii de bunuri:

bunuri primare de consum, destinate satisfacerii nevoilor fiziologice ndeosebi (hrana,

mbrcminte, locuine);

bunuri de necesitate medie, destinate satisfacerii necesitilor de confort, petrecerii

agreabile a timpului liber etc.;

bunuri de prisos sau de lux, care in cele mai multe cazuri prezinta o semnificaie mai
mult sociala, consumarea lor producnd o satisfacie episodica sau mai puin practica.

5) In sfrit, un ultim criteriu de structurare a ofertei l constituie posibilitile de identificare

a produselor in masa ofertei rezultnd de aici produse anonime si produse de marca.

Produsele anonime sunt acelea care se identifica prin simpla denumire a sortimentelor:
pine alba, zahar tos, unt de masa etc.

Produsele de marca de identifica printr-o denumire marca de fabrica sau marca de

comer care le deosebete de masa produselor anonime. Marca poate fi reprezentata de numele
firmei productoare (nclminte Guban) sau poate fi o denumire geografica, istorica sau un
personaj din literatura. Marca constituie o prelungire a rspunderii productorului n sfera
circulaiei mrfurilor.
CONCLUZII
 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.scritub.com/economie/OFERTA-DE-MARFURI81123136.php

2. http://www.scritub.com/economie/comert/Structura-ofertei-de-marfuri21368.php
3. http://documents.tips/documents/continutul-ofertei-de-marfuri-la-sc.html