Eutanasia

Definiie i clasificri

Eutanasia (trad. "moartea bun") - terminarea activ, intenionat a vieii unui

pacient de ctre un medic care consider aceast aciune n beneficiul
pacientului.

Eutanasia voluntar - eutanasia la cererea sau cel puin cu consimmntul

pacientului.

Eutanasia involuntar - eutanasia mpotriva dorinei unei persoane competente

(care i poate exprima voina).

Eutanasia non-voluntar - eutanasia unui pacient non-competent, precum

persoane suferind de demen senil sau copii mici.

Eutanasia activ terminarea intenionat a vieii unui pacient de ctre un medic

care crede c moartea este n beneficiul pacientului.

Eutanasia pasiv - terminarea vieii unui pacient prin omisiune, spre exemplu prin
retragerea tratamentului.

Sinuciderea asistat medical (SAM) - terminarea de ctre un pacient a propriei

viei, cu ajutorul medicului (n practic diferena fa de eutanasia voluntar este
minim).

Eutanasia si SAM sunt ilegale n aproape ntreaga lume. Pentru situaia la zi a

legalitii eutanasiei i SAM, vezi aici.

Conflictul ntre eutanasie i sfinenia/inviolabilitatea vieii

Eutanasia este actul deliberat de a pune capt vieii unui pacient cu intenia de a
curma suferina acestuia. Sinuciderea asistat medical (SAM) reprezint moartea
unui pacient ca urmare direct a "ajutorului" dat de un medic. Indiferent cum s-ar
numi, problema de ordin etic rmne - nu poate fi niciodat bine s ucizi, chiar cu
intenia de a alina suferina.

Viaa uman are o valoare intrinsec. Tradiia iudeo-cretin susine c omul a

fost creat dup chipul lui Dumnezeu i ca urmare, viaa uman are demnitate,
sfinenie i este inviolabil. Principiul secular, non-religios, consacrat n tratatele
de drepturile omului, conform cruia nimeni nu trebuie s ucid este bazat n fapt
pe demnitatea i sfinenia iudeo-cretine.

Jurmntul lui Hipocrate afirm acelai principiu: s nu prescrii un medicament

mortal, s nu dai sfaturi care ar putea provoca moartea nici s nu provoci un
avort. Hipocrate a trit n secolul al 5-lea IC i deci principiul sfineniei vieii
dateaz dinaintea nvturilor cretine.

Declaraia de la Geneva, adoptat n 1948 de Asociaia Medical Mondial,

afirm: "Voi acorda cel mai mare respect vieii umane nc de la nceputurile ei."
Acelai principiu a fost implementat i n Convenia European a Drepturilor
Omului: "Dreptul fiecrui om la via va fi protejat prin lege. Nici un om nu ar
trebui lipsit de via intentionat."

i Codul de deontologie medical n vigoare n Romnia stipuleaz clar c

eutanasia i SAM sunt inacceptabile: "Art. 121. Se interzice cu desvrire
eutanasia, adic utilizarea unor substane sau mijloace n scopul de a provoca
decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea i prognosticul bolii, chiar dac a
fost cerut insistent de un bolnav perfect contient. Art. 122. Medicul nu va asista
sau ndemna la sinucideri sau autovtmri prin sfaturi, recomandri,
mprumutarea de instrumente, oferirea de mijloace. Medicul va refuza orice
explicaie sau ajutor n acest sens."

Principiul inviolabilitii vieii interzice uciderea intenionat, dar nu specific

faptul c viaa trebuie meninut cu orice pre, de exemplu pn la capt n cazul
tratamentelor invazive sau agresive, cum ar fi ventilaia asistat mpotriva
dorinei pacientului contient sau n cazul n care tratamentele ar fi zadarnice, de
exemplu chimioterapia agresiv pentru cancerul avansat.

Doctorii trebuie s decid dac un tratament prescris este adecvat sau nu.
Medicul l va gsi, de obicei, pe cel potrivit fcnd o analiz corect a metodelor
folosite n tratament, a gradului de complexitate sau de risc, a costurior. Medicul
compar aceste elemente cu rezultatele ateptate, lund n considerare i starea
de sntate a persoanei bolnave i resursele fizice i psihice ale acesteia.
Refuzul, venit din partea pacientului, al unui tratament agresiv nu este considerat
sinucidere.
De asemenea, moartea unei persoane, grbit n mod intenionat prin omiterea
unor intervenii medicale - "eutanasie pasiv"- este complet diferit de omiterea
tratamentului zadarnic sau neadecvat.

Cele mai comune probleme ridicate de legalizarea eutanasiei i SAM

Dei eutanasia i sinuciderea asistat medical ar putea prea, la prima vedere,

atrgtoare, legalizarea acestora are efecte negative profunde, deja constatate n
rile unde se practic. De exemplu:

1. Eutanasia, odat legalizat, nu va putea fi controlat. Vor fi ucii i pacieni

care nu i-au dorit acest lucru. Iniial gndit pentru grupuri strict delimitate cum
ar fi pacienii cu boli n faz terminal, eutanasia ar fi mai devreme sau mai trziu
folosit i pentru alte grupuri de pacieni cum ar fi persoanele n vrst, pacienii
cu handicap, pacienii cu probleme afective, cei cu infirmiti i chiar copii sau
nou-nscui cu infirmiti. Astfel se va ajunge la o desconsiderare a vieii umane,
n general a membrilor vulnerabili dintr-o societate. Olanda este un exemplu
nefast n acest sens: initial, legea avea n vedere curmarea suferinelor
insuportabile asociate bolilor incurabile. Acum, este permis eutanasierea
batrnilor, persoanelor cu handicap, a invalizilor, depresivilor, precum i a nou-
nscuilor cu malformaii.

2. Legalizarea eutanasiei sau SAM ar impune o presiune asupra celor bolnavi i a

acelora care simt c din cauza bolii, infirmitilor sau btrneii, au devenit
nefolositori sau o povar pentru societate i n special pentru rude. Ei se simt
constrni moral s accepte eutanasierea, care cost cu mult mai puin dect
tratamentul pentru cancer, spre exemplu.

3. Autonomia pacientului va scdea odat ce eutanasia sau SAM va fi legalizat.

Dorina de a muri este rareori o decizie ntr-adevr autonom. Ea este mai
degrab expresia depresiei, durerii sau a unui control slab al simptomelor, dect
o dorin autentic. Dorina de a muri i de a tri se schimb frecvent n timp, n
special dac durerea sau depresia au fost tratate.

4. Legalizarea eutanasiei sau SAM va aduce modificri profunde n atitudinile

sociale fa de boal, infirmiti, moarte, vrsta naintat i n ce privete rolul
profesiei medicale. Odat ce eutanasia este legalizat, va deveni din ce n ce mai
mult o "opiune de tratament" printre celelalte tratamente medicale i
chirurgicale obinuite. Valori umane fundamentale precum rbdarea,
compasiunea, solidaritatea, devotamentul se golesc de sens. De asemenea, n
baza percepiei larg rspndite c "ceea este legal este i moral" pot aprea
consecine deosebit de grave prin acceptarea ideii c uciderea este o soluie care
poate funciona i n multe alte situaii.

5. Legalizarea eutanasiei i SAM va submina ngrijirea medical, n special

ngrijirea paliativ i va submina serios relaiile doctor-pacient. Legalizarea
eutanasiei va aduce o schimbare fundamentala n relaia doctor-pacient, cnd
pacienii se vor ntreba dac medicul care intra n salon poart hainele albe ale
unui tmduitor sau pe cele negre ale unui clu.

6. Moartea nu e chiar aa de "bun" dup cum se spera. Unul din argumentele

principale n favoarea eutanasiei i a sinuciderii asistate medical este acela de a-i
oferi pacientului o "moarte bun". Totui, realitatea este total diferit. Experiena
arat apariia unor complicaii deloc rare. n loc s moar rapid, unor pacieni le-a
luat cteva zile s moar!

ngrijirea paliativ - alternativ la eutanasie

ngrijirea paliativ reprezint mbuntirea calitii vieii pacienilor i a familiilor

acestora n faa problemelor de sntate pe care le asociaz bolile letale prin
prevenia i uurarea suferinei, prin identificarea precoce i evaluarea i
tratamentul durerii, precum i a altor probleme fizice, psihologice i spirituale.

n Europa, ngrijirea paliativ reprezint o parte integrant i pe cale de extindere

a ngrijirilor medicale.

Avantajele ngrijirii paliative:

Uureaz durerea i alte simptome suprtoare

Afirm viaa i privete moartea ca pe un proces normal

Nu ncearc nici s grbeasc i nici s amne moartea

Integreaz specte psihologice i spirituale ale ngrijirii pacientului

Ofer sprijin pentru o via ct se poate de activ pn la sfrit

Ofer familiei un ajutor pe timpul bolii aparintorului, totodat pentru alinarea

propriei suferine

Crete calitatea vieii i poate influena pozitiv evoluia bolii

Aplicat devreme n evoluia bolii, mpreun cu alte mijloace terapeutice, poate

s prelungeasc via i suportabilitatea complicaiilor clinice

Documente

Rezoluie a unui grup de medici privind eutanasia i sinuciderea asistat

Poziiile Bisericilor Ortodoxe Romn i Rus privind avortul, eutanasia,

transplantul de organe i tehnologiile reproductive [pdf]

Codul de deontologie medical n vigoare n Romnia

Legturi utile

Centrul de ngrijiri paliative "Sfnta Irina"

Hospice "Casa Speranei"

Eutanasia si sinuciderea asistata sunt subiecte care au provocat dintotdeauna

discutii inflacarate si reactii din cele mai diverse, atat in mediul academic, politic,
medical, cat si in viata de zi cu zi. Astazi insa, informatia mediatica se
raspandeste cu mare viteza in toata lumea, iar oamenii sunt permanent la curent
cu evenimentele relevante, la care ar fi avut cu greu acces in trecut.

Care este diferenta dintre eutanasie si sinucidere asistata?

Cei doi termeni pot fi deosebiti privind la persoana care indeplineste actul final,
actul fara de care nu ar surveni moartea. Astfel, daca moartea este indusa de
alta persoana decat pacientul, avem de-a face cu eutanasia. Pe de alta parte,
daca persoana care urmeaza sa moara isi administreaza de exemplu o doza
letala de medicamente, prescrise de doctor in acest scop, vorbim despre
sinucidere asistata.
Eutanasia nu este o idee recenta

Istoria eutanasiei se intinde mult inapoi in timp, in antichitate. Grecii si romanii

permiteau, in anumite situatii, eutanasia. Lucrurile s-au schimbat mai tarziu, o
data cu aparitia religiilor monoteiste si sacralizarea vietii. In secolul XX s-au
format numeroase organizatii care militeaza pro sau sau contra eutanasiei. Prima
a fost constituita in 1935 de un grup de medici londonezi si se numea The
Voluntary Euthanasia Society. Aceasta a fost urmata, in 1938, de Hemlock
Society, infiintata in Statele Unite.

Hemlock Society numara in prezent 67.000 de membri, care sprijina decizia

individului de a muri. Visam la o vreme cand toti americanii vor putea trai si
muri ca oameni liberi, in demnitate si conform cu propriile valori, spune
presedinta asociatiei, Barbara Lee.

Totusi, are omul dreptul sa decida cand sa isi puna capat vietii? Vocile impotriva
eutanasiei si sinuciderii asistate ar putea spune ca persoana care face asta se
joaca de-a Dumnezeu. Da, dar eutanasia ii da dreptul omului sa moara in
demnitate si sa evite suferinta dinaintea inevitabilului, ar spune ceilalti, care
militeaza pentru aceste practici.

Argumente in favoarea eutanasiei si sinuciderii asistate:

Este o modalitate de a opri suferinta extrema prin care trec unii bonavi in stadiu
terminal si de a le oferi o moarte linistita. De obicei o moarte buna este
descrisa ca trecerea in nefiinta intr-un mediu placut, familiar si fara suferinta, ca
si cum ai adormi. Cicero spunea ca o moarte buna este modalitatea ideala de a
respecta legea naturii, parasind lumea in liniste si demnitate.

Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida momentul propriei morti. In secolul al

XVIII-lea, filozoful scotian David Hume sustinea in eseul sau Despre sinucidere
ca, intr-o societate libera, oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa aleaga modul in
care vor sa moara. Unele voci sustin si ca acest drept ar trebui totusi temperat
prin obligatia de a nu face rau altei persoane.

Mentinerea in viata a unei persoane, mai mult decat durata naturala de viata (de
exemplu prin conectarea la aparate), nu este morala;

Oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. Exista mari diferente

intre modurile in care fiecare vede conceptul de a trai si a muri in demnitate.
Cele mai comune umilinte care ar justifica eutanasia sunt: persoana devine o
povara pentru ceilalti, incapacitatea de a mai face fata activitatilor cotidiene,
petrecerea ultimei perioade a vietii intr-un spital sau camin,

Rudele bolnavului nu ar mai trebui sa indure clipele dificile in care isi vad
apropiatii asteptand o moarte lenta si dureroasa;

S-ar reduce costurile pentru ingrijirea pacientilor incurabili;

eutanasia si sinuciderea asistata se practica oricum in camine si spitale, iar
medicii, membrii familiei sau apropiatii care accepta sa faca asta pot fi acuzati de
crima.

Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei se bazeaza, de obicei, pe

principiile etice si religioase cu privire la sacralitatea vietii. De asemenea, sunt
voci care sustin ca legalizarea eutanasiei ar putea grabi moartea unor persoane,
impotriva vointei lor.

Sacralitatea vietii. Acest argument se bazeaza pe valorile religioase care

considera viata sacra si inviolabila. Conform acestui principiu, nici o persoana nu
are dreptul de a lua viata altcuiva.

Diagnosticul gresit sau eventualitatea unor noi tratamente. Conform acestui

punct de vedere, unde exista viata exista speranta. Sustinatorii sai sunt de parere
ca in conditiile evolutiei rapide a societatii moderne, a tehnologiei si tehnicilor
medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane bolnave de a beneficia de
viitoarele tratamente si implicit de o viata mai buna.

Legalizarea eutanasiei in cazurile medicale grave ar face din aceasta practica o

rutina, folosita pe scara larga.

Chiar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi
rezultatul depresiei sau a interpretarii eronate a diagnosticului.

Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si furnizarea de asistenta

corespunzatoare pentru persoanele varstnice.

Ar submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta zona.

Ar compromite in mod grav relatiile dintre persoanele in varsta, sau dependente

de asistenta, si rudele lor, care ar putea sa le preseze sa nu devina o povara.

Ar compromite relatia de incredere dintre medic si pacient.

Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate care
raman in viata; o astfel de decizie ar afecta in special copiii din viata bolnavului.