Emoii

Recunoscnd Chipuri i sentimente

mbuntirea comunicrii i viaa afectiv

Revealed
Paul Ekman
Autorul
SPUS
MINCIUNI
Un D V A N C E
P R AI S E
PENTRU

Emoii Revealed
"Nimeni din lume, a studiat expresii faciale la fel de profund ca Paul Ekman. n Emoii
Dezvluit c prezint-clar, viu, i n mod-su cel mai accesibil fascinant observarea-
observaiile cu privire la expresiile deschis sau acoperit de emotii ne ntlnim toi de sute
de ori
de zi cu zi, dar adesea neles greit sau nu a sec. Nu a fost o carte pe aceast tem
de astfel de gama i de nelegere de la faimoasa lui Darwin Exprimarea emoiilor mai mult
dect un
secol n urm. "
- Oliver Sacks, autor de Unchiul Tungsten
"Paul Ekman este unul dintre acei gnditori rare care se pot conecta ce oamenii de stiinta
au aflat cu
ce restul dintre noi e de mirare despre n viaa noastr de zi cu zi. Dac ai citit aceast
carte, nu vei uita
la alte persoane, n destul de acelai fel din nou. Emoiile Revealed este un tur de for. "
-Malcolm Gladwell, autorul din punct critic
"Inca de la Darwin, nimeni nu a contribuit mai mult la intelegerea noastra a modului in
care oamenii merg
despre comunicarea emotii decat Paul Ekman. n aceast prezentare general de maestru,
el analizeaz modul n care
emoiile sunt comunicate, iar implicaiile pentru subiecte variind de la sntatea mintal i
relatii interpersonale la aplicarea legii i violen. Un fascinant i importante
carte. "
- Robert M. Sapolsky, profesor de biologie, Universitatea Stanford, i autor de
De ce zebre Dont get ulcere
"" Paul Ekman este maestru de exprimare emoional, iar acest lucru este un cont de
maiestrie de sale
domeniu. El chiar sugereaz modul n care putem folosi concluziile cu privire la expresii
emotionale pentru a ghida i
mbunti vieile noastre. "
-Joseph I.eDoux, profesor de tiine neuronale, Universitatea din New York, i autor
de
Auto sinoptic i "creierul emotional
"Ce o plcere de a avea Paul Ekman, un pionier de analiz detaliat facial, s ne ajute s
vedem ce
alii simt. "
- Frans de Waal, profesor de psihologie, Universitatea Emory, i autor de
Ape i Master Sushi
"Emoiile Revealed vitrine Paul Ekman a patruzeci de ani de cercetare academic i de
mare, com-
mon sens, oferind o imagine fascinant i extrem de util vieii noastre emotionale. "
-John Cleese
"Emoiile Revealed" va lsa toat lumea care citete mai inteligent despre viaa lor
emoional.
. . . Un fermector sunet hart,, sntoas n lumea emoiilor, ghidul perfect. "
- Daniel Goleman, autorul de inteligenta emotionala
PSIHOLOGIE
ISBN 0-8050-7275-6
52500
9 780805 072754
CONTINUARE LA CLAPETA FA
Umplut cu cercetare revolutionara, IL-
anecdote luminating, i exerciii, Emo-
II Revealed este o practic, minte-deschidere,
i potenial de explorare viata-schimbare de
tiin i de sine.
PAUL Ekman este un profesor de psihologie la
Departamentul de Psihiatrie de la Univer-
tatea din California Medical School, San Francisco,
Cisco. Un expert pe expresie, fiziologie
de emoie, i interpersonale nelciune, el
a primit multe onoruri, mai ales
Distinguished stiintific Award Contribuia
de American Psychological Association,
i este autorul sau editorul de treisprezece previ-
cri apoas, inclusiv Spune minciuni. El este un fre-
consultant obligatiei pe expresia emoional a
agenii guvernamentale, cum ar fi FBI,
CIA, i ATF, avocai, judectori, pn i po-
pduchi, i pentru corporaii, inclusiv ani-
informaii studiouri Pixar i Industrial Light and
Magie. El locuiete n California de Nord.
Fotografii sacou 2003 Paul Ekman
Design jacheta de Lisa Fyfe
www.emotionsrevealed.com
www.henryholt.com
Times Books
Henry Holt and Company
115 West 18th Street
New York, New York 10011
 S25.00
$ 36.95/Canada
O explorare fascinant de modul n care
am interpreta i de experien
emoii-i cum o putem mbunti
aptitudini de emotionale o
psiholog de pionierat
Ce declaneaz emoii? Cum Docs corpul nostru
semnal pentru alii dac suntem un pic n jos sau
profund ndurerat, suprat sau furios? Putea
am s nvee s disting ntre un politicos
zmbet i un lucru autentic? Putem ntr-adevr
controla vreodat emoiile noastre? Expert de renume
n comunicarea nonverbal Paul Ekman
a condus o renatere n stiintifica nostru sub-
n picioare de emotii, abordarea doar aceste
ntrebri. Acum, el asambleaz cercetare bis
i teorii n Emoiile Revealed, un cuprinztor,
privire cuprinztoare la viaa emoional uman.
Bazndu-se pe teren Ekman a inves-
de pori expresii faciale universale n
Statele Unite, Japonia, Brazilia, i Papua Noua
Guineea, analiza de Prognoz a spitalelor
pacientii Pital pe baza lor emoional atti-
nea, i zeci de alte studii, Emoii
Revealed exploreaz evolutiv i s-
esene havioral de furie, tristete, teama, sur-
Premiul, dezgust, dispre, i fericire. Pentru
fiecare emoie, Ekman a descrie universal
teme c stranse sentimentele noastre, auto-
Reaciile tematice care se desfoar n microsecunde,
onds, i aciunile care sunt de fapt n
controlul nostru.
Ekman apoi ne duce pe un tur vizual al
Semnalele unic fiecare emoie lui, explorarea
unele dintre cele mai subtile i uor de dor de ex-
presiunile care poate semnala atunci cnd o persoan
este
ncepe doar pentru a simi o emoie sau poate fi
ncearc s-l suprime. De nvare pentru a identifica
emoiile n stadii incipiente sau cnd
sunt mascate poate mbunti comunicarea noastr
cu oameni ntr-o varietate de situaii, att la
acas i la locul de munc, i s ne ajute pentru a
gestiona
propriile reacii emoionale.
Continuare n plat Inapoi
0403
De asemenea, prin PAUL E K M A N
Spune minciuni
Fata de Man
De ce copii Lie
Emoii
Revealed
Emoii
Revealed
RECUNOSCND
Chipuri i
AND
FEELINGS
LA
MBUNTIREA
L-am F E
C O M M U N I C AT I O N
E M O TI O N AL

Paul Ekman
TIMES
HERNY
HOLT
AND
CARTI
.
NEW
YORK
COMPANY
Times Books
Henry Holt and Company) SRL
Editorii din 1866
115 West 18th Street
New York, New York 10011
Henry Holt este o marc nregistrat a lui Henry Holt and Company, LLC.
Copyright 2003 de ctre Paul Ekman
Toate drepturile rezervate.
Distribuit n Canada de ctre HB Fenn i Company Ltd.
Biblioteca Congresului Catalogarea-in-publicare de date
Ekman, Paul.
Emoiile a relevat: recunoaterea feelor i sentimentele pentru a mbunti comunicarea i
viaa sentimental / Paul Ekman -. 1 Ed,
p.. cm.
Include index.
ISBN 0-8050-7275-6
1. Expresie, 2. Emoii. 3. Comunicare interpersonal. I titlul.
BF591. E35 2003
152.4-dc212002029036
Henry Holt cri sunt disponibile pentru promotii speciale i prime.
Pentru detalii de contact: Director, piee speciale.
Prima ediie 2003
Proiectat de Debbie Glasserman
Tiprit n Statele Unite ale Americii
10 9
876
5432
1
Pentru Bert Boothe, Steve Foote, Lynne Huffman, Steve Hyman,
Marty Katz, Steve Koslow, Jack Maser, Molly Oliveri, Betty
Pickett, Eli Rubinstein, Stan Schneider, Joy Schulterbrandt,
Hussain Tuma, i Lou Wienckowski de la National
Institutul de Sanatate Mintala
i
Robert Semer i Leo Siegel
Mulumiri xi
Introducere xiii
1. Emoiile n culturi 1
2. Cnd am devenit emotionala? 17
3. Schimbarea Ce am devenit emoional Despre 38
4. Comportament emoional 52
5. Tristee i Agony 82
6. Furie 110
7. Surpriza i frica 148
8. Dezgust i dispre 172
9. Emoiile plcute 190
CONCLUZIE:
ANEXA:
NOTE
241
Condiii de via cu Emotion 213
Reading Faces-219 de testare
CREDITE ilustrare 2 5 6
INDEX 258
Mulumiri
Unii dintre oamenii de la Institutul National de Sanatate Mintala a
care aceast carte este dedicat a avut un interes n cariera mea de spate
cnd am fost un student absolvent nceput n 1955. De alii
n ultimii ani. Acesta a fost un interval-1955 uimitor de 2002 de
ncurajare, consiliere, i, n primii ani, credina considerabil. Eu
nu ar fi devenit un psiholog de cercetare, un profesor universitar,
SOR, i nu s-ar fi aflat ce scriu despre lor fr
ajutor. Scrierea acestei cri a fost susinut de Senior Scientist
Premiul K05MH06092.
Dedic aceast carte, de asemenea, la doi unchi din partea mamei, Leo Siegel
si de regretatul Robert Semer. Cnd am fost optsprezece ani, nejudecat, i pentru
prima data pe cont propriu n lume, care mi-a permis s-i continue
educaia mea. Condiie sine qua non.
Wally Friesen i am lucrat mpreun timp de douzeci i cinci ani. Aproape toate
de cercetare care scriu despre am fcut mpreun. Sunt recunosctor pentru su
ajutor i prietenie. David Littschwager oferit foarte util sftui
pe de configurare fotografic am folosit pentru fotografii Evei care apar n
capitolele 5 la 9. Eva Fiica mea a avut rbdare i talent
pentru a face feele care apar n aceast carte i mai multe mii care
L-am mpucat. Wanda Matsubayashi, care a fost asistentul meu pentru mai mult de
douzeci i cinci ani, a organizat textul i referinele. David Rogers
au fcut manipulri imagine Photoshop i a fost de mare ajutor n get-
Ting permisiunile pentru fotografii comerciale.
 Psihologii Richard Lazarus i Philip Shaver mi-a dat ajutor
feedback-ul pe un proiect de prima jumtate a acestei cri. Phil, de asemenea,
furnizat, editare detaliate linie eficiente i provocri utile
gndirea mea. Filozof Helena Cronin a ncurajat i provocare
contestaii mult de gndirea mea. Psihiatrul Bob Rynearson i
psihologii Nancy Etcoff i Beryl Schiff mi-a dat sugestii utile,
boat pe un proiect mai devreme. Printre muli elevi, care mi-a dat
feedback-ul, Jenny Beers i Gretchen Lovas au fost deosebit de generos
cu timpul lor. Prietenii mei Bill Williams i Paul Kaufman au dat
mi sugestii utile i critici.
Toby Mundy, acum editor al Atlanticului de pres la Londra, ntr-o ureche,
lier ncarnare ma ncurajat s extind domeniul de aplicare al meu
eforturi i pentru a aborda problemele-am lua n considerare n capitolele 2 pn
la 4.
Claudia Sorsby furnizate critic, sugestie, i de a ajuta editoriale n
un proiect mai devreme, i editorul meu de la Times Books, Robin Dennis, a fost
de foarte mare ajutor n a face presiuni mine s ia n considerare problemele
uneori neglijate
i a contribuit unele de editare linie fin. Agentul meu Robert Lescher are
a fost o surs minunat de ncurajare i consiliere.
Introducere
Emoiile determina calitatea vieii noastre. Ele apar n fiecare
Relaia ne pas, la locul de munc, n prieteniile noastre, n
relaiile cu membrii familiei, i n cele mai intime relaii-
nave. Ele pot salva vieile noastre, dar ele pot provoca, de asemenea, daune reale.
Ei pot s ne fac s acionm n moduri care credem c sunt realiste i
corespunztoare, dar emoiile noastre poate duce, de asemenea, s acioneze n
moduri noi
Regret teribil dup aceea.
Daca seful tau ar critica raportul ai crezut c ar fi
lauda, ai reaciona cu fric i a devenit supus mai degrab dect
apra munca ta? Ar c v proteja de la ru n continuare, sau
ar putea fi neles greit ceea ce a fost pn la? Ai putea ascunde
ceea ce ai simit i "act profesional"? De ce ar fi seful tau
zmbet atunci cnd ea a nceput s vorbeasc? Ar putea fi savureaz perspectiva
mestecat te afar, sau ar putea fi faptul c zmbet de jena? Ar putea
zmbetul ei au fost menite s v asigur? Sunt toate zmbete la fel?
Dac ar fi s se confrunte cu soul dumneavoastr cu descoperirea unui mare
achiziiona c nu a discutat cu tine, tii dac acesta
a fost fric sau dezgust el a artat, sau n cazul n care el a fost tras pe fata el arat
atunci cnd el este n ateptare n ceea ce el numete "dvs. prea emoional compor-
IOR "? Nu te simi emoii la fel cum o face el, n acelai mod
alte persoane fac? Nu te superi sau tem sau trist despre problemele
care nu par s deranjeze pe alii, i este ceva ce se poate face
despre asta?
 Vrei s te superi dac ar fi s auzi dvs. de aisprezece ani
Fiica vine acas la dou ore dup stingerea ei? Ce ar fi
declana furia: ar fi frica pe care o simi de fiecare dat cnd
verificat ceasul i a dat seama c ea nu a sunat a spus
ar fi trziu, sau somn-ai pierdut de ateptare pentru ei s vin acas?
n dimineaa urmtoare, cnd ai vorbit cu ea despre asta, ai con-
control furia ta att de bine ca ea s cred c ntr-adevr nu-i pasa
despre stare de asediu, sau ar fi ea vedea furia nbuit i devine
defensiv? Ai putea s tii de privirea de pe chipul ei, dac ea a fost
jenat, vinovat, sau un pic sfidtor?
Am scris aceast carte pentru a oferi rspunsuri la aceste ntrebri. Meu
Scopul este de a ajuta cititorii s neleag mai bine i de a mbunti lor emoional
via. nc m uimete faptul c, pn foarte recent am-atat oameni de stiinta
i laici - tia att de puin despre emoie, avnd n vedere importana sa n
vieile noastre. Dar este n natura de emoie sine, care nu ar fi
tiu pe deplin modul n care emoiile ne influeneaz i cum s recunoasc lor
semne n noi nine i altele, toate problemele am explicat n aceast carte.
Emoiile pot, i de multe ori nu, ncepe foarte repede, att de repede, n
Faptul, c sinele nostru contient nu particip la sau chiar martor
ceea ce n mintea noastr declaneaz o emoie n orice moment special.
C viteza poate salva vieile noastre ntr-o situaie de urgen, dar poate, de asemenea,
ruina
viaa noastr atunci cnd ne reactioneaza. Nu avem mai mult control asupra a ceea ce
am devenit emoional despre, dar este posibil, dei nu este uor, pentru a
face unele modificri n ceea ce declaneaz emoiile noastre i cum ne
se comport atunci cnd suntem emoional.
Am studiat emoie pentru mai mult de patruzeci de ani, concentrndu-se
n primul rnd pe expresie i, mai recent, asupra fiziologiei
emoie. Am examinat pacienti de psihiatrie, persoane normale,
adulilor, i unii copii, n aceast ar i n multe alte ri,
atunci cnd au exagerat, underreact, reacioneaz inadecvat, mint, i spune-
adevrul. Capitolul 1, "Emoiile dincolo de culturi," descrie acest
cercetare, platforma de care vorbesc.
n capitolul 2, pun ntrebarea: De ce nu am devenit emoional
atunci cnd facem? Dac suntem de a schimba ceea ce am devenit emoional despre,
trebuie s tim rspunsul la aceast ntrebare. Ce declaneaz fiecare dintre
emoiile noastre? Putem elimina un anumit alergen? Dac soul nostru spune
noi suntem luai traseu lung pentru a ajunge la destinaia noastr, suprare
sau chiar furie poate fierbe n noi de la a fi regizat i avnd
perspicacitatea noastr de conducere criticat. De ce nu am putea accepta informaii
TION fr a obine emotionala? De ce nu se ajunge la noi? Putem
schimba astfel nct astfel de probleme minore nu ne face emotionala? Aceste
probleme sunt discutate n capitolul 2, "Cnd am devenit emo-
ional? "
n capitolul 3 am explica cum i cnd putem schimba ceea ce am
devin emoional despre. Primul pas este de a identifica fierbinte emo-
declanseaza internaionale care s ne fac s acionm n moduri care le regretm
ulterior. Noi
De asemenea, trebuie s fie capabil s identifice dac un anumit alergen se ntmpl
s reziste schimbrii sau s fie mai uor slbit. Nu va fi ntotdeauna suc-
procedai, dar putem, prin intelegerea modului emoional declanseaza
devin stabilit, avea o ans mai bun de a schimba ceea ce am
devin emoional despre.
n capitolul 4, am explica cum EXPRES-emoionale rspunsuri-ne
SION, aciunile i gndurile, sunt organizate. Putem gestiona iritare-
TION aa c nu apare n vocea noastr sau arata pe fata noastra? De ce nu
uneori simt ca i cum emoiile noastre sunt un tren fugar, i ca
dei nu avem nici un control asupra lor? Noi nu avem o ans
dac nu putem deveni mai contieni de cnd suntem acioneaz emoie-
aliat, de foarte multe ori nu suntem constienti pn obiecte cineva la ceea ce am
au fcut, sau pn cnd vom reflecta mai trziu. Capitolul 4 explic modul n care
putem
devin mai ateni la emoiile noastre aa cum le avem deci nu este o
posibilitatea de a se comporta emoional n mod constructiv.
Pentru a reduce episoade emoionale distructive i de a spori construcie
episoade emoionale tive, avem nevoie s cunoatem povestea de fiecare emoie,
ceea ce fiecare emoie este de aproximativ. De nvare a declanatoare pentru fiecare
emo-
TION, cele pe care le mpart cu alii i cei care sunt unic nostru
propriu, am putea fi capabili de a diminua impactul lor, sau cel puin afla de ce
unele dintre declanseaza emotie sunt att de puternice nct rezist orice
ncercarea de a diminua controlul asupra vieilor noastre. Fiecare emoie, de
asemenea, Gen-
ereaza un model unic de senzatii in corpul nostru. De a deveni BET-
TER familiarizat cu aceste senzatii, putem deveni contieni devreme
suficient n rspunsul nostru emoional c avem o ans de a
alege, dac ne place, fie pentru a merge mpreun sau interfera cu emoie.
Fiecare emoie are, de asemenea, semnale unice, fiind cel identificat n
faa i vocea. Exist nc multe de cercetare pentru a face pe vocal
semnalele emotionale, dar fotografiile prevzute n capitolele pe
fiecare emoie arat expresiile cele mai subtile, uor-de-dor faciale
ca semnal atunci cnd o emoie este doar nceputul sau atunci cnd este spri-
apsat. Cu capacitatea de a identifica emotiile timpuriu, am putea fi BET-
ter capabil s se ocupe de oameni ntr-o varietate de situaii i de a gestiona
propriile rspunsuri emoionale la sentimentele lor.
Capitole separate descrie tristee i suferin (capitolul 5), furie
(Capitolul 6), surpriza si frica (capitolul 7), dezgust i dispre
(Capitolul 8), precum i multe tipuri de bucurie (capitolul 9), cu sec-
II care acoper:
cele mai comune declanseaza specifice pentru emoia
funcia de emoie, cum ne servete, i cum se poate
du-ne n necazuri
modul n care este implicat emoie n tulburri mentale
exercitii care va mbunti contientizarea cititorului de corporale
senzaii implicate n emoie, crescnd posibilitatea ca
Cititorii vor putea s aleag modul n care acestea acioneaz atunci cnd acestea sunt
emoionale
fotografii de cea mai subtil semn de emoie n altele, astfel nct
cititorii vor fi mai contieni de modul n care alii se simt
o explicaie a modului de a folosi aceste informatii cu privire la modul n care oth-
ERS se simt in relatiile la locul de munc, n familie,
i n prietenii
Anexa ofer un test v poate lua nainte de a citi
carte pentru a afla ct de bine v sunt capabili s recunoasc faciale subtile
expresii. S-ar putea dori s ia din nou acest test atunci cnd ai terminat
cartea pentru a vedea dac s-au mbuntit.
S-ar putea ntreba de ce una dintre emotiile pe care sunt curios
despre nu apare n aceast carte. Am ales pentru a descrie
emoiile pe care le cunoatem sunt universale, cu experien de ctre toate fiinele
umane.
Jena, vina, ruinea, i invidia sunt probabil universale, dar eu
s-au concentrat n schimb asupra emoiilor care au clar universal
expresii. Am discuta despre dragoste n capitolul referitor la emoii plcute; VIO-
lie, ura, gelozia i n capitolul despre furie.
tiina este nc cercetnd moduri de fiecare dintre noi experimenteaz
emoiile-de ce unii dintre noi au mai intens emoional expe-
ences, sau au tendinta de a deveni emoional rapid-i ncheia
carte cu ceea ce suntem de nvare, ceea ce am putea nva, i cum te
Putei utiliza aceste informaii n propria ta via.
Este greu de a supraestima importana emoiilor n viaa noastr.
Mentorul meu, regretatul Silvan Tomkins, a declarat emoiile sunt ceea ce moti-
vate vieile noastre. Noi organizm vieile noastre pentru a maximiza experiena de
emoii pozitive i pentru a minimiza experiena negativ emo-
II. Noi nu reuesc ntotdeauna, dar asta este ceea ce ncercm s facem. El
a susinut c emoie motiveaz toate importante de alegerile pe care le fac.
Scris n 1962, un moment n care emoiile au fost complet neglijate
n tiinele comportamentale, Silvan exagerat problema, pentru siguran
pot exista alte motive. Dar emoiile sunt importante, foarte impor-
important n vieile noastre.
Emoiile pot trece peste ceea ce majoritatea psihologilor au destul de simplu,
obsedat considerate mai puternice motive fundamentale care
conduce vieile noastre: foame, sex, i dorina de a supravieui. Oamenii nu vor
mnca
dac ei cred c singurul aliment disponibil este dezgustator. Ele pot chiar
muri, dei alte persoane ar putea considera c aceeai gustoas mncare.
Triumf emoie peste unitatea de foame! Apetitului sexual este notori-
ously vulnerabil la interferene de emotii. O persoan poate
nu ncercai contact sexual din cauza interferenelor de fric sau
dezgust, sau nu poate fi niciodat n msur s finalizeze un act sexual. Emoie tri-
umphs asupra apetitului sexual! i disperare poate coplesi chiar va
de a tri, motivnd o sinucidere. Emoiile triumf peste voina de a tri!
Pune pur i simplu, oamenii doresc s fie fericii, i cele mai multe dintre noi nu
doresc
de a experimenta teama, furie, dezgust, tristete, durere sau dac nu este n
limitele n siguran a unui teatru sau ntre copertele unui roman. Cu toate acestea,
aa cum voi explica mai trziu, nu am putea tri fr aceste emoii;
Problema este cum s trim mai bine cu ei.
1
Emoii
Peste
Culturile
Am inclus n aceast carte tot ce am
au aflat despre emoie n ultimii patruzeci de ani, care cred c
poate fi de ajutor n mbuntirea vieii emoional propria. Cele mai multe din ceea
ce
Am scris este susinut de propria mea de experimente tiinifice sau
Cercetarea a altor oameni de stiinta emoie, dar nu totul. Propria mea
cercetare special a fost de a dezvolta expertiza n citire i msurare
expresii faciale de emotii. Echipat astfel, am fost n stare s
vedea pe feele de strini, prieteni, i de membri, sub-
tleties c aproape toat lumea rateaza, i prin asta nseamn c am
nvat mult mai mult dect am avut nc timp pentru a dovedi
prin experimente. Cnd ceea ce scriu se bazeaz doar pe observaiile mele,
observaiile, am observat c prin expresii cum ar fi "Am observat," "Eu cred,"
"Mi se pare ...." i cnd scriu pe baza tiinific experiena
mente Citez din notele de subsol de cercetare specifice de sprijinire a ceea ce spun eu.
O mare parte din ceea ce am scris n aceast carte a fost influenat de meu
Studiile cross-culturale ale expresiei faciale. Dovezile schimbat de-
niciodat punctul meu de psihologie, n general, i de emoie, n special.
Aceste constatari, n locuri diverse cum ar fi Papua Noua Guinee, Regatul Unit
Statele, Japonia, Brazilia, Argentina, Indonezia, i fosta Uniune Sovietic
Uniunea, m-au determinat s dezvolte ideile mele cu privire la natura de emoie.
La nceputul cercetrilor mele la sfritul anilor 1950, nu a fost chiar n-
INTERESATE n expresia facial. Acesta a fost micrile minilor
care a atras interesul meu. Metoda mea de clasificare micri ale minilor
distinge nevrotic la pacientii cu depresie psychotically, i
artat ct de mult pacientii imbunatatit de treatment.1 In
nceputul anilor 1960 nu a fost chiar un instrument de direct i precis mea-
sur de multe ori se schimb rapid micri complexe, faciale afiate
de la pacientii cu depresie. Am avut nici o idee de unde s ncep, i aa am
nu a fcut-o. Douzeci i cinci de ani mai trziu, dup ce am dezvoltat un instrument
pentru mea-
sur micare facial, m-am ntors la acele filme pacientului i
dezgropat descoperiri importante, pe care am descris n capitolul 5.
Nu cred c m-a fi mutat accentul meu de cercetare pentru a facial
expresie i emoie n 1965, dac nu ar fi fost pentru dou linii de
noroc. Prin Serendipity Advanced Research Projects Agency
(ARPA) al Departamentului Aprrii mi-a dat un grant de a face cross-
studii culturale de comportament non-verbal. Nu am solicitat acordarea, dar
din cauza unui scandal-un proiect de cercetare sunt utilizate pentru a camufla
Activitatea-o contra-insurgen proiect major ARPA a fost anulat
i bani n buget pentru aceasta a trebuit s fie cheltuite pe parcursul anului fiscal
pe de cercetare de peste mri, i la ceva noncontroversial. Din ntmplare
I sa ntmplat s mearg n biroul unui om care avea s-i petreac
fonduri. El a fost cstorit cu o femeie din Thailanda i a fost impresionat
de diferenele de comunicare nonverbala. El a vrut s
afla ce a fost universal i ceea ce a fost cultural variabil. Am fost
reticeni la nceput, dar nu am putut pleca de provocare.
Am inceput proiectul crezand ca expresie i gest au fost
deprins social i cultural variabil, la fel i grupul iniial
de oameni am cerut sfatul, Margaret Mead, Gregory Bateson,
Edward Hall, Ray Birdwhistell, i Charles Osgood. Mi-am amintit c
Charles Darwin a fcut afirmaia opus, dar am fost att de con-
convini c a greit c nu sa deranjat s citeasc cartea sa.
Al doilea accident vascular cerebral de noroc a fost ndeplinirea Tomkins Silvan. El a
avut
doar scris dou cri despre emotie in care a pretins c
expresii faciale au fost nnscut i universal la speciei noastre, dar el
nu a avut nici o dovad s susin afirmaiile sale. Nu cred c a mai
au citit crile sale sau sa ntlnit cu el, dac nu am avea dou articole prezentate
asupra comportamentului non-verbal la acelai jurnal, n acelai timp,
Silvan este un studiu al fetei, a mea un studiu de corp movement.2
Am fost foarte impresionat de profunzimea i amploarea lui Silvan
gndire, dar am crezut c el a fost, probabil, greit n credina lui, cum ar fi
 Lui Darwin, c expresiile au fost nnscut i, prin urmare, universal. Am fost
ncntat c au existat dou pri la argumentul, c nu a fost
doar Darwin, care a scris o sut de ani n urm, care s-au opus
Mead, Bateson, Birdwhistell, i Hall. Nu a fost o problem mort. Acolo
a fost un argument real ntre oamenii de tiin de renume, stat mai mare; i
Eu, la vrsta de treizeci de ani, a avut ocazia, i finanarea, pentru a ncerca s
set-
TLE-l o dat i pentru totdeauna: sunt expresii universal, sau sunt ele, cum ar fi
LAN-
gabaritul, specifice fiecrei culturi? Irezistibil! Eu chiar nu-mi psa cine
s-au dovedit a fi corect, dei eu nu cred c ar fi Silvan. *
n primul studiu am aratat fotografii de oameni n cinci
culturi-Chile, Argentina, Brazilia, Japonia i Statele Unite ale Americii,
i le-a cerut s judece ceea ce emoie a fost prezentat n fiecare facial
expresie. Majoritatea n fiecare cultur a fost de acord, sugernd c
expresii ar putea fi ntr-adevr universal.3 Carrol Izard, un alt psy-
psiholog care a fost informat de ctre Silvan, i a fost de lucru n alte
culturi, a fcut aproape acelai experiment i a primit acelai results.4
Tomkins nu a spus nici unul din noi despre cellalt, ceva ce
ne-au respins iniial atunci cnd am aflat c nu fceam asta
lucreaz singuri, dar a fost mai bine pentru tiin care dou independente
cercetatorii au descoperit acelai lucru. Se pare c Darwin a avut dreptate.
Nu a fost o problem: Cum putem au descoperit ca oamenii
din mai multe culturi diferite, a fost de acord cu privire la ceea ce a fost emoie
prezentate ntr-o expresie atunci cnd att de muli oameni inteligente crezut
doar
opusul? Acesta nu a fost doar cltorii care au susinut c
expresii ale japoneze sau chineze sau alte culturale
grupul a avut nelesuri foarte diferite. Birdwhistell, un respectat
antropolog care au specializat n studiul de exprimare i
gest (un protejat al lui Margaret Mead), a scris c el
abandonat ideile lui Darwin, cnd a descoperit c, n multe cul-
rite culturi oameni zmbit cnd au fost afirmaia unhappy.5 Birdwhistell lui
se potrivesc de vedere care a dominat antropologie cultural i de cele mai
multe
* Am gasit exact opusul a ceea ce am crezut ca ar descoperi. Asta este ideal. Constatarile Behavioral Science
sunt mai credibile atunci cnd a contracara, mai degrab dect s confirme ateptrile omului de tiin. n cele mai
multe domenii de
tiina este exact opusul, rezultatele sunt mult mai de ncredere, dac acestea au fost prevzute din timp. C este
deoarece posibilitatea de prtinire sau de eroare este verificat de ctre tradiia de oameni de stiinta repeta unul altuia
experimente pentru a vedea dac ei vor obine aceleai rezultate. Din pcate, aceast tradiie nu exist n RHE
tiine comportamentale. Experimentele sunt rareori repetate, fie de ctre om de tiin care a fcut iniial de lucru
sau de alii. Fr aceast protecie, oamenii de stiinta de comportament sunt mult mai vulnerabile la gsirea
involuntar
doar ceea ce dorii s gsii.
psihologie, nimic important punct de vedere social, cum ar fi emoional
expresii, trebuie s fie produs de nvare, i, prin urmare, di-
ferent n fiecare cultur.
Am mpcat constatarile noastre ca expresii sunt universale, cu Bird-
observare whistell de modul n care acestea difer de la o cultur la alta
venind cu ideea de a afia reguli. Acestea, am propus, sunt
social nvat, de multe ori cultural diferit, reguli cu privire la gestionarea
ment de expresie, despre care se poate demonstra ce emoie la care
i atunci cnd pot face acest lucru. Acesta este motivul pentru care, n cele mai multe
concursuri sportive publice
pierzatorul nu arat tristeea i dezamgirea el sau ea
se simte. Reguli de afiare sunt ncorporate n printelui ndemnul-"Get
c zmbetul de pe faa ta. "Aceste reguli pot dicta c vom diminua,
exagera, ascunde complet, sau masca de exprimare a emoiei noi
sunt feeling.6
Am testat aceast formulare ntr-o serie de studii care au artat c
cnd singur Japonezi i americani afiat aceeai expresie facial
SION rspuns la a vedea filme de chirurgie i de accidente, dar atunci cnd
un om de stiinta sttea cu ei ca au vizionat filme, japonez
mai mult dect americanii mascat expresii negative, cu un zmbet.
n expresii particulare, nnscute, n public, a reuit expressions.7
Avnd n vedere c este un comportament public care antropologi i cel mai de
cltorie-
ers observa, am avut explicaia mea i dovezi ale funcionrii sale. n
contrast, simbolic gesturi, cum ar fi da din cap da, capul
se agit nu, i A-OK gest, sunt ntr-adevr, cultura, specific.8 Aici
Birdwhistell, Mead, iar cele mai multe alti oameni de stiinta de comportament au avut
dreptate,
dei s-au nelat cu privire la expresii faciale de emotie.
Nu a fost o porti de scpare, i dac a putea vedea, deci s-ar putea Birdwhistell
i Mead, care stiam ca va cuta pentru orice mod de a demite meu
constatri. Toi oamenii pe care i (i Izard) au studiat s-ar fi nvat
sensul expresiilor faciale occidentale de vizionarea Charlie
Chaplin i John Wayne pe ecran film i tub de televiziune.
nvarea din mass-media sau n contact cu persoane din alte
culturi ar putea explica de ce oameni din culturi diferite au avut
a fost de acord cu privire la emoiile prezentate n fotografiile mele de caucazieni.
Am nevoie de o cultur vizual izolat, unde oamenii au vzut nici o
filme, nici televiziune, nici reviste, i puine, dac este cazul, din afar. Dac
au crezut c aceleai emoii au fost prezentate n setul meu de facial
fotografii expresie ca oamenii din Chile, Argentina, Brazilia,
Japonia i Statele Unite ale Americii, mi-ar fi btut n cuie.
Intrarea mea la o cultur epoca de piatr a fost Carleton Gajdek un neu-
rologist care au fost de lucru pentru mai mult de un deceniu n astfel de izo-
locuri, stipulate n zonele muntoase din Papua Noua Guinee. El a fost ncercat
pentru a gsi cauza unei boli ciudate, Kuru, care a fost ucis de
jumtate din oamenii din una dintre aceste culturi. Oamenii au crezut c a fost
din cauza vrjitorie. Cnd am ajuns pe scena, Gajdusek tia deja
c a fost din cauza unui virus lent, un virus care incubarea timp de muli ani
inainte de orice simptome devin evidente (SIDA este un astfel de virus). El
nc nu tiu cum au fost transmise. (Sa dovedit a fi canni-
balism. Aceti oameni nu au mancat dumanii lor, care ar fi mai
susceptibile de a fi n stare bun de sntate n cazul n care au murit n lupt. Au
mncat numai
prietenii lor care au murit de un fel de boal, muli dintre ei de la
Kuru. Ei nu-i gteasc nainte de a mnca, deci boli au fost uor
a trecut pe. Gajdusek civa ani mai trziu, a ctigat Premiul Nobel pentru
descoperirea virusurilor lente.)
Din fericire, Gajdusek dat seama c culturile epocii de piatr ar fi
disprea n curnd, asa ca a luat mai mult de o sut de mii de metri de
de film filme ale vieii de zi cu zi a oamenilor din fiecare din cele dou
culturi. El nu a uitat la filme, ea ar fi luat
aproape ase sptmni pentru a uita-te o dat la filmele sale de aceti oameni.
Asta-i
cnd am venit.
Incantati ca cineva a avut un motiv tiinific pentru care doresc s
examina filmele sale, el a mprumutat-mi copii, iar colegul meu Wally Friesen
i am petrecut ase luni le examina cu atenie. Filmele con-
le conin dou dovezi foarte convingtoare de universalitatea facial
expresii de emotie. n primul rnd, nu am vzut o expresie necunoscut
Sion. n cazul n care expresiile faciale sunt complet nvat, atunci acestea izolat
oamenii ar fi aratat expresii noi, cele noi nu au vzut
nainte. Nu au nici unul.
Acesta era nc posibil ca aceste expresii familiare ar putea fi semnale
de diferite emotii. Dar n timp ce filmele nu au evideniat ntotdeauna
ceea ce sa ntmplat nainte sau dup o expresie, atunci cnd au fcut, au con-
confirmat interpretrile noastre. Dac expresii semnala emotii diferite n
fiecare cultur, apoi totalul afar, cu nici o familiaritate cu cultura,
nu ar fi fost capabil s interpreteze expresiile corect.
 Am ncercat s m gndesc cum Birdwhistell i Mead ar contesta aceast
susin. Mi-am imaginat c s-ar spune, "Nu conteaz c nu exist
orice expresii noi, cele pe care le-ai vzut ntr-adevr a avut diferite medie-
cldirilor. Le-ai luat drept c ai fost avertizat de ctre sociale
contextul n care au avut loc. N-ai vzut-o expresie
scos din ceea ce se ntmpla nainte, dup aceea, sau n acelai
timp. Dac ai avea, nu ar fi tiut ce expresiile
nsemnat. "Pentru a umple acest gol, am adus Silvan de Est
Coasta de a petrece o sptmn la laboratorul meu.
nainte de a veni noi editat filme aa c s-ar vedea doar
expresie n sine, scoase din contextul social, doar fotografii close-up
de o fata. Silvan nu a avut probleme la toate. Fiecare dintre su interpretare
II se potrivesc contextului social ca nu a vazut. Ce e mai mult, el tia
exact cum a ajuns informaia. Wally i am putut simi ceea ce
mesaj emotionant a fost transmis de ctre fiecare expresie, dar noastr hotrre
mente s-au bazat intuitiv, noi, de obicei, nu a putut preciza exact
ceea ce n faa purtat mesajul daca nu a fost un zmbet. Silvan
a mers pn la filmul pe ecran i a subliniat exact care SPE-
micri musculare fice semnalat emoie.
Am, de asemenea, l-au ntrebat de impresia sa de ansamblu a acestor dou culturi.
Un grup a spus el prea destul de prietenos. Cellalt a fost exploziv n
furia lor, extrem de suspicios dac nu paranoic n caracter, i homo-
sexuale. A fost Anga c el a fost descrie. Contul su se potrivesc ce
Ni sa spus de ctre Gajdek care a lucrat cu ei. Ei au avut
Oficialii australieni au atacat n mod repetat, care au ncercat s menin o guver-
staie vernul acolo. Ei au fost cunoscute de ctre vecinii lor pentru lor
suspiciune feroce. i oamenii au dus o viata homosexuali pn n momentul
de cstorie. Civa ani mai trziu, antropologul Irineu Eibl-Eibesfeldt
literalmente trebuit s fug pentru viaa lui cnd a ncercat s lucreze cu ei.
Dup acea ntlnire am decis sa ma dedic studiului de facial
expresie. A merge la Noua Guinee i s ncercai s obinei probe la sup-
Portul atunci ceea ce am tiut s fie adevrat, c cel puin unele expresii faciale
de emoie sunt universale. i a lucra pentru a dezvolta un obiectiv
modalitate de a msura comportamentul facial, astfel nct orice om de tiin ar
putea n mod obiectiv
deriv din micarea fetei ce Silvan putut vedea att de acut.
Trziu n 1967 m-am dus la est Highlands de Sud pentru a face cercetare
pe oamenii aceea, care a trit n sate mici, mprtiate pe o eleva-
aplicare a apte mii de metri. Nu tiam limba Fore, dar
cu ajutorul a civa biei care au invatat Pidgin dintr-o misiune,
coal Ary, am putea merge de la englez la Pidgin la Fore i napoi
din nou. Am adus cu mine poze cu expresii faciale, cea mai mare parte a
Imagini am fost dat de ctre Silvan pentru studiile mele de tiin de carte cul-
Tures. (Mai jos pe pagina 9 sunt trei exemple.) Am adus, de asemenea, foto-
grafice ale unor oameni Fore-am selectat din film
Filmul, gandindu-se ca ar putea avea probleme de interpretare a expresiilor
artat de caucazieni. Chiar i-am ngrijorat de faptul c acestea ar putea s nu fie n
msur s
nelege fotografii de la toate, nu au vzut nici nainte. Unele
Antropologii au afirmat mai devreme c oamenii care nu au vzut
fotografii trebuit s nvee cum s le interpreteze. n prim-plan nu a avut nici
astfel de problem, dei, ei au neles imediat foto-
grafice, i nu prea s fac mai mult de o diferen ce
naionalitate persoana a fost, Fore sau american. Problema a fost
ceea ce le-am cerut s fac.
Ei au o limb scris, aa c nu le-ar putea cere s alegei un
cuvnt dintr-o list care se potrivesc emoie prezentat. Dac ar fi s le citesc o
Lista de cuvinte emoie, mi-ar trebui s v facei griji dac acestea
a adus aminte de lista, iar dac ordinea n care cuvintele au fost
citete influenat alegerea lor. n schimb le-am cerut s fac o
poveste despre fiecare expresie faciala. "Spune-mi ce se ntmpl acum,
ceea ce sa ntmplat nainte de a face aceast persoan prezint aceast expresie, i
ceea ce se va ntmpla n continuare. "A fost ca tragerea dini. Eu nu sunt
sigur dac acesta a fost procesul de traducere, sau faptul c acestea
au nici o idee despre ceea ce a fost am vrut sa aud sau de ce am vrut s
face acest lucru. Poate face povesti despre strini fost doar o-
lucru Fore nu a fcut.
Am primit povetile mele, dar a fost nevoie de fiecare persoan o mulime de timp
pentru a da
mi fiecare poveste. Ei i cu mine am fost epuizat dup fiecare sesiune. Nu-
toate acestea, am avut nici o lips de voluntari, dei bnuiesc
cuvntul a fost c ceea ce am cerut nu a fost uor de fcut. A existat o
stimulent puternic s se uite la fotografiile mele: am dat fiecare persoan
fie un spun sau un pachet de igri pentru a ajuta mine. Ei au avut
nu spun, aa c a fost foarte apreciate. Ei au crescut propria tutunul lor, care
au fumat n conducte, dar preau s plac igrile mai bine.
Cele mai multe dintre povetile lor se potrivesc emoie fiecare fotografie se
presupune c
descris. De exemplu, atunci cnd se uit la o imagine reprezentnd ceea ce
oameni din culturile alfabetizai judecat ca tristee, Guineea Nou
cele mai multe ori a spus c copilul persoanei a murit. Dar povestiri
Procedura a fost ciudat, i dovedind c a povesti diferite se potrivesc o
special emoie nu va fi o sarcin uoar. Am tiut c trebuie s-l fac
altfel, dar nu tiam cum.
Am filmat de asemenea expresii spontane i a fost capabil de a captura aspectul
de bucurie cnd oamenii dintr-un alt sat din apropiere ntlnit prietenii lor. Eu
situaii aranjate pentru a provoca emoii. Am nregistrat doi brbai joc
instrumentele muzicale, iar apoi am filmat surprinde si incanta lor
atunci cnd pentru prima dat au auzit vocile i muzica lor s ias din
un reportofon. Chiar i-am njunghiat un biat cu un cuit de cauciuc am adus
cu mine, ca aparatul meu film nregistrat rspunsul su i reaciile
de prietenii lui. Ei au crezut c a fost o glum bun. (Am avut bunul sim
nu ncercai acest truc cu unul dintre brbai.) Astfel de clipuri de film nu a putut
servesc ca dovad mea, pentru cele comise de prere c expresiile
difer n fiecare cultur ar putea argumenta ntotdeauna am selectat doar cei puini
ocazii cnd au fost prezentate expresii universale.
Am plecat Noua Guinee dup o luni, nu o decizie de cteva greu
pentru c mi-era foame de conversaie, ceva ce nu ar fi putut
cu oricare dintre aceste persoane, precum i pentru produse alimentare, deoarece am
fcut o greeal
de gndire mi-ar place s mnnce preparate din buctria local. Igname i unele-
lucru asemntor parte din sparanghel am aruncai crescut destul de
obositor. A fost o aventur, cel mai interesant din viaa mea, dar
Am fost nc ngrijorat de faptul c nu am putut pentru a obine dovezi definitive.
tiam c aceast cultur nu va rmne izolat mult mai mult, i acolo
Nu au fost multe altele, cum ar fi nc lsat n lume.
napoi acas, am dat peste o tehnica care psihologul John
Dashiel au folosit n 1930 pentru a studia cat de bine copii mici
ar putea interpreta expresii faciale. Erau prea tineri pentru a citi, astfel
el nu le-ar putea da o list de cuvinte din care s aleag. n schimb
de cerndu-le pentru a face o poveste, aa cum am fcut n New
Guineea-Dashiel le citeasc o poveste inteligent i le-a artat un set
de imagini. Tot ce trebuiau s fac era alege unul care se potrivesc povestea. Eu
tia c va lucra pentru mine. M-am dus la poveti noi
Guineea a fcut n sus, cules de poveste care a fost dat cel mai
adesea pentru fiecare tip de exprimare emoional. Ei au fost destul de sim-
PLE: "prietenii lui / ei au venit i s / el este fericit, el / ea este furios i
pe cale de a lupta, lui / copilul ei a murit i el / ea se simte foarte trist, el / ea este
uita la ceva el / ea displace, sau el / ea se uita la ceva
care miroase urt, el / ea este chiar acum uita la ceva nou i
neateptat. "
Nu a fost o problema cu cele mai frecvente poveste de fric, despre
pericolul reprezentat de un porc slbatic. A trebuit s-l schimbe pentru a reduce
sansa ca aceasta ar fi relevant s surpriz sau furie. A mers ca
aceasta: "S / el se afl n ei / lui casa singur, i nu exist nici o
altceva n localitate. Nu exist nici un cuit, topor, sau arcul i sgeata n
casa. Un porc slbatic este n picioare n ua casei, i omul
(Femeie), se uita la porc i este foarte fric de ea. Porcul are
a fost n picioare n u pentru cteva minute, iar persoana este
uita la ea foarte fric, iar porcul nu se va muta departe de u
i el / ea este fric de porc el / ea va musca. "
Am alctuit seturi de trei imagini, care ar fi indicat n timp ce unul
din povetile a fost citit (de exemplu, apare de mai jos). Subiectul
ar trebui doar s punct la imagine. 1alctuite multe seturi de pic-
mice, nu am vrut nici o imagine, care apar de mai multe ori, astfel nct
Alegerea persoanei nu ar fi de excludere: "Oh, c a fost
unul care a murit copilul, i c a fost cel care am spus ca a fost
pe cale de a lupta, astfel nct aceasta trebuie s fie una de porc. "
M-am ntors n Noua Guinee trziu n 1968, cu pietre mele i Pic-
turile si o echipa de colegi pentru a ajuta la strngerea data.9 (data aceasta
Am adus, de asemenea, alimente conservate.) ntoarcerea noastr a fost anunat, cred,
pentru c n afar de Gajdusek i regizorul su, Richard Sorenson
(Care a fost de mare ajutor pentru mine n anul anterior), foarte puini din afar
vizitat vreodat, i chiar mai puine ntors. Am fcut cltorie la unele satele-
Lages, dar odat ce sa aflat c ceea ce am cerut a fost foarte
uor de fcut, oamenii din satele departe au nceput s vin la noi.
Le-a plcut sarcina i au fost din nou ncntat cu spun i
igri.
Am avut grij deosebit pentru a se asigura c nimeni din grupul nostru ar
involuntar vrful de pe subiecte cu privire la care imaginea a fost corect
unul. Seturile de imagini au fost montate pe pagini transparente, cu
un numr de cod scris pe partea din spate de fiecare imagine care ar putea fi
vzut din partea din spate a paginii. Noi nu tiam, i a fcut un
punctul de a nu afla, care codurile de mers cu fiecare expresie.
n schimb o pagin ar fi ntors spre subiect, aranjate astfel nct
persoana care scrie jos rspunsurile nu ar fi n msur pentru a vedea
partea din fa a paginii. Povestea s-ar fi citit, subiectul ar dori
la imaginea, i unul dintre noi ar scrie numrul de cod pentru
imaginea subiectul a ales. *
n spaiul de doar cateva saptamani am vazut mai mult de trei sute
oameni, aproximativ 3 la sut din aceast cultur, i mai mult dect suficient pentru a
analiza statistic. Rezultatele au fost foarte clare pentru fericire,
furie, dezgust, i de tristee. Teama si surpriza nu au fost distinse
unii de la alii, atunci cnd oamenii au auzit povestea frica, ei la fel de
de multe ori ales o surpriza ca o expresie fric, i acelai lucru era adevrat
cnd au auzit povestea surpriza. Dar frica si surpriza au fost dis-
tinguished de furie, dezgust, tristete, si fericire. Pentru aceasta zi am
Nu tiu de ce frica si surpriza nu au fost distinse la fiecare
altele. Ar fi putut fi o problem cu poveti, sau ar putea avea
a fost c aceste dou emoii sunt att de des amestecate n aceste per-
viaa PLE c acestea nu se disting. n culturile tiin de carte fric i
Surpriza se deosebesc de fiecare other.10
Toate, cu excepia douzeci i trei dintre subiecii notri au vzut nici filme, tele-
viziune, sau fotografii, ei nici nu au vorbit nici neleas englez
* n ciuda ingrijirilor pe care le au, una dintre cele comise de prere c expresiile sunt nvate i nu
nnscut a fost de a solicita cincisprezece ani mai trziu, pe care le-ar putea avea ntr-un fel avertizat subiectele
noastre despre
care imagine s aleag. El nu tia cum, el a crezut c trebuie s aib, pentru c el ar putea nici s renune
angajamentul su la convingerea c expresiile sunt culturi specifice.
sau Pidgin, nu a trit n orice acord de Vest sau de guvern
ora, i niciodat nu a lucrat pentru un caucazian. Douzeci i trei
excepii avut toate filmele vzute, vorbea engleza, i au participat la un
coal misionar pentru mai mult de un an. Nu au existat diferene
ntre majoritatea subiecilor care au prea puin contact cu
n afara lumii i puinii care au avut, nici nu au existat diferene
ntre brbai i femei.
Am fcut un experiment mai mult, care nu a fost la fel de uor pentru noi sub-
cente. Unul dintre vorbitori Pidgin le citesc una dintre povetile i
le-a cerut s arate ce fata lor ar arta dac acestea au fost
persoana n poveste. Am filmat nou oameni care fac acest lucru, nici una dintre
care au participat la primul studiu. De casete video needitate
s-au dovedit a studenti din America. Dac expresiile erau
cultura-specifice, atunci aceti studeni nu ar fi n msur s
interpreteze corect expresiile. Dar americanii iden-corect
ficate emoie n afar de frica si surpriza reprezint, n cazul n care
au fost la fel de probabil pentru a apela frica sau surpriza prezint, la fel ca noi
Guineea. Aici sunt patru exemple de Guineea Nou ipostaze de
emoie.
DISTRACIE
SADNESS
ANGER
Dezgust
Am anuntat constatarile noastre, la antropologie naional anual
conferin n 1969. Multi au fost nemultumiti cu ceea ce am gsit.
Ei au fost ferm convini c comportamentul uman este tot hrni i
nici natura, expresii trebuie s fie diferit n fiecare cultur, n ciuda mea
dovezi. Faptul c mi-am gsit de fapt, diferenele culturale n
administrare de expresii faciale n japonez american mea
Studiul nu a fost suficient de bun.
Cel mai bun mod de a risipi ndoielile lor ar fi s repetai ntregul
studieze ntr-o alt cultur preliterate, izolat. n mod ideal, altcineva
ar trebui s o fac, de preferin pe cineva care a vrut s demonstreze m nelegei
greit. Dac
o astfel de persoan a gsit ceea ce am constatat, c ar fi extrem de
consolida cazul nostru. Din cauza unui alt accident vascular cerebral de noroc,
antropice,
pologist Karl Heider facut doar asta.
Heider-au ntors de curnd din cheltuielile civa ani de studiu,
ING Dani, un alt grup izolat n ceea ce se numete acum Vest
Irian, o parte din Indonesia.11 Heider mi-a spus c trebuie s fie ceva
neregul cu cercetarea mea, deoarece Dani nu avea nici mcar cuvinte
pentru emotii. M-am oferit s-i dea toate materialele mele de cercetare i
invata-l cum a rula experimentul data viitoare sa ntors la
Dani. Rezultatele sale replicate perfect concluziile mele, chiar pn la
incapacitatea de a distinge ntre team i surprise.12
Cu toate acestea, nu toate antropologi sunt convins, chiar i astzi.
i exist cteva psihologi, n primul rnd cei n cauz cu
limb, care se plng c munca noastr n culturile analfabete, unde am
a cerut oamenilor s identifice cuvntul emoie care se potrivesc cu expresii,
nu accept universale, deoarece cuvintele pentru fiecare emoie nu
au traduceri perfecte. Cum emotiile sunt reprezentate n limba
Este, desigur, produs al culturii, mai degrab dect evoluie. Dar, n
Studii de acum mai mult de douzeci de tiin de carte de Vest i de Est cul-
mice, hotrri pronunate de ctre majoritatea n fiecare cultur cu privire la
ce emoie este prezentat ntr-o expresie este aceeai. n ciuda
probleme de traducere, nu a existat niciodat o situaie n care
majoritatea n dou culturi atribuie o emoie diferit a aceleiai
expresie. Niciodat. i, desigur, rezultatele noastre nu sunt limitate la
studii n care oamenii au avut pentru a eticheta o fotografie cu un singur
cuvnt. n Noua Guinee am folosit povesti despre un eveniment emoional. Noi
au, de asemenea, le pune emoii. i n Japonia, am masurat de fapt,
comportament facial sine, artnd c atunci cnd oamenii erau singuri n acelai
muschii faciali sa mutat la vizionarea unui film de neplcut dac
persoana a fost japonez sau american.
Un alt critic discreditat noastre de cercetare n Noua Guinee, deoarece noi
Povestiri folosite descriu o situaie social n loc de o singur words.13 Acest
Criticul presupune c emoiile sunt cuvinte, care, desigur, acestea sunt
Nu. Cuvintele sunt reprezentri de emotii, nu, emotiile le-
nii. Emoia este un proces, un anumit tip de evaluare automat
influenat de trecutul nostru evolutiv i personal, n ceea ce simim
c ceva important pentru bunstarea noastr are loc, i un set de
modificri fiziologice i comportamente emotionale ncepe s se ocupe de
situaia. Cuvintele sunt o modalitate de a face cu emoiile noastre, i noi folosim
cuvinte atunci cnd emoional, dar nu putem reduce emoie la cuvinte.
Nimeni nu tie exact ce mesaj vom ajunge n mod automat atunci cnd
vom vedea expresia facial cuiva. Bnuiesc c cuvinte precum furia sau
frica nu sunt mesajele transmise de obicei atunci cnd suntem n situaia,
TION. Noi folosim aceste cuvinte atunci cnd vorbim despre emotii. Mai des
mesajul pe care l obine este mai mult ca ceea ce am avut n povetile noastre, nu o
cuvnt abstract, ci un sentiment de ceea ce acea persoan este de gnd s fac n
continuare
sau ceea ce face persoana sa se simta emoie.
Un alt tip destul de diferite de dovezi sprijin, de asemenea, lui Darwin
susin c expresiile faciale sunt universale, un produs al nostru evoluie
TION. Dac expresii nu trebuie s fie nvat, atunci cei care sunt
nascut orb din nastere ar trebui s manifeste expresii similare cu cele
persoanelor cu probleme de vedere. O serie de studii au fost efectuate pe
ultimii aizeci ani, i n mod repetat c este ceea ce a fost descoperit, n spe-
ales pentru spontan facial expressions.14
Descoperirile noastre eco-culturale a furnizat un impuls pentru a cauta raspunsuri
la o serie de alte ntrebri cu privire la expresii faciale: Cte
Expresiile pot face oamenii? Nu expresii furniza exacte sau
informaii neltoare? Este fiecare micare a fetei un semn al unei
emoie? Pot oamenii mint cu feele lor, precum i cu cuvintele lor?
Nu a fost att de multe de fcut, att de mult pentru a afla. Acum exist
Rspunsurile la toate aceste ntrebri, i mai mult.
Am descoperit ct de multe expresii, o fata poate face, mai mult de
zece mii!-i identificat pe cei care par a fi cele mai CEN-
Central la emoii. Mai mult de douzeci de ani n urm, Wally Friesen i
Am scris primul atlas de fata, o descriere sistematic n cuvinte,
fotografii i filme, de modul n care s msoare micare facial n
termeni anatomici. Ca parte a acestei lucrri a trebuit s nvee cum s fac
fiecare micare muchi pe fata mea. Uneori, pentru a verifica dac
micarea am fost de luare a fost determinat de un anumit muchi, am pus un
acul prin piele de fata mea pentru a stimula electric i con-
tractul muchiul produce o expresie. n 1978, instrumentul nostru pentru mea-
sur sistemul de codificare fa-aciune Facial (FACS), a fost
publicat i este acum utilizat de sute de oameni de tiin n jurul
din lume pentru a masura miscarile faciale, si oameni de stiinta de calculator sunt
zor de lucru cu privire la modul de a face acest lucru msurarea automat i
speedy.15
Eu am folosit de la Sistemul de codificare aciune faciala pentru a studia mii de
Nisipurile de fotografii i zeci de mii de filmat sau de filmat
expresii faciale, de msurare fiecare micare musculare n fiecare
expresie. Am nvat despre emoie prin msurarea Expres-
SION de pacienti de psihiatrie si expresiile de pacienti cu
1A
boala coronariana. Am studiat oamenii normali, atunci cnd
apar la emisiunile de tiri, cum ar fi CNN i n experimente n mea labo-
ratory n care am provocat emoii.
n ultimii douzeci de ani am colaborat cu alte anchetatorii la
afla ce se ntmpl n interiorul corpului i n creier atunci cnd un
Expresia emoional apare pe fata. Aa cum exist diferite
expresii de furie, team, dezgust, i de tristee, se pare c exist
diferite profile de modificri fiziologice n organele corpului care
genera sentimente unice pentru fiecare emoie. tiina este doar acum deter-
minier din modelele de activitate a creierului care stau la baza fiecare emotion.16
Utilizarea sistemului Facial aciune codificare am identificat
semne faciale care trdeaz o minciun. Ceea ce am numit expresii micro,
micri faciale foarte rapide cu o durat mai mic de o cincime de secunda, sunt
o surs important de scurgere, dezvluind o emoie o persoan este
ncearc s-i ascund. O expresie fals poate fi dat ntr-un numr de
moduri: de obicei este foarte uor asimetric, i i lipsete fineea
n modul n care fluxurile de pe i de pe fata. Munca mea pe minciuna are
mi-a adus n contact cu judectori, poliiti, avocai, FBI, CIA,
ATF, i ageniile similare din unele ri prietene. Am nvat
toate aceste persoane cum sa mai exact a determina dac o persoan
este sincer sau mincinos. Acest lucru are, de asemenea mi-a dat ansa de a studia
expresiile faciale si emotiile de spioni, asasini, delapidatori,
ucigai, lideri naionale strine, i altele pe care un profesor
nu ar fi normal encounter.17
Cnd am fost mai mult de jumtate prin scris aceast carte, am avut
posibilitatea de a petrece cinci zile discutarea emoii distructive
cu Sanctitatea Sa, Dalai Lama. Au fost alte ase parti-
pantaloni-oameni de stiinta si filosofi, care au prezentat ideile lor i
alturat n discussion.18 de nvare despre munca lor i de ascultare
la discuiile mi-a oferit cu idei noi, care am ncorporat-
evaluat n aceast carte. Pentru prima oar am aflat despre tibetan
Vedere budist de emoie, o perspectiv foarte diferit de cea
pe care le deinem n Occident. Am fost uimit s constate c ideile am avut
a fost scris despre n capitolele 2 i 3 au fost compatibile cu
Vedere budist, n parte, i punctul de vedere budist sugerat extensii
i rafinamente de ideile mele, care ma condus la rescrie aceste capitole
extensiv. Cele mai multe dintre toate, am nvat de la Sanctitatea Sa, Dalai
Lama, pe mai multe nivele diferite, de la experien la intelec-
Tual, i cred c cartea a beneficiat de learning.19 mea Acest
nu este o carte despre o vedere budist de emoie, dar eu ocazie,
alieze puncte menioneaz de suprapunere, i ori cnd aceast ntlnire
strnit anumite perspective.
Una dintre cele mai active noi domenii de cercetare este pe creier mecanisme-
nisme de emotion.20 Ce scriu este informat de faptul c locul de munc, dar noi
Nu tiu nc suficient despre creier pentru a raspunde la multe dintre ntrebri,
II Am discutat n aceast carte. Noi nu tim multe despre emoional
comportament, suficient pentru a oferi rspunsuri la unele dintre cele mai centrale
ntrebri cu privire la rolul emoiilor n viaa noastr de zi cu zi. Ceea ce am
scrie n urmtoarele capitole se bazeaz n principal pe cercetarea mea pe
comportamentul emoional, dup ce a examinat n detaliu fine ceea ce vad oamenii
face n multe situaii emoionale diferite n multe diferite cul-
mice, si, de nvare de care, ceea ce cred c oamenii trebuie s tie n
Pentru a nelege emoiile lor mai bine.
Dei cercetarea mea i concluziile altora constituie baza
pentru ceea ce am descris n aceast carte, am ajuns dincolo de ceea ce are
a fost dovedit tiinific pentru a include, de asemenea, ceea ce cred a fi adevrat
dar nu este nc dovedit. Am abordat unele dintre problemele legate
care cred c oamenii care caut s mbunteasc viaa lor emoional doresc
s tie. Pregtirea aceasta carte mi-a dat noi nelegeri de
emoii, i sper c va face acelai lucru pentru tine.
2
Cnd
Am devenit
Emoional?
O mare parte din timp, pentru unii oameni
tot timpul, emotiile noastre ne servesc bine, prin mobilizarea ne ocupm
cu ceea ce este mai important n via i oferindu-ne mai multe di-
rite tipuri de bucurie. Dar, uneori, emoiile noastre ne ajunge n
probleme. Asta se ntmpl atunci cnd reaciile noastre emoionale sunt nepotrivite
mncat, ntr-unul din cele trei moduri: S-ar putea simi i arta emoie dreapta
dar la intensitate greit, de exemplu, ngrijorarea a fost justificat, dar am overre-
acionat i s-au ngrozit. Sau am putea simi emoia adecvat, dar
am gresit arata, de exemplu, mnia noastr a fost justificat, dar recurgnd
la tratamentul silenios a fost contraproductiv i copilresc. n cap-
TER 4 am descris modul n care putem schimba aceste primele dou INAP-
gistrarea emoional intensitatea reactiilor-greit sau direcia greit a
exprima emoie. Aici i n capitolul 3 am lua n considerare un al treilea
tip de reacie emoional nepotrivit, una care este mai greu de
schimba i unul care este chiar mai ru dect primele dou. Nu e c nostru
Reacia este prea intensa, nici c modul nostru de exprimare este incorect;
este c suntem senzaie de emoie cu totul greit. Problema
nu este c avem prea fricos, sau c am n mod greit a artat;
Problema este, aa cum ne dm seama dup aceea, c noi nu ar fi trebuit s
fric deloc.
De ce ar fi declanat o emoie nepotrivit? Putem terge
un declanator emoional complet, deci, de exemplu, atunci cnd cineva
reduceri n faa noastr, n conformitate nu te superi? Sau am putea schimba
reacia noastr emoional, astfel nct am devenit amuzat sau dispreuitoare
nu atunci cnd cineva reduceri furioase n linie? Dac nu putem terge sau
schimba reactia emotionala la un trigger, putem cel puin s slbeasc sale
putere aa c nu reacioneaz nepotrivit?
Aceste ntrebri nu ar aprea dac am reacionat toi la fel
atunci cnd sa ntmplat ceva, dac fiecare eveniment declanat acelai emo-
TION n toat lumea. n mod clar c nu este cazul: unii oameni se tem
de nlimi, altele nu sunt, unii oameni deplns moartea
Printesa Diana ca i cum ar fi fost rud de aproape, n timp ce altele
nu ar fi psat. Cu toate acestea, exist unele declaneaz care nu genereaz
aceeai emoie n toat lumea, accidente de masina aproape-dor, de exemplu,
declana invariabil un moment de team. Cum se ntmpl acest lucru? Cum
fiecare dintre noi dobndi propriul set unic de declaneaz emoionale i de la
acelai timp, au aceeai reacie emoional oricine altcineva nu a
alte declaneaz? Aproape toat lumea se simte fric n cazul n care scaunul de sub
picioare
n brusc se prabuseste, dar unii oameni se tem de zbor n aer,
avioane i altele nu sunt. mprtim unele declaneaz, la fel cum ne mprti
expresiile pentru fiecare emoie, dar exist factori declanatori care nu sunt
numai cultur specifice, acestea sunt individuale specifice. Cum ne
dobndi emoie declaneaz pe care dorim nu am avea? Acestea sunt
ntrebrile Acest capitol. Trebuie s tii rspunsurile
nainte de a putea aborda problema practic tratate n urmtoarea
Capitolul dac putem schimba ceea ce declaneaz emoiile noastre.
Rspunsul la aceste ntrebri este dificil pentru c nu putem privi in interiorul
capul unei persoane de a gsi rspunsuri, nici, aa cum voi explica mai trziu, putem
gsi ntotdeauna rspunsurile pur i simplu prin a cere oamenilor de ce sau atunci cnd
se emoional. Exist tehnici de imagistica cerebrala, cum ar fi funcia
ional imagistica prin rezonanta magnetica (IRM f), n care capul este
plasate n interiorul o bobin magnetic i imagini sunt produse de activ
parti ale creierului mai mult de dou-a perioade de trei secunde. Din pcate,
c este mult prea mult timp pentru a studia modul n care ncepe emoii, pentru c ei
de multe ori ncepe n mai puin de o secund. i chiar dac f RMN avea dreptul
Rezoluia timp, nu ne-ar da o perspectiv mult, deoarece pur i simplu
identific structuri ale creierului sunt active, nu ceea ce este activitatea.
n timp ce dovezile stiintifice nu exist nc pentru a oferi final
Rspunsurile la aceste ntrebri cu privire la modul n care declanseaza emotie se
stabi-
stabilit n creierul nostru i dac putem terge-le, i poate fi
zeci de ani nainte de a exista rspunsuri, unele aproximri pot fi
face pe baza examinarea atent a modului n care i atunci cnd oamenii
se comporta emotional. Rspunsurile pot sugera, n timp ce tentativ, poate
ne ajuta sa se ocupe mai bine cu propriile emoii i reacii emoionale
II altora.
Noi nu devin emoional despre tot, nu suntem n
prindere de emoie tot timpul. Emoiile vin i se duc. Ne simim o
emoie un moment dat i nu poate simi nici o emoie la alta
clip. Unii oameni sunt mult mai emoional dect altele (vezi
ncheierea capitolului), dar chiar i cei mai emoionale au ori
atunci cnd nu se simt nici o emoie. Cteva oamenii de tiin susin c
exist ntotdeauna unele care apar emoie, dar emoia este prea mic
pentru noi s-l observe, sau s afecteze ceea ce facem. Dac este att de mic nct
nu este
vizibil, cred c s-ar putea spune la fel de bine ca cei care sunt ori
atunci cnd nu exist nici o emoie. (De altfel, chiar i cei care cred c sunt
simt ntotdeauna unele emoie recunosc c nu este ntotdeauna
aceeai emoie. Aa c ei, de asemenea, se confrunte cu problema de a explica de
ce
ne simim o emoie la un moment dat i o alt emoie la alta
clip.)
Avnd n vedere c nu fiecare minut al vieii este emoional, ntrebarea
rmne: de ce nu am devenit emoional atunci cnd facem? Mai
mod comun n care apar emotii este atunci cnd ne dm seama, pe bun dreptate
sau
n mod eronat, c ceva care afecteaz grav bunstarea noastr, pentru o mai bun
sau mai rau, se intampla sau pe cale s se ntmple. Aceasta nu este singura cale
pentru a deveni emoional, dar este foarte important, probabil Central
sau traseul de baz pentru a deveni emotional, asa ca hai sa se concentreze pe ea.
(Mai trziu, am
descrie alte opt ci pentru generarea de emoie.) Este o idee simpl
dar unul central-emotiile evoluat pentru a ne pregti pentru a face rapid
cu evenimentele cele mai importante din viaa noastr.
Amintesc un timp, atunci cnd au fost de conducere masina ta i brusc
o alt main a aprut, merge foarte repede, prnd parc ar fi fost pe punctul de a
te-a lovit. Mintea ta constienta a fost axat pe o interesant conversie-
nizarea cu un prieten n scaunul pasagerului sau a programului de
de radio. ntr-o clip, nainte de ai avut timp s se gndeasc, nainte de con-
contient parte, auto-contient de mintea ta ar putea lua n considerare problema,
dan-
ger a fost simit i frica nceput.
Ca ncepe o emoie, ne preia n aceste primele milisecunde,
conducerea ceea ce facem i spunem i gndim. Fr constient choos-
rea s-l faci, te-ai transformat n mod automat pe volan pentru a evita
alt automobilist, lovind frn cu piciorul. n acelai timp, un
expresie a fricii a trecut prin fata ta-sprncenele ridicate i trase
mpreun, cu ochii deschis foarte larg, iar buzele ntinse napoi spre
urechile tale. Inima ta a nceput s pompeze mai rapid, ati inceput sa
sudoare i snge s-au grabit la muschii mari de picioare. Nota
pe care le-ar fi fcut ca expresia facial, chiar dac au existat
nimeni nu sta n main, la fel ca i inima ta va ncepe s pompeze
mai rapid, chiar dac nu sa implicat ntr-o fizic brusc exer-
TION necesit crescut circulatia sangelui. Apar aceste raspunsuri
pentru c de-a lungul evolutiei noastre a fost util pentru alii
s tie cnd ne dm seama de pericol, i a fost la fel de util pentru a fi
pregtit pentru a rula atunci cnd frica.
Emoiile ne pregteasc pentru a face fa cu evenimente importante, fr a noastr
avnd s se gndeasc ce s fac. Tu nu ar fi supravieuit ca
accident de masina aproape-e dor, dac o parte din voi nu au monitorizat continuu
lumea de semne de pericol. Nici nu ai fi supravieuit dac ai
a trebuit sa se gandeasca constient despre ceea ce trebuie s facei pentru a face fa
cu
pericolul dup ce a fost evident. Emoiile face acest lucru fr dumneavoastr
tiind c se ntmpl, i o mare parte din timp, asta e bine pentru tine,
cum ar fi ntr-o aproape-dor accident de main.
Odat ce pericolul a trecut, va veti simti mai frica sa scoata
departe n interior. Ar fi nevoie de zece la cincisprezece secunde pentru ca aceste
senzatii
s dispar, i nu ar fi mult ai putea face pentru a reduce c
scurt. Emotiile produc schimbari in parti ale creierului nostru care mobilizeaz
ne-a face cu ceea ce a pornit emoie, precum i schimbri n
sistemul nostru nervos autonom, care regleaza ritmul cardiac noastr,
respiraie, transpiraie, i multe alte modificri corporale, pregtindu-ne
pentru diferite aciuni. Emotiile, de asemenea, trimite semnale, schimbri n nostru
expresii, fata, voce, i postura corpului. Noi nu aleg aceste
modificri, ei pur i simplu se ntmpl.
n cazul n care emoia este puternic i ncepe brusc, ca i n main
exemplu, memoria noastr de episod emoie dup ce este peste nu va fi
foarte precise. Nu poi s tii ce a fcut creierul tu, ceea ce proceseaz
au fost implicate n recunoaterea de pericolul reprezentat de cealalt main. Tu
ar ti c te-a transformat roata i a lovit frn, dar te
probabil nu ar da seama c o expresie a trecut prin dvs.
fata. Ai s-ar fi simit unele dintre senzatiile din corpul tau, dar
ar fi greu pentru tine de a gsi cuvinte pentru a descrie aceste senzatii. Dac
am vrut s tiu cum se face c ai fost chiar n msur s sens
pericol atunci cnd a fost axat pe conversaia sau muzica
la radio masina, nu v-ar fi n stare s ne spun. Nu sunt n msur s
martor sau direciona procesele care ia salvat viaa ta. Acest minunat
caracteristic a noastr emoii, pe care le pot i, de obicei, se ncepe fr
contientizarea noastr a proceselor implicate, poate lucra, de asemenea, mpotriva
noastr,
provocnd reacii emoionale nepotrivite. Mai multe despre asta mai trziu.
n cazul n care procesul ar mai lent, s-ar putea s fie contieni de ceea ce a fost
HAP-
pening n interiorul creierului nostru, ntr-adevr, s putem cunoate toate
rspunsurile la
la ntrebrile puse n acest capitol. Dar noi nu ar supravietui in apropierea-
e dor de accidente de masina, noi nu ar fi n msur s acioneze suficient de
repede. n
c primul moment, decizia de evaluare sau care aduce
emoie este extraordinar de rapid i n afara de contientizare. Noi trebuie s
avea automat mecanisme de evaluarea care sunt de scanare continuu
lumea din jurul nostru, detectarea atunci cnd ceva important s ne
bunstare, pentru supravieuirea noastr, se ntmpl.
Cnd vom ajunge la punctul in care putem observa, de fapt, oper-
area automat apreciere n creier, ma astept vom gsi
multe mecanisme, nu unul, aa c de acum nainte voi folosi pluralul
formeaz atunci cnd se refer la evaluarea automat de mecanisme, pe care am
va abrevierea ca autoappraisers. *
Aproape toat lumea care face cercetare pe emoie ziua de azi este de acord cu
ceea ce am descris pn acum: n primul rnd, c emoiile sunt reacii la
chestiuni care par a fi foarte important pentru bunstarea noastr, i n al doilea
rnd,
c emoiile de multe ori ncepe att de repede c nu suntem contieni de
Procesele n mintea noastr, care le stabilite off.1 Cercetri asupra creierului este
n concordan cu ceea ce am sugerat pn acum. Putem face foarte
evaluri complexe foarte repede, n cteva milisecunde, fr a fi
contieni de procesul de evaluare.
Putem reformula acum primul set de ntrebri cu privire la modul n care exist
* Cnd am scris n primul rnd, acum treizeci de ani, cu privire la autoappraisers, eu nu specifica ceea ce simurile ar
putea fi
implicai. Probabil acesta poate fi oricare dintre ele: vz, auz, atingere, miros, gust. Bnuiesc c vizual
este deosebit de important, dar care pot reflecta propria mea prtinire. Am fost ntotdeauna cel mai sensibil la ceea
ce 1
a se vedea, prin urmare, interesul meu n emoie a nceput cu o fascinaie cu expresia facial. De acum ar trebui
Presupun c fiecare organ senzorial ofer intrare la autoappraisers.
pot fi att de universal i declaneaz individuale specifice emoie.
Care sunt autoappraisers sensibile la, i cum au devenit
sensibil la aceste declansatori? Cum emoie declaneaz deveni sta-
stabilit? Rspunsurile ne vor spune de ce avem o emoie cnd am
face. Aceasta va ajuta, de asemenea, ne rspund la ntrebarea de ce noi, uneori,
au emotii care nu par deloc adecvat pentru a ne n timp ce la alte
momente emoiile noastre sunt perfect reglate la ceea ce se ntmpl,
i poate salva chiar viaa noastr.
Rspunsurile vor spune, de asemenea, ne dac este posibil pentru a schimba ceea ce
produce o emoie. De exemplu, este acolo am putea face ceva
aa c nu ar mai avea team atunci cnd un avion lovete un aer
buzunar? (Piloi de avion mi spun c au realizat c, pentru c ei
sunt aproape ntotdeauna avertizai nainte de timp de echipamentele de
vremea aspr este pe cale de a fi ntlnite. Dar ce se ntmpl dac nu ar exista
avertizare, ar simi atunci frica? Nu am putut obine oricare dintre piloi
s-mi spun, dar nsoitorii de zbor spune da, ei se simt de moment
fric.) Ce trebuie s facem ca s nu mai simeam
impulsul de a reveni mnia cu furie, de exemplu? Este c o Impossi-
Scopul BLE? Poate c tot ce putem face este schimba sensibilitatea
autoappraisers la anumii factori. Poate chiar c este mai mult dect ne-am
poate realiza. Vom ajunge la asta.
Putem deduce ceva despre ceea ce evenimentele autoappraisers noastre sunt
sensibile la prin examinarea atunci cnd emoiile se ntmple. Cele mai multe din ceea
ce am
tiu nu a venit de la observarea de fapt, atunci cnd oamenii de experien
unul sau altul emoie. n schimb, vine de la rspunsurile lor la
chestionare cu privire la momentul n care amintesc c unul sau altul
emoie. Filosoful Peter Goldie n cartea sa patrunzatoare numete acest
fel de informaii post-rationalizing.2 Acest lucru nu este s resping astfel de
informaii. Rspunsurile oamenii dau pe astfel de chestionare, cum ar fi
explicaiile ne da dupa un episod emoional la
cont de ce am fcut ceea ce am fcut, poate fi incomplet i per-
fondatori i probabil stereotipe, deoarece acestea trec prin filtrele de ceea ce oamenii
sunt contieni de i amintii-v. Pe chestionare exist supli-
problema operaional de ceea ce oamenii sunt dispui s spun altora. Dar
rspunsurile
nc ne poate invata destul de un pic.
Fostul meu elev, psiholog Jerry Boucher, a ntrebat astfel de ntrebri-
II de oameni n Malaezia i n Statele Unite, n 1970s.3
Cativa ani mai trziu, colegul meu psiholog Klaus Scherer, i a lui
colaboratori, 4 au facut cercetari similare pe studeni n opt Vest cul-
Tures. Amndoi au descoperit dovezi universaliilor-aceleai tipuri de
declanseaza au fost raportate pentru a evoca aceleai emoii din foarte diferite,
culturi ENT. Ei au, de asemenea, ambele au descoperit dovezi ale diferenelor culturale
n evenimentele specifice care evoc o emoie. De exemplu, n
fiecare pierdere cultura ceva important a fost de declanare pentru sad-
ness, ci exact ce c pierderea a fost raportat a fi variat de la un
cultur la alta.
Una dintre cele malaezienii n studiul lui Boucher a spus o poveste despre o per-
fiul care tocmai au auzit chemarea la rugciune pentru un musulman majore reli-
de vacan comuniti unice. "Acest lucru a fcut s se simt trist cnd crede de sale
soia i copiii din sat, pentru a srbtori [vacanta]. El este acum
n jungla gros a-i apra ara sa. El este la datorie ca un soldat,
i el nu a putut srbtori [srbtoare religioas] cu soia sa i
copii [care sunt acas, n satul lor]. "Un europene de Scherer
studiul a spus, "m-am gndit la ceva care a declanat o
memoria unui prieten de la scoala care a fost ucis ntr-un accident rutier. El a fost
un savant genial i o personalitate minunat. Viaa sa pierdut i pentru
ce? "Pierderea este tema n ambele poveti, dar diferite tipuri de pierderi.
Propriile mele interviuri cu oameni n mea document de cultur proprie
multe diferente in randul americanilor in ceea ce le face trist, furios,
fric, dezgustat, i aa mai departe. Nu este c nu exist nici o suprapunere. Unele
lucruri fac aproape toat lumea se simt aceeai emoie-o amenintor
Persoana, care transport un club, care apare brusc pe o strad ntunecat,
declanseaza aproape ntotdeauna fric. Dar soia mea este fric de oareci, i au
nu m sperie deloc. Am enervat atunci cnd serviciul la un restaurante
declama este lent, iar ea nu ar putea pasa mai puin. Deci, aici, din nou, este
problema:
Cum au autoappraisers devin sensibili att la emoional trigonometrie-
Gers care se gsesc n toat lumea, universaliilor, i s declanseaza care
Invocm emotii diferite din persoane chiar n cadrul unei culturi?
Enigmatic despre acest lucru, se pare clar c trebuie s autoappraisers
fie n alert pentru dou tipuri de triggere. Ele trebuie s fie de scanare pentru
Evenimentele care se ntlnete toat lumea, evenimente care sunt importante pentru
bunstarea sau supravieuirea tuturor fiinelor umane. Pentru fiecare emoie acolo
ar putea fi cteva astfel de evenimente, care sunt stocate n creierul de fiecare
fiin uman. Ar putea fi o schem, o schi abstract, sau goale
oase ale unei scene, cum ar fi ameninare pentru team, sau o parte impor-
Pierderea tant pentru tristee. O alt posibilitate la fel de probabil este c ceea ce este
stocate nu este deloc abstract, ci este un eveniment specific, cum ar fi de teama,
pierderea de suport sau ceva care vine la noi att de repede, c este probabil
pentru a ne lovi. De tristee, de declanare universal ar putea fi pierderea unui
iubit-o, de o persoan creia unul este puternic ataat. Nu exist nici
baz tiinific nc pentru a alege ntre aceste dou posibiliti, dar
nu face o diferen pentru modul n care ne conduce vieile noastre emotionale.
De-a lungul vieii noastre ne ntlnim mai multe evenimente specifice
c am nvat s interpreteze n aa fel ca s sperie, furie, dezgust,
ntristeze, surpriza, sau v rugm s ne, iar acestea se adaug la universal
evenimente antecedent, extinderea asupra a ceea ce autoappraisers sunt ateni la.
Aceste evenimente au nvat pot strns sau la distan semna iniial
evenimente stocate. Ele sunt elaborri de sau completri la universal
evenimente antecedent. Ele nu sunt aceleai pentru toi oamenii, dar variaz n funcie
de
ceea ce fiecare experien. Cnd am studiat membri ai unei Epoca de Piatra
Cultura n Noua Guinee la sfritul anilor 1960, am aflat c s-au temut de
fiind atacat de un porc slbatic. n urban America, oamenii sunt mai
frica de a fi atacat de un tlhar, dar ambele cazuri reprezint o
ameninare. 5
ntr-o mai devreme book6 mea coresearcher Wally Friesen i am descris
scenele am gandit au fost universal pentru apte emoii. Psiholog-
Sinteza Richard Lazarus mai trziu a fcut o similar proposal.7 El a folosit
fraz temele principale relaionale pentru a reflecta punctul su de vedere c emoiile
sunt pri-
Marily despre modul n care avem de a face cu alte persoane, un punct cu care am
convin foarte mult (dei evenimentele impersonale exemplu un apus sau un
cutremur poate declana, de asemenea, emotii). Cuvntul tem este unul bun
pentru c putem vorbi apoi despre temele universale i varia-
II pe acele teme care se dezvolt n experiena fiecrei persoane.
Cnd ne-am ntlni o tem, cum ar fi senzaiile care le experimentm
atunci cnd un scaun pe neateptate cade de sub noi, se declanseaza o
emoie, cu foarte puin evaluarea. Aceasta poate dura un pic mai mult pentru
autoappraisers a evalua oricare dintre variantele de pe fiecare tem,
cele pe care le nva n curs de cretere. n continuare eliminat
variaia este de la tema, cu att mai mult poate dura, pn cnd vom ajunge la
punctul unde reflectorizante evaluarea occurs.8 n evaluarea reflectorizant,
suntem contieni de procesele noastre evaluative, ne gndim
despre i lund n considerare ceea ce se ntmpl. S presupunem c cineva a auzit
c nu a fost de gnd s fie o retezare n fora de munc de la locul ei de
ocuprii forei de munc. Ea s-ar gndi dac ea este probabil s fie lovit,
si ca ea crede despre aceast ameninare potenial, ea ar putea deveni
fric. Ea nu i poate permite s-i piard slujba, ea are nevoie de banii pe care i pro-
Vides s o susin. Evenimentul este legat de tema de pierdere a spri-
Port-ca am sugera c este una dintre temele de teama, dar este mult
suficient eliminat din tema c evaluarea nu ar fi
automat, dar reflexiv. Mintea ei constienta este n cu privire la procesul.
Este evident modul in care variatiile idiosincratice, propriu fiecrei persoane
declaneaz emotionale, sunt achiziionate. Ele sunt nvate, reflect ce
fiecare dintre noi experiente (bufon sau porc salbatic). Dar cum sunt universitile,
Sal teme dobndite? Cum se depoziteaz n creierul nostru, astfel nct
autoappraisers sunt sensibile la ele? Sunt nvat, de asemenea, sau sunt
au motenit, produs al evoluiei noastre? Este demn de a lua
timp s analizeze cu atenie acest lucru, pentru c rspunsul la aceast ntrebare,
cum sunt temele universale dobndit-are implicaii pentru modul n care
uor ele pot fi modificate sau terse. Din pcate, nu exist nici evi-
reedin cu privire la modul n care sunt achiziionate de teme universale. Voi preciza
dou alternative i s explice de ce cred ca numai unul este probabil s fie adevrat.
Prima explicaie susine c aceasta nu este doar variaiile care
sunt nvate, temele pentru fiecare emoie sunt, de asemenea, nvate. Deoarece
aceleai teme au fost gsite pentru a aprea n multe culturi diferite,
acestea trebuie s se bazeze pe experienele pe care toat lumea, sau aproape toat
lumea
are, prin ceea ce se numete nvare specii-constant.
S lum furia ca un exemplu. Fiecare fiin uman va expe-
ence fiind dejucat atunci cnd cineva interfereaza cu ceea ce el sau ea
foarte mult vrea s fac sau este n mijlocul de a face. i toat lumea
vor nva c prin mutarea spre i amenin sau atacarea
sursa de interferen, vor reui uneori n eliminarea
aceasta. Toate acestea explicaie presupune cu privire la ceea ce este construit n
umane
naturii prin motenire genetic este dorina de a urmri scopurile, capacitate de
tatea de a amenina sau ataca, i capacitatea de a nva din succes n
eliminarea obstacolelor. Dac vom acorda ca dorina, capacitatea i abilitatea face
Exist, ne putem atepta ca oamenii vor nva c va fi adesea util
s ncercai s eliminai un obstacol de pericol sau de a ataca sursa
de obstacol. O astfel de activitate necesit o cretere a frecvenei cardiace, cu
snge merge n minile n anticiparea de utilizare a acestora pentru a ataca
obstacole toate componentele cunoscute de furie emoional response.9
n cazul n care temele universale sunt nvate, atunci ar trebui s fie posibil
dezvm ei. Dac nvm tema furie, atunci poate c putem
dezvm ea. Am nceput cercetarea mea cread acest lucru a fost cazul;
M-am gndit c fiecare aspect de emoie, inclusiv ceea ce declanseaza emo-
caii, a fost nvat social. Concluziile mele proprii cu privire la universalitatea
expresiile faciale i concluziile altora rzgndit.
nvarea nu este singura surs de ceea ce se ntmpl n timpul emoie.
nvare specii-constant nu poate explica de ce expresii faciale n
congenital copii orbi sunt similare cu expresii prezentate de
copii cu probleme de vedere. Nici nu poate explica ce muschii sunt dislocate n
expresii specifice, de exemplu, de ce, n bucurie, buze du-te n sus
mai degrab dect n jos i musculare din jurul ochilor contractul; i de ce
acest lucru se ntmpl la nivel mondial, dei nu poate fi vzut atunci cnd oamenii
ncearc
pentru a masca expresiile lor. nvare specii-constant, de asemenea, nu se poate
explica uor de constatarile noastre recente, care furia, frica, tristete, i
dezgust sunt marcate prin diferite modificari ale ritmului cardiac, transpiraie, piele
temperatura, i snge flux (toate aceste rezultate sunt descrise n
Capitolul 4). Am fost forat de aceste constatari la concluzia c nostru
motenirea evoluionist are o contribuie major la conturarea
raspunsurile noastre emotionale. n cazul n care este aa, se pare c evoluia
ar juca, de asemenea, un rol important n definirea temelor universale care
emoiile de declanare. Temele sunt date, nu a achiziionat, este doar
variaii i elaborri de teme care sunt learned.10
n mod evident, selecia natural a modelat multe aspecte ale vieii noastre.
Luai n considerare caracteristica de a avea o degetul mare opozabil. Aceast
caracteristic este
nu a fost gsit n cele mai multe alte animale, astfel cum au oamenii ajung s aib
l? Probabil, mult napoi n istoria noastr cele ale predecesorilor notri
care sa ntmplat, de variatie genetica, pentru a fi nascut cu acest util FEA-
turii au mai mult succes n a avea i grija pentru descendeni, i n
care se ocup cu prad i prdtori. Astfel nct acestea ar fi contribuit
mai mult puii de generaii succesive, pn n timp practic
toat lumea a avut aceast caracteristic. Avand un deget opozabil a fost selectate,
iar acum este parte din motenirea noastr genetic.
De raionament similar, am sugera c cei care au rspuns la inter-
interferene cu ncercrile de viguroase pentru a elimina c interferenele i care
au un semnal clar cu privire la intenia lor au mai multe sanse de a castiga concu-
titions, fie c este vorba de produse alimentare sau colegii. Ei ar putea s
au mai multi urmasi, i, n timp, toat lumea ar avea acest
Tema furie.
Diferena dintre cele dou explicaii ale universal
nvare teme-specii-constant i evoluia-se cont de
cnd anumite lucruri se ntmpl. Punctele explicaie evoluionist a
trecutul nostru ancestral ca data la care aceste teme (i alte aspecte ale
au fost dezvoltate emoii c voi fi descriu n alte capitole).
Granturi de nvare specii-constant c unele pri ale temei furie
(Care doresc s urmreasc obiective) au fost puse n loc de-a lungul evoluiei
TION, dar alte pri ale temei furie (eliminarea obstacolelor din calea celor
obiective prin ameninri sau atac) sunt nvate n viaa fiecrei persoane. Este
doar
c toat lumea nva aceleai lucruri, i de aceea ele sunt universale.
Mi se pare foarte puin probabil c selecia natural nu ar funciona dac
mancat pe ceva la fel de important i central n viaa noastr ca ceea ce
declanseaza
emoiile noastre. Ne-am nscut pregtit, cu o sensibilitate desfurare a
evenimentele care au fost relevante pentru supravieuirea speciei noastre n cele
indemnizaii-
Mediul Central ca vntori i culegtori. Temele pentru care
autoappraisers sunt n mod constant de scanare mediul nostru, de obicei,
fr s-l tie noastr, au fost selectate de-a lungul evolutiei noastre.
Dovezi n conformitate cu acest punct de vedere provine dintr-o serie stralucita de
Studiile de ctre suedez psiholog Arne Ohman. 11 El a motivat
c n cea mai mare a istoriei noastre evolutive, erpi i pianjeni au
a fost periculos. Cei de strmoii notri care au nvat repede c
acestea au fost periculoase i a evitat le-ar fi fost mult mai probabil
pentru a supravieui, au copii, i s fie capabil s aib grij de ei dect cele
care s-au grbit s nvee s-i fie fric de erpi i pianjeni. Dac ntr-adevr
suntem pregtii de evoluia noastr s se team de ceea ce a fost
periculoase n mediul nostru trecut, atunci oamenii de azi, el pre-
prezis, s nvee mai repede pentru a-i fie fric de erpi i pianjeni
dect de flori, ciuperci, sau obiecte geometrice. Asta este exact
ceea ce a gsit.
Ohman a prezentat un oc electric (ceea ce se numete punct de vedere tehnic o
stimul necondiionat, deoarece produce excitare emotionala, fr
orice nvare a fi nevoie s aib loc), fie cu un (arpe de fric relevante
sau pianjen) sau frica-irelevant (ciuperci, flori, sau un obiect geometric)
stimul. Dup doar o asociere de oc cu unul din frica-
stimuli relevante, oamenii au artat team cnd arpele sau Spider a fost
artat fr ocul, n timp ce a fost nevoie de mai multe perechi de oc
i flori, ciuperci, sau un obiect geometric, de teama de a fi
strnit de numai aceste stimuli frica-irelevante. Oamenii, de asemenea, a rmas
fric de arpe sau de pianjen, n timp ce frica stins n timp, n rspuns
la flori, ciuperci, sau geometrice obiect. *
Desigur, ne este fric de erpi i pianjeni n nostru actual ENVI-
nconjurtor, deci este ntr-adevr evoluie care explic rezultatele hman lui? Dac
acest contraargument ar fi adevrat, atunci oamenii ar trebui s rspund la
alte obiecte periculoase in mediul nostru actual, cum ar fi pistoale
i prize electrice, la fel cum o fac de paianjeni si serpi. Dar c
nu este ceea ce a gsit Ohman. A fost nevoie de la fel de mult la starea teama de a
arme i prize electrice ca a luat la starea teama de flori,
ciuperci, i obiecte geometrice. Arme i prizele electrice au
nu a fost n jurul suficient de lung pentru selectia naturala de a avea dez-
le-tate n universal triggers.12
n cartea sa extrem de spusele Exprimarea Emo-
II la om i animale, Charles Darwin a descris un experiment
cu un arpe a efectuat mai mult de o sut de ani, care se potrivete
destul de bine cu lucrarile recente Ohman lui. "Am pus fata mea aproape de
gros pe sticl n faa unui puf-vipera n Grdinile Zoologice,
cu hotrrea ferm de a nu ncepe din nou n cazul n care arpele a lovit
la mine, dar, de ndat ce lovitura a fost lovit, rezoluia mea a mers pentru
nimic, i am srit o curte sau dou napoi cu uimitoare
rapiditate. Voinei mele i raiunea au fost neputincios n faa imaginaie
de un pericol care nu au fost experimentat "13. lui Darwin expe-
ence arat cum gndirea raional nu poate mpiedica un rspuns fricos
la o tem fric nnscut, o problem la care voi reveni n scurt timp.
Nu este sigur dac orice astfel de teme emoie funcioneaz ca
activ declaneaz nainte de a experimenta conectarea acestora la un emoional out-
vin. Amintii-v c n cercetarea Ohman de o anumit experien a fost
necesare pentru arpe i pianjen pentru a deveni factori declansatori frica, au fost
Nu sperie pe expunerea iniial. A fost nevoie doar de o asociere cu
* E. O. Wilson a discutat despre teama de erpi n termeni care sunt foarte n concordan cu ceea ce am pre-
prezentat. Dei el nu se aplic n mod specific pentru a cadrului su emoie, este foarte consistent cu
ceea ce am sugereaz despre baza de date emoie. (A se vedea Consilience, Random House, 1998, n special
paginile 136 - 40.)
un rezultat neplcut pentru ca acestea s devin factori declansatori frica, dar nc
a luat asta. Poate c acest lucru nu este ntotdeauna aa, pentru Darwin a scris c
el a fost fric de erpi, fr nici o experien anterioar direct cu
ele. Din punct de vedere practic nu conteaz dac unele
nvare este necesar pentru a stabili o tem emoie, sau dac unele
teme nu necesit experien pentru noi s fim sensibili la lor apar-
rena. n orice caz, vom beneficia de experiena speciei noastre pe
aceast planet, repede rspunde la declansatori care au fost relevante pentru
supravieuirea noastr.
Sunt convins c una dintre caracteristicile cele mai distinctive ale emo-
TION este c evenimentele care declaneaz emoiile sunt influenate nu doar
de experiena noastr individual, dar, de asemenea, de ancestral past.14 nostru
Emo-
caii, n expresia fericit a lui Richard Lazr, reflect "WIS-
Dom al veacurilor, "att n temele emoie i emoia
rspunsuri. Cele autoappraisers sunt de scanare pentru ceea ce a fost im-
tant pentru supravieuire nu doar n vieile noastre individuale, dar, de asemenea, n
viaa strmoilor notri vntori-culegtori.
Uneori am rspuns emoional la problemele care au fost im-
tant s ne mai devreme n vieile noastre, dar care nu mai sunt relevante.
variaii pe fiecare tem care se adaug i ofer detalii n ceea ce este iden-
ficate prin automate evaluarea ncep s fie nvat foarte devreme n
viata-unii copilarie in, alii n copilrie. Ne putem gsi
rspuns inadecvat la lucruri care nfuriat, speriat, sau
ne-a dezgustat, reaciile pe care le acum considera nepotrivit pentru
viaa noastr adult. Exist o probabilitate mai mare pe care o vom face mis-
ia n nvarea noastr timpurie a declanatoare emoionale pur i simplu pentru c
nostru
mecanisme de invatare sunt mai bine dezvoltate. Cu toate acestea, ceea ce am
nvat devreme
n via pot avea potenta mai mare, rezistenta mai mare la unlearning,
dect ceea ce am nvat mai trziu n via. (Aceast presupunere este comun
pentru
multe forme de psihoterapie i este susinut de unele de cercetare.)
Autoappraisers noastre sunt puternice, scanare continuu, din
constiinta noastra constienta, grija pentru temele i variaiile
a evenimentelor care au fost relevante pentru supravieuirea noastr. Pentru a
utiliza o com-
metafor calculator, mecanismele automate de evaluarea cutai
mediul nostru pentru ceva care seamana cu ceea ce este stocat n nostru
Baza de date alert emoie, care este scris n partea de biologie noastre,
prin selecie natural, i n parte de ctre individ experience.15 nostru
 Amintii-v c ceea ce este scris prin selecie natural nu poate fi
se declaneaz, dar preparatele care permit unele declaneaz la
devenit rapid stabilit n baza de date. Muli psihologi
s-au concentrat pe un set legate, dar diferite de probleme, cum auto-
evaluatori matic evalua un nou eveniment pentru a determina, n termenii mei,
dac se potrivete un element deja n baza de date de evaluare emotionala. Eu
au unele ndoieli cu privire la validitatea a ceea ce ei au sugerat, ca
se bazeaz pe ceea ce oamenii le spun, i nici unul dintre noi este contient de ceea ce
mintea noastr este de a face n momentul n care o face n automat
procesul de evaluare. Aceasta cercetare a oferit modele de bune pentru a
cont de modul n care oamenii s explice ceea ce le face emoional. n orice
caz, propunerile lor nu sunt direct relevante pentru teoria sugerez
n restul acestui capitol cu privire la ceea ce am devenit emoional despre.
Aceast baz de date este deschis nu, nchis, informaiile se adaug la totul
time.16-a lungul vieii ne ntlnim noi, evenimente care ar putea fi
interpretate de automate evaluarea ca fiind similar cu o tem sau varia-
TION stocate n baza de date, iar atunci cnd acest lucru se ntmpl o emoie este
declanat. Psihologul Nico Frijda important, a subliniat c
ceea ce eu numesc variantele nu sunt doar rezultatul anterior directe
experien, dar de multe ori sunt stimuli noi am ntlni care par rele-
Vant de probleme ne pas, ceea ce el a numit noastre preocupri} 7
Din moment ce nu avem nevoie pentru a distrage atenia noastr contient pentru a
viziona pentru
evenimentele care au devenit declaneaz emotionale, putem folosi nostru con-
procesele contient de a face alte lucruri. (Acesta este un semn de tulburare psihic,
aa cum voi explica mai trziu, n cazul n care mintea noastra constienta este
preocupat cu
posibilitatea ca evenimente emotionale ar putea fi pe cale s apar.) Dup ce am
au nvat s conduc o main, am face acest lucru n mod automat, fr s se
concentreze nostru
contientizare pe o conversaie, asculta la radio, cred c despre unele
viitoare eveniment, i aa mai departe. Cnd ne-am face un viraj la stnga, nu avem
Trebuie s nu mai asculta la radio pentru a merge la banda corect dup
ntoarce. i totui, n cazul n care apare un pericol, vom face tot ceea ce trebuie. Acest
este una dintre cele mai mari forte de emotii, de ce acestea sunt funcionale.
Din pcate, ceea ce ne rspunde nu poate fi ntotdeauna cores-
mncat la mediul nostru actual. Dac vom vizita o ar n care
conduce pe cealalt parte a drumului, de prelucrare a noastr automat poate ucide
noi, pentru c se poate face cu uurin ceva greit atunci cnd am ajuns la un trafic
cerc sau a face un viraj. Nu putem avea o conversaie sau pentru a asculta
de radio. Trebuie s ne ferim contient mpotriva deciziilor automate
care altfel ne-ar face. Uneori, am putea constata c emo-
excepional trim ntr-o alt "ar", un alt mediu
dect cea la care sunt mecanismele noastre automate evaluarea
sensibil. Apoi, reaciile noastre emoionale pot fi nepotrivit s
ceea ce se ntmpl.
Asta nu ar fi mult de o problem n cazul n care nu au fost pentru faptul
c mecanismele noastre emotionale evaluarea funcioneaz incredibil de repede.
Dac erau mai lent, ele nu ar fi la fel de util, dar ar exista
timp pentru noi, pentru a deveni contieni de ceea ce a fost a face s devenim emo-
ional. Evalurile noastre contiente-ar putea s ne permit s ntrerup pro-
proces atunci cnd ne gndim c nu este oportun sau nu este util pentru noi, nainte de
un
emoie ncepe. Natura nu ne-a dat aceast alegere. Dac pe cote a avut
fost de cele mai multe ori util s aib lent, mai degrab dect fast-evaluarea
mecanisme, mai utile asupra istoriei speciei noastre, atunci noi
nu ar avea astfel de rapid, out-of-contientizare, automat, evaluarea
mecanisme.
n timp ce emotiile sunt cel mai adesea declansata de evaluatori automate,
c nu este singurul mod n care se poate ncepe. S ne ntoarcem acum la
considera opt cai mai mult, care genereaz emoie. Unele dintre ele
ofer mai multe oportuniti de a controla dac sunt sau nu vom
devin emoional.
Uneori, emoiile ncep n urma reflectorizante evaluarea, n
pe care le considerm contient ceea ce se ntmpl, n timp ce nc nu CER-
mite ce nseamn. Pe msur ce situaia se desfasoara sau intelegerea noastra de
se procedeaz, ceva click-uri, ea se potrivete ceva n alert noastr emoie
baze de date i mecanisme automate evaluarea preia.
Oferte reflectorizante evaluarea cu situaii ambigue, situaii la
care mecanismele automate de apreciere nu sunt deja reglate.
S presupunem c te ntlneti pe cineva care ncepe s v spun despre viaa ei,
i nu este clar de ce este sau ce punctul ei este de a spune. Tu
cred despre ceea ce se spune, ncercnd s dau seama ce, dac este cazul,
lucru, inseamna pentru tine. La un moment dat, v putei da seama c ea este
pune n pericol locul de munc, n timp automat-evaluare mecanism, care
nisme prelua i de a ncepe s se simt teama, sau furie, sau un alt rele-
emoie Vant.
Exist un pre pltim pentru reflexiv evaluare-timp.
automat-evaluare mecanisme ne salva acele clipe sau minute.
Adesea, evalurile noastre automate poate, i de a face, ne salveze de la dezastru de
ras acele clipe sau minute cerute de reflectorizant evaluarea.
Pe partea pozitiv, este o oportunitate pentru noi de a influena
ceea ce se intampla atunci cand emotiile incepe ca un rezultat de reflexie
evaluare. * Pentru a face acest lucru avem nevoie s fie bine familiarizat cu propria
noastr
declanseaza-fierbinte emotionale variaii specifice cu privire la universal
teme care sunt cel mai important n viaa noastr de fiecare emoie. Citit-
ING cu privire la temele i variaiile comune din capitolele 5, prin
09 mai ajuta s i dai seama propriile declaneaz calde personale i cele
de oamenii din jurul tu. Dac tim declanseaza noastre fierbini, atunci putem
face un efort deliberat de a nu le permite s prtinire interpretarea noastr
de ceea ce este transpare.
S presupunem c un declanator pentru tristeea / reacie angoasa este mai subtile
aluzie la faptul ca o femeie este de gnd s renune pentru c are detectarea-
derate secretul bine pzit, (nvat) sentimentele de funda-
inutilitate mental. Cnd timpul este disponibil, putei folosi reflectorizant
evaluarea pentru a proteja mpotriva hotrrii pe care o fi aban-
nate. Ea nu va veni cu uurin, dar cu practica ar putea fi posibil s
reduce sansa pe care le va fixa n tristee / angoas atunci cnd
nu au fost ntr-adevr abandonat. Evaluare reflectorizant d dvs.
Mintea contient mai mult de un rol. Avei posibilitatea de a nva
cum n mod deliberat pentru a proteja mpotriva riscului de interpretare gresita
ceea ce se ntmpl.
Putem deveni, de asemenea, emoional atunci cnd rememorarea unui trecut emo-
scen ional. S-ar putea alege s-i aminteasc scena, refacerea-l n
mintea noastr, trecand peste asta s dau seama ce sa ntmplat, sau de ce se ntm-
petrecut mai, sau cum ne-am fi acionat diferit. Sau, memoria
nu poate fi o alegere, ea poate fi spontan, popping n mintea noastr.
Indiferent de modul n care ncepe de memorie, fie prin alegere sau unbid-
den, se poate include de la nceput nu doar scena i scenariul de
ceea ce a reiesit emotional, ci o reacie emoional. Putem
"Dup ce a vorbit cu Sanctitatea Sa, Dalai Lama despre ceea ce termeni emoii distructive i
ncercrile realizate prin practicile budiste pentru a deveni liber de ele, am avut impresia c ceea ce el
i alii au obinut se substituie reflectorizante pentru evaluarea automat. Cu muli ani de practic,
Tice se pare posibil s aib posibilitatea de a alege, de cele mai multe ori, nu pentru a deveni emoional, sau, n cazul
emo-
ional, s acioneze i s vorbeasc ntr-un mod care nu va fi duntoare pentru alii. n urmtorii ani sper s fie
posibilitatea de a face cercetare pentru a afla mai multe despre modul n care acest lucru este realizat, i dac exist
alte mijloace de
realiza ntr-un timp mai scurt.
reda emoiile am simit n scen original, sau ne putem simi acum
o alt emoie. De exemplu, o persoan poate fi dezgustat cu
ea pentru c a fost fric n scen original, senzaie de acum numai
dezgust i nici de teama care a fost prezentat iniial. Ea
se poate ntmpla, de asemenea, c, iniial, s ne amintim de evenimente emotionale,
dar nu retriesc acele sau alte emotii. Sau emo-
II poate ncepe ca scena se desfoar n mintea noastr.
Robert Levenson i am folosit o sarcina de memorie pentru a produce emo-
II n laborator pentru a studia expresiile i fizio-
reacii logice care marcheaz fiecare emoie. Ne-am gndit c ar fi
greu pentru oameni s vei retrai ultimele scene emoionale atunci cnd
tiut c au fost filmate i au fire ataate la diferite-
piese de ORL a corpului lor pentru a msura lor ritmului cardiac, respiratie, snge
presiune, transpiraie, i temperatura pielii. A fost exact opusul.
Cei mai muli oameni par dornici de o oportunitate pentru a reda i reexperi-
ence o scen emoional trecut. D-le ansa de a face acest lucru, i-l
se ntmpl aproape imediat, pentru unele, dac nu toate, emoiile.
Am cerut oamenilor s-i aminteasc propria lor versiune personal a unuia
a evenimentelor care a fost dovedit a fi universal pentru fiecare emoie.
De exemplu, pentru a apela mai departe tristee am cerut oamenilor s-i aminteasc
un
dat n viaa lor atunci cnd cineva cruia i-au fost ataate au
a murit. Noi le-a cerut s vizualizeze un moment n care s-au simit
tristee cele mai intense i apoi s ncerce s experimenteze din nou emoia
s-au simit atunci cnd moartea sa intamplat primul.
Aproape nainte de aceste instruciuni scurte au fost de peste, de Physiol-
gie, sentimentele lor subiective, i, n unele persoane, chiar facial
expresii ale emoiilor schimbat. Acest lucru ar trebui s fie nici o surpriza, ca
toat lumea a avut experienta de a ne aminti un eveniment important
i simt o emoie. Ceea ce nu a fost cunoscut nainte de cercetarea noastr este
dac modificrile care au loc atunci cnd emoiile sunt amintite
seamn de fapt, schimbrile care au loc atunci cnd emoiile ncep de
alte mijloace, i ntr-adevr fac. Amintiri despre evenimente emotionale,
cele pe care le alege pentru a apela la minte, care nu face imediat
ne fac s vei retrai emotiile simit iniial, ofer o
posibilitatea de a nva cum s reconstrue ceea ce se ntmpl n viaa noastr
astfel nct s avem o ans de a schimba ceea ce ne face s ne emoional.
Imaginaia este nc un alt mod n care putem aduce o
reacie emoional. Dac vom folosi imaginaia pentru a crea scene care
tim s ne emotionale, am putea fi n msur s se rceasc pe un trgaci.
Putem, n mintea noastr, repeta i ncerca alte moduri de a inter-
preting ce se produce, astfel nct s nu se potrivete declaneaz noastre obinuite
fierbini.
Vorbind despre experienele emoionale din trecut poate declana, de asemenea,
emo-
II. Am putea spune persoana foarte, cu care am avut un emo-
Reacia ional cu privire la modul n care ne-am simit i ce credem c ne-am simit n
acest fel
sau am putea spune un prieten sau un psihoterapeut. Uneori, simpla
actul de a vorbi despre un episod emoional ne va determina s reexperi-
ence emoie peste tot din nou, aa cum se ntmpl n experimentele noastre
atunci cnd le cerem oamenilor s ncerce s fac so.18
Reexperimentarea sentimentele le-am avut ntr-un episod emoional trecut poate
au beneficii. Se poate s ne dea o ans de a aduce probleme la un alt
sfrit, s aduc i suport sau de nelegere de la persoana
cu cine vorbim. Desigur, uneori reexperimentarea
emotiile ne devine n necazuri. Este posibil s fi crezut c ai putea vorbi
fr patim cu partenerul tau despre o nenelegere care sa ntm-
petrecut mai cu cteva zile mai devreme, doar pentru a afla c ai devenit furios din
nou,
la fel de furios sau chiar mai furios dect au fost iniial. Care poate sa ntm-
stilou, chiar dac ai sperat ea nu ar fi, de cele mai multe ori noi nu facem
au control asupra cnd vom deveni emoional. i dac facem
devin emoional, fata noastra, probabil, se va arta altora, i a noastr
partenerul poate obine suprat pentru c ne-ai suparat din nou.
S presupunem c suntei s vorbesc cu un prieten despre tine ct de groaznic
simit cnd veterinarul i-a spus c cainele foarte mult iubit, nu ar fi sur-
Vive boala lui. Spune povestea te face s i vei retrai
arata durere, i ca prieten ascult, ea, de asemenea, ncepe s se uite foarte
trist. Care nu este mai puin frecvente, chiar dac acesta nu este cainele prietenul tau,
Nu pierderea prietenului tu. Fiecare dintre noi poate simti emotiile pe care alii se
simt,
simi emoii empatic. Aceasta este a asea mod emotiile pot
ncep-de martor altcuiva reacie emoional.
Aceasta nu se ntmpl ntotdeauna, acesta nu se va ntmpla dac nu ne pas
persoana, dac nu o facem ntr-un fel identifica cu persoana. i
uneori suntem martorii emoiile cuiva i simt o cu totul dife-
emoie ferent. De exemplu, am putea fi dispreuitor de ele pentru
obtinerea att de suprat sau frica, sau teama de furia care arat.
Acesta nu trebuie s fie prietenul nostru a crui nenorocire pornete empatic nostru
reacie emoional. Acesta ar putea fi un strain, iar strin
nu poate fi chiar n prezena noastr. Putem vedea c persoana pe
ecran de televiziune, sau ntr-un film, sau citit despre persoana n
ziar sau o carte. Dei nu exist nici o ndoial c putem
deveni emoional citind despre un strin, este uimitor c
ceva care a venit att de trziu n istoria speciei noastre-scris
limbaj-poate genera emotii. mi imaginez c limbajul scris
este convertit n senzaii, imagini, sunete, mirosuri, sau chiar gusturi,
n mintea noastr, i o dat se ntmpl acest lucru, aceste imagini sunt tratate ca
orice alt eveniment de mecanismele automate de evaluare a strni
emoiile. Dac am putea bloca producia de aceste imagini, am
cred ca emotiile nu ar fi evocat doar prin limb.
S-ar putea fi spus de ctre alii ce s se team de, s se nfurie despre,
s se bucure, i aa mai departe. Aceasta cale simbolic va implica de obicei o
caregiver n viaa noastr timpurie, i impactul acesteia va fi consolidat n cazul n
care
emoie suntem instruii cu privire la este foarte ncrcat. Am putea, de asemenea,
observa ceea ce oamenii important n vieile noastre devin emoional
despre, i s adopte fr s tie variaiile de emotie noastr. A
copil a carui mama este fric de mulimi poate dezvolta, de asemenea, o astfel de
fric.
Cei mai muli dintre cei care au scris despre emoiile s-au discutat
nclcri norma, emoiile care le simim atunci cnd suntem noi nine sau pe cineva
altcineva nu a nclcat o norm social important. 19 S-ar putea fi suprat, dis-
gusted, dispreuitoare, ruine, vinovat, surprins, poate chiar
amuzat i ncntat. Depinde de care au nclcat norma i ce
norma a fost de aproximativ. Norme, desigur, nu sunt universale, ele pot
chiar nu pot fi mprtite n totalitate n cadrul unui grup sau culturii naionale.
Con-
sider, de exemplu, diferena dintre tineri i mai n vrst genuri-
II n America de azi cu privire la proprietatea i semnificaia oral
sex. Aflm norme cu privire la ceea ce oamenii ar trebui s fac mai devreme n
via i
de-a lungul vieii noastre.
Aici este ultimul modul in care emotiile poate ncepe-un roman, neateptate,
mod suspectat. L-am descoperit cnd colegul meu, Wally Friesen i eu
au fost in curs de dezvoltare tehnica noastre pentru msurarea micri faciale. De
afla cum muschii faciali schimba aspectul vizibil al
fata, ne-am filmat cum am fcut sistematic diferit
combinaii de micri faciale. Am nceput cu muchi singur
aciuni i a lucrat modul nostru de pn la combinaii de ase diferite
muchii care acioneaz la o dat. Nu a fost ntotdeauna uor de a face aceste micare-
mente, dar peste mai multe luni de practic, am nvat cum s fac acest lucru,
i am fcut i nregistrate zece mii de combinatii diferite de
Aciunile musculare faciale. Prin studierea casete video dup aceea, am
nvat cum s recunoasc din fiecare expresie care muschii au avut
produs ea. (Aceasta cunoastere a devenit baza pentru noastre de msur,
ment de sistem, sistemul Facial aciune codificare, 20 FACS, pe care am
discutate n capitolul 1.)
Am descoperit c atunci cnd am fcut anumite expresii, am fost inundat cu
senzaii emoionale puternice. Ea nu a fost nici doar expresie, numai
cei pe care i-au identificat deja ca universal pentru toate fiinele umane. Cnd
L-am ntrebat Friesen dac acest lucru se ntmpl cu el, de asemenea, el a raportat c
el, de asemenea, a fost simi emoii atunci cnd a fcut parte din ex-
SION, i au simit de multe ori foarte neplcut.
Civa ani mai trziu, Bob Levenson a petrecut un an n laboratorul meu. Ea
prut perfect potrivit pentru el, fiind n San Francisco i pe
un concediu sabatic, s i petreac timpul ajutndu-ne testa ideea noastr nebun care
a face pur i simplu o expresie s-ar produce schimbari in oameni de
sistemul nervos vegetativ. In urmatorii zece ani, am fcut patru
experimente, inclusiv o ntr-o cultur non-occidental, Minang-
kabau de Vest Sumatra. Cnd oamenii au urmat instruciunile noastre
despre care muschii pentru a muta, fiziologia lor sa schimbat i mai
a raportat senzaie de emoie. Din nou, nu a fost doar o micare facial,
ment care a produs aceast schimbare. Ei au avut de a face musculare
micri care cercetarea noastre anterioare au gasit au fost universal
expresii de emotion.21
ntr-un alt studiu concentrndu-se doar pe zambete, Richard Davidson, un psy-
psiholog care studiaz creierul i emoie, i am constatat c MAK-
rea un zmbet produs multe dintre schimbrile din creier care apar
cu bucurie. Nu a fost nici doar un fel de zmbet, numai zmbet care
Am gsit mai devreme bucura cu adevrat semnificat (vezi capitolul 9). 22
n aceast cercetare am cerut oamenilor s fac anumite facial micare-
mente, dar cred, de asemenea, ne-ar fi putut obine aceleai rezultate, dac
oamenii au fcut sunetul vocii pentru fiecare emoie. Este mult
mai greu pentru cei mai muli oameni pentru a produce sunete vocale de emoie
n mod deliberat dect pentru a face expresia facial. Dar am gsit unul
femeie care ar putea face acest lucru, i, ntr-adevr, ea a produs aceleai
rezultate
cu voce sau fata.
Generarea experien emoional, schimbarea fiziologia de
presupunnd c n mod deliberat aparitia de o emoie, nu este, probabil,
cele mai frecvente modul n care oamenii de experien emoie. Dar se poate s
apar
mai des dect credem iniial. Edgar Allan Poe tia despre ea,
scris n Sustrase Letter.
Cnd m-am dori pentru a afla ct de nelept sau ct de prost sau ct de bun sau
ct de ru este cineva, sau ce sunt gndurile lui n acest moment, am
moda expresia feei mele, ct mai exact posibil, n
conformitate cu expresia lui, i apoi ateptai pentru a vedea ce
gndurile sau sentimentele apar n mintea mea sau inima, ca pentru a se potrivi
sau corespund cu expresie.
Am descris nou ci de acces sau activarea nostru emo-
II. Cel mai comun este prin funcionarea
autoappraisers, mecanismele automate-evaluarea. Un al doilea
Calea ncepe n evaluare reflectorizant care apoi clic pe autoap-
praisers. Memoria de o experien emoional trecut este a treia cale, i
imaginatia este a patra cale. Vorbind despre un eveniment emoional trecut este
o cincime cale. Empatia este al aselea cale. Alii ne nva despre
ce sa fie emotionala este despre a aptea cale. nclcarea sociale
norme este o cale a opta. Ultima i asum n mod voluntar aspectul
de emoie.
Urmtorul capitol se bazeaz pe ceea ce am invatat despre modul n care emo-
inovaiile sunt declanate, avnd n vedere ce i atunci cnd este att de greu s
se schimbe
ceea ce am devenit emoional despre. Acesta include sugestii despre
ce putem face pentru a deveni mai contieni de cnd ncepe emoii
prin evaluare automat, pentru c este atunci cnd vom ajunge cel mai des n
probleme i regret dup aceea cum ne-am comportat.
3
Schimbarea Care
Am devenit
Emoional Despre
Walkingnear marginea unei stnci poate
fi nfricotor, n ciuda cunotinelor pe care un gard vizibil
ar mpiedica cderea unei persoane. Conteaz prea puin c drumul nu este
alunecos i gardul nu este fragil, inima inca bate mai repede i
palmele nc deveni transpirat. Cunotin de faptul c nu este nimic
s se team nu terge frica. Chiar dac cei mai muli oameni pot controla
aciunile lor, a se menine pe calea, ele pot fi n msur s
fura doar o privire rapid la frumoasa priveliste. Pericolul este simit
chiar dac nu n mod obiectiv exist.1
Mers pe jos de stnc arat c cunotinele noastre nu pot trece peste ntotdeauna
evalurile de autoappraisers ", care genereaz reacii emoionale.
Dupa raspunsurile noastre emotionale au fost declanate, putem con-
incontient seama c nu trebuie s fie emoionale, i totui emoia
poate persista. Eu propun ca acest lucru se ntmpl de obicei, atunci cnd
declanatorul este un
Tema emoional evoluat sau un trigger aflat c este foarte asemntoare cu
tema. Cnd declanare nvat este mai pe departe legat
tema, cunotinele noastre contient poate fi mai in masura de a ntrerupe
experien emoional. Pune n ali termeni, n cazul n care preocuprile noastre sunt
doar dis-
portant n legtur cu o tem, am putea fi n msur s le nlocuii de alegere.
Nu exist un alt, mult mai grave, n care emoiile trece peste
ceea ce tim. Emoiile ne pot mpiedica s aib acces la toate
c tim, de informaii care ar putea fi la ndemna noastr dac vom
nu au fost emotional, dar c n timpul emoia este inaccesibil pentru noi.
Cnd suntem cuprini de un sentiment nepotrivit, noi interpretm
ceea ce se ntmpl ntr-un mod care se potrivete cu modul n care se simt i
ignora cunotinele noastre, care nu se potrivete.
Emoiile schimba modul n care vedem lumea i modul n care interpretm
aciunile altora. Noi nu cutm s conteste ce simim o
special emoie, n schimb, cutm s-l confirma. Noi evalua ceea ce
se ntmpl ntr-un mod care este n concordan cu emoie ne-simt
ING, astfel, s justifice i meninerea emoie. n multe situaii,
II acest lucru poate ajuta ne concentrm atenia i ghida deciziile noastre
despre cum s rspund la problemele de la mn i s neleag ce
este n joc. Dar poate cauza probleme, de cnd suntem cuprini de o
emoie ne reducere sau ignora cunotine avem deja c
ar putea infirma emoia noi se simt, la fel cum am ignora sau dis-
conta informaii noi care vin la noi din mediul nostru care
nu se potrivete emoie nostru. Cu alte cuvinte, acelai mecanism care
ghiduri i concentreaz atenia noastr poate denatura capacitatea noastr de a
face fa
att noi informaii i cunotine deja stocate n creierul nostru. *
S presupunem c cineva este furios despre ce a fost insultat n public.
n timpul lui sau furia ei nu va fi uor s ia n considerare dac ceea ce
a fost declarat a fost de fapt menit ca o insult. Cunotine anterioare despre care
persoane i cu privire la natura de insulte va fi doar selectiv disponibile
capabil, doar acea parte a cunoaterii care susine furia va fi
amintit, nu c ceea ce l-ar contrazice. Dac jignitoare pe-
Fiul explic sau i cere scuze, persoana furios nu pot imediat
includ aceast informaie (faptul de scuze), n comportamentul su.
Pentru un timp, suntem ntr-o refractar de stat, n timpul nostru, care
gndirea nu poate include informaii care nu se potrivesc, s menin,
sau justifica emoie simim. Aceast stare refractar poate fi de
mai multe beneficii dect ru dac aceasta este scurt, durat de numai o secund
sau dou.
n acest fereastra scurt se concentreaz atenia asupra problemei de la
de mn, folosind cunotinele cele mai relevante, care pot ghida iniial nostru
aciuni, precum i preparatele pentru aciuni ulterioare. Dificulti pot
apar sau comportament emoional necorespunztoare pot aprea atunci cnd
perioada refractar dureaza mult mai mult, pentru minute sau poate chiar
* Ceea ce vreau s sugerez aici este foarte similar cu contul psiholog Jerry Fodor lui de modul n care informaiile
pot fi ncapsulate, prin care a vrut s spun c informaiile care s-ar potrivi cu un mod de inter-
pteting lumea, informaiile care persoana a stocat i tie, devine inaccesibil pentru un timp.
ore. Un prea-mult timp prejudeci perioada refractar modul n care vedem lumea
i ourselves.2
ntr-un aproape-dor accident de main, nu ne rmne ntr-o stare de fric
odat ce vom evita cealalt main. Ne dm seama foarte repede c pericolul
este trecut, i ne ateptm respiraia i ritmul cardiac pentru a reveni la nici-
mal, care se ntmpl n la cinci la cincisprezece secunde. Dar s presupunem c frica
este
despre ceva ce nu poate fi att de instantaneu sau dramatic dis-
dovedit. S presupunem c o persoan este team c durerea se simte n lucrarea sa
de jos a spatelui este un simptom de cancer la ficat. n timpul perioadei refractare
el va respinge informaiile contradictorii, uitnd c ieri a
ajutat la mutarea mobilei prietenului su i c acesta este motivul pentru spate doare.
Luai n considerare o situaie familial comun: n dimineaa, nainte de a
att du-te la locul de munc, Jim spune soia sa, Elena, c el este ru, dar c
ceva a venit i el nu se poate ridica fiica lor, dup
coal. Helen, spune el, va trebui s fac acest lucru. Helen rspunde cu o margine
n vocea ei i o privire de furie pe fata ei, ca ea a devenit
suprat, "De ce nu mi-ai da mai mult preaviz? Am o ntlnire
cu unul dintre suprevizatii mele programat la acel moment! "Helen nu
cred contient despre rspunsul ei, ea nu a ales s devin
enervat. Aceasta sa ntmplat deoarece autoappraisers interpretat-o
Mesajul soului ca interfereze cu obiectivele ei (o tem probabil pentru
furie), fr a ine seama ei.
Simind c ea este deranjat de vocea ei si expresia faciala, Jim
provocri dreptul s fie suprat. El acum devine suprat cu Helen,
ca furia de multe ori aduce mnie. "De ce te superi despre
l? Eu nu pot s v spun din timp, pentru c eful meu numit doar cteva
minute n urm i mi-a spus c este o ntlnire de urgen n mea sec-
TION i trebuie s fiu acolo. "Helen acum tie c Jim nu a fost fiind
nechibzuit, i nu exist nici un motiv s fie suprat despre o inevitabil
capabil, frustrare neintenionat, dar dac ea este nc ntr-o perioad refractar,
aceasta va fi o lupt. Suprare ei vrea s se justifice. S-ar putea
fi tentat de a intra in ultimul cuvnt, "Tu s-mi spui c n
primul loc! ", dar ea se putea reine i nu acioneaz asupra ei
furie.
Dac Helen pot ncorpora noi informaii Jim consumabile, se va
schimba perceptia ei de ce a fcut ce a fcut. Ea poate apoi dis-
carte de interpretarea ei c el a fost nechibzuit i suprarea ei
va disprea. Exist mai multe motive, ns, de ce refractar
Perioada ar putea fi mult timp, provocnd Helen s stai la mnie ei i nu
ceda teren odat Jim furnizat informaii care ar trebui s aib
a transformat-off. Poate c nu a avut suficient de somn cu o noapte nainte.
Poate c este sub o mulime de presiune la locul de munc, nu a fost n msur s
face cu ea, i este de a lua acele frustrri pe Jim. Poate c
au fost susinnd de luni de zile despre o problem grav, cum ar fi dac
pentru a avea un alt copil, i Helen a fost adapostirea sentimente de furie
despre atitudinea aparent egoist lui Jim. Elena ar putea avea tipul de
personalitate n care furie joac un rol dominant. (I descrie mea
cercetare privind persoanele care au o trasatura de personalitate ostil n capitolul 6.)
Sau Helen ar putea fi importatoare n aceast situaie un scenariu de
o alt parte din viaa ei, un script care este extrem de ncrcat emoional,
care din nou i din nou, ea reluari.
Un scenariu are o serie de personaje, persoana care se import
i alte persoane pivot, plus o plotline de ceea ce sa ntmplat n
trecut. Importurile nu toat lumea din trecutul lor n situaii actuale
script-uri emoionale care nu se potrivesc cu adevarat. nelepciunea convenional
n teoriile psihanalitice ale personalitii este ca script-urile sunt importate
atunci cnd oamenii au sentimente nerezolvate, sentimente care nu au fost niciodata
pe deplin
sau exprimat satisfctor, sau dac a exprimat nu a condus la o dorit
rezultat. Scripturi denatura realitatea curent, cauznd emo-nepotrivit
Reaciile internaionale i prelungirea perioadei refractare.
S presupunem c Helen a fost copil mic, iar fratele ei Bill a fost un
btu, ntotdeauna domina ei. Dac Helen a fost ars de care expe-
ence, n cazul n care prinii ei au luat partea lui Bill i a crezut c a fost exaggerat-
ING, ea ar putea importa de multe ori "am fost dominat" script-ul n
situaii care, chiar i n cea mai mic fel, par a fi similare. Unul dintre
Preocupri mai importante Helen nu trebuie s fie dominate, iar aceast
o face s simt dominaia chiar i atunci cnd acesta nu poate fi prezent.
Helen nu vrea s importe acest script. Ea este o femeie inteligent, i
ea a nvat de la feedback-ul de la cei cu care ea este intim
c ea este predispus la doar acest tip de interpretare greit i overreac-
-Rea. Dar n timpul perioadei refractare ea nu poate face mult despre asta.
Ea nu este nici mcar contient de faptul c ea este ntr-o perioad refractare. Este
numai
dup aceea, la reflecie, c Helen i d seama c a acionat nepotrivite
diat i regret modul n care sa purtat. Ea ar dori s obin "el este
ncerci s m domine "declana din baza de date o alert emoie.
Viaa ei ar fi mai bine dac ea ar putea deraieze pe trgaci, ea nu ar fi
fi predispus la perioade lungi de furie, i ea nu ar denatura alte
Motivele oamenilor pentru a se potrivi emoiile ei.
Muli oameni ar dori s aib doar acest tip de control asupra
atunci cnd acestea au o reacie emoional. Unul dintre motivele pentru care oamenii
solicite ajutorul de psihoterapeui este c ei nu doresc s-i continue
pentru a deveni emoional despre unele din lucrurile pe care le fac
emoional. Dar nici unul dintre noi nu vrea complet i irevocabil de a transforma
de pe toate emoiile noastre. Viaa ar fi plictisitoare, mai suculent, mai puin interesant,
i, probabil, mai puin sigur dac am avut puterea de a face acest lucru.
Frica nu ne proteja, vieile noastre sunt salvate pentru c suntem capabili s
rspunde la ameninrile de ru protector, fr gndire. Dezgust
Reaciile s ne precaut cu privire la complac n activiti care literalmente
sau figurat ar putea fi toxice. Tristee i disperare peste pierderea poate
aduce ajutor de la alii. Chiar furie-emoie majoritatea oamenilor
ar dori s dezactivai-este util pentru noi. Acesta avertizeaz alii, i noi, ca
Ei bine, atunci cnd lucrurile ne incurca planurile. Acest avertisment poate duce la
schimba, dei poate aduce, de asemenea, despre counteranger. Anger Moti-
vates ne s ncerce s schimbe lumea, pentru a face dreptate social, pentru a
lupta pentru drepturile omului.
Ar vrem cu adevrat s elimine aceste motivaii? Fr
excitare, plcere senzorial, mndrie n realizrile noastre i
realizri ale copiilor notri, de distracii din multe ciudat i
lucruri neateptate care se ntmpl n via, ar fi de via de via n valoare de?
Emoie nu este ca un apendice, un aparat de vestigiu nu avem nevoie
i ar trebui s elimine. Emoiile sunt la baza vieii noastre. Ei fac
via acceptabil.
Mai degrab dect oprirea emoiile noastre complet, cele mai multe dintre noi
ar dori capacitatea de a opri reaciile noastre emoionale la specifice
declanseaza selectiv. Ne-ar dori s utilizeze o cheie tergere pentru a terge un spe-
declanare cifice sau set de declanseaza, un script sau preocupare, stocate n nostru
emo-
Baza de date alert TION. Din pcate, nu exist nici o definitiv, solid
dovezi cu privire la dac acest lucru se poate face.
Unul dintre cei mai importani elevi ai creierului i emoie, psihologia
ogist Joseph LeDoux, a scris recent: "conditionat frica de nvare este
deosebit de rezistente, si, de fapt, ar putea reprezenta o form de neters a
learning.3. . . Nesters, de teama invatat are i o parte bun i o
dezavantaj. Este evident, foarte util pentru creierul nostru s fie n msur s
pstreze nregistrrile acestor stimuli i situaii care au fost aso-
ate cu pericol n trecut. Dar aceste amintiri puternice, care sunt
de obicei, format n condiii traumatice, pot gsi, de asemenea, modul lor
n viaa de zi cu zi, amestecndu-se n situaiile n care acestea nu sunt
deosebit de util. . . . "4
Am avut din fericire ocazia de a vorbi cu Ledoux despre acest
n timp ce scriam acest capitol, i s-l mpinge un pic mai exact pe
ceea ce a vrut s spun i ct de sigur el a fost despre asta. n primul rnd, ar trebui
s fie
clar c Ledoux se refer numai a declanatoare nvat, ceea ce am
numit variaii. Temele, care sunt produsul nostru EVO-
ambiant, att Ledoux i cred c sunt de neters, cum ar fi rezultatele
despre sobolani care s-au nscut ntr-un laborator i nu a avut niciodat nici o expe-
ence cu o pisic, a artat totui team cnd au vzut prima oar o pisic. Este un
Tema nnscut, o team de declanare care nu are nevoie de nvare. Putere
de o tem pentru a declana o emoie poate fi slbit, dar nu n totalitate
eliminat. Dar putem dezva de variaiile, declanseaza am dobndi
n cursul vieii noastre?
Fr a intra n detaliile tehnice ale creierului Ledoux a
cercetare, avem nevoie s tim c atunci cnd un declanator emoional
devine stabilit, atunci cnd nvm s ne fie fric de ceva, noi
conexiunile sunt stabilite ntre un grup de celule n creierul nostru,
formnd ceea ce Ledoux numete un asamblare de celule.5 Aceste ansambluri de celule,
care conin memorie de declanare care nvat, par a fi per-
nregistrri fiziologice permaneni a ceea ce am nvat. Ei fac
la ceea ce am numit n baza de date alert emoie. Cu toate acestea, putem nva
pentru a ntrerupe legtura dintre aceste ansambluri de celule i noastre
comportamentul emoional. Declanare nc declanseaza de celule stabilite
asamblare, dar legtura ntre ansamblul de celule i a noastr
comportament emoional pot fi spart, cel puin pentru un timp. Ne este team,
dar nu acionm ca i cum ne este fric. De asemenea, putem nva s rup
legtur ntre declanare i aceste ansambluri de celule, astfel emo-
TION nu este declanat, dar ansamblul celulei rmne, baza de date este
nu terse, iar potenialul su de a fi conectat la declanare i
Rspunsul rmne n noi. n anumite circumstane, atunci cnd
sunt sub stres de un fel sau altul, declanatorul va fi din nou
 devin active, conectarea la ansamblul de celule, i emoional
izvoare rspuns mai departe nou.
n timp ce toate de cercetare Ledoux a fost pe fric, el crede c exist
este nici un motiv s credem c ar fi diferit de furie sau durere.
Acest lucru se potriveste experienta mea personala, si ceea ce am observat n Othman
ers, deci voi presupune ca rezultatele sale generaliza la alte emo-
caii, poate chiar la emoiile care se simt bine. *
Sistemul nostru nervos nu face mai uor de a schimba ceea ce face
ne emoional, s dezvei fie legtura dintre un emo-
Adunarea ional de celule i un rspuns, sau ntre un declanator i un emo-
asamblare de celule ional. Baza de date notificare emotie este un sistem deschis,
n care noi variante continuu sunt adugate la aceasta, dar acesta nu este un sistem-
TEM, care permite ca datele s fie ndeprtate cu uurin odat intrat. Emoie nostru
Sistemul a fost construit pentru a pstra declaneaz n, nu-i afar, mobilizarea
raspunsurile noastre emotionale, fr gndire. Suntem biologic con-
instruit ntr-un mod care nu ne permite s le ntrerup imediat.
S ne ntoarcem la exemplul meu de-aproape dor de accident de main o dat
din nou pentru a vedea cum rezultatele Ledoux a ne ajuta sa intelegem ce sa ntm-
pixuri cnd vom ncerca s schimbe ceea ce am devenit emoional despre.
Fiecare conductor auto a avut o experien, atunci cnd edina n care pasagerul
scaun, de a avea piciorul ei involuntar trage nspre un inexistent
pedala de frn atunci cnd se pare c un alt autoturism se schimbare a direciei spre
ea.
Lovind pedala de frn este un rspuns nvat la frica de a fi lovit
cu un alt autoturism. Nu numai ca este pedala-rspuns-a lovit frn
nvat, dar aa, de asemenea, este de declansare. Masini nu au fost parte a me-
nconjurtor de strmoii notri, o masina de schimbare a direciei spre noi nu este un
built-in
Tema dar o variaie nvat. Am nvat repede, pentru c este foarte
aproape unul de frica probabil teme-ceva care se mic
rapid n vederea noastr, se apropie de noi, n cazul n care este vorba de a ne lovi.
n timp ce majoritatea dintre noi va fi, atunci cnd edina n scaunul pasagerului,
care o presupune un
untarily apsai n jos pe o pedala de frn inexistent atunci cnd simim
* Nu tot ceea ce ne face emotionala este un rezultat de conditionare, cu toate acestea. Frijda subliniaz c
unele stimuli emoionali au "puin de a face cu a avea consecine experienta aversiv sau placere
nsoete un anumit stimul. "rezultat Emoiile" din consecinele dedus sau cauze. . . . Los-
de locuri de munc ING cuiva, primind critici, semne perceperea de a fi neglijat sau desconsiderat, fiind ludat, i
vznd nclcri norma [aciuni care contravin valorilor noastre scump loc] sunt toate destul indirect sau
distan conectat la aversiv real sau condiii plcute pe care le semnala cumva i c
le dau viaa emoional. "am vedea acestea ca toate cazurile de variaii care seamn cu teme universale,
chiar dac unele dintre ele sunt ruda indepartata.
pericol, instructorii de conducere nvee s nu fac acest lucru. S nvee s se
ntrerupe rspuns, n cazul n care se vor simi nc fric, dar
ei nu vor rspunde fizic. (Bnuiesc c ar fi nc o urm
de frica pe fata lor sau n sunetul vocii lor) Or. ele pot
s nvee s rup legtura ntre declanare-ca masina lurching
spre ei, i ansamblul de celule din creier care a fost instituit
stabilit pentru aceast team de declanare, * Poate c regla fin conexiunea
ntre declanare i ansamblul de celule, astfel c teama este trezit i
raspuns de protectie pedala de frn este activat numai atunci cnd dan-
ger este foarte probabil s apar. Dar dac ei au avut o noapte rea de somn, sau
sunt n continuare preocupat mai mult de un argument neterminat cu soul lor care
diminea, c piciorul se va trage din nou, la fel ca pentru orice
dintre noi care nu sunt de conducere instructori, care nu s-au nvat s inter-
Rupt pe trgaci. Legturile dintre trigger, conexiunile celulare
caii, i rspunsul nu au fost terse, doar slbit.
Scopul meu n restul acestui capitol este slbirea emoional
declaneaz, indiferent dac acestea sunt cele stabilite direct prin con-
ionare sau indirect printr-o conectare la unul din emoional
teme. n capitolul urmtor voi explica cum putem slbi con-
conexiune ntre un eveniment emoional i rspunsurile noastre emoionale. Ea
nu este uor s faci nici una. Permitei-mi s explic modul n care acest lucru ar
putea lucra n
contextul alt exemplu.
S presupunem c un biat, s-l numesc Tim, a fost tachinat de un tat a crui
tachineaz, n timp ce aparent a fcut ca glume, a avut un avantaj crud, batjocoritor
Performanele inadecvate lui Tim. Destul de devreme, probabil, nainte de vrsta
Cinci, script-ul unei persoane puternice denigratoare el prin ceaiuri,
ING a intrat baza de date alert emoie Tim. Aa cum a crescut, Tim
a rspuns cu furie aproape imediat la teasing, chiar i atunci cnd a fost
care nu sunt destinate infam. Acest ncntat tatl su, care a batjocorit mai mult
l pentru a pierde cumptul ntr-o glum. Aproximativ douzeci de ani mai trziu, Tim
nc reacioneaz cu furie la primul semn c cineva l tachina.
Asta nu nseamn c Tim acioneaz ntotdeauna n furia lui, dar Tim
ar fi mai bine dac el nu trebuie s se lupte cu impulsul de a
riposteze ori de cte ori cineva glumete cu el.
ase factori foarte diferii sunt susceptibile de a determina modul de succes
* Am putea afla care dintre ele face prin msurarea fiziologia lor, atunci cnd se ntmpl acest lucru, dar nu
conteaz cu adevrat pentru punctul meu aici.
oricine poate fi n reducerea cldurii, proeminenta, iar puterea
un declanator emoie, i durata perioadei refractare,
perioada de cnd suntem doar posibilitatea de a utiliza informaiile care accept
emoie simim. Primul factor este apropiere a evoluat
tema. Mai aproape de declanare a nvat este s tema nenvat,
mai greu va fi de a reduce puterea. Road Rage este un exemplu de
eveniment care se aseamn mult cu o tem, nu o variaie a nvat. Acest lucru este
ilustrat n urmtorul puzzle. Cnd preedintele meu departament
uniti la universitate n fiecare zi, el ntlnete un loc n care doi
Liniile de trafic trebuie s fuzioneze. Exist o regul nescris c mainile n
fiecare culoar pe rnd, dar, uneori, oamenii se strecoare n faa lor
rndul su, chiar n faa lui. Preedintele mea devine furios, chiar dac
ntr-adevr nu conteaz, diferena n ceea ce privete atunci cnd el ajunge la
Universitatea este doar cteva secunde. Cu toate acestea, la locul de munc, atunci
cnd cineva pe
Facultatea de scrie o critic de unul din planurile sale pentru departamentul, un
Indiferent pe care el a lucrat foarte greu i care conteaz cu adevrat
pentru el, rareori se enerveaz. De ce furia pe un aparent banal
eveniment, atunci cnd el nu devine furios despre unul important?
Aceasta se datoreaz faptului c aciunile oferului se aseamn probabil universal,
Tema furie a evoluat de a fi dejucat, nu prin cuvinte, ci prin ceva-
unul e aciuni fizice care interfereaz cu urmrirea unui scop.
aciunile oferului nepoliticos sunt mult mai aproape de tema dect COL-
liga care scrie o critic. (Pentru cei care se ntreab de ce Road Rage
pare s fi devenit att de rspndit astzi, bnuiesc c are ntotdeauna
a avut loc, dar mai puin frecvent, deoarece nu a fost mai puin trafic. De asemenea,
mass-media nu l-au numit, care se concentreaz atenia pe ea.)
Aplicarea acestor idei la problemele lui Tim, ne putem atepta Tim
ar avea un timp mai uor de slbire o declanare care este destul de ndeprtat
dect aproape de tem universal. Fiind tachinat i umilit de ctre
cuvintele tatlui su este mai departe de tema dect n cazul n care tatl su
a "glumit" cu el prin fixarea fizic braele de partea sa att de
el nu se putea mica. Tim ar avea o ans mai bun ca un adult de
slbi pe trgaci dac experienele iniiale au implicat cuvinte
mai degrab dect constrngere fizic s tachineze i umili el.
O a doua problem s ia n considerare este ct de strns cazuri actuale ale
eveniment declanator seamn cu situaia iniial n care declana
ger a fost primul nvat. Acesta a fost tatl lui Tim care att de fr mil tachinat
l-un om puternic, dominant. Teasing de o femeie, un egal la egal, sau un
subordonat nu este la fel de aproape ca teasing de un om care are un autor-
tate peste el, i ar trebui s fie mai uor pentru Tim a slbi pe tragaci
atunci cnd el este tachinat de ctre o persoan, alta dect o persoan cu autoritate.
O a treia problema este ct de devreme n viaa unei persoane sa aflat pe trgaci.
Probabil, mai devreme declanare a fost nvat, cu atat mai greu va fi
s-l slbeasc. n parte, c se datoreaz faptului c abilitatea de a controla emoional
reacii la orice declanare emoie nu este la fel de bine dezvoltat in viata devreme.
Astfel, va exista o reacie emoional puternic asociat cu
declanseaza nvat devreme n via, comparativ cu cei care au nvat la varsta
adulta,
toate celelalte lucruri fiind egale. n parte, este, de asemenea, din cauza posi-
litatea (sugerat de unii psihologi de dezvoltare i toate psy-
choanalysts, i acum susinut de dovezi din studii
a creierului i emotion6) c timpurie este critic n form,
ING personalitatea i viaa sentimental. Ceea ce este nvat, atunci este mai
puternic
i mai rezistente la schimbare. Declanseaza nvat ntr-o astfel de critic
perioad poate produce o perioad mai lung refractar.
ncrctura emoional iniial este al patrulea factor cheie. Puternic
emoiile pe care s-au experimentat atunci cnd declanatorul a fost nvat n primul
rnd,
cu atat mai greu va fi s slbesc impactul acesteia. n cazul n care episod teasing a
fost
una uoar sau moderat, mai degrab dect unul puternic, n cazul n care
sentimentele de
umilire, inutilitate, i resentimente peste pierderea de putere au fost
uoar, mai degrab dect puternic, atunci ar fi mai uor s se rceasc trgaci.
densitate de experien este un al cincilea factor, care contribuie la
puterea i de neters de pe trgaci. Densitatea se refer la repetate
episoade, extrem de incarcate emotional, care apar n timpul unei scurte
perioad de timp, care au ca efect a suprasolicitarii persoanei. Deci,
dac a existat o perioad cnd Tim a fost tachinat fr mil, intens,
din nou i din nou, ar fi un stimulent foarte dificil s se diminueze.
Atunci cnd exist o sarcin foarte puternic, foarte dens iniial emoional, am
se ateapt ca perioada refractar n reaciile ulterioare la care va declana
fie lung, ceea ce face dificil pentru oameni s realizeze n prima secund sau
doi c rspund inadecvat. Dac iniial emo-
gratuit operaional a fost foarte puternic, care singur poate fi suficient s se extind
perioada refractar pentru care declanseaza, chiar dac nu a fost dens sau
repetat din nou i din nou.
Un al aselea factor este afectiv style.7 Noi fiecare difer n viteza de nostru
reacii emoionale i puterea de reaciile noastre, i n modul n care
timp este nevoie pentru noi, pentru a recupera de la un episod emoional. Meu
cercetare in ultimii zece ani s-au concentrat asupra acestor chestiuni. (
Concluzia descrie alte patru aspecte ale stilului afectiv n plus
la viteza, putere, i durata.) Acele persoane care, n general,
au reacii emoionale mai rapide i mai puternic va avea o mult
timp mai greu de rcire de pe o declanare fierbinte.
S ne acum n considerare modul n Tim ar putea merge despre slbirea ceaiuri-
rea de declanare. Primul pas este de Tim de a identifica ceea ce este, care este get-
Ting-l att de furios. El ar putea s nu tie c a fi tachinat de o dominant
persoana este un trigger furie foarte fierbinte. Evaluarea automat opereaz n
milisecunde, nainte de contiin, nainte de a putea fi capabil de a deveni
contient de ceea ce face el att de furios. Poate c el tie c este teasing,
dar el nu tie c trebuie s fie de ctre o persoan care are o anumit putere
peste el. El ar putea s nu realizeze c are vreo legtur cu copilria
experiena de a fi tachinat fr mil de ctre tatl su. Tim pot fi
foarte defensiv, nu este pregtit s accepte c el devine furios, sau nu
gata s se confrunte cu faptul c tatl su a fost crud. Primul pas este de a
devin contieni de faptul c el se simte furios, s recunoasc senzaiile din
propriul corp (sugestii cu privire la modul de a realiza care sunt n capitolul 6
la mnie), i pentru a nelege efectul pe care l are asupra altor persoane.
S presupunem c Tim ncepe s recunoasc faptul c el este n mod nejustificat
suprat la
ori, dar nu nelege cnd sau de ce se ntmpl. Tim urmtor
pas este de a ncepe un jurnal despre episoadele sale de furie. El trebuie s rein pe
cei
ocazii cnd fie el recunoate c el a devenit furios sau
alii i spun aa. Intrat n jurnalul ar trebui s fie la fel de mult informaii
TION posibil despre ceea ce sa ntmplat n momentele nainte de a
a devenit furios. Un prieten sau psihoterapeut ar putea fi capabil de a ajuta
Tim seama de audiere despre aceste episoade, care este teasing
interpretat ca umilinta, care este de declanare lui fierbinte. S sperm c, atunci cnd
el crede despre acest lucru, el poate deveni contient de script-ul este
importul, acele scene teribile cu tatl su. Nu sunt sigur
dac el trebuie s tie c, n scopul de a slbi acest script. S-ar putea
s fie suficient pentru Tim s realizeze c el este exagerezi s teasing, care
el este tratarea teasing ca n cazul n care acesta este ntotdeauna menit s umileasc.
S-ar putea prea c cea mai simpl soluie ar fi pentru Tim acum
pur i simplu pentru a evita orice situaii n care este probabil s fie tachinat.
Care presupune el poate s scape cu nu apar la com-
mese PANY la care el este probabil s fie prjit, i c el poate
anticipa cu uurin alte situaii n care el ar putea fi tachinat. O mai bun
abordare ar fi s ncercai s se rceasc pe trgaci.
Tim trebuie s ia n considerare ct de des el a perceput teasing, fie atunci cnd
ea Nu a fost acolo, sau atunci cnd nu a fost menit s umileasc. El trebuie s nvee
cum de a reevalua ceea ce motiveaz teasing. O astfel de analiz atent
poate ajuta, n cazul n care se face repeatedly.8 El poate face acest lucru prin gndire
despre
fiecare episod teasing dup aceea, lund n considerare cu atenie alternativ
explicaii pentru ce a fost tachinat altele dect tema umilire.
De-a lungul timpului el poate nva s fac asta reevaluarea mai devreme, n timp ce
nc n
situaia. El poate afla, de asemenea pentru a sens atunci cnd nu exist posibilitatea
de
fiind tachinat, i se poate bretele nu s-l interpreteze ca o insult sau
o ncercare s-l umileasc. De-a lungul timpului teasing poate deveni un cooler
declanare. Cel puin, n cazul n care Tim devine la fel de mult ca de invatare care
teasing este o
declanare, i c acesta este umilire a intenionat ca ea declanseaza, el va
fie ntr-o poziie mai bun de a controla furia lui atunci cnd el devine
angry.9 (Vezi mai multe despre controlul raspunsurile emotionale la capitolul 4.)
Dac ceea ce am sugerat nu funcioneaz, n cazul n care un declanator emoie
con-
tinues pentru a apela mai departe raspunsuri dificil de-la-control emoional din nou i
din nou, exist alte metode s ia n considerare. Psihoterapia este o
posibilitate, dei n experiena mea, este de multe ori limitat la a face
una contieni de ceea ce de declanare este i ceea ce script-ul este importat,
fr a fi ntotdeauna de ajutor n slbirea pe trgaci. Comportamentul ter-
apy este o alt abordare de a lua n considerare, meditaie formare another.10
S presupunem c Tim a identificat pe trgaci, i-a petrecut timpul Ana-
lyzing tipurile de situaii n care a misperceives adesea teasing
atunci cnd acesta nu este acolo, i a practicat reevaluarea situaii att de el
poate avea teasing ca o glum, nu ca o insult i umilire. Hai
acorde n continuare c acest lucru a fost fcut mai uor pentru c mai devreme in
viata lui
au fost doar cteva episoade teasing dispersate pe un numr de
luni, i nici unul dintre ei a continuat pentru foarte mult timp de ncrcare joas i
densitate sczut. i s prevad c Tim nu este mpovrat de o foarte
Profilul furie rapid i foarte puternic. Tim acum rareori trebuie s lupte
cu devenind suprat cnd cineva l necjete. Dar ar putea ntm-
stilou, i cel mai probabil se va ntmpla atunci cnd Tim este, pentru o alt rea-
fiul, ntr-un iritabil starea de spirit.
 Acesta este un loc bun pentru a distinge emoiile de la starea de spirit. Toate
ne avea pe amndou, dar ele sunt diferite, dei ambele
implica sentimente. Cea mai evident diferen este c emoiile sunt
mult mai scurt dect starea de spirit. Starea de spirit poate dura o zi ntreag, uneori
doua zile, in timp ce emotiile pot veni i pleca n cteva minute, uneori
secunde. O stare de spirit seamn cu o stare emoional uor, dar continu.
Dac este iritabilitate, este ca i cum a fi uor iritat tot timpul, gata
pentru a deveni furios. Dac este o stare de spirit albastru, suntem uor trist, gata s
deveni foarte trist. O stare de spirit dispreuitor implic emoiile de dis-
rafal i dispre, o stare euforic sau de mare implic excitare
i plcere, o stare de spirit receptiv implica frica.
O stare de spirit activeaz emoiile specifice. Cnd suntem iritabil, suntem
cauta o oportunitate de a deveni furios, noi interpretm lumea ntr-un
mod care s permit, sau chiar cere, ne pentru a deveni furios. Am devenit
suprat despre problemele care nu primesc de obicei ne furios, i cnd am
devin furios, furia este probabil s fie mai puternic i dureaz mai mult dect
ar fi dac nu am fost ntr-o stare de spirit iritabil. Moods nu i au
semnal propriu, fie n faa sau vocea. n schimb, putem spune c unele-
unul este ntr-o stare de spirit, deoarece vom vedea semne de emoie care Satu-
Ratele ca starea de spirit. Moods reduce flexibilitatea noastr, aa cum ne fac mai puin
receptiv la nuanele schimbare n mediul nostru, polarizare
cum putem interpreta i de a rspunde. Emoiile face c, de asemenea, dar numai pentru
momente n cazul n care perioada refractar nu este extins, starea de spirit pentru
ultimele
ore.
Un alt mod de stari diferite de emoii este c, odat ce o emoie
a inceput si am devenit constienti de ea, ne poate indica, de obicei, la
evenimentul care a cauzat. Rareori nu tim de ce suntem ntr-o stare de spirit.
Mi se pare s se ntmple cu noi. S-ar putea trezi ntr-o diminea ntr-o
special starea de spirit, sau pentru nici un motiv aparent, n mijlocul zilei
observm ne simim prost dispus. Dei nu trebuie s fie autonom, neuro-
modificrile chimice care pornit i menine starea de spirit, cred starea de spirit
poate fi, de asemenea, cauzate de experientele emotionale foarte dense.
Furie dens poate duce la o stare de spirit iritabil, la fel ca i bucurie dens poate
duce la o stare de spirit mare sau euforic. Apoi, desigur, tim
de ce suntem ntr-o stare de spirit.
Mai devreme am argumentat c emoiile sunt necesare pentru viaa noastr, i ne-
nu ar vrea s scape de ei. Sunt mult mai puin convins c starea de spirit
sunt de nici un folos pentru us.11 Moods poate fi o consecin neintenionat a
Structurile noastre emoional nu, selectate de evoluie, deoarece acestea sunt
adaptive.12 Moods reduce alternative noastre, denatura gndirea noastr, i
face mult mai dificil pentru noi pentru a controla ceea ce facem, i, de obicei, pentru
nici un motiv care face nici un sens pentru noi. S-ar putea argumenta c, atunci
cnd
starea de spirit sunt aduse de experiena emoional dens, pe care le deservesc
funcia de a menine noi pregtite pentru mai multe din acelai lucru.
Poate, dar la mintea mea, care este un avantaj mic n comparaie cu
probleme starea de spirit cauza. Dac a putea, a renuna la a mai avea orice
starea de spirit din nou i doar tri cu sentimentele mele. Mi-ar da cu plcere la
stri euforice s scape de starea de spirit iritabil i albastru. Dar nici unul dintre
noi are aceast alegere.
Declanseaza care, prin munca grea, au devenit rece, devine fierbinte
din nou, atunci cnd o persoan este ntr-o stare de spirit relevant pentru care
declanseaza. Cnd Tim
este ntr-o stare de spirit iritabil, teasing poate din nou pornit furia lui. Este
nu doar o situaie stresant, ca Ledoux a sugerat, care va fi din nou
lega un trigger la emoie, o stare de spirit poate, de asemenea, face acest lucru.
Chiar i atunci cnd
o declanare a fost slbit, sau rcit, astfel nct s nu se aduc
mai departe o emoie, ea va deveni din nou cald, atunci cnd starea de spirit
dreapta
vine de-a lungul.
Chiar i atunci cnd nu sunt deosebit de vulnerabile de o stare de spirit,
Muli dintre noi vor cel puin o parte din timp, nc mai au emoii trigonometrie-
gered pe care nu vrem s acioneze. Urmtorul capitol consider
raspunsurile emotionale involuntare, i ct de bine putem controla
ceea ce facem atunci cnd suntem emoional.
4
Comport
Emoional
Suntei pe cale de a merge n la o ntlnire cu
seful tau. Tu nu stii despre ce este vorba, nu tii
ordinea de zi, nu ai numi aceast ntlnire. Secretar sefului tau ti-a spus
"A fost foarte important", atunci cnd ea a programat ntlnirea. Cum te
reacioneaz, dac te uii fric, suprat sau trist, dac v pstrai
ta rece sau par prea detaat, ceea ce spui si cum ai aciona-
ar putea fi crucial pentru rezultatul. Ai ncredere n modul n care te-ar
reacioneaz emoional, sau, n cazul n care va fi nevoie, capacitatea de a controla
dvs. de emo-
comportament operaional, sau ai lua o butur sau n jos un Valium nainte
de timp?
Este greu s nu se comporte emoional atunci cnd miza este mare,
care este atunci cnd ne sunt susceptibile de a simi emoii puternice. Emoiile
noastre
sunt de multe ori ghidurile noastre cele mai bune, conducerea ne s facem i s
spun exact ceea ce este
potrivit pentru situaia, dar c nu este ntotdeauna att pentru oricine. Exist
ori atunci cnd ne dorim noi nu au acionat sau vorbit sub influenta
de emoiile noastre. Dar dac am putea, dac am putea opri emoiile noastre
complet pentru un timp, care s-ar putea nruti lucrurile, pentru cei
n jurul nostru s-ar putea crede c sunt desprinse, sau mai ru, inuman. * Pentru a
experimenteze emoiile noastre, s le pese de ceea ce se ntmpl n timp ce
compor-
rea ntr-un mod pe care noi i alii nu le consider a fi prea emoional,
* Recent utilizarea de preparate injectabile botoxin pentru a reduce semnele de imbatranire face acest lucru la costul de a
face fata
lemn, persoana mai animat si fara emotii, n aparen, i (paradoxal) mai puin animat
oamenii sunt mai puin atractive pentru alii.
52
poate fi uneori extrem de dificil. i unii oameni au doar
Problema invers: se simt emoiile, le pasa, dar ei nu fac
le exprima modul n care alii se ateapt, sau nu le exprima la
toate, oamenii cred c sunt overcontrolled.
Nu ne alegem cum ne arata si suna sau ceea ce suntem ndemnai
s fac i s spun atunci cnd suntem emoional mai mult dect am alege
atunci cnd pentru a deveni emoional. Dar putem nva la moderat emoional
comportament ne-ar regreta dup aceea, pentru a inhiba sau supune nostru
expresii, pentru a preveni sau a tempera aciunile noastre sau cuvinte. Putem, de
asemenea,
nva s nu fie overcontrolled, care apare fr emoii, n cazul n care este nostru
problem. Ar fi chiar mai bine dac am putea nva cum s
alege modul n care ne simim i alege cum s-i exprime emoiile noastre, astfel
pe care le-ar putea exprima emoiile noastre constructiv.
Ne putem uita, n msura napoi ca descrierea lui Aristotel a temperat
persoana pentru un standard pentru ceea ce este constructiv emoional behavior.1
Emoiile noastre trebuie s fie n suma de dreapta, proporional cu
Evenimentul care ia chemat afar din ele trebuie s fie exprimat la dreapta
timp, ntr-un mod care este adecvat pentru a declana emoionale i
mprejurrile n care a avut loc, i ele trebuie s fie exprimate n
n mod corect, ntr-un mod care nu face ru. * Desigur, acestea sunt
idei foarte abstracte, dar ele nu explic motivele pentru care, uneori,
regret dup aceea cum ne-am comportat.
Capitolul 3 descrie ceea ce declanseaza emotii si modul de a slbi
declaneaz emoionale calde astfel nct acestea s nu fac ntotdeauna ne
emoional. Dar
Presupun c nu a reuit i emoia a nceput deja. Acum
ntrebarea este: putem alege ceea ce spunem i facem? Cnd ne aflm n
refractar perioad, c perioada n care nu au acces la
informaii care ar putea schimba modul n care se simt, nu vrem
pentru a suprima emoiile noastre. Ce emoiile noastre sunt mpingndu-ne s facem
i spun pare justificat i necesar.
Dac am ncerca s controleze ceea ce fac i spun, c va fi o lupt
ntre eforturile noastre deliberate, voluntare i involuntare nostru emo-
Comportamentul ional. C lupta va fi mai mare pentru cei dintre noi
care emoii mult mai repede, i mult mai mult
* Exist o excepie. Atunci cnd o alt persoan amenin viaa sau vieile altora, apoi n mnia
am putea fi justificat n afecta persoana care reprezint ameninarea dac nu exist nici o alt modalitate de a
preveni
prejudiciu. Dalai Lama, cu o oarecare ezitare, este de acord asupra acestui punct.
puternic, dect altele. Uneori, tot ce putem face este s prseasc scena.
Chiar c, pentru unii oameni i, n unele episoade emoionale, poate
necesit un mare act de voin. Cu practica, moderarea emoional nostru
comportament devine mai uor, dar este nevoie de timp, de concentrare, i
nelegere. Aa cum exist factori care determin cnd i
cum o declanare fierbinte poate fi slbit, exist o serie de factori legai de
care determin atunci cnd suntem cel mai probabil pentru a reui n moderarea
comportamentul nostru emoional. Cnd nu reuim s fac acest lucru, i toat lumea
nu
uneori, exist msuri putem lua pentru a profita de acel eec,
reducerea probabilitatea vom eua din nou.
nainte de a putea aborda aceste dou aspecte, cum de a modera nostru emo-
comportamentul ional, i, atunci cnd nu reuim, cum putem nva de la cei
greeli, trebuie s ne gndim ce este ceea ce ncercm s moderate:
Comportamentul emoional sine-semnalele, aciunile, i intern
modificri. Avem nevoie, de asemenea, s neleag modul n care aceste
comportamente emotionale
sunt generate i cum o putem influena acest proces. Vom ncepe
cu semnale, expresiile emoionale.
Semnalele emoie emise de alte persoane determina de multe ori
cum putem interpreta cuvintele i aciunile lor. Expresia lor, de asemenea,
trigonometrie-
Gers propria rspunsul nostru emoional, i care, n culori rndul nostru inter-
pretare a ceea ce spune persoana, ceea ce noi credem ca sunt ca
motivele persoane, atitudini, i inteniile.
n ultimul capitol ne-am ntlnit Helen, care a devenit suprat cu ea
so, Jim, cnd a spus c nu poate ridica fiica lor
dup coal n acea zi. Helen a rspuns, "De ce nu mi-ai da
mai mult anun? "Jim s-ar putea s nu fi devenit furios n schimb, dac a avut
nu a fost de marginea din vocea ei sau furie scris pe fata ei.
Cuvintele ei doar ar fi fost de ajuns, totui. O modalitate mai moale de
spune acelai lucru ar fi fost, "a vrea s fi putut
mi-a dat mai mult preaviz, "sau" Ce sa intamplat ca nu ma putea lasa
tii nainte de acum? "Aceasta ultima versiune ar fi lsat Jim tie c
ea a recunoscut c trebuie s existe un motiv pentru care el a fost inco-
niencing ei. Dar chiar i limba mai moale nu ar fi reuit
n cazul n care s-au spus cu furie n glasul ei sau pe fata ei.
Chiar dac Helen ar fi spus nimic, expresia de pe chipul ei s-ar putea
au avertizat Jim pe care ea a fost suprat, pentru emotiile nu sunt pri-
vate. Cele mai multe dintre emoiile noastre au un semnal distinctiv care spune altora
cum se simt. Gnduri, pe de alt parte, sunt complet privat.
Nimeni nu tie dac ne gndim la mama noastr, spectacolul suntem
lipsete de pe televizor, sau cum de a schimba stocul nostru Internet investi-
mente excepia cazului n care emoiile sunt amestecate cu aceste gnduri, aa cum
de multe ori sunt. Dei nu exist nici un semnal extern care chiar le spune oamenilor
noi
sunt gndire, s nu mai vorbim ceea ce ne- se gndesc, c nu este cazul cu
emoie. Dei persoanele difer n modul n care expresive sunt,
emotiile nu sunt invizibile sau tcut. Alii care se uit la noi i s asculte
la ceea ce spunem putea spune cum simim, dac ar fi s facem
un efort concertat de a reduce la tacere expresiile noastre. Chiar i atunci, unii urm
de emoiile noastre s-ar putea scurge i ar putea fi detected.2
Noi nu pot ntotdeauna cum ar fi faptul c alii pot tiu cum ne simim;
chiar i cei mai deschise gsesc ori atunci cnd ei ar prefera s
pstreze sentimentele lor privat. Helen nu ar fi vrut sa Jim
tiu c a fost suprat, dar fata ei ar fi trdat-o, chiar dac
ea sa pstrat de la a spune nimic. Este o parte a evoluiei noastre
motenirea pe care am semnal cnd ncepe fiecare emoie. Probabil, peste
cursul istoriei noastre ca specie, a fost mult mai util dect nu pentru
ca alii s tie ce emoie ne-au fost confrunta fara nostru
avnd de a face alegerea de a le spun. Pentru Helen, o uoar privire de
suprare ar putea servi la prod Jim pentru a explica de ce el nu a putut da
mai preaviz ei: "tiu c va fi greu pentru tine, drag, dar am
nici o alegere, seful meu a sunat cnd erai la du i a zis:
a existat o ntlnire de urgen. "Acum, tiind c Jim nu a fost
fiind nechibzuit, dispare furia lui Helen. Dar furia ei nu s-ar putea
disprea dac, aa cum am menionat n capitolul 3, a fost revoltai fa de alte
probleme, sau n cazul n care ea a importat n aceast situaie furia pe baza ei
Experiena cu fratele ei agresiunii.
O alt caracteristic remarcabil despre sistemul de semnalizare emoie este
c este ntotdeauna "pe." Este gata de a difuza instantaneu fiecare emoie
ne simim. Gandeste-te ce viata ar fi ca i cum dac ar exista un comutator, dac
acesta
ar putea fi n poziia "OFF" dac am ales s-l schimba "pe." Ea
s-ar face de ingrijire a copilului imposibil, pentru un singur lucru. Dac ar fi oprit,
cum ne-ar ti ce s fac i cnd s fac? Ca prini de
copiii mai mari, ne-ar dori s aib s pledeze cu copiii notri pentru a porni
semnalele emotionale spate pe? n prietenie, n curte, chiar n
la locul de munc, aceasta va deveni o problem central: "Ai dvs.
Semnalele emoie pornit sau oprit? "Cine ar fi dispus s
petrece timp cu noi, altele dect cele cu care avem cea mai mare
schimburi banale, cum ar fi tipul care ne vinde Morning News-
hrtie, dac au tiut c a ales s-i priveze de informaii
despre cum se simt?
Din fericire, nu avem aceast alegere, i, n timp ce noi nu avem
capacitatea de a atenua semnalele noastre emotionale, suntem rareori perfecte n
nostru
ncercrile de a inhiba ei. Desigur, unii oameni sunt mult mai
capabil dect alii pentru a umezi sau chiar elimina orice semn de emo-
II se simt. Nu este sigur dac acest lucru se datoreaz faptului c acestea
oameni emoii mai puin intens, sau dac au un superior
Capacitatea n suprimarea nici un semn de emoie care se confrunt.
John Gottman i Robert Levenson au descoperit ca barbatii care
"Stonewall", artnd puin despre cum se simt atunci cnd soiile lor
isi exprima mania, sunt de fapt, la un nivel fiziologic, se confrunt
emoiile lor foarte intensely.3 blocajul n sine poate fi considerat
un semnal emoional, un semnal de a fi copleit, de a nu putea
sau nu doresc s se ocupe de problema la ndemn. Dei nu am
fcut de lucru, m atept c o examinare atent ar gsi c
frica sau furie este semnalizat prin expresii faciale sau vocal subtile
nainte sau n timpul blocajul blocajul n sine.
Semnalele emoie apar aproape instantaneu atunci cnd ncepe o emoie.
Cnd suntem triti, de exemplu, vocile noastre devin automat
mai moale i mai mici, iar colurile interioare ale sprancene noastre sunt trase
sus. n cazul n care emoia ncepe ncet, construirea de-a lungul cteva secunde,
Semnalul poate deveni mai puternic, sau poate exista o serie de semnale n
succesiune rapid. Semnalele marcheze n mod clar atunci cnd ncep emoiile, i,
ntr-o msur mai mic, atunci cnd acestea ajung. Atta timp ct o emoie este, ea va
culoare de voce, dar este mai puin sigur dac vor exista schimbri n
expresiile faciale. Putem spune atunci cnd o persoan nu mai este n
prindere de o emoie pentru c am auzit lipsa de care emoie i
nu mai vedea expresia de pe fata, sau pentru c am auzit i
sa vedem exprimarea emoiei urmtoare, care este pe.
Este important s ne amintim c semnalele emotionale nu ne spun
sursa lor. Putem ti cineva este furios, fr s tie
exact de ce. Ar putea fi furie la noi, furia ndreptat spre interior de la lui sau
ei de sine, sau furie despre ceva persoana doar amintit c
nu are nimic de-a face cu noi. Uneori ne putem da seama din nostru
cunoaterea contextului imediat. S presupunem c s-ar spune
fiul tu, "Johnny, nu poi iei la filme cu prietenii ti
in seara asta, va trebui s stea acas i s aib grij de tineri dvs.
frate, pentru c baby-sitter anulat i pe tatl tu i eu trebuie s
du-te la partidul nostru cina. "Dac Johnny pare suprat, aceasta este, probabil, cu
v pentru a interfera cu planurile sale, pentru gndire angajamentele
pentru seara prevaleaz asupra lui. Apoi, din nou, Johnny s-ar putea
s fie suprat pe el nsui pentru ngrijirea att de mult, pentru a simi att de mult dis-
numire. Nu este probabil, dar nc posibil.
Trebuie s se evite Eroarea lui Othello.4 Reamintim c, n piesa lui Shakespeare,
Othello acuz soia lui, Desdemona, a iubi Cassio. El i spune
s mrturiseasc, deoarece el este de gnd s o omoare pentru trdare ei. Desdemona
cere Othello pentru a apela Cassio s depun mrturie n nevinovia ei. Othello spune
i c el a avut deja ucis Cassio. Desdemona i d seama
nu va fi n msur s dovedeasc nevinovia i c Othello o va ucide.
Din pcate, el este trdat, i am desfcut!
OTHELLO: Out, trf! Weep'st tu pentru el s
fata mea?
DESDEMONA: O, alunga-m, domnul meu, dar nu m omor!
OTHELLO: Jos, trf!
DESDEMONA:
Greseala lui Othello nu a fost un eec de a recunoate ct de Desdemona
simit, el tia c ea era chinuit i fric. Eroarea lui era n credincioi,
rea c emoiile au o singur surs, n interpretarea durere ei
ca urmare a vestea morii ei ar trebui iubitul lui, i de teama ca
de o soie necredincioas care a fost prins n trdarea ei. El a ucide
ei, fr a considera c chinul ei i frica ar putea avea diferi-
Surse ENT. C ei au fost reaciile de o femeie nevinovat
care a cunoscut soul ei intens gelos era pe cale s o omoare, i
c nu a existat nici modul n care ea ar putea dovedi nevinovia.
Dac suntem pentru a evita erorile lui Othello, avem de a rezista tentatiei
de a sari la concluzii, i s se strduiasc s ia n considerare motivele alternative
altele dect motivul pentru care cele mai suspecte de ce o emoie este afiat.
Frica are multe surse, frica a persoanei vinovate de a fi
prins arata la fel ca teama de persoan nevinovat despre a fi
crezut. * semnale Emotion furniza informaii importante despre
ceea ce o persoana se simte i ceea ce el sau ea poate face n continuare, dar exist
aproape ntotdeauna mai mult dect o singur posibilitate. O persoan plin de fric
poate lupta, mai degrab dect a alerga sau ascunde.
S ncepem cu expresii faciale, mai scurt de emo-
Semnalele internaionale. n capitolul 1 am descris cercetarea mea, care sta-
stabilit c apte emoii fiecare are o distinct, universal, facial
expresie: tristee, furie, surpriza, teama, dezgust, dispre, i
fericire. Nu am nevoie de a defini aceste cuvinte, cu excepia, poate, pentru
dispre, care, dei este extrem de uor de recunoscut, nu este un foarte fre-
utilizat ulterior cuvnt n limba englez. Sfidarea este un sentiment de a fi mai bine
dect o alt persoan, de a fi superioare, de obicei punct de vedere moral superioare,
dar poate fi, de asemenea, simit fa de cineva care este mai slab in inteligenta,
rezisten, i aa mai departe. Sfidarea poate fi destul de o emoie plcut.
Fiecare dintre aceste emoii termeni-tristee, furie, surpriza, teama,
dezgust, dispre, i fericire, reprezint o familie de legat
emoiile. Furie, de exemplu, poate varia n putere, variind de la
disconfort pentru furie, i n tip, cum ar fi furia ursuz, furie resentimente,
furie indignat, i furie rece, pentru a meniona doar cteva. Varia-
II n intensitate n fiecare familie emoie sunt marcate clar pe
fata, dar activitatea tiinific nu a fost nc fcut pentru a determina
n cazul n care diferitele tipuri din fiecare familie de emoie, de asemenea, au unic
expresii faciale.
Este comun n tiina de astzi la mnie forfetare, frica, dezgust, trist,
Ness, i dispre ntr-o bin-negativ emotie-i contrast
care cu emoie pozitiv. Din moment ce surpriza poate fi pozitiv sau
negativ, acesta este de obicei ignorat. Exist dou probleme cu un astfel de
dihotomie simpl. n primul rnd, se ignor foarte importante diferene
printre aa-numitele emotii negative: n ceea ce declanseaza fiecare dintre
aceste emoii, n modul n care se simt, n ceea ce ndemnat s spun i
face, la semnalele lor faciale si vocal, i n modul n care oamenii sunt susceptibile de a
s ne rspund. O alt problem este c, chiar i aa-numitele negativ
emotiile nu sunt ntotdeauna experimentat ca neplcut. Pentru unii oameni
* Aceasta este o problem serioas n orice tip de detectare minciuna. Polygraphers ncercarea de a reduce un
nevinovat
teama persoanei de a fi judecat n mod greit de a afirma acurateea mainii, dar din moment ce nu este foarte
oamenii precise i tiu ce c, att persoan nevinovat i vinovat poate manifesta
aceeai team.
un argument furios este plcut, iar muli oameni se bucur de un strigt bun
cnd vd un film trist, pentru a numi doar dou exemple. Pe de alt parte
parte, de distracii, un sentiment probabil pozitiv, poate fi crud,
implic ridicol. Cred c trebuie s analizeze specificul fiecrui
episod emoional nainte de a putea spune dac este plcut sau
neplcut pentru persoana care o simt.
Termenul fericire este problematic, deoarece, ca nefericire, aceasta nu este
suficient de specifice. Dup cum vom vedea n capitolul 9, exist multe diferite
emotii fericite. Distracii i uurare, de exemplu, sunt foarte diferite
experiene fericite, care difer la fel de mult unul de altul la fel ca frica i
furie. Emoiile fericite nu au diverse expresii faciale;
toate au un singur tip de zmbind feei. Diferitele tipuri de
Fericirea poate fi dezvluit n momentul acestei expresii faciale, dar
sistemul de semnalizare primar de emotii fericit este vocea, nu fata.
Vocea este un alt sistem de semnal de emotie, egale n importan
la expresia facial, dar diferite n interesant ways.5 fata este
ntotdeauna observabile excepia cazului n care o persoan prsete scena, sau o
cultur DIC-
Tate purtarea de mti sau voaluri, care este tot mai rare.
voce, ns, este un sistem intermitent, care, de obicei, poate fi transformat
off complet la vointa. Nu ne putem ascunde ntr-adevr faa noastr complet,
Dei dorina de a face acest lucru ar putea fi o parte din ce oamenii de multe ori
prefer s
utiliza telefonul n loc de a avea comunicarea fa-n-fa.
(Desigur, exist i alte beneficii la telefon: nu avea s fie
mbrcat corespunztor, fiind capabil de a face alte lucruri n secret n timp ce lis-
amenintoare pentru alte persoane, etc). E-mail ofera beneficii suplimentare
de a nu mai avea de a asculta i de a fi ascultat, nici o ans ca vocea
va dezvlui o emoie, i nu permite un rspuns imediat sau
protest. Unii oameni ncearc s realizeze c de apel atunci cnd se gndesc
destinatarul nu este acolo, astfel nct acestea pot lsa un mesaj pe robot
masina, dar exist ntotdeauna ansa destinatarul poate ridica.
n timp ce eu cred c Silvan Tomkins a fost corect n a spune c
exist un impuls de a face un sunet ori de cte ori o emoie este
strnit-un sunet diferit pentru fiecare emoie-oameni pot cu uurin
suprima aceste sunete. nc o dat cineva ncepe s vorbeasc, este foarte
greu pentru a pstra semne de ceea ce este simit din vocea.
Foarte puini dintre noi se poate simula convingtor sunetul unui emo-
TION noi nu se simt. Este nevoie de pricepere unui actor, i de multe ori actorul
realizeaz Vocal Performance convingtoare prin crearea
emoie n sine, amintindu-un eveniment trecut n viaa lui sau a ei. Pe
alt parte, este mai uor de a pune pe o expresie facial nesincer, i
cercetarea mea arata astfel de expresii prosti cei mai muli oameni care nu au
practicat identificarea expressions.6 vocea rareori d emo-false
Mesajele internaionale, dei aceasta nu d mesaje de la toate n cazul n care
persoana
nu vorbete. Faa mai des dect vocea ofer emo-false
Mesajele internaionale, dei nu poate fi niciodat complet oprit. Chiar
atunci cnd ascultai i nu vorbind, un semn subtil de o expresie poate
scurge.
Ultimul modul n care semnalele vocale i faciale difer este c
vocea capteaz atenia noastr chiar i atunci cnd suntem ignornd persoana
care trimite un semnal, n timp ce noi trebuie s fie atent la
persoan pentru a ridica expresii faciale. Dac nu ar exista emo-vocal
Semnalele internaionale, dac ar fi fost doar fata care a semnalat ceea ce emoie este
simit, persoanele care ii ingrijesc ar asuma riscuri grave ori de cte ori au ieit din
vedere de copiii lor. Ce probleme ar fi mereu s aib la
face o verificare vizual a cunoate starea emotionala a unui copil. Aa cum este, un
strigt de foame, durere, furie, teama, sau bucuria copilului poate atrage atenia
de ngrijitor, care este n totalitate n afara de vedere, i care ofer ingrijitorii
posibilitatea de a, n limbajul de calculator, multitasking, de a face alte
lucrurile n alte locuri, atta timp ct vocea copilului poate ajunge la ele.
Avnd n vedere importana de voce, este regretabil faptul c tim
att de puin, n comparaie cu fata, cu privire la modul n care semnaleaz emotii. Meu
coleg i, uneori, partener n cercetare Klaus Scherer este
conduce om de stiinta studiind vocea i emoie. Munca sa a
artat c semnalele vocale de emoie sunt, cum ar fi fata, universal.7
Scherer a fost, de asemenea, de lucru pentru a specifica exact ceea ce se schimb n
voce semnal fiecare emoie. Nu este la fel de mult pentru a raporta cum exist
pentru fa, n parte pentru c nu la fel de mult de lucru a fost fcut. De asemenea,
aceasta
este greu s descrie sunetul de emotii diferite ntr-un mod care
pot fi utilizate practic. Care pot necesita auzit vocea, la fel ca i
cel mai bun mod de a explica indicii faciale la emoie este, prin fotografie,
grafice, filme, sau video. Pentru majoritatea oamenilor, este, de asemenea, mai uor
de vizualizat
de la o explicaie verbal a unui semn facial ceea ce se va arata mult
este s ne imaginm sunetul de la o descriere verbal a unui semn vocal.
n capitolele la urma, voi descrie ceea ce a fost gasit pentru
Semnalele vocale de emotie, precum i prezint fotografii ilustrnd
diverse expresii faciale pentru fiecare emoie.
n plus fa de semnalele de emotie faciale si vocal, exist, de asemenea,
impulsuri emoionale la aciune fizice care pot fi recunoscute. Eu
cred c sunt la fel de universal ca expresiile din fa i
voce, dei nu a fost de cercetare de mult despre ele. Voi
le descrie pe scurt aici, deoarece acestea nu sunt la fel de familiar pentru noi ca
expresiile faciale si vocal. n mnie i, de asemenea, n unele forme de
bucurie exist un impuls de a se apropia de declanare emoie.
n team exist un impuls de ngheare dac va evita detectarea, sau s
iei din calea rului, dac acesta nu va fi. Exist un impuls asemntor n dis-
rafal, dar cred c nu este la fel de puternic, punct pare a fi nu att de
mult ncearc s se mute departe, deoarece este a scpa de obiect ofensiva.
De exemplu, oamenii pot ntoarce dac obiectul ofensiva este vizual;
ele pot gag sau chiar voma dac acesta este gustativ sau olfactiv.
n tristeea, dar nu i n suferin, exist o pierdere de ansamblu musculare
ton, cu scaderi de postura n retragere, fr aciune. n dispre
exist un impuls de a uita n jos la obiectul de dispre. n
surpriz i n uimire este fixat atenia asupra obiectului
emoie. n relief este o relaxare a posturii corpului, n tactil
plcerea senzorial exist o micare spre sursa de STIM-
ulation, precum i n celelalte placeri senzoriale exist o orientare
spre sursa de stimulare, dei nici o micare pot
apar altele dect direcia privirii persoanei. Vizionarea ATH-
letes face un punct dificil sugereaz c ar putea fi un impuls pentru
aciune, care implic de multe ori minile, n momentul n care unul are
mndrie n a fi realizat ceva. Rsul care apare de multe ori
timpul de distracii intense produce micri corporale repetitive,
mpreun cu spasme de rs.
Nici unul dintre aceste impulsuri pentru a action8 ar fi punct de vedere tehnic
conside-
Semnalele rite, pentru c nu au fost elaborate de-a lungul
evoluiei noastre special n scopul de a transmite informaii
TION n mod clar. Eu le-am descris aici, pentru c ele ne pot oferi
cu informaii despre ceea ce emoie se intampla. Ele sunt o presupune un
untary, cum ar fi semnalele emotie faciale si vocal, dar, probabil, mult
mai uor de a inhiba. Ca semnalele faciale si vocal, ele sunt universale
i presetate, n sensul c nu trebuie s le nvee.
 Tot ceea ce facem atunci cnd suntem emoional este nvat, nu
presetate, i este probabil s fie specific culturii sau un anumit indi-
individual. Aceste aciuni nvate, care includ activitatea fizic i
cuvintele pe care le vorbesc, sunt produsul de experiena noastr continu pe tot
parcursul vieii
(i evaluare) a ceea ce funcioneaz atunci cnd sunt confruntai cu ceea ce a
declanat
emoie i evenimentele care se desfoar de-a lungul unei emoional
episod. Este mai uor i mai rapid pentru noi, pentru a afla aciuni care sunt n
concordan
cu aciunile noastre presetate, automate emotionale. De exemplu, de teama
ne-ar nva mai uor un model de aciune care implic literal sau
retragere figurativ dect una care implic atac. Dar orice aciune
model poate fi stabilit pentru orice emoie. Dup ce a nvat, acestea
modele de aciune opereaz n mod automat, la fel ca i n cazul n care acestea au
fost presetate.
Noi putem interveni n mod deliberat, imperative sau inlocuind reflexele noastre
i impulsuri cu totul diferite aciuni sau nici o aciune la toate.
interferene pot aprea n mod automat, guvernat de un overlearned
obicei i nu de deliberare. Omul blocajul poate face acest lucru cu-
de crezut, fr alegere contient. Oricum, prin deliberat
alegere sau obiceiul bine stabilit, interfera cu emoional EXPRES-
SION i aciuni pot fi o lupt atunci cnd emoia este foarte intens.
Pentru majoritatea oamenilor va fi mai uor pentru a preveni o aciune dect totalitate
ndeprta orice urm de emoie n faa noastr sau voce. Cred c acest lucru este att
de
pentru c avem un astfel de control voluntar excelent asupra corpului
(Carcas) muchi, fr de care nu am putut angaja n toate com-
aciuni complexe i calificate necesare pentru supravieuirea noastr. ntr-adevr, ne-
am
control mult mai bun asupra muchilor noastre trupeti i cuvintele noastre dect noi
au pentru muschii faciali sau setrile din aparatul nostru vocal.
Doar pentru c ceva ce facem apare involuntar, guvernat de
evaluare automat fr consideraie contient, nu nseamn
c acesta este produs al evoluiei noastre i universal. Obiceiuri sunt
nvat i funcioneaz n mod automat, de multe ori n afara de constiinta noastra.
n nelegerea cascada de modificari care apar in timpul unui emo-
Episodul operaional, trebuie s ne amintim c de-al doilea iniial sau dou va
combina de obicei ambele expresii faciale presetate i vocal i presetate
i a nvat aciuni, precum i alte nonvisible sau nonaudible
modificri.
Pn acum am descris ceea ce poate fi observat, auzit sau vzut cnd
cineva devine emoional. Exist o serie de fiziologic interne
modificri care produce, de asemenea, unele semne vizibile sau sonor a ceea ce este
ntmpl. Robert Levenson i am studiat o parte din
schimbri n sistemul nervos autonom (ANS) care apar n timpul
emoie, cum ar fi transpiraii, pe care le putem vedea, uneori, sau miros;
respiraie, pe care le putem auzi, i cardiace de activitate i piele TEM-
temperatur, care sunt invizibile. Constatarea noastr de modele diferite de
Activitatea ANS pentru fiecare dintre emotiile care le-am examinat, de asemenea, sup-
porturi ceea ce am descris mai devreme ca aciunile presetate. n ambele furie
i de team, de exemplu, crete ritmul cardiac, pregtirea persoana a
muta. n fluxul de snge furia crete la mini, fcndu-le
cald i pregtirea lor pentru a lovi sau sa se angajeze obiectul
de furie. n fluxul de snge frica crete la picioare, fcnd minile
rece si pregatirea muschilor de la picioare pentru fleeing.9 Transpiratia
crete cu fric i furie, mai ales atunci cnd acestea sunt intense. Res-
piration crete cu fric, furie, i suferin, i exist o dife-
fel ferent de respiraie-un oftat-in relief. (Roind este nc un alt
semn destul de vizibil, dar eu va rezerva discuie din ea pn concluzie
Sion a crii.)
Acum, s ne ntoarcem la exterior comportamente-semnale,
aciuni, semnele de schimbri n ANS-s ia n considerare intern
modificrile pe care nu le putem vedea sau auzi. Din pcate, nu exist
de cercetare de mult pe ct se gndesc schimb de la un moment la
urmtor n timpul unui episod emoional, dar nu am nici o ndoial c
exist o schimbare profund n modul n care interpretm lumea din jurul nostru.
Nu este de cercetare arata ca amintirile legate de emotie noi
se simt sunt preluate, chiar i amintiri care nu pot fi uor de acces,
bil atunci cnd nu se simt ca special emotion.10 cel mai im-
tant, vom evalua ceea ce se ntmpl ntr-un mod care este n concordan cu
emoie noi se simt, astfel justific i meninerea
emoie. Ateptrile sunt formate, Hotrrile luate, care de obicei
serveasc la meninerea mai degrab dect diminua emoie simit.
Un alt set de schimbari interne care apare atunci cnd ncep emoiile
este ncercarea de a reglementa comportamentul emoional. n mod tradiional, am
-Cred c reglementarea emotionala are loc dup o emoie a nceput,
mai degrab dect cu debutul de emoie. Desigur, n mod deliberat
ncercrile de a controla emoiile apar dup o emoie a nceput
i este nregistrat n contiin, dar colegul meu i uneori
colaborator de cercetare Richard Davidson sugereaza ca regulament, de asemenea,
apare simultan cu toate celelalte modificri emoionale-
semnalului, modificri ale gndirii, i impulsuri action.11
Dei acest lucru nu este stabilit cu fermitate, cred Davidson are dreptate,
c exist o etap iniial, involuntar de reglementare care este pornit
atunci cnd toate celelalte schimbari emotionale intampla, amestecate cu
ele. Cu toate acestea, Davidson nu a fost nc foarte clar cu privire la ceea ce
procesele sunt nici modul n care acestea sunt established.12 n anii urmtori de-
cade vom nva mult mai multe despre acest lucru.
Modelul de reglementare iniial este, cred, bazat pe nvare,
probabil nvarea social timpurie, i este potenial modificabil. Ea
poate include ct de repede unul devine contient de a experimenta
o emoie, o dat contient, ct de uor se poate recunoate, sau
starea emoional eticheta, cuiva, i dac exist o imediat
introducerea unei frne pe aciune, sau invers, o indulgen de
actiunile impulsive. Desigur, tim puine lucruri despre aceast iniial
model de reglementare, dar se pare ca emotiile nu pot sri
mai departe complet nereglementat dat de nvare ncepe, i de nvare
incepe devreme in copilarie. Aceste modele de reglementare sunt susceptibile de a fi
att de bine aflat c acestea funcioneaz involuntar i sunt rezistente la
schimba. Ct de rezistent nu tim, dar n cazul n care acestea sunt, la toate
schimbtoare, care ar fi destul de o oportunitate pentru modificarea
viaa sentimental.
Luai n considerare pentru o clip o persoan care este extrem de emotii,
astfel imobilizat n reaciile emoionale c este nemulumit de
viaa lui, care ar dori s devin mai receptiv emotional.
Temperament, o dispoziie emoional bazat genetic, este o
explicaie pentru viaa lui palid emoional. Dar dac reglare emoional
este nvat foarte devreme in viata, probabil, acest om a avut tipurile de
experiene care l-au dus la supracontrol emoiile. Poate c el a fost
pedepsit, discreditat, sau ignorat pentru orice semn de emoie. n cazul n care sa
comportament este provocat de regulament nvat, nu ar fi o posibilitate
c el ar putea fi capabil de a schimba reaciile sale. n cazul n care se bazeaz pe su
temperament naturale, dei, nu exist prea multe anse de schimbare.
Existena unor astfel de modele de reglementare iniiale indic enor-
importana memorandumuri de nelegere a interaciunilor copilului i a copilului cu
ceilali
n structurarea natura acelui individ ulterior emoional
via, n acord cu mult alte cercetari pe care topic13 i o
principiu fundamental al psihanalizei.
Cnd suntem n strnsoarea de o emoie, o cascad de schimbri
are loc n fraciuni de secund, fr alegerea noastr sau de contientizare imediat,
in: semnalele emoionale n faa i vocea, aciuni prestabilite;
Aciunile nvat, activitatea sistemului nervos autonom, care reglementeaz
corpul nostru, modele de reglementare care modific continuu noastre
comportamentul, recuperarea de amintiri i ateptrile relevante; i
cum putem interpreta ceea ce se ntmpl n noi i n lume. *
Aceste modificri sunt involuntare, noi nu le alege. Psiholog
Robert Zajonc le numete inevitabil.14 Prin a deveni contieni de ele,
i noi, de obicei, face la un moment dat nainte de un episod emoional este de peste,
avem o sansa de a alege, dac dorim, pentru a ncerca s interfereze cu ei.
nainte de a explica ceea ce presupune o astfel de contientizare i msurile pe care le
poate lua
pentru a spori, trebuie s ia n considerare un aspect mai de emoie
Procesul-ceea ce se execut de spectacol, ceea ce genereaz aceasta cascada
de activitate emoionale inevitabile.
Pentru a avea att de multe rspunsuri, diferite pentru fiecare dintre emoiile
i ntr-o oarecare msur, acelai pentru toate fiinele umane, ncepe att de repede
ne spune ceva despre mecanismele centrale ale creierului care sunt organe-
izing i conducerea raspunsurile noastre emotionale. Mecanismele centrale
ca ghid raspunsurile noastre emotionale sunt stabilite n aciune de auto-
Matic evaluarea discutat n capitolul 2. Stocate n aceste centrale mech-
deri trebuie s existe seturi de instruciuni de ghidare ceea ce facem,
instruciuni care reflect ceea ce a fost adaptive n evolutiv nostru
trecut. nelegerea teoria mea despre ceea ce aceste mecanisme centrale
sunt i modul n care acestea funcioneaz este esenial pentru ceea ce ne putem
atepta ca oamenii
va fi capabil s realizeze n reglementarea comportamentului lor emotionala dat
acestea s ating gradul de contientizare a experienei lor emoionale de moment.
Tomkins a propus fraza afecta programul pentru a se referi la un inher-
mecanism central t, care dirijeaz comportamentul emoional. Termenul
program provine din dou surse: Pro, nseamn "nainte", i
graphein, nseamn "a scrie", astfel nct programul se refer la mecanismele care
magazinul
informaii n scris nainte de, sau n acest caz, motenit. Nu ar fi
Trebuie s fie mai multe programe, diferite programe pentru fiecare emoie.
* Exist, de asemenea, schimbri n neurochimia nostru. Dei aceste schimbri au multe dintre proprietile
pe care am discutat, eu nu le acoper aici.
Afecteze programele sunt, cum ar fi bazele de date emoie, o metafor, pentru I
Nu cred c exist ceva ca un program de calculator stnd n
creier, nici nu vreau s insinuez c doar o zona a creierului conduce
emoie. tim deja c multe zone ale creierului sunt implicate
n generarea de comportament emoional, dar pn cnd vom afla mai multe despre
creier si emotie, o metafora ne poate servi bine n nelegerea
emotions.15 nostru
Avnd n vedere c afecteaz programele de control comportamentul emoional,
tie mai multe despre modul n care funcioneaz pot ajuta ne ghida n controlarea
comportamentul nostru emoional. Zoolog Ernst Mayr distins
ntre programele deschise i nchise. ntr-un program nchis nimic
poate fi introdusa de experien, n timp ce un program genetic deschis
"Permite contribuii suplimentare n timpul duratei de via a proprietarului." 16
Mayr a subliniat c n creaturi care au o perioad lung de
ngrijire printeasc, i, prin urmare, o lung perioad de timp pentru nvare, ar fi
un avantaj selectiv pentru a avea o ntrerupere, mai degrab dect o genetic nchis
programul. (Aceasta este n concordan cu gndirea Mayr de a sugera c toate
Animalele care manifest emoiile vor avea programe i afecteaz deschise.
Aceasta este o parte esentiala a naturii de emoie.) De exemplu,
oamenii de contrast, notabile pentru muli ani de dependen, cu
MALEO psrile din nordul Sulawesi, o insul care este o parte din Indone-
sia. Pasre mama ngroap ou ei adnc n nisip cald vulcanic i
apoi pleac. n cazul n care copilul Maleo pasre urc din cochilie i
lupte afar din nisip, este de la sine. Ea trebuie s tie ime-
diat ce trebuie s tii pentru supravieuirea sa, pentru c nu exist nici o depen-
Perioada condiional n care este predat de ctre un printe. Noi, oamenii sunt
la captul opus al spectrului: dac abandonat la natere, vom muri.
Programele noastre i afecteaz sunt deschise astfel nct s putem afla ce se va lucra
n
mediul special n care trim, i stoca acest
informaii ntr-un mod care i va permite s ghideze comportamentul auto-
mod automat.
Dovezile cu privire universale n semnale emoie i, n unele
schimbrile n activitatea sistemului nervos autonom sugereaz c
Dei programele i afecteaz sunt deschise la informaii noi nvate
prin experien, programele nu ncepe ca cochilii goale,
lipsit de informaii. Circuitele sunt deja acolo, desfurarea peste
dezvoltare, influenat dar nu au fost construite n totalitate de experien.
Nu trebuie s fie diferite circuite pentru diferite rspunsuri care
caracterizeaz fiecare emoie. Evoluia presetat unele dintre instruciunile
sau circuitele n programele noastre i afecteaz deschise, generatoare de emoie
sig-
zorului, impulsurile emoie la aciune, i schimbrile iniiale de auto-
Activitatea economic a sistemului nervos, precum i stabilirea unei perioade
refractare
asa ca am interpreta lumea ntr-un mod consecvent cu emoie am
sunt feeling.17
n plus, dovezile cu privire universale n semnale emoie i auto-
economic fiziologie sugereaz c de obicei instruciunile pentru pro-
ducerea acestor schimbri va dezvolta ntr-un mod similar pentru toat lumea,
dac modificat prin experiente neobisnuite. n timp ce exist nu este cu mult evi-
reedin cu privire la modul n care astfel de experiene ar modifica expresii
faciale,
de cercetare pe tulburari de stres posttraumatic (PTSD) sugereaz c
pragurile de excitare de activitate autonom poate fi radical
schimbat. De exemplu, atunci cnd a cerut s vorbeasc n faa unui grup, o
Sarcina care face ca unii oameni bolnavi la usurinta, femeile care au suferit
abuz devreme n via s-au gasit pentru a produce mai mult stres legate de hor-
Mones dect un grup de comparatie de women.18 mai norocoi
Afecteze programele conin mai mult dect ceea ce este predefinit de nostru
trecut evolutiv pentru c a fost util pentru strmoii notri. Ei au, de asemenea,
conine ceea ce am gsit util n vieile noastre, n care se ocup cu
tranzaciile cele mai importante pe care le avem cu ceilali, emoional
cele. Modelul de reglementare iniial asociat cu fiecare dintre emo-
II variaz de la un individ la altul, n funcie de ceea ce ei
nva de timpuriu n via. Este, de asemenea, este introdus n programele afecta;
o dat
a intrat ruleaza automat, ca i cum ar fi fost presetat de evoluie
TION, i este rezistent la schimbare. De asemenea, a intrat n afecta pro-
grame sunt modele de comportament pe care le nvm de-a lungul vietii noastre
pentru a face cu diferite declaneaz emoie, care pot fi congruente
cu sau destul de diferite de cele care sunt presetate. Ureche, aa cum sa discutat
lier, acestea, de asemenea, funcioneaz n mod automat, o dat nvat.
Nu cred c putem rescrie instruciunile presetate nostru
afecteze programele, dar care este nc s fie dovedit. Putem ncerca s intervin
cu aceste instruciuni, dar c este exact o lupt imens
pentru c nu putem terge sau le rescrie. (O excepie este c creierul
leziuni pot deteriora instruciuni.) Dac am putea rescrie
instructiuni, atunci ne-ar ntlni persoane ale cror emoii
ar fi total diferit de propria-cu semnalele diferite,
impulsuri diferite n aciune, diferite modificari ale ritmului cardiac lor,
respiraie, etc Ne-ar avea nevoie de traductori nu doar cuvinte, ci
De asemenea, pentru emotii.
Acest lucru nu nseamn c instruciunile presetate produc identice
schimbri n toat lumea. Instruciunile opereaz pe diferite corporale
sisteme, n afar de diferenele dintre indivizi i cul-
turile din ceea ce au nvat despre gestionarea comportamentul lor emotionala.
Chiar i cu aceleai instruciuni prestabilite vor exista att individual
diferenele i asemnrile n experiena emoional.
Odat pus n micare prin automate evaluarea, instruciunea
II n programele i afecteaz rula pn cnd nu au fost executate, care
este, ele nu pot fi ntrerupte. Ct timp modificrile care rezult din
instruciunile sunt noninterruptible variaz n funcie de special emo-
de reacie ional fiind considerat. Pentru expresiile faciale
i impulsuri de aciune, bnuiesc c este mai puin de o secund. Eu fac acest lucru
sugestie bazat pe observarea cat de repede oamenii pot terge o
Expresia de pe faa lor, reducerea duratei de aspectul su sau
mascare cu o alt expresie. Asculta ceea ce spun oamenii
atunci cnd ncearc s-i ascund sentimentele lor, am observat c astfel de
controlul asupra sunetul vocii dureaz mai mult, dar este nc posibil
a fi doar o chestiune de secunde sau la mai multe de cteva minute, cu excepia
cazului n
emoie este foarte puternic, sau dac se ntmpl ceva nou pentru a frau-
fora. Schimbri n respiraie noastre, transpiraie, i cardiace
Activitatea au, de asemenea, o linie de timp mai lung, unele se ntinde de la zece sau
cincisprezece secunde. Cititorul ar trebui s reinei c aceast idee c
instruciuni nu poate fi ntrerupt nu se bazeaz pe hard tiinifice evi-
reedin. Ea are, cu toate acestea, se potrivesc observaiile mele despre cum oamenii
se comport atunci cnd sunt emoionale.
Amintii-v exemplul meu de Helen, care au suprat cnd brbatul ei
trupa, Jim, ia spus c ea, nu el, ar trebui s ridice lor
Fiica dup coal? Expresia de iritare care fulger pe
fata ei, marginea din vocea ei atunci cnd ea a ntrebat de ce el nu a dat-o
mai preaviz, uoar mpingere nainte de corpul ei, creterea
Temperatura de pielea ei, tensiunii arteriale, si inima rata de-toate acestea sunt
modificrile prestabilite generate de programul afecteze. Cele mai multe dintre ele
ar putea disprea n clipa urmtoare cnd a aflat de la Jim ce
nu a putut da preaviz ei mai mult (la schimbarile de temperatura pielii, inimii
rata, si a tensiunii arteriale va dura un pic mai mult pentru a reveni n cazul n care
acestea
au fost nainte de a ncepe episod). Episod, de asemenea, ar putea continua; ea
ar putea menine furia ei, dac perioada refractar persist. Poate
exist o restante de resentiment, sau s-ar putea importa agresiunii-
script de-frate, sau poate Jim ntr-adevr este nechibzuit i acest lucru este doar
un alt exemplu de ea. Dac Helen actualizeaz scuza lui Jim, interpretarea
ca un alt exemplu de gndire nevoile sale au prioritate fa de
ei, furia ei ar creste mai departe din nou. Ideea mea este c iniial
schimbri presetate generate de programul de efect, atunci cnd o emoie este
strnit prin evaluare automat, sunt scurte i nu trebuie s persiste.
Uneori, ele se potrivesc i sunt necesare pentru a face fa situaiei, Jim
ntr-adevr este nechibzuit i va umbla peste tot ei dac nu previne
aceasta. Uneori, ele sunt inadecvate, Jim nu ar fi putut-o dat
mai preaviz, acesta nu este un model de a fi su dominant; ea doar
nu au avut suficient de somn noaptea trecut i m-am trezit ntr-o stare de spirit
morocanos.
Pentru a spune c nu poate ntrerupe reaciile noastre nu este de a spune nu
putem om-
ei de vrst, doar c nu avem posibilitatea de a alege instantaneu
pentru a le opri complet. Chiar dac ne reevalua ceea ce se ntmpl
ING, rspunsurile emoionale deja active care nu se poate termina imediat.
In schimb, noile rspunsuri emoionale pot fi inserate peste sau amestecat
cu emoiile generate deja. S presupunem c mnia lui Helen de la Jim
se bazeaz pe importul de scenariu fiind-bruscat-de-frate. Dat
Helen aude c Jim a avut ntr-adevr nici o alegere, c el nu a fost dominant,
rea ei, atunci ea tie c a continua s fie suprat despre asta este ina-
gistrarea, dar n cazul n care script-ul agresiunii este de operare, furia ei persist,
sau ea poate aminti c sa trezit morocnos, i este starea de spirit ei c
este susinerea furia nepotrivit. Helen poate ncepe s se simt vinovat
de a continua s se simt resentimente. tim din studii tiinifice
c dou emoii pot aprea n succesiune rapid, din nou i din nou.
Dou emoii, de asemenea, posibilitatea s mbinai mpreun ntr-un amestec; dar
n mea
cercetare, am vzut c se ntmpl mai des dect repetate rapid
secvene.
Reevaluari nu sunt singurul mod n care putem pentru o brum
sri nainte i napoi ntre diferite reacii emoionale.
Tomkins a subliniat c avem de multe ori afecteaz-despre-efect, emo-
Reaciile internaionale la emoie ne simim iniial. Am putea deveni
suprat c ne-au fcut fric, sau putem deveni fric de
care au devenit att de furios. Am putea simi frica de ceea ce am putea face
pentru c se simt att de trist. Aceasta leag de a doua emoie
cu un prim emotie se poate ntmpla cu orice pereche de emotii. Silvan
Tomkins a sugerat, de asemenea, ca o modalitate de a nelege unic-
Ness de personalitate a fost de a identifica dac o persoan a avut de obicei o
special afecteaz despre un alt afecta. De asemenea, el a sugerat c unele-
ori nu suntem contieni de reacia noastr iniial emoional, suntem
contient doar de emoie noastre secundare despre prima emoie. Noi
nu isi dau seama ca am fost team la nceput i s fie contieni doar de
mnie, care a fost trezit n rspuns la frica. Din pcate, nu
unul a fcut nici o cercetare pentru a determina meritul de aceste foarte
idei interesante.
Dar ceea ce este important de reinut este c emoiile apar foarte rar
individual, sau n form pur. Ceea ce reacioneaz la mediul
Deseori, schimbrile repede, ceea ce ne amintim i imagina despre
Situaia se poate schimba; evaluarea noastr se schimb, i am putea avea
afecteaz-despre-afecta. De obicei, oamenii experimenta un flux de emo-
Rspunsurile internaionale, nu toate aceleai. Uneori fiecare emoie
pot fi separate de cteva secunde, astfel c unele dintre iniial emo-
Rspunsurile internaionale ajuns la capt nainte de a ncepe altele noi, iar unele-
X emoii apar n timp se suprapun, de amestecare.
Nu este o alt problem foarte important s ia n considerare mai mult. Aa cum am
a declarat, afecta programele sunt deschise nu, nchis. Nou comporta-emoional
iors sunt continuu dobndite de-a lungul vieii, a adugat la presetat
comportamente emotionale. Aceast caracteristic a programelor noastre care l
afecteaz face
posibil pentru noi s se adapteze la circumstane indiferent n ce
trim. Acesta este motivul pentru raspunsurile noastre emotionale sunt legate nu doar
de nostru
trecut evolutiv, dar, de asemenea, la trecutul nostru personal i noastre de presiune
ent. Automobile nu au fost parte din trecutul nostru evolutiv, dar acestea
aciuni complexe, care au fost nvate nu la fel de copii, dar la fel de tineri
adulti au fost incluse n rspunsul frica. Frica nvat
Rspunsurile-rsucirea volanului i de frnare-apar, o presupune un
untarily i fr gndire, atunci cnd ameninarea este de la o alta masina.
Dup ce a nvat i a intrat n programele afecta aceste noi
raspunsurile emotionale dobandite devenit involuntar, la fel ca involun-
mentar ca rspunsurile nenvai. Unul dintre lucrurile uimitoare despre
programele i afecteaz este ca comportamente att de invatat si nnscut poate
devenit att de strns unit i pot fi puse n aciune, astfel
rapid i involuntar. Cu toate acestea, exist, de asemenea, un dezavantaj de a hav-
rea unui sistem de rspuns emoional deschis. Acestea achiziionate, sau adugat
pe, comportamentele sunt greu de a inhiba o dat a intrat n afecteaz
programe. Ele se ntmpl chiar i atunci cnd nu funcioneaz n mod necesar, sau
atunci cnd nu s-ar putea ca ei s apar.
Amintii-exemplu de la ultimul capitol n care un pasager
muguri de picior de plecare pentru a lovi pedala de frn inexistent atunci cnd un alt
autoturism
lunges spre maina n care pasagerul este de echitatie. Pasageri-
ger nu se poate opri piciorul ei, pentru c trage nainte tie ce
ea este de a face, la fel ca ea nu se poate opri expresia de team c trece
pe fata ei. Sunt aceste rspunsuri emoionale dobndite permanent,
la fel de imuabile ca i cele care sunt presetate i nu au nvat? Nu cred c
aa. Cred c putem dezva, nu gestiona doar, nostru a achiziionat emo-
rspunsuri internaionale. Acest lucru va fi mai uor de realizat cu unele dintre
dobndit raspunsurile emotionale dect cu alii.
Orice rspuns care implic micarea corpului sunt mai uor
nenvai dect rspunsuri care implic voce i facial micare-
ment. Aa cum am explicat mai devreme, avem o mare control asupra muschilor
care controleaz corpul nostru (muchii scheletici). Profesori de conducere nva
nu apsai piciorul pe podea, atunci cnd stau n Pas-
Senger scaun. O aciune involuntar care a devenit automat, parte
a instruciunilor adugate n program afecta frica, poate, peste
timp, s fie modificat cu practica i efort. Unii dintre factorii care
Am descris n ultimul capitol, care determin ct de uor va fi s
slbi un trigger emotional fierbinte se aplic, de asemenea, la modul uor putem
dezva de un model de comportament emoional. Modele de comportament care
au fost achiziionate devreme n via, care s-au nvat n timpul unei foarte intense
i episod emoional dens sau o serie de episoade, va fi mai greu s
modifica sau dezvat.
Pe masura ce copiii am putea deveni violent uneori, iar noi aproape
ntotdeauna sunt nvai s nu fie. n capitolul 6, atunci cnd se discut furie, am
ia n considerare dac trebuie s nvee s fie violent, dac
Impulsul de a rnit altul este o parte built-in de rspuns furie.
Majoritatea adulilor nu mai vreau s fie violent dac nu exist nici o alt
mod de a apra pe alii sau de ei nii de la un prejudiciu. (mi dau seama c exist
sunt cativa oameni deviante care doresc s fie violent, fie c este
o parte din activitatea infracional sau ceea ce vor gsi plcut. I se va con-
sider-le n discuia mea de violen n capitolul 6.) poate oricare dintre noi
fi mpins pn la punctul n care ne pierdem total controlul, act de distrugere
relativ, i n acest sens nu au de ales asupra a ceea ce spunem sau facem? Are
toat lumea are un punct de rupere? Poate fi oricare dintre noi crim,
i faptul c nu avem este pur i simplu pentru c nu au fost sufi-
cient provocat? Eu cred c rspunsul la aceste ntrebri este nu, dar
nu exist dovezi tiinifice care s demonstreze c a fi aa. (Poi imag-
INE experiment n care vei ncerca de a conduce o persoan la vio-
lie cu provocri tot mai mari?)
Cele mai multe dintre noi au dobndit modele de reglementare care modereaza
nostru
comportamentul emoional, stabilirea unor frn pe ceea ce spunem i facem
nainte de a ajunge la stadiul n care ne angajm n extrem de duntoare
comportament. Am putea face i spune lucruri teribile, dar exist nc o
limit nu lum viaa noastr i viaa de un alt ntr-o creanele necontestate,
troleaz vrf emoional impulsiv. Chiar i atunci cnd nfuriat sau ingrozit sau
ndurerat, ne oprim nainte de a deveni ireversibil distructive. Noi
nu poate fi capabil de a menine emoia de pe feele noastre sau n afara noastr
voci, noi nu poate fi capabil de a ne mpiedica de la a spune ceva-
lucru crud sau lovirea scaun (dei, care ar fi mai uor dect
inhibarea semne faciale sau vocal de emoie), dar putem i
face mpiedica cruzimea de cretere n daune fizice. Fac rec-
ognize c exist oameni care au un control slab impuls, dar am
consider c ca o aberaie, mai degrab dect norma.
Acordarea apoi c cele mai multe dintre noi nu va ajunge la forma final a
aciunile distructive, ru permanent alii sau pe noi nine, este
adevrat c cele mai multe dintre noi va spune sau face, ocazional, lucruri care sunt
duntoare. Daunele pot fi psihologic, mai degrab dect fizic, i-l
nu poate fi permanent, dar comportamentul nostru este nc dureros. Ru
nu poate fi motivat de furie, ea nu poate implica ru altora, dar
la noi. De exemplu, frica necontrolata ne poate paraliza de a face
cu pericol; tristee poate provoca ne s se retrag din lume.
emite acum pentru noi, s ia n considerare este modul n care i atunci cnd putem
preveni distrugerea
episoade emoionale tive, dac rul este pentru noi sau pentru alii sau ambele.
Una dintre funciile de emoie este s se concentreze constiinta noastra constienta
pe problema la ndemn, cel care a declanat emoiile noastre.
De obicei, emoiile noastre nu funcioneze n afara contiinei noastre,
cu toate c se poate ntmpla. Am avut toat experiena de a nu
realizarea ne-au acionat emoional pn puncte cineva
afar. Cu toate c se ntmpl, mai frecvent suntem contient
contient de modul n care se simt. Emoiile ne confruntm simt
dreapta, justificat. Noi nu pun la ndoial ceea ce facem i spun. Noi
sunt n leagn de ea.
Dac suntem de a pune o frn asupra comportamentului nostru emoional, dac
vrem s
schimba modul in care se simt, trebuie s fim capabili s dezvolte un alt
tip de constiinta emotionala. Trebuie s fie n msur s ia un pas
spate-dreapta n timp ce suntem senzaie emoie, astfel nct s putem ntrebarea
dac vrem s mergem mpreun cu ceea ce emoie nostru ne conduce la
face, sau de a exercita o alegere cu privire la modul n care vom aciona pe emoie
nostru. Acest
este mai mult dect a fi contient de modul n care se simt, acesta este un alt,
mai avansate, dificil de descris, sub form de contiin. Este
aproape de ceea ce numesc gnditori budiste atenie. Filozof B.
Alan Wallace spune c acest lucru este "sentimentul de a fi contieni de ceea ce ne
Mintea este de a face. "19 Dac suntem contieni de emoiile noastre, spune el, ne-
poate face urmtoarea alegere: "Nu vrem s acionm asupra furie,
sau ne pur i simplu dorii s-l respecte. "20 Eu nu folosesc termenul
atent deoarece acesta este ncorporat ntr-o mai mare, destul de diferite filozofie
PHY din ceea ce am descris pentru nelegerea emoie, i-l
depinde de practicile destul de specifice, diferite de la etapele pe care le am
i va sugera.
n scris despre memorie, psihologi Georgia Nigro i Ulric
Neisser descris cum ", n unele amintiri una pare s aib
Poziia de un spectator sau observator, cu privire la situaia de la o
punct de vedere extern i vznd sine "din exterior." "21
Ei contrast acest tip de memorie la una n care avei
punctul de vedere al persoanei n memorie. n mare parte din emotional noastre
experimenta noi suntem att de mult n experiena, astfel cuprins de emo-
TION, c nici o parte a minii noastre este observarea, interogatoriu, sau consi-
nal aciunile n care ne angajm. Suntem contieni, contient,
dar n ceea ce psihologul Ellen Langer numete o minte way.22
Nigro i Neisser lui distincia ntre dou tipuri de memorie este
foarte similar cu ceea ce psihiatru i budist gnditor Henry
Wyner descris ca diferena dintre fluxul de contient-
Ness i ceea ce el a numit observator, "contiina c ceasuri
i rspunde la semnificaiile care apar n fluxul de con-
contiinei "23. Pentru noi a fi capabil de a modera emoional noastre
comportament, pentru a alege ceea ce spunem sau facem, trebuie s fie n msur s
tie
cnd am devenit sau, mai bine, devin emoional.
Teoretic, vom avea i mai multe opiuni dac noi am fost capabil s
s devin contieni de evaluare automat, aceasta se ntmpl, i
modifica sau anula aceasta la vointa. Deoarece evaluatori automate sunt att de
repede, m ndoiesc c cineva este capabil de a face acest lucru. Sanctitatea Sa, Dalai
Lama, n ntlnirea mea cu el, a menionat c unii yoghini sunt
capabil s se ntind de timp. Pentru ei cele cteva milisecunde n care
evaluare automat are loc ar putea fi extins destul de mult pentru ei
s fac o alegere contient de a modifica sau anula evaluarea pro-
proces. Dar Dalai Lama a fost ndoielnic c acest tip de evaluare
contientizare este posibil ca marea majoritate a oamenilor, inclusiv el.
Un pas urmtor care poate fi posibil, dar este greu de realizat, este de a
s devin contieni de ceea ce se ntmpl n capul cuiva imediat dup
evaluare automat, dar nainte de comportament emoional a nceput;
contient de impulsuri la aciune i cuvinte atunci cnd primele acele impulsuri
apar. Dac s-ar putea realiza o astfel de contientizare impuls,24 S-ar putea
s decid dac s permit impulsul de a fi realizat. Buditii
cred c nu atinge contientizare impuls, dar este nevoie de mai multe
ani de practic meditativ. S trecem la a lua n considerare ceea ce ar putea fi
mai uor, dei nc nu este uor, realizabile.
Filosoful Peter Goldie descrie ceea ce el numete reflectorizante con-
contiinei ca fiind contieni de faptul c o simte frica. Dac o persoan ar spune,
"Privind napoi pe experienta, am fost evident fric n timp ce acesta
se ntmpl, dar nu am simtit nici o team n timp, "care, spune
Goldie, ar fi un exemplu de a nu fi chibzuin aware.25 Acest
este o condiie prealabil pentru ceea ce vreau s se concentreze asupra, dar nu este
sufi-
cient, pentru c las n considerare dac este sau nu vrem
pentru a merge mpreun cu sau ncercarea de a modifica sau inhiba emoiile noastre.
Jonathan Schooler, n contul su de ceea ce el numete meta-
contiin, descrie experiena familiar tot ce am avut de
transforma paginile unei cri fr a citi un cuvant ca am fost
n loc de gndire de ce restaurant pentru a merge la care night.26 Nu este
c nu suntem contieni, suntem destul de contieni de gndire despre
restaurante, dar noi nu sunt contieni de faptul c ne-am oprit din citit
cartea. Dac am fi fost, ne-ar fi dezvoltat meta-constiinta.
Este astfel de constiinta a ceea ce ne confruntm n acest moment
care doresc s ia n considerare, cstorit cu alegerea dac avem sau nu
Vreau s merg mpreun cu sau schimba acea experien.
Eu nu am fost n stare s gseasc un singur termen pentru a descrie acest tip de
contiin, cel mai bun am fost n stare s vin cu este atenie
avnd n vedere relativ sentimentele noastre emoionale. (Pentru a evita repetarea
ntreaga fraz voi prescurta, uneori, doar prin utilizarea termenului
atent sau atenie, n italice.) Cnd suntem atent, aa cum am
serios, suntem capabili s ne observe in timpul unui emoional
episod, n mod ideal nainte de mai mult de cteva secunde au trecut. Noi REC-
ognize c suntem emoional i pot lua n considerare dac este sau nu
rspunsul nostru este justificat. Ne putem reevalua, reevalua, iar dac este
nu de succes, apoi direct ceea ce spunem i facem. Acest lucru se ntmpl n timp ce
noi
se confrunt cu emoie, de ndat ce am devenit contieni
de sentimentele noastre emoionale i aciuni.
Cei mai muli oameni sunt rareori att de ateni la sentimentele lor emotionale, dar
astfel atenia este posibil s se realizeze. Eu cred c putem
dezvolta capacitatea de a fi atent asa ca va deveni un obicei, un stan-
dard parte din viaa noastr. Cnd se ntmpl acest lucru, ne vom simi mult mai n
atingere, i mai capabil de a reglementa viaa noastr emoional. Exist multe
modaliti de a dezvolta acest tip de atenie.
Un popor metoda se poate utiliza pentru a deveni mai atent a acestora
emoiile este de a utiliza cunotine despre cauzele fiecare emoie
descris n capitolele 5 pn la 9. Prin ce n ce mai familiarizai cu
ce declaneaz emoiile noastre, putem crete contiina noastr de
cnd i de ce apar emoiile noastre. O parte esenial a lua acest traseu
la creterea atenie are capacitatea de a identifica propriile noastre fierbinte
declaneaz emoionale i de a fi n msur s ia msuri pentru a le slbi.
Scopul nu este de a fi lipsit de emoie, ci de a avea mai multe opiuni
odat ce am devenit emoional cu privire la modul n care vom adopta aceast emoie.
nvai despre senzaiile, sentimentele corporale care disting
fiecare emoie, ar trebui s contribuie, de asemenea, s se concentreze nostru atenie.
n mod normal,
suntem contieni de aceste senzaii, dar nu ne concentrm asupra
le sau de a le folosi ca semnale pentru a ne avertiza s fie atent pentru a ne emo-
Statele internaionale. n capitolele 5 la 9 am oferi exerciii pentru a crete
contiina ta de modul n care aceste emotii simt, astfel nct s putei fi
mai contieni de aceste schimbri fiziologice i a le folosi ca deliberat,
indicii mncau care ne fac atent, oferindu-ne posibilitatea de a con-
sider, reevalueze, sau controla emotiile noastre.
S-ar putea fi, de asemenea, posibilitatea de a deveni mai atent la emoionale nostru
sentimente de ce n ce mai atent de sentimente de
alii cu care suntem angajai. Dac tim cum se simt,
n cazul n care nregistreaz, n mintea noastr contient, putem folosi ca pe un sfat
de la
discerne mai bine sentimentele noastre, i pentru a ne semnala pentru a deveni atent
la propriile noastre sentimente.
Din pcate, cercetarea mea a constatat c cele mai multe dintre noi nu sunt
foarte bun la recunoaterea modul n care alte persoane se simt cu excepia cazului n
expresii sunt destul de puternice. Nimeni nu are nevoie de mult ajutor n modul de a
interpreta o expresie facial atunci cnd o emoie este la apogeu.
expresii sunt, de obicei, necontrolate de atunci, artnd par-
indemnizaii am gasit a fi universal. Dar expresiile poate fi foarte subtil,
doar o schimbare a pleoapelor sau buza superioar. i de multe ori suntem att de
concentrat pe ceea ce o persoan se spune c ne e dor de aceste semne subtile
complet. Acesta este un pcat, deoarece suntem mai bine dac putem detecta
modul n care o alt persoan se simte mai devreme n interaciunea noastr cu ei.
Anexa ofer un test care v permite de a evalua ct de bine v
recunoate semnele subtile ale cnd o emoie ncepe. Cap-
TERS 5 la 9 ofer fotografii pentru a v ajuta s devin mai sen-
sensibil la expresii faciale subtile, i idei despre cum s utilizeze aceast
informaii n viaa de familie, n prietenie, i la locul de munc.
nvare a atent s ia n considerare sentimentele noastre emoionale nu este
uor, dar este posibil, i, n timp, cu eforturi repetate, cred
ea devine mai uor. * Chiar i atunci cnd atenie a devenit o instituie-
obicei nat, acesta nu va funciona ntotdeauna. n cazul n care emoia este foarte
intens,
n cazul n care se import un script pe care nu le-am identificat, n cazul n care
suntem n
o stare de spirit relevante pentru emoia noi se simt, dac am avut puin
* Experienta mea foarte limitat cu meditaie, i cunotinele mele personale a unui numr de prieteni i
colegi care au avut o mare de practic meditativ, ma convins c acest lucru este un alt
mijloace de realizare a unei astfel atenie. n cercetare am doar nceputul, voi afla mai multe despre modul n care
acest lucru
produce i documenta natura schimbrilor care au ca rezultat.
dormi sau se confrunt cu dureri fizice continuu, am putea s nu fie
atent. Vom face greeli, dar cnd o facem, putem nva
de la ele pentru a reduce probabilitatea ca acestea vor reaprea.
Exist o serie de tehnici putem folosi pentru a ne moderate
comportamentul emoional odat ce sunt n curs de atent;
Putem ncerca s reevalueze ceea ce se intampla, dac vom reui,
comportamente emotionale se va opri n scurt timp, un alt mai adecvat
emoie pot s apar, sau, n cazul n care reacia noastr iniial a fost adecvat,
poate fi confirmat. Problema cu reevaluarea este c noastre refracie
Perioada Tory ne face s reziste i ne mpiedic de a avea acces la
informaii stocate n noi sau din exterior, care poate dis-
confirma emoie. Este mult mai puin dificil s reevalueze odat
Perioada refractar este de peste.
Chiar dac nu putem reevalua ceea ce se intampla, chiar dac nc
cred c sentimentele noastre sunt justificate, putem alege s ntrerup nostru
aciuni, pentru a stopa discursul nostru n cteva secunde, sau cel puin nu la
da sentimentele noastre domniei complet. Putem ncerca pentru a reduce semnalele de
la noastr
feei i voce, rezista la orice impulsuri la aciune, i s cenzureze ceea ce spunem.
Controlul voluntar comportamentul involuntar condus de nostru emo-
II nu este uor, mai ales n cazul n care emoia simit este intens. Dar este
este posibil pentru a opri vorbire i aciune, mai mult dect s distrug com-
complet orice urm de emoie n faa noastr sau voce. Este atent,
Ness, tiind c una este emoional, care poate tine de oameni de la
pierde controlul asupra a ceea ce se spune sau face, s acioneze n moduri care
regreta mai tarziu.
S ia n considerare modul n care aceasta funcioneaz prin examinarea un alt
exemplu,
unul din viaa mea. Soia mea, Mary Ann, a fost departe de patru zile
participai la o conferin la Washington, DC, amndoi urmai
practic, atunci cnd departe, de asteptare cealalt n fiecare zi. Vineri nostru
apel de noapte I-am spus c smbt voi fi cina cu
un coleg i apoi de lucru cu el seara trziu. Prin
timp m-am ateptat s ajung acas, la aproximativ ora unsprezece noaptea, ea
ar fi dou n dimineaa de ei n Washington i ea ar
deja fi adormit. Din moment ce nu s-ar putea vorbi smbt seara,
ea a spus c m va suna n dimineaa de duminic.
 Mary Ann tie c m trezesc devreme, chiar i ntr-o duminic, i atunci cnd
ea nu este acasa, am mereu stau la computerul meu de opt n
diminea. De nou ea nu a sunat i am nceput s v facei griji. Era
amiaza, ora ei, de ce nu a sunat? De zece am nceput s devin
suprat. Acesta a fost unul n dup-amiaza timpul ei, i cu siguran ea ar putea
s-au numit. De ce nu a avut ea? A fost ea jenat despre ceva
ea a fcut cu o noapte nainte c ea nu a vrut s dezvluie? Nu am
ca avnd aceste gnduri, i care adaug la furia mea. Dac ea a avut
numit N-ar fi nceput s devin vulnerabile la gelozie.
S-ar putea sa fi bolnav; a a fost ntr-un accident de main? Am nceput s simt
fric. Ar trebui s chem poliia Washington, D.C.,? Probabil c ea a avut
doar uitat, sau a fost att de implicat n muzee a fost vznd-
ea mi-a spus c a fost ceea ce ea va face duminica, pe care ea
a uitat de ntlnirea noastr telefon. Nechibzuin ei
mi-a facut suprat din nou, nlocuind frica mea, aa cum am nceput s m gndesc
despre ei se bucur n timp ce am fost griji pentru ea. De ce
ar trebui s fie vulnerabil la gelozie? De ce nu a sunat!
Dac a fi fost mai inteligent, dac a fi nvat deja de la leciile
Am discutat n aceast carte, am putea au nceput activitatea de prevenire pe
Smbt seara sau duminic dimineaa. tiind c abandonarea de ctre
o femeie este un trigger emotional fierbinte (mama mea a murit cnd aveam
paisprezece), m-a fi pregtit s nu se simt abandonai n cazul n care
Mary Ann a uitat s sun. M-a fi amintit c Maria
Ann urte pentru a folosi telefonul, mai ales la telefon salarizare, i
probabil nu m-ar suna pn sa ntors la hotelul ei. Mi-ar
cunotine, de asemenea, s-au recuperat c n douzeci de ani de cstorie Maria
Ann sa dovedit a fi ea nsi s fie de ncredere, aa c nu trebuie s fie gelos.
De gndire de toate aceste lucruri nainte de timp, am fi putut fi
posibilitatea de a slbi declaneaz mea emotionala, asa ca nu ar interpreta-o
incapacitatea de a apela n dimineaa ntr-un mod care ar face s m simt abando-
nate, furios, gelos, sau teama cu privire la bunstarea ei, i suprat c
ea ar putea fi inutil de a face mine au toate aceste sentimente.
Acesta a fost, desigur, prea trziu pentru a beneficia de acest tip de think-
ING, pentru c nu au fcut-o nainte de timp nu am putut face duminic
diminea. De fiecare dat m-am simit suprat, sau teama, sau gelos, am fost ntr-o
refracie
perioada Tory cnd tot ce am tiut c va dezamorsa situaia
a fost nu mai este disponibil. Emoiile au nceput, acestea au fost obtinerea
mai puternic de fiecare dat le-am experimentat ca timpul a trecut, i am putut nici
mai mult acces la informaii relevante cu privire la Mary Ann i despre
mine. Am putut accesa doar informaii care se potrivesc emoiile am fost simt.
Am fost determinat s nu lase emoiile mele m mpiedic de la locul de munc,
ING. Dei nu am fost suprat de la opt dimineaa pn la o
n dup-amiaza cnd Mary Ann n cele din urm m-ai sunat cinci or
mai trziu (ora patru timp ei), am avut mai multe episoade de furie de fiecare dat
cnd
uitat la ceas i a remarcat c ea nc nu a sunat. Dat
interval de timp, cu toate acestea, am avut, de asemenea, timp pentru a ncepe s
devin atenie
tive la sentimentele mele emotionale. Dei m-am simtit destul de justificat n a fi
suprat la nechibzuin ei pentru c nu au ma sunat n dimineaa
atunci cnd ea a spus c ar fi, am decis c ar fi nelept s nu-i exprime
furia mea la telefon, i s atepte pn cnd sa ntors acas. Eu
ar putea auzi urm de mnie n vocea mea aa cum am vorbit, dar eu suc-
au depit n efortul meu nu s se plng sau s fac oricare dintre acuzaiile
Am vrut atat de mult s se descarce. Nu a fost o discuie foarte satisfctoare,
i dup cteva minute am fost de acord s stea n sus, menionnd c ea ar fi
se ntoarce seara trziu, n noaptea urmtoare.
Am reflectat asupra a ceea ce sa ntmplat. M-am simit uurat c nu am avut
a spus nimic acuzator, dar am tiut c tia de la sunetul de
vocea mea c am fost suprat de ceva. Ea i-a exercitat con-
control n care nu-mi presare despre asta. Perioada refractar a venit la
capt, aa c am fost n stare s reevalueze situaia. Nu mai simeam
suprat, dar n schimb m-am simtit un pic prost pentru c a devenit furios. Nu
doresc s lase lucrurile la distan, atunci cnd am fost de fapt, cteva mii
mile de nisip n afar i nu s-ar vedea unii pe alii pentru aproape dou mai multe
zile, am sunat Mary Ann napoi. Poate dou minute au trecut de la
prima conversaie. De data aceasta a fost o plcut, conver-satisfctoare
nizarea. Cteva zile mai trziu, am ntrebat-o despre acest episod, despre care
ea a uitat. Ea a confirmat c ea a dat seama c am fost suprat,
dar din moment ce nu l-au adus n sus, ea a decis s nu-l aduce.
Acesta este un exemplu al unui episod emoional n care o persoan
regret au devenit emoional. Exist, desigur, alte
cazuri n care suntem foarte ncntai despre noastre reacii emoionale
II. Dar haidei s ne concentrm pe ceea ce putem nva din acest episod care
ar putea avea aplicarea la alte situaii n care o regret cuiva
comportamentul emoional. n primul rnd este importana de a ncerca s
anticipeze
ce pot s apar, de a ti vulnerabilitile cuiva. Am reuit n acest
instan i astfel nu a putut scurt-circuit ntreaga chestiune, nu am putut
reduce probabilitatea ca mi-ar importa furia-despre-fi-
abandonat script-ul n acest episod, i, prin urmare, extins refracie
Perioada Tory. Din fericire, am nvat suficient din aceast experien
c acesta nu este probabil c va rspunde cu furie atunci cnd Mary Ann
din nou, nu-mi spune cnd ea spune c va face. Cnd atent, Pot
alege s nu devin furios, dar dac eu sunt deja ntr-o stare de spirit iritabil
sau sub o mulime de alte presiuni, n viaa mea, s-ar putea eua.
Exist dou pri pentru a analiza pe care trebuie s facem pentru a slbi
un declanator emoional pe care le bnuiesc c ar putea fi pe cale de a exploda. Una
parte se concentreaz pe noi nine, ceea ce este n noi nine care cauzeaz
ne-a rspuns emoional ntr-un fel am regreta mai trziu. n acest exemplu,
a fost recunoaterea mea c nu sunt chemat la telefon a fost
atingnd resentiment mea nu-rezolvate fa de mama mea pentru a avea
ma abandonat cnd a murit, pe care am fost importul n aceast situ-
ation. Cea de a doua parte este de a ncerca de a extinde intelegerea noastra a
alt persoan. n acest exemplu, care a implicat revizuirea mea ceea ce am
tia despre Mary Ann, care ar duce-o nu pentru a apela, cum ar fi o
displace de telefoane publice, care nu aveau nimic de a face cu abandonul.
Acesta poate fi prea mult pentru a ne cere ntotdeauna s fie n msur s anticipeze
Pate i dezamorsa emoii, mai ales la nceput. Dar o parte din
ce n ce mai calificai n modul n care avem de a face cu emoiile noastre este
dezvoltarea,
voltarea capacitatea de a analiza i de a nelege ce sa ntmplat o singur dat
un anumit episod este de peste. Analiza trebuie s fie fcut ntr-un moment
nu mai simt nevoia de a justifica ceea ce am fcut. Aceste analize
ne poate ajuta alerta la ceea ce avem nevoie pentru a proteja mpotriva, i ele pot
ajuta
ne se rceasc un trigger emotional.
n capitolul precedent am recomandat meninerea unui jurnal emoie
de episoade care o regret. Studierea care jurnal poate ajuta la identificarea
nu numai de ce aceste episoade au loc, dar atunci cnd ele sunt susceptibile de
s reapar i ce putei face pentru a v schimba astfel nct s nu se ntm-
stilou n viitor. Ar fi util, de asemenea, s pstreze n acelai jurnal
un record de episoade n care un reuete, n care unul reacioneaz bine.
n afar de furnizarea de ncurajare, intrrile astfel de jurnal ne permit s
reflecteze la ce am fost, uneori, capabil de a reui, precum i atunci cnd
i de ce nu am reuit.
 Frecvent problema va fi ceea ce a face o dat o emoie are
nceput i suntem n perioada refractar, n imposibilitatea de a reinterpreta
ceea ce se ntmpl. Dac suntem atent, putem ncerca nu s se hrneasc
emoie n timp ce aciunile inhibitoare care sunt susceptibile de a provoca
alt persoan s rspund n aa fel nct s fac sentimentele noastre
devin mai puternice. Dac a fi fcut acuzaii, Mary Ann ar putea de asemenea
au rspuns defensiv cu furie, care m-ar fi fcut
devenit furios din nou, poate mai furios. Am venit pentru a vedea de control-
comportamentul emoional Ling, dac este frica sau furie, ca o provocare, o
contesta aproape am bucura, dei eu nu reuesc ntotdeauna. Cnd am
reuesc s am un sentiment de miestrie, care este foarte satisfacator. Din nou, am
cred c practica i de gndire cu privire la ceea ce trebuie fcut, precum i
fiind contient de sine n timpul episodului emoional, poate ajuta.
Controlul comportamentului emoional nu va funciona ntotdeauna. Cnd
emoie strnit este foarte puternic, atunci cnd suntem ntr-o stare de spirit care
predispoziie-
ne pune fa de emoie, atunci cnd evenimentul rezoneaz foarte strns
cu una dintre temele emoionale evoluat sau cu o timpurie nvat
declana emoie, sugestiile mele vor fi mai dificil de utilizat. i,
n funcie de emoie, afectiv unii oameni stil-cei
care a devenit caracteristic emoional foarte repede i foarte
intens, se va face mai greu pentru a controla anumite emotii.
Faptul c nu vom reui ntotdeauna nu nseamn c noi
nu se poate mbunti. Cheia este de a ne nelege mai bine. De ana-
lyzing episoade emotionale dup aceea, putem ncepe s se dezvolte
obiceiul de a atenie. De nvare s se concentreze mai mult asupra a ceea ce este
ne
se simt, de a nva unii dintre indicii interne, care semnaleaz ne
ce emotii simim, noi suntem mult mai susceptibile de a fi n msur s mon-
Itor sentimentele noastre. Creterea capacitii noastre de la faa locului, semne de
modul n care oth-
ers rspund la noi emotional ne poate alerta s fie ateni la
ceea ce este ce facem i senzaie, i s ne ajute s rspund la alii "
emoiile ntr-un mod adecvat. i, de nvare despre comun
factori declanatori pentru fiecare emoie, cele pe care le mprti cu alii i cei
care
sunt deosebit de importante sau unic pentru noi, ne poate ajuta s se pregteasc
pentru
-Emoionale ntlniri. n urmtoarele capitole ofer informaii cu privire la toate
aceste probleme.
5
Tristee
i Agony
Este mai ru comar al unui parinte. Fiul tu
dispare brusc, fara nici o explicatie aparent. Luni mai trziu
Ai auzit c poliia a descoperit o crim n mas homosexual
inel care rpit, torturat i ucis tineri. Atunci ai nva
c trupul fiului tu a fost descoperit i identificate la masa
locul de nmormntare.
Poliia au fost conduse acolo de aptesprezece ani Elmer Wayne
Henley. Poliia a arestat Henley pentru fotografiere prietenul su
Dean Corll, treizeci i trei, dup un all-noapte partid vopsea-sniffing.
Henley a pretins a fi parte dintr-un inel de crim n mas procurarea tineri
baieti pentru Dean Corll. Cnd Corll spus Henley a fost s fie urmtoarea lui Vic-
Tim, Henley mpucat. n custodie pentru moartea Corll lui, Henley a spus
Poliia cu privire la uciderea de biei ca "un serviciu pentru a le [par-
ents] de felul. "El a simit prinii ar trebui s tie ce sa ntmplat
pentru fiii lor. n total, organele de douzeci i apte de biei tineri au fost
recuperate.
Bettye Shirley este mama unuia dintre biei moarte. Durerea ei este
uimitoare, o suferin att de intens nct uita la expresia ei poate
fi copleitoare. Se poate auzi aproape de suspine care sunt de rupere
departe de fata ei profund nefericit. Mesajele transmise de ctre
feei i voce repeta unul pe altul atunci cnd nu se face nimic pentru a Regula-
expresie trziu.
Moartea copilului cuiva este o cauz universal pentru tristee i
agonie. * Nu poate fi orice alt eveniment care poate apela mai departe, cum ar
intense, recurente, i de durat nefericire. n 1967, cnd am fost
efectuarea de cercetare mea n Papua Noua Guinee, am cerut Fore a
arat-mi ce feele lor ar arta dac au nvat copilul lor
au murit. De casete video de performanele lor arata acelasi facial
expresii ca Bettye Shirley, dei mai puin intense, deoarece acestea au fost
imagina, mai degrab dect se confrunt cu pierderi.
Multe tipuri de pierdere poate declana tristee: respingerea de ctre un prieten
sau
amant, o pierdere de sine de la eecul de a atinge un obiectiv la locul de munc;
pierderea de admiraie sau de laud de la un superior, pierderea de sntate;
pierderea unor pri a corpului sau funcie prin accident sau boal, i,
pentru unii, pierderea unui obiect preios. Exist multe cuvinte
descrie sentimentele triste: nnebunit de durere, dezamgit, abtut, albastru,
* O excepie ar fi n cazul n care copilul a fost sufer de o boal incurabil, sau, n unele societi,
n cazul n care copilul este un copil foarte mic, pentru care familia nu poate purta de grija.
deprimat, descurajat, disperat, ntristat, neajutorat, mizerabil, i
trist.
Nici unul dintre aceste cuvinte se pare suficient de puternic pentru emoia prezentat
de Bettye Shirley. Wally Friesen i am sugerat c aceast emoie
are dou pri distincte, tristee i agony.1 n momentele de
agonia exist protest, n tristee este mult mai resemnare i speran,
fr adpost. Agonie ncearc s se ocupe n mod activ cu sursa de pierderi.
Tristetea este mai mult pasiv. Adesea agonie pare s aib nici un scop
atunci cnd nu exist nimic care poate fi fcut pentru a recupera ceea ce a fost
pierdut. Nu putem spune de la expresia facial n aceast fotografie
dac Bettye se simte tristee sau agonie. Ar fi mai apa-
ORL, dac am putea vedea expresiile ei timp de cteva secunde, auzi ce ea
a spus, i a vedea micrile corpului ei. ntr-adevr, ar fi dureros s
auzi strigtele Bettye de disperare sau durere. Ne putem uita de la o fata,
dar nu putem scpa de un sunet de o emoie. Ne nvm copiii notri,
DREN a inhiba sunetele neplcute asociate cu unele emo-
caii, n special strigtele teribil de disperare i agonie.
Tristetea este una dintre emoiile lung durat. Dup o perioad de
protestnd agonie, exist, de obicei, o perioad de tristee a demisionat, n
care persoana se simte neputincios, i apoi, din nou, protestul-
rea revine agonie n ncercarea de a recupera pierderea, urmat de trist,
Ness, apoi agonie, din nou i din nou. Cnd emoiile sunt usoare sau chiar
moderat, ele pot fi la fel de scurt ca de cteva secunde, sau ele pot dura
cteva minute nainte de o alt emoie (sau nici o emoie specific) se simte.
Emoie intens Bettye Shirley ar veni n valuri, din nou i
din nou, mai degrab dect s fie susinut continuu la acest pas mare. n
o astfel de pierdere intens nu poate fi ntotdeauna un fundal trist sau dis-
starea de spirit fosforic pn, n timp, c starea de spirit ncepe s se estompeze ca
doliu ncheierea procesului.
Chiar i n astfel de durere intens, exist momente cnd alte emo-
II poate fi simtit. O persoan doliu poate avea momente de furie la
de via, de la Dumnezeu, de la persoana sau lucru care a cauzat pierderea, de la
persoana
care a murit de moarte, mai ales dac persoana decedat a pus el nsui sau ea nsi
la risc ntr-un fel. Furie pot fi ndreptate spre interior pentru a nu avea
fcut ceva, pentru c nu a exprimat unele importante senti-
munc, pentru c nu a mpiedicat moartea. Chiar dac raional acolo
era nimic care ar fi putut face, care ar fi mpiedicat
moartea celui drag, oameni care sunt doliu se pot simi vinovai i
suprat cu ei pentru c nu a avut puterea s-l mpiedice.
Bettye Shirley aproape sigur s-ar fi simit furia fa de
doi oameni care au ucis pe fiul ei, dar fotografia o prinde la un
alt moment, n momentul n care ea se simte tristee i agonie.
Am furios spre persoana responsabil de o pierdere, n timp ce ne simim
tristeea i agonia despre pierderea n sine. Furie este tot ceea ce poate fi simit
dac pierderea nu este permanent, la fel ca n moarte, dar se datoreaz respingerii.
Chiar
atunci poate fi tristeea cnd pierderea n sine este simit. Nu exista
reguli greu i-rapid, pentru c nu este neobinuit pentru bocitoare care se simte
abandonai de a avea momente de furie fa de persoana care a murit.
Pot exista momente cnd persoana doliu este fric de modul n care
ea va putea s triasc fr a decedat, teama, de asemenea, c va
nu fi capabil de a recupera. O astfel de team poate alterna cu sentimentul nu
pentru a relua viaa dup o astfel de pierdere. n cazul n care pierderea nu a avut nc
loc, frica
poate fi emoie predominant, mai degrab dect tristee sau agonie.
Chiar i emoiile pozitive pot fi simtit pe scurt n timpul unei altfel
intens trist experien. Pot exista momente de amuzament
atunci cnd a amintit un moment amuzant comun cu persoana decedat.
Adesea, prietenii i rudele la un serviciu memorial sau atunci cnd viziteaz
domiciliul persoanei doliu va aduce amintiri pozitive
i ar putea fi chiar cteva rsete. S-ar putea fi, de asemenea, plcere pentru
un moment n semn de salut un membru apropiat de familie care a venit s
mprteasc
durerea i ofer confort.
Cnd am fost de lucru n Noua Guinee zonele muntoase, am nvat
despre o alt caracteristic de durere. ntr-o zi am prsit satul n care am
a fost viu i urcat n centru regional n Okapa, unde
a fost un spital din Australia, aa c am putea lua un du i rencrcai
baterii pentru aparatul meu film. O femeie dintr-un sat cteva mile
departe au ajuns la spital cu un copil foarte bolnav, care, din pcate,
pcate a murit. Medicul australian a fost pe cale s ia
femeie, cu copilul ei mort, napoi n satul ei, i el ma invitat
s vin de-a lungul. Femeia sttea n Land Rover linite, unexpres-
-Sive, inei copilul n brae n timpul cltoriei lungi. Cnd ne
a ajuns i ea a vzut rudele i prietenii ei, ea a nceput s plng,
arat agonie intens. Doctorul a crezut c a fost nesincer, ntoarce-
rea pe un ecran ritual de emoie pentru a impresiona stenii. El
Credeam c dac ar fi simit cu adevrat disperarea ea ar fi artat
n timp ce cltoresc cu noi.
Medicul nu a reuit s recunoasc faptul c nu putem avea cu adevrat
agonia dac nu suntem n prezena altora, care pot i fac parte
pierderea noastr. Noi tim ce sa ntmplat, dar sensul de a ne devine
mbogit atunci cnd ne spune altora despre el sau pentru a vedea reactiile lor la
pierderea noastr. *
Acesta a fost un exemplu foarte extrem a acestui fenomen, pentru aceast femeie
tria ntr-o cultur epoca de piatr, cu nici un rezultat, nici ap curent,
nu oglinzi, i nu este altul dect fuste iarba haine. Copilul ei a murit
ntr-un context care a avut nici un sens pentru ei. Spitalul de Vest cu
toate facilitile sale a fcut experien ireal, ca i cum ea ar fi fost pe
Marte i apoi a revenit pe Pamant. O alt posibilitate a fost c ea a fost
deine n durerea ei n prezena acestor dou ciudate oameni-
doctor si cu mine. Ea poate fi, de asemenea, a fost n stare de oc, i a fost nevoie de
timp pentru
o s se desprind de aceast stare de durere pentru a fi afiate. Dac mai mult timp a
avut
trecut, indiferent de locul unde a fost, durerea ei ar fi aprut.
Nu a fost o perioad n care specialitii n sntate mintal crezut
c rudele ndoliate care nu au prezentat durere intens au fost implicate n
negare i ar fi, prin urmare, s fie vulnerabile la psihice grave
probleme mai trziu. Mai multe studii recente sugereaza ca nu este ntotdeauna
caz, mai ales atunci cnd persoana care moare a avut un declin lent,
i nu a fost suficient timp pentru a se adapta la moarte din sens opus. n
astfel de cazuri, bocitoare experimenteaz puin agonie, i doar ocazional
tristeea, cnd moartea se ntmpl n cele din urm. Dac ataamentul a fost
unul dificil, cu multe perioade furtunoase sau considerabile insatisfac-
faciune, atunci moartea poate aduce o eliberare, cu sentimente de relief mai degrab
de disperare.
n cazul n care moartea unei persoane dragi este brusc sau neateptat, cu lit-
TLE timp s se pregteasc, nu este rar pentru cei ndoliai s cread
mort este nc n via. Dr. Ted Rynearson, care a studiat cum
oamenii reacioneaz la moartea subita a unei persoane dragi, a constatat c multe
astfel de bocitorii de vorb cu persoana decedat, creznd ntr-un sens care
mort pot auzi i rspunde la them.2 Cnd
Moartea se produce prin accident, omucidere, sinucidere sau, poate dura ani de zile
pentru
* Psiholog Nico Frijda fcut un punct foarte similar atunci cnd a spus, "Durerea de multe ori nu apar atunci cnd
unul este notificat de deces sau de plecare; astfel de notificare este format doar din cuvinte. Durere lovete atunci
cnd un
vine acas la casa goal. "
aceste conversaii s se ncheie i pentru bocitoare pentru a accepta complet
c cel iubit este mort.
O expresie intens de durere ca Bettye lui Shirley poate chiar
apare atunci cnd cineva care a fost anticipnd o pierdere devastatoare devine
vestea bun c cel iubit este n regul. n primul moment de
de relief, tot agonia care a fost inut n rafale mai departe. Durere
anticipat, dar coninut, este acum exprimat. n acel moment,
persoana se simte att de durere i de relief. Emoiile amnate, suprimate
pentru un motiv sau altul, apar atunci cand este sigur sa se simta, chiar
dac emoia nu mai este relevant pentru situaia imediat.
Nu este un alt posibil, dar necercetat, explicaie pentru ce
vom vedea, uneori, semnele de agonie, complet cu lacrimi, atunci cnd o
persoana aude vesti minunate. Este posibil ca cel mai intens
bucurie copleseste sistemul de emoie, i c extraordinar de puternic
emoie de orice fel produce momente de agonie.
Furia poate fi o aprare mpotriva agonie, un nlocuitor, i, uneori,
chiar vindecarea. n cazul n care iubitul respins poate deveni furios de a fi
prsit, disperare dispare. ntr-un moment de singurtate intens,
tristeea va reveni i poate fi din nou alungat de furie. n unele
oameni furia este meninut n rezerv, gata s apar cel puin
semn de pierdere, pentru a preveni o experien de agonie.
Unele psihoterapeui au susinut c tristee prelungit i
agonie, ca rspuns la pierderea este rezultatul furie ndreptate spre interior. Dac
persoan care sufer ar putea direciona furia spre exterior, de la decedat, pentru
lsnd, de la iubitul respingere, so, profesor, sau sef, apoi trist,
Ness i agonie ar fi "vindecat." n timp ce acest lucru poate avea loc, m ndoiesc c
este
reacia obinuit. Nu este mai puin frecvente de a avea sentimente de furie
fa de persoana care este pierdut, dar furia este n nici un caz singura
simt, nici nu este expresia unui tratament necesar sau sigur de trist,
Ness i agonia care se resimte.
Aceste zile, este comun pentru oameni s ia medicamente pentru a allevi-
mncat tristete intensa sau agonie, pentru a atenua adncimea de doliu. Eu
nu au rezerve cu privire la utilizarea de medicamente pentru a face fa
depresie, o tulburare emoional descris mai trziu n acest capitol. Eu
Sunt mult mai puin sigur c aceasta beneficiaz o persoan nu s se simt tristee sau
agonia despre pierderile normale trim cu toii n via n cazul n care persoana
nu este clinic deprimat. Tristeea i agonia poate ajuta la vindecarea pierderea,
i fr aceste sentimente care sufer de pierderea ar putea ndura
mai.
Dac suficient de medicamente, o persoan nu va prea s fi suferin,
i care poate fi un dezavantaj. Tristeea i agonia n faciale i
expresii vocale apel pentru ajutor de la alii. Ca suport social,
grija de prieteni i membri ai familiei, este de vindecare. O persoan care este
medicamente astfel nct s nu afieze tristee i suferin ar putea primi mai puin
a c atenia vindecare. Nu vreau s sugerez c ex-
SION de tristee i agonie sunt n nici un sens a fcut n mod deliberat pentru a
determina pe alii s ajute. Aceste expresii sunt involuntare, nu deliberat,
mncat, dar una dintre funciile lor evolutive este de a provoca cei care
a se vedea expresiile s se simt preocupare i doresc s ofere confort.
O alt funcie a expresiilor tristeea i agonie este de a
mbogi experiena cuiva din ceea ce a nsemnat pierderi. Suntem acut
contient de ceea ce se simte ca s plng, de suferin ne simim n faa noastr
dup mai multe expresii de agonie i de tristee. Nu este ca ne-ar
Nu tiu ce a nsemnat pierderi n cazul n care nu a existat nici o expresie, ne-ar
stiu, dar noi nu l-ar simi pe deplin n cazul n care medicamente odihnit nostru
disperare. nc o alt funcie de tristee este de a permite persoanei s
reconstrui resursele i de a conserva energia. Desigur, c nu va
ntmpla atunci cnd tristeea este alternativ cu agonie, care se disipa
resurse.
Vreau sa prudenta cititor. Nu exist nici o dovad ferm, ntr-un fel
sau altul, pe medicating oameni de a face cu reacii normale
de tristee i pierdere n doliu, sau atunci cnd sufer un alt tip de
pierderi. Noi nu tim nc ce a consilia, i eu pot ridica doar aceste
probleme pentru cititorul s ia n considerare. Din nou, eu subliniez c am fost
discutarea reacii nonpathological la pierderi, nu depresie clinica.
Mai trziu n acest capitol, voi explica cum difera depresia clinica
de tristee i agonie.
Era vara anului 1995 ntr-o tabr refugiu bosniac din Tuzla.
Europenii i americanii au declarat anumite zone n condiii de siguran de la
Atac srb, s fie protejate de trupele NATO. Dar srbii dis-
considerat declaraia, i zona de siguran de la Srebrenica a czut.
Srbii ucis cu brutalitate muli dintre oameni. Refugiaii care cltoresc n
Tuzla vzut cadavre civili de-a lungul drumului, au trecut ntunecat
case nc mocnit dup ce srbii i-au dat foc, n unele
cazuri, n timp ce oamenii au ascuns n interiorul lor. De asemenea, ei au vzut agat
de
copaci organismele de oameni care au ncercat s scape. Oamenii prezentate
aici sunt musulmani bosniaci, la Tuzla, un alt domeniu presupune c n condiii de
siguran.
Ei au citit doar o list cu cei care au supravieuit, a aflat c
multe, cele mai multe dintre prinii lor, fraii, sau nu soi-a avut.
Este greu s nu vrea s mngi un copil care prezint astfel de agonie.
Acest impuls de a ajunge i de a ajuta este fundamental pentru orice sentiment de
comunitate. Acesta este motivat, n parte cel puin, de suferina ne simtim
cnd vom vedea o alt persoan sufer, mai ales atunci cnd vom vedea un copil
care este neajutorat i mizerabil. Acesta este unul dintre funciile sau PUR-
ridic din aceast expresie: s strige dup ajutor, de a impune un e suferi-
rea pe alii, astfel nct acestea vor ajuta. i se simte bine s-l mngie
o alt persoan, reconfortant alta, reducnd mizeria lui, d
insotitor un sentiment pozitiv.
 Aceleai sentimente de care doresc s ajute i confort poate avea
au trezit cnd ai vzut expresia Bettye lui Shirley, dar proba-
Bly nu la fel de puternic. Cei mai muli dintre noi sunt mai puin inhibate de
reconfortant un
copil ciudat dect un adult, chiar i atunci cnd suferina este intens mani-
Fest. Sociologului Erving Goffman a observat c exist puine
bariere pentru copiii ating noi nu tim: consolndu-i, dac
ele sunt n primejdie, atinge-le ntr-un mod jucaus atunci cnd trece
ele. (El a scris n anii 1960 nainte de a exista preocupare sporita
despre pederastie.)
Eu nsumi sunt, probabil, prea vulnerabil la sentimentul suferinei
altele. Un cont de televiziune de tiri de suferin, chiar dac este vorba despre o
Evenimentul, care a fost remediat n mod satisfctor, aduce instantaneu lacrimi n
meu
ochii i sentimentele de suferin. Chiar mai cras comercial-televiziune
narilor care arat cineva ntr-o stare de pierdere a ncepe lacrimile mele curg! Eu
Nu a fost ntotdeauna aa. Cred c este rezultatul unui extraordinar,
Experiena ILY dureros urma interventii chirurgicale din spate acum treizeci de ani.
Din cauza unei greeli medicale, nu sa dat nici un medicament durere,
i suferina am experimentat a fost att de sever i inexorabil pentru
cinci zile pe care mi-ar fi luat viaa mea dac a fi avut mijloacele.
Acest lucru teribil, suferin traumatic dezechilibrat propria mea sadness/suffer-
ING sistem de emoie. Sunt ca un soldat ocat care over-
rspunde la cel sunetul de focuri de arm asemntoare ceva. Foarte
(repetat din nou i din nou) experiene intense, dense emotionala poate
reseta pragurile pentru a experimenta orice emoie.
Este de remarcat faptul c nu toat lumea vrea s fie ajutat atunci cnd
se confrunt cu tristee sau agonie. Unii oameni doresc s se retrag, pentru a
fie singur, s nu fi vzut ntr-o astfel de stare. Astfel de oameni pot fi ruine
de a fi slabi i neajutorai, ruine de a fi fost att de dependent
pe o persoan, att de ataat, c tristeea i agonia cu experien
atunci cnd acea persoan este pierdut. Unii oameni se mndresc nu arat
un sentiment neplcut, n schimb arat o "buza superioara rigid." Dar
Faptul c cineva nu vrea s arate sentimentele lui nu nseamn
c el va reui complet, ci, de asemenea, nu nseamn c el nu este
simirea emoiilor doar pentru c e suprimarea (n msura n care el poate)
expresia lui. Aa cum am explicat n capitolul 4, expresii emotionale
sunt involuntare, ele ncep s apar chiar i atunci cnd nu le doresc
a. Putem s le suprima, dar nu ntotdeauna complet. Dac am putea
elimina complet emoional expresii-deci nu a existat nici o urm
n fa, voce, sau corp, atunci ar trebui s privim aceste ex-
SION ca fiind la fel de fiabile ca i cuvintele pe care le vorbesc.
(Am folosit intenionat pronumele masculin n alineatul precedent,
grafic, deoarece aceasta este mai frecventa in randul barbatilor, dei este de
nu nseamn necunoscut la femei i cu siguran nu este evident n toi brbaii.
Tradiii culturale i de educaie ntr-o cultur, i, probabil,
De asemenea, temperament, joac un rol n modelarea atitudinea cuiva despre
sentimentul
sau afiarea tristee i agonie.)
Fiecare expresie transmite o serie de mesaje legate. Mesajele
de tristee i agonie graviteaz n jurul "Eu sufr, confort i
ajuta-ma. "Reacia noastr de a vedea aceste expresii nu este de obicei o
Indiferent detaat, intelectual, chiar i atunci cnd se manifest n astfel de
un mod abstract ca o fotografie nc de pe pagina unei cri. Noi
sunt construite pentru a rspunde cu emoie de emoie, ne simim de obicei,
mesajul. Asta nu nseamn ntotdeauna simim emoia care este
fiind semnalate la noi.
Nu toat lumea se simte suferina altora, nu toat lumea este atras
pentru a ajuta i confortul unei persoane mizerabil. Unii oameni devin furios
ca rspuns la mizeria unei alte persoane. Ei pot simti ca un unwel-
vin, cererea improprie asupra lor pentru ajutor: "De ce
nu poate s aib grij de el nsui. De ce a fi un astfel de plngcios? "Sil-
van Tomkins crezut c o diferen fundamental ntre oameni
a fost modul in care raspunde la suferina altora. Nu suntem de prere c
suferin noi nine i s-i ajute, sau nu dm vina pe-
Fiul care sufer de a fi ntr-o astfel de situaie dificil i de a face o
cererea de pe noi?
Uneori, o persoan sau un grup de persoane, musulmani bosniaci,
evreii, indienii din America, sclavii din Africa, iganii-
pot fi considerate ca nefiind cu adevrat om, nu la fel ca restul dintre noi.
Ele pot fi numite animale, pentru a arta ct de puin conteaz.
Dei suferina animalelor se mic muli oameni, ea nu
muta toat lumea, i nu toat lumea este micat de suferina celor
ei consider ca fiind mai puin dect uman. Suferina lor poate prea meritat,
sau cel puin nu discomforting de a asista. Exist, de asemenea, oameni care
bucura de suferina altora. Ei chinui, fizic sau psiho-
logic, pentru c se simte bine s-i exercite puterea lor i de a asista la
durerea i suferina pe care o produce. O expresie, cum ar fi cea acestui
biat se arat poate starni doar apetitul lor pentru a induce mai mult
suferin n victimele lor. (Astfel de oameni sunt discutate la sfritul anului
Capitolul 6.)
Lacrimile sunt vizibile dungi fata agonie biatului Tuzla. Plns
sunt acceptabile la copii si femei adulte, n culturile occidentale, dar
pn foarte recent, lacrimi de tristee sau de agonie au fost considerate un semn
de slbiciune la barbati adulti. Candidatul prezidenial Edmund Muskie lui
lacrimi cnd a descris reactiile sale la atacul unui ziar de pe sale
au spus c soia sa l-au costat alegerile primare din 1972. Astzi,
problemele par s se fi schimbat. Bob Dole i Bill Clinton, att
au lacrimi n campania electoral 1996 i nu au fost criticate
pentru a face acest lucru. Mass-media i muli profesori sublinia
acceptabilitatea de emoii, n general, i de tristee i suferin, n
special, brbai n. M ndoiesc c acest lucru a ptruns n toate segmentele de
Societatea Americana, dar nu avem criterii pentru a compara ceea ce a fost
n urm de obicei treizeci ani cu acum.
Lacrimile nu sunt unice pentru tristete sau durere. Ele pot s apar, de asemenea, n
timpul-
ING bucurie intens, i n crize de rs, dei o analiz recent a
literatura de specialitate a constatat mai multe rapoarte, la adulti, a plns atunci cnd
oamenii
simt helpless.3 Oamenii raport sentiment mai bine dup plns, i, dei
exist diferene n ceea ce declanseaza un strigt, care ar putea fi cauza
managementul de exprimare, plngnd pare a fi un universal emo-
expresie ional. Exist o cerere ca plansul este unic pentru oameni;
Cu toate acestea, exist rapoarte mprtiate de plns n angoasant situaie
II n alte primate.
Aa cum sa discutat mai devreme, nu doar emoiile au un rol n starea de spirit,
dar cele mai multe emoii sunt, de asemenea, eseniale pentru o trasatura de
personalitate specifice i
o tulburare emoional specific. Avnd n vedere durata fiecrui Phe-
postsenzatie este cel mai simplu mod de a distinge ntre emoii (care
poate fi ct mai scurt de cteva secunde sau atta timp ct mai multe minute; stri
(Care poate dura ore, sau uneori o zi sau dou), i de personalitate
trsturi (care se poate colora o seciune important a vieii unei persoane, cum ar fi
ADO-
lescence, maturitate tineri, i, uneori, viaa unei persoane). * n timp ce
* Ce le face i modul n care acestea afecteaz vieile noastre sunt alte moduri n care emoiile, strile emoionale
trsturi, si tulburari emotionale diferite, dar aceste aspecte nu trebuie s ne preocupe acum.
tulburari emotionale pot fi fie episodice, la doar cteva sptmni de durat sau
luni, sau omniprezent, durat de ani sau zeci de ani, acesta nu este modul n care
timp au trecut, dar modul n care acestea afecteaz capacitatea noastr de a tri
viaa pe care
le distinge de trasaturi de personalitate emotionale. ntr-o tulburare,
emoiile sunt scpat de sub control, i acestea pot interfera cu nostru de capacitate
de
tatea de a tri mpreun cu ceilali, de a lucra, s mnnce, i s doarm.
Atunci cnd avem o stare de spirit albastru, ne simim tristee pentru mai multe
ore, o
personalitate melancolic este predispus la simte trist sau cu albastru
starea de spirit, si depresie este tulburare n care tristee i mentale
agonie sunt centrale. Desigur, oamenii folosesc de obicei aceste cuvinte
alternativ, spune, de exemplu, s rein simit deprimat ca o
calitate la un examen nu a fost foarte mare. Dar tulburari mintale au dis-
markeri ce distinge le plaseaz dincolo de gama de normale emo-
rspunsuri internaionale.
Pentru un singur lucru, au o mult mai dura. Ca "depresie" cu privire la
clasa va risipi rapid dac un alt eveniment emoional vine
de-a lungul. Adevrat depresie dureaza zile, luni, uneori chiar pentru
ani. ntr-o tulburare emoional, special emotiile domina viata,
probleme monopolizeze, astfel nct alte cteva emoii poate fi simtit.
emoiile se simea foarte intens, din nou i din nou. Emoiile sunt n afara
de control, persoana nu le poate reglementa sau s scape. Ei
interfera cu abilitatea persoanei de a efectua viata fundamentale
sarcini de a manca, de dormit, concubinaj, i de lucru. Acesta este severa, unul
ar putea spune, metaforic, c emoiile sunt inundate.
Dac tristee domin depresie, vorbim de un retardat
depresie, n cazul n agonie este mai proeminent, este o depresie agitat.
Oamenii care sunt deprimati nu simi numai neputincios s schimbe viaa lor,
se simt fr speran. Ei nu cred c va ajunge vreodat mai bine. n
plus de tristee i de agonie, vinovatie si rusine sunt puternic simit, pentru
persoanele deprimate cred c sunt lipsite de valoare, care este motivul pentru care
cred
ei simt modul n care acestea fac. Depresia poate fi o reacie la unele de via
eveniment, o reacie excesiv, sau pot aparea aparent fr rea-
Fiul sau cauza, atunci cnd nici un eveniment pot fi identificate ca aceasta s fie
pornit.
Tristee i agonie nu sunt singurele emoii simit, furia, regizat
n interior sau afar, i frica sunt adesea manifest. Dac exist leagne
intre depresie si euforie extrem i entuziasm, atunci este
numit-o depresie bipolara sau, n terminologia vechi, maniaco-
depresie. Se pare c exist ndoial c exist o important ge-
Contribuia electromagnetice care face o vulnerabil la depresie, i c
medicamente sunt utile n cele mai multe cazuri. Psihoterapie, cu sau fr
faptul medicamente pot fi de ajutor, dei exist nc argument n
literatura de specialitate cu privire la dac numai psihoterapia poate fi la fel de utile
ca medicamente singur cnd depresia este sever.
Am gsit expresii faciale unice n studiul nostru de oameni
sufer de depresie, nimic care nu s-ar vedea n nici-
mal persoanelor care se confrunt tristeea i agonia. Orice treizeci de secunde
perioada de observatie ar putea arta doar c persoana a fost mizerabil,
Nu c el sau ea a fost ntr-o depresie clinica. A fost repetitiv-
Ness i puterea emoiilor, arat din nou i din nou peste un
or, care a fcut evident fata depresie i-a exprimat, nu pur i simplu
tristeea i agonia pe o pierdere important.
Cantitatea de tristeea a fost legat de diagnosticul pacientului.
Nu a fost mai puin tristeea indicat de ctre cei care sufer de ceea ce se numete
minore (mai putin severe), depresie i tristee mai mult de cei diagnosticati
cu depresie majora. n plus fa de unele expresii triste, maniacale
pacienti au aratat mult mai zambitoare, dar nu zmbetele bucura-
ment. (Distincie ntre zmbete de bucurie i de alte
tipuri de Zambetul este explicat n capitolul 9.)
ntr-un studiu de pacienti la propriul meu spital, am constatat c difer-
ences n tipul de emoii indicat n momentul n care pacienii au fost
admise la spital prezis ct de bine au raspuns la sub-
tratament ulterioar, care este, ct de mult mbuntire ar fi artat
trei luni later.4
Recunoscnd Tristee n noi nine
Acum vreau s transfere atenia la modul n care putem experimenta tristee intern.
Este posibil s fi nceput s se simt unele tristee sau agonie atunci cnd te-ai uitat la
Bettye Shirley sau faa biatului Tuzla. n cazul n care sa ntmplat, uite din nou,
i, dac ncepei s v simii emoia, lsai sentimentul s creasc astfel nct s
putei
s ia n considerare modul n care rspunde corpul vostru. Dac nu ai simi nici o
tristee atunci cnd
te-ai uitat la poze, incercati sa cautati din nou i permite aceste sentimente
s apar. n cazul n care nu nceap, le lasi sa creasca la fel de puternic ca posibil.
 Cnd te uii la poze, este posibil s fi amintit un timp
atunci cnd te-ai simit foarte trist pe o pierdere, i c memoria trigonometrie-
sentimente gered de tristee. Pentru unii oameni, un eveniment trist a fost att de
important n viaa lor, c sunt amorsate, pentru a vei retrai cu uurin
i s ne amintim c eveniment, s fie inundate de aceste sentimente triste.
Povestea lor de tristee este de ateptare pentru o oportunitate de a fi rejucat
din nou. Astfel de oameni sunt extrem de sensibile la tristee, au nevoie s
simt din nou, pentru c tristeea au simit nu este complet peste.
Unele experiente sunt att de devastatoare, cum ar fi moartea unei persoane dragi
copil-ca tristetea nu poate disprea complet departe. O persoan
care a suferit astfel de traume pot fi foarte usor mutat la lacrimi,
vulnerabile la orice indiciu de suferin n altele.
Dac nc nu au avut nici un sentiment de tristete, n cazul n care fotografia
nu a provocat nici sentimente empatice, iar n cazul n care nu memorie sponta-
tan aprut, ncercai aceast cale: A existat vreodat un moment n viaa ta
atunci cnd cineva a murit la care ai fost foarte ataat i pentru care
te-ai simit tristee? Dac este aa, vizualiza acea scen, i lsai sentimentele s
nceap
pentru a se re-institui. Cnd acest lucru ncepe s se ntmple, lsai-simt
fiine cresc, acordnd o atenie la ceea ce simt fata si corp.
Dac nc nu au simit nici tristee, apoi ncercai urmtorul exerciiu.
imita micrile faciale de tristee, precum cele Bettye
Shirley se arat. (Posibil s avei nevoie pentru a folosi o oglinda pentru a verifica
Fie c fac micrile corecte.)
Arunc gura deschis.
Tragei colurile buzelor n jos.
n timp ce inei aceste coluri de buze jos, ncearc acum s ridice dvs.
obraji, ca i cum ai cruci. Aceasta trage mpotriva colurile buzelor.
Se menine tensiunea dintre obraji ridicate i buza cor-
partenerii trgnd n jos.
Ochii ti s se uite n jos i dumneavoastr pleoapele ofili sus.
Dac nc nu au nceput s se simt orice tristee, apoi ncercai imitnd
sprancene c Bettye Shirley este afiat. Aceasta este o mult mai greu
micarea pentru majoritatea oamenilor de a face n mod voluntar.
 Tragei colurile interioare ale sprancene in mijlocul numai, nu
ntreaga frunte.
Aceasta poate ajuta dac v trage, de asemenea, sprancenele mpreun i pn la mijlocul anilor
DLE.
Ochii ti s se uite n jos i dumneavoastr pleoapele ofili sus.
Cercetarile noastre arata ca, daca faci aceste miscari pe dvs.
fata, va declana schimbri n fiziologia, att n corpul tu
i n creierul tu. Dac se ntmpl acest lucru, lsai sentimentele s creasc ca
puternic, dup cum putei.
Dac ai fost n stare s se simt tristee sau agonie uitandu-te la Bet-
imagine Tye lui, prin exercitarea de memorie sau urmnd instruciunile,
II de a face micrile faciale, incearca sa o faci din nou. Concentra
pe care aceste sentimente simt ca. Acorde o atenie la ceea ce se ntmpl ca
aceste sentimente ncepe n primul rnd, modul n care se inregistreaza, ceea ce
schimb n ta
corp si in constiinta voastra. S sentimentele creasc i s devin la fel de
puternic, dup cum putei permite. n timp ce acest lucru se ntmpl notificare ceea
ce simi n
cap, gat, sau se confrunt, n gt, n spate i umeri,
in bratele tale, in stomac, i n picioare. Acestea sunt sen-
zaiilor te simti cu tristee, ele sunt sentimente foarte neplcute. Ei
poate prag de a deveni dureroase, dac acestea sunt foarte puternice i dureaz mult
timp.
Pleoapele pot deveni mai grele. Obraji pot ncepe s creasc.
Partea din spate a gtului dumneavoastr poate ncepe s se simt durere. Ochii ti s-
ar putea
s-au umezit cu nceputul de lacrimi. Acestea sunt normale reacie
II timpul tristee, i sunt, de asemenea, normale atunci cnd se uit la
fata de cineva care se simte tristee intens. Reacii empatice
sunt comune, i sunt un mijloc prin care putem stabili legturi cu
alii, chiar i cu un total de strini. Aceste sentimente te fac s pas de
A Bettye sau suferina biatului, si ei face s v dorii pentru a ajuta la
ele. Bettye Shirley se confrunt cu cea mai mare tragedie fiecare printe;
biatul se confrunt cu cea mai mare fric de fiecare copil.
Atunci cnd se uit la imaginea Bettye lui, sau ca urmare a memoriei sau
exerciii de micare musculare faciale, cei mai muli oameni vor experimenta trist-
Ness, nu agonie. n cazul n care sentimentul creste extrem de puternic sau este
deinut pentru
lung, se poate transforma n agonie. Prin ce n ce mai familiarizai cu
aceste sentimente, de a reflecta asupra ceea ce simt, avei o mai bun
anse de recunoaterea acestor sentimente atunci cnd ncep prima, de realiz-
rea atunci cnd ncep s experimenta o pierdere.
Am descris cele mai frecvente senzaii cu experienta in timpul
tristee, tema, dac vrei, dar fiecare individ i are
variaii proprii cu privire la modul n tristee, sau de orice alt emoie, se simte. Cele
mai multe dintre
presupunem c toat lumea se simte o emoie modul n care facem, sau
c modul nostru este singura cale corect. Oamenii difer n modul uor
tristeea poate fi chemat, cat de rapid tristee trece la agonie
i napoi la tristee, i ct de mult sentimentele triste, de obicei, indura.
tiind felul tu i modul n care aceasta este diferit de cea care v intereseaz
v poate ajuta s neleag mai bine nenelegeri i mis-
nelegeri care ar putea aprea n viaa ta care implic aceast emoie.
Unii oameni se pot bucura de o experien de tristee, dei nu
tristee c este la fel de intens ca i lui Bettye. Astfel de oameni citesc romane
cunoscute
ca tearjerkers, merg la filme pe care le aud vor aduce pe tristee, ele
ma uit la astfel de programe de televiziune. i exist unele persoane care
au o aversiune extrem de tristee i de agonie, care ies din lor
mod de a evita situaiile n care s-ar putea simi aceste emoii.
Ei pot evita ataament sau angajament, deoarece pese oth-
ers las-le vulnerabile la pierderea i tristee.
Acum, haidei s ndrepta atenia noastr pentru modul n care se nregistreaz
emoia de tristee
n chipuri am vzut. Vom ncepe prin a analiza ce aceast emoie
arata ca atunci cnd este extrem, i apoi rndul su, la mai multe semne subtile
de tristee i agonie. Uit-te din nou la expresia Bettye lui. Ei intens
tristee sau agonie este afiat pe ntreaga ei fata. Unul foarte puternic
i un semn de ncredere este pescuit n sus a colurile interioare ale ei
sprncene. Acesta este de ncredere pentru c puini oameni pot face aceast
micare
n mod voluntar, aa c ar putea fi rar fabricate n mod deliberat. (Asta nu este
att pentru unele dintre celelalte micri faciale descris ulterior.) Chiar
atunci cnd oamenii ncearc s nu pentru a arta cum se simt, aceste
sprancene oblic poziionate se va scurge de multe ori tristeea lor. Privi la
spaiul dintre sprncene. La majoritatea oamenilor un rid vertical
ntre sprncenele vor aprea, aa cum o face aici, cnd sprncene
sunt elaborate i mpreun. n unele persoane care rid este perma-
nent gravat n fa, iar n cazul n care este aa c va aprofunda i ntuneca
cnd colurile interioare ale sprancene sunt trase n sus i mpreun.
Pentru a vedea ct de puternic sprncenele sunt, acoper restul de fata ei
sub sprncene cu mna. Ea nc arat ngrijorate, chiar
atunci putei vedea doar sprncenele. Micare o sprncean are
triangulat pleoapele superioare. Uneori, acest lucru poate fi singurul semn
de tristee.
Tristeea ei intens este, de asemenea, nregistrat n mod clar n faa ei mai mici. Ei
Buzele sunt intinse orizontal, buza de jos este mpins n sus, i, eu
se ateapt, buza de jos tremura. Gura larg deschis adaug la
Intensitatea acestui afiaj. O alt nregistrare crucial al ei
agonie este n obraji ridicate, care sunt o alt parte din complet dis-
joc de acest sentiment intens. Colurile buzelor, probabil, sunt n curs de
tras n jos, dar aceast aciune este prea slab pentru a vedea cnd buzele sunt att de
puternic ntins orizontal, iar obrajii sunt trase puternic
ascendent. Uit-te la pielea ntre vrful de brbie i mai mic ei
buze, ceea ce anatomistii numesc brbie seful. Acesta este ncreit i mpins
ascendent prin aciunea muchiului brbie, muchi c, atunci cnd acesta
actele singur, produce o merluciu. Aici buza inferioar nu este mpins n sus ntr-un
merluciu, deoarece acesta este ntins att de intens.
Acum, ia o privire la expresia pe femeie mai tnr stand-
ING spatele Bettye Shirley. Vom vedea doar o parte din faa ei, dar suficient de
pentru a observa c la colul interior al o spranceana a fost tras
n sus i spre centru, i c obraz a fost ridicat.
Aceste doua semne repeta ceea ce vedem n faa Bettye lui Shirley. Buzele
n faa femeii mai tinere nu sunt deschise, dar ar putea fi apsat
uor mpreun, probabil, ntr-o ncercare de a pstra de la plns cu voce tare.
Acum uita-te din nou la biatul de la Tuzla. Sprncenele nu sunt
unghi ascendent. Acest lucru se datoreaz faptului c atunci cnd plnge, sprncenele
poate unele-
ori s fie tras n jos i, mpreun, mai ales n perioada de vrf a unui
plns meci. Obrajii i brbia ridicate ncreit au fost, de asemenea, evidente
n faa Bettye lui. Trgnd n sus a obrajilor, uneori, provoac
Pn coluri s fie uor ridicate, ca n cazul n care exist un rnjet.
Folositi mana pentru a acoperi faa superioar a biatului astfel nct s putei vedea
doar
de la partea de jos a pleoapele inferioare jos. Este evident c nc
zmbet nu este unul de bucurie, i c partea inferioar a
fata se arat tristee. Unii oameni de stiinta au fost confundat de
astfel de apariii smilelike, afirmnd c zmbete nu au nimic de a
face cu bucurie, deoarece acestea apar, asa cum se intampla aici, atunci
cnd
cineva este n mod clar n suferin. Cheia este realizarea c buza CoR-
partenerii sunt trase n sus de aciunea puternic a obrazului
musculare, nu de muchi care sta la baza zmbind. Rein c
Seful brbia biatului este foarte mult ca a lui Bettye. Exist o posi-la
distan
litatea c acest biat ar putea fi ncercarea de a masca agonia lui cu un
zmbet
pentru a arta c el poate face fa cu durere (poate aa c nu va fi o
povar pentru familia lui).
n imaginea Tuzla exist alte dou femei care arata disperare
sau durere: Femeia din dreapta prezinta ochi-oblic arhetipal
sprncenele, gura ntins, uor sczut coluri de buze, si a crescut
obraji. Femeia din spatele biatul reflect expresia lui.
 Biat nfiat pe pagina 99 a fost de mers pe jos de-a lungul unui traseu n
podisurile Noii Guinee, cnd a dat peste un strin, ma. De
cele mai bune din cunostintele mele, nu a vzut nici un alt caucazian, la
mai un alt om de tiin, sau, chiar mai puin probabil, un misionar ar putea
au trecut prin. El i de cele mai multe alte persoane n cultura sa au fost
izolat vizual, care tocmai de aceea am fost acolo le studia.
El nu a vzut o fotografie, o revist, un film sau un videoclip, i
aa c nu ar fi nvat expresiile sale din astfel de surse.
Am fost un obiect de mare interes pentru aceste persoane, pentru aproape fiecare-
lucru pe care am fcut a fost roman. Chiar a face un astfel de lucru simplu, ca de iluminat
meu
conduct cu un meci a fost o surs de mirare, deoarece nu au avut meciuri.
Am fost nconjurat n fiecare noapte cnd mi-ar tip experienele mele n
jurnalul meu. Ei au crezut c maina mea de scris portabil a fost o main de muzic,
emit dar un ton la fiecare cteva secunde. Nu am avut s v facei griji c
el ar putea fi aparat de fotografiat-timid, pentru c nu tie ce a fost un aparat de
fotografiat.
Nu am nici o idee ce acest biat a fost de gndire sau de ce el a artat acest lucru
expresie trist, pentru c nu vorbesc limba lui i traductor
care ma ajuta sa nu acolo n acest moment. La unele persoane,
musculare care este contractat s ridice colurile interioare ale ochiului-
Sprncenele nu produce sprncenele s se mite, dar n schimb produce acest
model rid caracteristic. n cartea sa Exprimarea
Emoiile n om i animale, Charles Darwin a scris despre acest pat,
tern: Este "poate fi numit, pentru concizie, musculare durere ....
[E] produce un semn pe frunte, care a fost comparat cu un
potcoav. "
Aceast aciune muscular aceeai, dei mai fragil, este responsabil pentru
Aspectul de frunte Bettye lui Shirley, dar n biatul Noua Guinee
numai piele i nu sprncene mutat n sus n centrul
frunte. Pentru unii oameni acest lucru este ntotdeauna modul n care acest involuntar
Expresia arat pe feele lor, probabil din cauza unei anatomice,
particularitate CAL. n timp ce unii oameni ar putea crede biatul este nedumerit
mai degrab dect trist, deoarece sprncenele sunt trase mpreun, potcoav
model nu ar avea loc dac nu era trist. Pentru contrast, uita-te la
colegi n spatele biat, a crui sprncenele sunt doar trase mpreun,
arat nedumerire sau de concentrare.
Nu exist nici un indiciu de tristee n nici gura sau obrajii biatului.
Acesta este un exemplu de parial expresie. Semnalul este ntr-o singur
o parte a feei, spre deosebire de expresii complete prezentate n dou anterioar
imagini. Acest lucru ar putea ntmpla n cazul n care el a fost ncercarea de a
controla afiarea
de emoie su, pentru, aa cum am menionat mai devreme, sprncenele sunt mai
greu de gestionat dect faa inferioar. Sau poate c sentimentul este prea
slab pentru a fi afiate nc pe toata fata.
Acum, s ne examinm unele dintre componentele tristeea
exprimare i semnele sale mai subtile. Eu sunt, folosind fotografii ale mele
Eva fiica pe care am luat acum patru ani. Nu am spus-o s prezinte un
emoie, n schimb i-am artat pe fata mea musculare specifice micare-
ment Am vrut ca ea s fac. Mi-am luat mii de fotografii n
Pentru a obine cele pe care le necesare pentru a explica modul n care schimbrile
subtile
apar n expresie. Am folosit doar o singur persoan ca model
(Cu excepia pentru cteva fotografii cu mine care apar n alte capitole), astfel
nu vei fi distras de caracteristicile specifice ale persoanei pe care
A
B
(Neutru)
C
vede i astfel vei putea s se concentreze pe modul n care expresiile schimba.
Voi ncepe cu ochii-att pleoapelor i sprncenelor. Pic-
turii B prezint un nonemotional neutru pune astfel nct s putei compara ceea ce
fata ei arata ca, atunci cnd ea nu prezint nici o emoie cu izolat, i
uneori foarte mici, schimbrile pe care le descrie. O fotografie prezinta ofili-
rea de pe pleoapele superioare, n timp ce fotografie C arat doar indiciu al
colurile interioare ale sprancene sensibilizare. Cnd chiar i mici modificri, cum ar fi
n acest caz, ei par a schimba ntreaga fa.
Pentru a v ajuta s vedei c aceasta este doar pleoapa de sus din stnga i
frunte pe dreapta, care este furnizarea de mesaj, am creat compozit
fotografii, lipirea doar acele caracteristici pe imaginea din Mid-
DLE. Imaginea D arat pleoapele superioare din imagine A pe inserat
B imaginea neutru. Foto E arat sprncenele de la C lipite pe
B imaginea neutru. Acest lucru ar trebui s v conving c chiar i o foarte
schimbare subtil pare s afecteze aspectul ntreaga fa. Inci-
dentar, E pare un pic mai trist dect C deasupra. Asta se datoreaz faptului c n C,
exist o foarte uoar nuan de ofili pleoapei superioare. Nu ar fi
aparent fr compararea C la E, imaginea n care doar
Fruntea E au fost lipite pe fata neutru.
Foto C este un semn clar de tristee, acesta poate fi uoar tristee, trist,
Ness a fi controlate, sau tristee care ncepe la reflux. Nu
toat lumea va recunoate fr practic, mai ales dac acesta este scurt.
O fotografie este mult mai ambiguu. Acesta ar putea fi un semn de uoar sau
controlate
tristee, dar poate, de asemenea, fi doar un semn c persoana este obtinerea
somnoros sau plictisit, deoarece cderea pleoapei este doar semnalul.
Comunicarea, cu toate acestea, ce se ntmpl atunci cnd cderea pleoapei este
com-
combinate cu ridicarea sprncenelor. Imaginea F prezint un compozit
n care sprncenele de C i pleoapele A au fost lipite
pe fata neutru. Aceeai combinaie de cderea pleoapelor
i colurile interioare ridicate ale sprncene este prezentat n G, dar n acest
naturale, nu de calculator-a creat, imagine micarea de ochi-
sprncenele este mai puternic. Acum, nu exist nicio ndoial. Acest lucru este tristee
foarte clar,
greu s ratezi sau interpreta gresit daca nu a fost foarte scurt.
 Rndul urmtor de imagini arat alte modificri n ochi. n pic-
turii H pe partea stng, sprncenele sunt puternice, dar privirea este dreapt
nainte, cu nici o ofili pleoapa superioara. n imagine am sprncene sunt
puternic, exist o uoar ofili a pleoapei superioare i o uoar ntindere
a pleoapei inferioare. Compara pleoapele inferioare n fotografie I cu
neutru fotografie B. n imagine J vom vedea o caracteristic tipic n tristee, n
care privirea este ndreptat n jos. Ai vzut acest lucru ca parte a trist dis-
juca n fotografia Bettye lui Shirley. Desigur, oamenii nu uita
n jos atunci cnd au citit, sau atunci cnd sunt obosit, dar atunci cnd este
adaug la sprancene triste, mesajul este lipsit de ambiguitate.
H
Eu
J
Sprncenele sunt semne foarte importante, extrem de fiabile de tristee.
Acestea rar sunt prezentate n aceast configuraie cu excepia cazului n tristeea
este simit, pentru
puini oameni pot face n mod voluntar aceast micare. Exist excepionale
II; att Woody Allen si Jim Carrey arat aceast micare de multe ori.
n timp ce majoritatea oamenilor a sublinia discurs prin ridicarea sau coborrea lor
sprancene, aceti doi actori folosesc adesea fruntea trist pentru a sublinia o
cuvnt. Aceasta le face s fie empatic, cald, i bun, dar c
poate sau nu poate fi o reflectare fidel a ceea ce simt. Pentru
cei care folosesc colurile interioare ale sprancene ridicate de accent
discursul lor, ea are o semnificaie mic, dar pentru aproape toat lumea este
un important semnal de tristee.
Acum, haidei s se concentreze pe ceea ce se ntmpl cu gura n tristee.
Fotografie
K arat colurile buze trase n jos foarte uor. Aceast aciune este
puternic n imagine L, i chiar mai puternic n imaginea M. Acest lucru este
un alt semn de foarte uoar tristee, sau se poate ntmpla atunci cnd oamenii
ncearc
pentru a limita cat de mult tristee dezvluie. Imagine M este att de puternic nct
atunci cnd acesta este prezentat singur, fr tristeea arat n sprncene sau
ochii, probabil c nu este tristee. n schimb, mult mai probabil este o micare-
ment unii oameni fac ca un simbol de nencredere sau de negare.
K
L
M
Urmtoarele fotografii arata expresia care apare atunci cnd doar
Buza de jos este mpins n sus. Fotografia N este un merluciu, care pot s apar n
monoterapie
atunci cnd persoana ncepe doar pentru a simi trist, ca un precursor la un strigt.
De asemenea, poate aprea atunci cnd persoana se simte ursuz. n imagine O,
micarea este prea puternic pentru a fi un semn de tristee atunci cnd apare singur,
fr sprncene triste, pleoape, sau privirea n jos. In schimb, acest lucru este
mai multe sanse de a fi un simbol de incertitudine, cum ar fi o ridicare din umeri cu
mini. Foto P combin impingand in sus nivelul buzei inferioare, la fel ca n N i O,
cu presare buze. Acesta este adesea un semn de determinare i concentrare
TION, i acesta este un manierism frecvent n unele persoane, cum ar fi Pree-
DENT Clinton. Unii oameni arunca, de asemenea, un pic de un zmbet n acest
configurare, i devine un rnjet i-urs-l simbol.
N
0
P
Urmtoarele imagini arata amestecuri de dou emoii. Fotografia Q este
combinaie de tristee n sprncene, cu destul de un zmbet plin.
Acoperii gura cu mna i vei vedea c ea arat trist,
i acoper ochii i sprncenele se pare fericit. Aceast expresie
Sion apare cu experiente dulci-amrui, cum ar fi amintirea
un moment fericit, care este o nuan de tristee, pentru c este n
trecut, peste, nu mai este n viaa persoanei. Ea poate s apar, de asemenea,
atunci cnd un
persoana este folosind zmbet pentru a ncerca s-i ascund sau s mascheze
tristee. Imaginea R
prezinta combinaie de team i tristee exprimate de tristee n
sprncenele i team n ochii larg deschii. Folositi mana pentru a acoperi
n primul rnd de sprncene, i notai frica n ochi, apoi se acopera ochii,
i vei vedea c sprncenele sunt n mod clar cele triste care le-am vazut
nainte. Imaginea S-ar putea fi un amestec de tristee i de surpriz, deoarece
buzele sunt desprit i ochii sunt deschise, dei nu la fel de mult ca n
amestec de team, tristee n fotografie mijloc.
Q
R
S
 Ultima imagine, T, prezinta combinaie a tuturor tristeea
Semne am vzut cu un altul nou. Colurile interioare ale
sprncenele sunt ridicate, pe pleoapele superioare sunt uor czui, i buza
coluri sunt trase n jos. Noua caracteristic este ridicarea obrajilor
care a produs ridurile ruleaz n jos de la nrile lui Eve
exterior dincolo de coltul buzelor ei. Aceasta se numete nasolabial
brazd. Musculare care a ridicat obraji produce aceast brazd
i mpinge n sus pielea de sub ochi, ngustarea ochii.
Privind la aceste fotografii n mod repetat, i se uit napoi la
fotografii de tiri mai devreme n acest capitol, va ajuta s v pentru a sensibiliza
modul n care oamenii se simt fr lor v spun. Putei mri
de calificare n recunoaterea semne subtile de tristee (i emo-
II prezentate n celelalte capitole), prin verificarea site-ul Web
emotionsrevealed.com.
T
Folosind informaiile din expresiilor
Vreau s ia n considerare viitoare ce trebuie s facei acum c va fi bet-
ter posibilitatea de a primi informaii emotionale de la feele oamenilor i de
propriile rspunsuri automate. Este evident ceea ce ar trebui s faci atunci cnd
tristeea este foarte clar prezentat pe fata cuiva, aa cum a fost n biat
de la Tuzla, n Bettye Shirley, i n unele dintre imaginile prezentate aici
de Eve (poze H, I, J, i T). Nu se evita tristetea
i-a exprimat, persoan care nu ncearc s-l ascund. Cnd ex-
SION sunt ca extrem, persoan care expresia pot simi pe
fata lui sau a ei i s-ar atepta ca alii s poat vedea cum el sau ea se simte.
Expresia semnaleaz o nevoie de confort, fie c este un bra plasate
n jurul umrul persoanei, sau pur i simplu o ofert de confort n cuvinte.
 Dar dac acesta este doar un semn subtil, cum ar fi ceea ce ai vzut n pic-
Tures A, C, sau K? Ce ai de-a face cu aceast informaie?
Amintii-v c expresiile emoionale nu spun c sursa lor,
exist mai multe motive pentru care, de exemplu, cineva ar putea fi trist.
Nu Presupun c tii de ce persoana este trist. Cnd vedei un
expresie subtil, nu este sigur dac persoana care dorete s
tiu cum el sau ea se simte, iar tu nu ar trebui s presupunem c avei
trebuie s recunoatem c tii modul n care persoana se simte. Este un
chestiune foarte diferit atunci cnd vezi un semn subtil n comparaie cu
finalizeze afieaz prezentate de Bettye Shirley sau biat de la Tuzla;
ei tiu cum se simt, ei tiu sentimentele lor sunt afiate, i
avei obligaia de a rspunde.
n cazul n care expresia este una subtil, prima problem este dac
Expresia este un semn de tristee care ar putea fi doar nceputul, uoar
tristee, sau anticiparea de dezamgire, sau n cazul n care acesta este un semn c
tristee resimte puternic este controlat. Uneori, pot s v spun ce
este de cnd se ntmpl. n cazul n care are loc chiar la nceputul conversaiei
TION, este puin probabil s fie doar nceputul de tristee, dar anticipa-
Tory tristee, tristeea importat dintr-o memorie sau de la un eveniment anterior.
Dac se constat n timpul conversaiei, ar putea fi nceputul
tristee, sau un semn de controlat tristee, mai intens. Depinde
de ceea ce i alte persoane au fost vorbesc despre.
S presupunem c unul dintre aceste expresii triste subtile este afiat atunci cnd
livra tiri pentru cineva te supravegheze cu privire la dac el sau ea
va primi o promovare. Ar putea fi tristeea anticipat, sau dac n agend
nu este bun, uoar tristee, sau n cazul n care vestea este destul de ru, controlat,
mai mult tristee severe. tiind cum c persoana se simte nu
neaprat c va dori s-l recunoasc. Depinde
ceea ce relatia ta este de a acelei persoane. Dar este informaiile pe care le
pot beneficia de a determina modul n care avei de gnd s rspund la
persoana, acum sau mai trziu.
n unele situaii, cu unii oameni, pur i simplu, recunoscnd c
v pare ru c trebuie s dezamgeasc le-ar putea fi de ajutor. Dar c
s-ar putea umili sau chiar furie unii oameni, i ar fi mai bine
s nu spui nimic. Ar persoana cred c ai avut o alegere, sau ar
persoana pe care sunt dezamgitoare c a fost nedrept? n
orice caz, recunoscnd dezamgirea lor sau spunand ca
mi pare ru s-ar putea prea nesincer, i chiar provoca furie. Alternativ, dac
exist nc o oportunitate pentru ca acea persoan s fie promovat,
apoi recunoscnd dezamgire n contextul oferind
pentru a le ajuta s fac bine n runda urmtoare ar putea consolida dvs.
relaie.
O alt problem s ia n considerare este ct de important este o veste proast
v sunt de transport. Dac ntr-adevr este un dezastru pentru acea persoan, atunci
semn subtil de tristee ar putea rezulta dintr-o ncercare de a diminua semnele
de sentimente mult mai intense. n cazul n care este att de, orice recunoatere
care i dai seama ct el sau ea se simte ar putea aduce la o mai intens
afia aceste sentimente triste. Vrei s se ntmple asta? Sunteti
lund de informaii expresia persoanei el sau ea a ales s
ncearc s ascund de tine. Ar trebui s-l aduc n sus sau de a comenta pe ea?
S presupunem c suntei persoana care primete vestea cea rea, nu
supraveghetor, i o expresie de uoar tristee apare pe supra-
Faa sor, atunci cnd ea i d veti proaste despre nu obtinerea de pro-
micare. Asta nseamn, probabil, autoritatea de supraveghere este simpatic pentru
tine, este
mi pare ru c a trebuit s v dau o veste proast. Este ea sugarcoating ru
Stiri din simpatie, sau s-ar putea s nu ea de acord n totalitate cu
decizie, sau ar putea fi ea rspunde empatic la indiciu de
tristee vede pe fata ta? Indiciu de tristee nu-i spun, dar
face s v spun c ea este n cauz, i c este demn de remarcat. Acolo
este o posibilitate ca acesta este o expresie fals de ngrijorare, dar de cele mai multe
micri musculare n tristeea nu sunt uor de a face n mod deliberat.
Dac ar fi fost un prieten, nu un supraveghetor, care a artat o subtil exprimare,
Sion de tristee atunci cnd v spun despre vestea proasta recent a primit,
ai putea dori s mearg mai departe. S-ar putea dori s recu-verbal
muchie grija ta, empatizeze cu modul n care el pare a fi senzaie, i
da-i o sansa de a elabora pe sentimentele sale. Din nou, trebuie s v pstrai
n vedere faptul c aceast expresie ar putea fi rezultatul unei ncercri de a
controlul i ascunde tristeea mai intens. Nu avei dreptul de a
invada intimitatea prietenului tu? Are relatia voastra trecut a fost unul dintre
divulgare, n care prietenul tu ateapt s primeasc reasigurare i
confortul de la tine? S-ar putea fi mai bine doar pentru a oferi o lipsit de
"E totul n regul?" lsndu-l la prietenul dvs. pentru a decide dac el
vrea s dezvluie ceva mai multe despre sentimentele lui?
S presupunem c este fiica ta doisprezece ani, care arat c
expresie atunci cnd o ntrebi cum a fost ziua ei de la coal. Ca un printe
avei dreptul, unii ar spune obligaia, s acorde o atenie
i recunoate sentimentele copilului dumneavoastr. Cu toate acestea, ca i copiii
se mute n
adolescen doresc din ce n ce intimitate, posibilitatea de a alege atunci cnd
ele dezvluie ce la care. A ta a fost o relaie strns, i
putei petrece timpul, acum, n cazul n comentariul pe ceea ce ea se simt,
ING aduce pe un potop de lacrimi? Cred c este mai bine s cear, pentru a
recunosc, dect s pretindem nimic nu sa ntmplat, dar c este meu
stil i nu poate fi a ta. Exist o linie fin ntre intruzive-
Ness i lipsa de preocupare, i putei arta ngrijorarea, dar nu-l mpinge.
Dac este un adolescent, ar fi bine s-i dea ansa de a regle-
trziu ce se ntmpl pur i simplu spune, "E totul n regul?" sau "Avei nevoie de
ajuta cu ceva? "
Tristetea este adesea prezentat cu revedere, atunci cnd doi oameni care au grij
unul despre cellalt nu anticipam vedem din nou pentru o perioad prelungit
perioad. Cel mai adesea, n cele mai multe relatii, recunoscnd regret la
separare este necesar, dar nc o dat, nu ntotdeauna. Unii oameni
au att de puin toleran pentru sentimentele triste c ar fi dificil pentru
le-a au aceste sentimente sincer recunoscut. Pentru alii acolo
ar putea fi o pierdere complet a controlului, dac tristeea urmau s fie com-
aplicare pe. Dac ai fost ntr-o relaie n care problemele de separare,
ar trebui s tii persoana suficient de bine pentru a ti cum s rspund.
Aceste exemple sunt menite s arate c au informaii despre
cum cineva se simte nu se spune ce s fac despre el. Ea
nu confer dreptul sau obligaia de a spune c persoana pe care o cunosc
cum el sau ea se simte. Exista alternative, n funcie de cine
Persoana este i ceea ce relaia ta cu acea persoan este, circum-
poziii n acest moment, i ceea ce v sunt confortabile cu.
Dar spotting tristee atunci cnd este subtil nu v spun c ceva
importante se intampla sau sa intamplat, ceea ce implic pierderi, i
c aceast persoan are nevoie de alinare. Expresia in sine nu spune
te dac eti persoana potrivit pentru a da reconfortant, sau n cazul n care
acesta este momentul potrivit s-l ofere.
ine-te bine nainte de a porni la capitolul urmtor. Este vorba despre
cel mai periculos emoie-mnia. Nu-l ncepe pn cnd v simii
relaxat i capabil s-i asume aceast emoie.
6
Mnie
Faa de atac, de violen, este furie.
Demonstrator separatist de pe dreapta a lovit doar canadian
ofier de poliie, demonstrator pe stnga pare gata s loveasc.
Noi nu tim ce sa ntmplat nainte de acest moment, totui. A fcut
poliistul ataca demonstrator? A fost demonstrator aciona-
ING n auto-aprare, sau a fost violenta lui neprovocat? Este rspunsul la
un atac tema furie, comun declanare, universal pentru telefon
mai departe furie? Teoreticienii emoie au propus un numr de diferite
teme de furie, dar nu exist nici o dovad care s sugereze c unul este CEN-
Central, de fapt, ar putea exista mai multe teme pentru aceast emoie.
Situaia cea mai eficient pentru invocatie furie la sugari-
psihologi ceva de dezvoltare face pentru a studia aceast emoie-
este interferene fizice, care deine arme ale copilului, astfel nct copilul
nu le pot obine free.1 Aceasta este o metafor pentru una dintre cele mai frec-
Cauzele obligatiei de furie la copii i aduli: cineva interferen
cu ceea ce suntem intenia de a face. Dac ne gndim interferena este
deliberat, nu accidentale sau necesare, n cazul n care apare interferen
persoan a ales s interfereze cu noi, mnia noastr poate fi mai puternic. Frustrare
TION cu orice, chiar i un obiect nensufleit, poate genera anger.2
S-ar putea fi chiar frustrat de un eec n propria noastr memoria sau capacitatea.
Cnd cineva ncearc s ne fac ru fizic, furie si teama sunt
rspunsuri probabil. Dac cineva ncearc s ne fac ru psihologic, insult-
rea ne, denigratoare aspectul sau performanele noastre, care, de asemenea, este
vor strni mnia i frica. Dup cum sa menionat n ultimul capitol,
respingerea de ctre un iubit-o poate produce nu numai tristee, ci furie ca
bine. Unele soii sau ndrgostii care devin nfuriat atunci cnd acestea sunt
a respins aluat soii lor. Controalele furie, furia pedepsete, i
furie represalii.
Una dintre caracteristicile cele mai periculoase de furie este c furia numete
departe furie, iar ciclul poate degenera rapid. Este nevoie de aproape un sfnt
caracter nu rspunde furios la mnie altei persoane, n special
atunci cnd furia pe care persoana pare nejustificat i farnic. Aa
furie alt persoan poate fi considerat o alta cauza de furie.
Dezamgire n modul n care o persoan a acionat poate, de asemenea, s ne
fac
suprat, mai ales atunci cnd persoana este cineva ne pas profund despre.
Poate vi se pare ciudat c putem obine mai manios pe cei dragi
cele mai multe, dar acestea sunt oameni care ne pot face ru i ne dezamgesc
cel mai mult. n stadiile incipiente ale unei relatii romantice, putem
distra multe fantezii despre persoana iubit i s devin furios
atunci cnd persoana n cauz nu satisface ideal.3 noastre fantezii Se poate, de
asemenea,
pare mai sigur pentru a arta furia fa de un intim dect un strin.
Un alt motiv pentru care am putea fi manios pe cei despre care am
de ingrijire cel mai mult este c acestea sunt oameni care ne cunosc intim, tiu
temerile noastre i slbiciunile noastre, i tiu ce ne poate rani cel mai mult.
S-ar putea deveni suprat cu cineva care susine aciuni sau
convingeri care ne ofenseaz, chiar i un strin. Avem nevoie de nici mcar nu
ndeplinesc
strin, lectura despre cineva care se angajeaz n aciuni sau care
deine convingerile cu care nu suntem de acord s strneasc mnia.
Teoreticienii evolutive Michael McGuire i Alfonso Troisi4
face foarte interesant sugestia c oamenii ar putea de obicei
arat diferite "strategii de comportament", ca rspuns la diferite
cauze, de teme i variaii, de furie. Este logic s ne gndim
c diferitele cauze de furie nu se va trezi aceeai intensitate
sau tip de furie. Cnd cineva ne respinge sau ne dezamgete, ne
ar putea ncerca s-l sau ea rnit, n timp ce o ncercare de a rni o-ar
fi bufon ne-ar putea costa viaa noastr.
S-ar putea argumenta c frustrare, furie altei persoane, o ameninare
de ru, i de a fi respins sunt toate variaiuni pe interferene
tema. Chiar furie la cineva care pledeaz pentru ceea ce noi considerm
greit ar putea fi considerat o variaie pe interferene. Dar am cred
este important pentru oameni s ia n considerare aceste declanseaza ca diferite i
determine pentru ei nii, care este cel mai puternic, mai tare
declaneaz furia lor.
Cuvntul mnie acoper multe experiene legate de diferite. Acolo
este o gama de sentimente de furie, de la usoara iritare la furie. Exist
nu numai diferenele n puterea de sentimentele de furie, dar, de asemenea, difer-
ences la fel de furie simit. Indignarea este furie farnic;
suprat este o furie pasiv, exasperat se refer la avnd cuiva
rbdare ncercat excesiv. Rzbunarea este un tip de aciune furios, de obicei,
comise dup o perioad de reflecie cu privire la infraciune, uneori
de mai mare intensitate dect actul pe care la provocat.
Cnd este scurt, resentimentul este un alt membru al furiei fam-
ILY de emotii, dar deine o ranchiun, un resentiment de lung durat, este
diferit. n cazul n care o persoan a acionat ntr-un mod sa te simti fost nedrept sau
nedrept, nu-l pot ierta, dar sferei de dvs. resentiment, care
pic, pentru un timp foarte lung, uneori, pentru o durat de via. Nu este c
sunteti continuu suprat, dar ori de cte ori te gndeti la sau vedea
acea persoan, furie reapare. Resentimentul se pot agraveze, n care caz
nu este niciodat din minte. Persoana este preocupat cu infraciunea,
ruminating excesiv despre asta. Probabil, atunci cnd resentimente Fes-
TERS, probabilitatea de rzbunare a fi luate ar fi mai mare.
Ura este o antipatie de durat, intense. Nu sunt suprat continuu
ously ctre persoana urt, dar se confrunt cu aceast persoan sau
audiere despre ea sau el ar putea trezi cu uurin sentimentele de furie. Suntem
de asemenea, ar putea s se simt dezgust i dispre fa de persoana urt.
Ca resentimentul, ura este, de obicei, de lung durat i sa concentrat pe o
anumit persoan, dei general n caracter, n timp ce resentimentul este
conectat la o plngere specific sau un set de plngeri. Ura, de asemenea,
se pot agrava, preluarea viaa persoanei ur, astfel el sau ea devine
preocupat de persoana urt.
Este greu s tii cum s clasifice ur i resentimente de durat,
ment. Ele nu sunt emoii, pentru c dura prea mult timp. Acestea nu sunt
starea de spirit pentru acelai motiv, i, de asemenea, pentru c tim de ce ne
place
sau displace pe cineva n timp ce noi de obicei, nu tiu de ce suntem cu
o stare de spirit. M-am gndit de asteptare resentimente un atitudine emoional,
i ura o ataament emoional, mpreun cu romantic i
dragostea printeasc. Ideea este de a recunoate c aceste sentimente sunt heav-
ILY investit cu furie, dar nu sunt la fel ca i furie.
n ultimul capitol am spus c mesajul a semnalului tristee a fost un
strigt de ajutor. Este mai greu s se precizeze un singur mesaj pentru furie. "Get
te din calea mea ", pare a capta o parte din ea, ameninarea cu cineva
care interfereaz. Cu toate acestea, nu pare a se potrivi cu furie trezit
de furie altei persoane, sau furie simit fa de o persoan cu care citete
de la ziarul care a fcut ceva scandalos. i
uneori, furia nu este doar un sentiment de a dori ofensatoare
persoana din cale, ci este un sentiment de care doresc s rnesc acea persoan.
Furia este rareori simit singur pentru mult timp. Frica de multe ori precede i
urmeaz
furia, frica de ru inta furiei poate provoca sau se tem de
unul e furie propriu, de a pierde controlul, a face ru. Unii oameni
de multe ori merge dezgust cu furie, repulsie fa de inta ei, de asemenea,
ataca. Sau dezgust poate concentra pe sine pentru c a devenit furios,
pentru c nu a exercitat un control suficient. Unii oameni se simt vinovai sau
rusine de a avea sentimente de furie.
 Furia este emoia cea mai periculoas, pentru c, aa cum fotografia
de spectacole manifestanii, am putea ncerca s duneze tinta de nostru
furie. Aceasta poate fi doar cuvinte mnioase, a strigat sau mai multe n mod deliberat
livrate, dar motivul este acelai, de a afecta tinta. Este aceasta
impuls pentru a rnit o necesar, parte built-in de rspuns furie sis-
TEM? Dac este, ar trebui s vedem ncercri de a rnit devreme n via, i s
respecte
diminuarea lor numai atunci cnd un copil este nvat s se abin c
impuls. Dac nu este, impulsul furiei ar putea fi pur i simplu pentru a face fora-
pe deplin cu aceast problem, fr a fi neaprat ncerca s rnesc persoana
care este cauza. Dac ar fi aa, atunci ne-ar observa dureros,
comportament agresiv numai la acei copii care nva de la ngrijitori sau
alii c doare o persoana este modul cel mai de succes de a elimina
problem. Conteaz ceea ce ar putea fi. n cazul n care doare nu este construit n
la sistemul de reacie furie, atunci ar putea fi posibil s se ridice chil-
dren n aa fel nct trimite sau doare nu ar fi parte din ceea ce
fac atunci cnd sunt suprat pe alii.
L-am ntrebat doi conduc researchers5 la furie la sugari i copii
n cazul n care nu a existat nici o dovad puternic ntr-un fel sau altul, i-au spus
nu exist. Joe Campos, un cercetator de pionierat pe emoie n
copilrie, a raportat ", aspr i btaia, care pare s aib
Funcia de eliminare a obstacolelor "la nou-nascuti, i a menionat
ceea ce el a numit "proto-mnia" la sugari ntr-o varietate de situaii
care implic interferena cu ceea ce au facut, cum ar fi eliminarea
niplul cnd au fost supt. Nu este clar dac aceste
micri sunt ncercri de nc-a-fi-coordonate pentru a lovi persoane
care este sursa a obstacolului sau pur i simplu ncearc s opreasc inter-
interferene. Nu exist nici o informaie cu privire la exact cnd i ct de ncercri
a rnit apar, sau dac o fac n toate sugari.
Exist dovezi c lovirea, musca, i lovind sunt evidente foarte
devreme n via, n cele mai multe copii, dar ncep s vin sub control la
aproximativ doi ani, continu s scad n fiecare an thereafter.6
Psihiatru i antropolog Melvin Konner a scris recent, "
capacitatea de violen. . . nu este niciodat abolit. . . . Este ntotdeauna acolo. "7
Acest lucru se potriveste cu propriile mele observaii, dup ce a crescut doi copii de
propria mea, foarte devreme n viaa lor izbitoare de la ru a fost n loc.
Ei au trebuit s nvee pentru a inhiba acest rspuns, pentru a stabili alte modaliti de
care se ocup cu interferene, insulte, i o varietate de alte infraciuni. Eu
Bnuiesc c impulsul de a face ru, pentru aproape toata lumea, este o central
parte a rspunsului furie. De asemenea, cred, totui, c exist
diferene importante ntre noi, n ct de puternic aceste violent
impulsuri sunt.
Dei am putea condamna oamenii pentru ceea ce spun sau fac atunci cnd
suprat, am neles. Este persoana care duneaz fr mnie
care nu este de neles, i care este adesea vzut ca fiind cu adevrat
nspimnttor.
Oamenii de multe ori regreta ceea ce au spus n furie. n scuze lor, ei
explic faptul c acestea au fost confiscate de furie i susin c ceea ce au spus
nu a fost cu adevrat ceea ce au nsemnat, atitudinile lor adevrate i credine au
fost
distorsionat de puterea de aceast emoie. Comuna fraza "am pierdut
capul meu ", exemplific acest. cerem scuze, nu vin uor, atta timp ct un
urme de resturi furie, i scuzele nu pot repara rul fcut.
Dac suntem atent la starea noastra emotionala, nu numai contient de
cum se simt, dar oprindu-se s ia n considerare dac vrem s acionm
pe sentimentele noastre de furie, acesta va fi n continuare o lupt dac ne vom
hotr s nu acioneze
pe mnia noastr. C lupta va fi mai mare pentru unii dintre noi dect OTH-
ers, pentru unii dintre noi se nfurie mai rapid i intens.
Lupta nu este la deteriorarea, nu pn ante, nu s se ntoarc
celuilalt furie cu furie mai intens, ca s nu spun de neiertat
lucruri, pentru a reduce rspunsul de la furie la enervare, sau s nltur
Nate orice semn de furie. Uneori ne face doresc s acioneze n mnia,
i, aa cum am explicat mai trziu, aciunile ntreprinse n furia poate fi util i NEC-
potriv.
David Scott Lynn III, un om douzeci i ase de ani, o auto-
ninja proclamat, violat i ucis fiica Maxine lui Kenny n
1992. Scott a fost arestat n 1993, dar procesul a fost ntrziat pentru patru
ani. Dup ce Scott a fost condamnat, Maxine i soul ei, Don,
au primit fiecare o oportunitate de a depune mrturie n timpul condamnarea
faza a studiului. Maxine adresat Scott direct, spunnd: "Deci tu
cred ca esti un ninja? Fii serios! Acest lucru nu este Japonia feudal i chiar dac
aceasta
au fost, n-ai putea fi un ninja, pentru ca tu eti un la! Tu
strecurat n jurul pe timp de noapte, mbrcat n haine de culoare nchis, care
weap-
ons, i prada pe nevinovai, femei fr aprare. . . . Ai violat-o i
ucis pentru fals sentiment de putere te-a dat. Esti mai mult ca un
murdar gndac de buctrie, dezgusttor c alunec ntre zidurile pe timp de
noapte i
contamineaz totul. Nu am nici o simpatie pentru tine! Te-a violat,
te-a torturat i ucis brutal fiica mea Gail, nu junghi ei
o dat, ci de apte ori. Ai avut mil ca ea disperare
a luptat pentru viaa ei, dup cum arat numeroasele rni defensive pe
minile ei. Nu merii s trieti "Scott, care nu a demonstrat.
remucri, a zmbit la doamna Kenny ca ea vorbea. Ca sa ntors la ei
scaun, Maxine Kenny lovit Scott pe cap nainte de a fi imobilizat de ctre
soul ei i erifi prezentate n aceast imagine.
De multe ori ceea ce ne motiveaz pentru a controla furia noastr i nu lsai-l s
creasc
n furie este angajamentul nostru de a continua relaia noastr cu
Persoana fa de care ne simim furios. Fie c este prietenul nostru,
angajator, salariat, so sau copil, indiferent de ceea ce acea persoan
a fcut, credem c s-ar putea deteriora n mod irevocabil viitorul nostru rela-
relaie cu ei, dac nu reuim s gestioneze furia noastr. n Maxine
Cazul lui Kenny, nu a existat nici o relaie anterioar cu acest om, i nu
Relaia viitoare, care o va motiva s nu acioneze pe
furia ei.
Cu siguran putem nelege i simpatiza cu furia lui Maxine.
Oricare dintre noi n situaia ei ar fi avut acelai sentiment de bine.
n timp ce am putea crede c a fost greit s atace Scott, este greu de con-
demn ei. Poate c ea a ajuns la punctul de rupere ei, atunci cnd a vzut c
ucigaul fiicei sale au aratat nici o remucare sau de primejdie, atunci cnd el
zmbit la ea ca ea l-au denunat. Ar fi cineva au acionat ca ea
a fcut? Ar fi un punct de rupere pentru oricine? Nu toat lumea are o
punctul de rupere? Nu sunt de prere. Soul ei, Don, nu a acionat pe
impulsul su violent, n schimb el a reinut de la atace Scott.
Maxine i Don Kenny a suferit cel mai noapte-fiecare printe
Mare moartea cruzime provocate de copilul lor, comis de ctre un
strin, pentru nici un motiv de neles. Opt ani dup lor
treizeci i opt de ani, fiica Gail a fost violat i ucis, ele
mi-a spus c nc mai sufer i de dor de ea. De ce a fcut Maxine i Don
reacioneaz att de diferit de la acel moment, n sala de judecat?
Maxine ar putea avea un fitil scurt, un debut brusc, foarte rapid de
furie, dar ea spune c nu este tipic de ei. Soul ei, Don, este
ncet la mnie, care conine toate emoiile sale, care crete foarte graduate school-
aliat. Persoanele cu un gradient de furie abrupte sunt mpovrate de a avea un
timp mult mai greu dect restul dintre noi, dac doresc s inhiba lor
Rspunsurile furie i pentru a preveni furia lor de cretere n furie.
n timp ce Maxine nu cred c are un fitil scurt, ea spune ca ar putea
fi exploziv dac "Cred c familia mea este ameninat n vreun fel."
Maxine mi-a spus c "am avea ntotdeauna emoii foarte
intens. . . . Cred c oamenii au diferite intensiti emoionale, am
c exist diferite makeups emotionale in oameni, iar unele sunt
mai intens. "I-am spus Maxine i Don c am fost a face cercetare pe
exact ceea ce a fost descris, i de a gsi c ea are dreptate (acest
lucru este descris la sfritul capitolul 1 i n concluzie).
Fiecare dintre noi difer n modul intens putem experimenta fiecare emo-
TION. Unii oameni pur i simplu nu poate avea capacitatea de extrem de
furie intens, i furie extraordinar nu este ceva ce poate vreodat
fie o parte din viata lor. Diferite expresii de furie nu depinde
chiar dac sigurana este scurt, dar ct de mult explozibil capacitate,
ct dinamita-a continua metafora care-nu exist, i ea
nu este aceeai pentru toat lumea. Oamenii de tiin nu tiu nc sursa de
astfel de diferene, ct de mult este contribuit, prin motenire genetic
i ct de mult de mediu. Dup toate probabilitile, atat joaca un role.8
Mai trziu n acest capitol voi descrie unele dintre cercetarea mea pe oameni
cunoscute a fi neobinuit de nervos.
 Maxine mi-a spus c nu tia dinainte c ea a fost
va ataca David Scott. Ea a crezut c putea s-l abuzeze
verbal i se va opri la asta. Dar un baraj de abuz verbal poate deschide
u, permind furie s se hrneasc pe sine i s creasc, ceea ce face mult mai di-
ficult s pun pe frne i pentru a preveni un atac fizic. n timpul unei
rupe n edin de condamnare, Maxine a explicat atacul ei pe
David Scott a unui reporter:. "A fost la fel ca nebunie temporar am
nu s-ar putea descurca mai. "ei am ntrebat dac acum, cnd ea arat
napoi la ea, ea nc mai crede c a fost nebun. Maxine a rspuns, "Da, am
amintesc sentimentul att de mult ursc. . . . Furie a fost att de intens I
nu cred c chiar de consecine. "(Poate n mod neateptat, Don
condamn nsui acum nu au atacat David Scott. *)
Eu cred c aproape oricine poate preveni acioneaz sau vorbind la
suprat, chiar i atunci cnd nfuriat. Not spun aproape, pentru c sunt oameni care
par imposibilitatea de a controla furia lor. Acest lucru poate fi un model continu, sau
urmare a unui prejudiciu la o anumit zon a creierului. Acest lucru nu
se aplic la Maxine, ea a fost ntotdeauna capabil de a regla emoiile ei.
Dei am putea simi ndemnat s spun ceva urt sau fizic
atac, cele mai multe dintre noi poate alege s nu reacioneze. Cteva cuvinte ar putea
aluneca, un
braul poate val n aer, dar controlul este posibil pentru aproape toat lumea.
Noi toi, sau aproape toi dintre noi, au posibilitatea de a alege s nu duneze, s nu fie
violent n cuvinte sau aciuni. Maxine a fcut o alegere deliberat a
vorbesc n faza de condamnare a procesului, i s vorbeasc ntr-un fel de puternic
moda ca ea ar putea. Ea este mndr de ura ei, pe care ea nc se simte.
M atept ca majoritatea oamenilor ar aciona violent dac se prea c
astfel de aciuni ar putea preveni uciderea a copilului lor, dar acest lucru
adevrat o pierdere a controlului? Cnd violena atinge un scop util, puini
oamenii l condamne. Acesta nu poate fi impulsiv, dar planificat cu atenie.
Chiar Sanctitatea Sa, Dalai Lama consider c violena n astfel de
circumstane este justified.9
mi dau seama c nu toat lumea, chiar i n astfel de circumstane extreme,
* Nu este nc sufer de aceast experien cutremurtoare i, n angoasa severe i inexorabil durere,
crede c a fost un la pentru c nu uciderea lui David Scott, cnd a avut ocazia de a face acest lucru n instana de
judecat,
camer. El mi-a spus c el a fost un lupttor colegiu i ar fi rupt gtul lui Scott pe una din
multe ocazii, cnd a trecut prin el. I-am explicat Don, care ataca Scott ar fi fost o
act de rzbunare. Nu caut rzbunare nu este laitate. Laitatea nu ar fi fost s acioneze pentru a proteja
fiica sa atunci cnd Scott a atacat-o. Sunt sigur c dac ar fi avut ocazia, ar fi acionat la
proteja ei. Dac el simte c este un la acum, aceasta poate fi, deoarece el nu a fost nc acceptat cu adevrat c ea este
mort, el nu a acceptat c el nu o poate proteja, pentru c el nu a avut posibilitatea de a face acest lucru.
ar aciona violent. Ea nu poate fi ca cei care nu ar aciona avea un
Pragul de furie mai mare, care o provocare mult mai severe trebuie s aib loc
pentru ei s-i piard controlul, deoarece este greu de conceput de o mai
provocare extrem. n cercetarea mea, n care am cerut
oameni pentru a descrie mai manios situaia n care se poate imagina cineva n
lumea va experimenta vreodat, ameninarea cu moartea pentru o familie
membru este menionat cel mai frecvent. Chiar i atunci, chiar i atunci cnd
acioneaz
violent ar putea preveni moartea unui membru al familiei, eu nu fac
cred c toat lumea ar aciona aa. Unii nu s-ar putea aciona din fric, i
o parte dintr-o valoare puternic a avut loc niciodat s fie violent.
Atac pe Maxine lui Kenny pe criminalul lui David Scott este diferit.
Ea nu a putut preveni uciderea copilului ei, a fost rzbunare. Noi
nelege aciunile ei, dar cele mai multe dintre noi nu ar face asta. n fiecare zi
Prinii se confrunt n sala de judecat persoana care a ucis
copilul lor, iar ei nu caut rzbunare violent. Cu toate acestea, este greu
nu s simpatizeze cu Maxine Kenny, s nu simt c a fcut ceea ce
avea dreptate, infraciunea a fost att de mare, pierderea att de grave. i omul
care a violat i ucis fiica ei iubit stat acolo zmbind la
ei! Poate vreunul dintre noi s fie sigur c, dac am fi fost n locul ei ne-ar
nu au acionat aa cum a fcut?
nainte de ntlnire Maxine i Don Kenny am scris c ura
este ntotdeauna distructiv, dar acum eu nu sunt la fel de convins. Ar trebui s ne
ntr-adevr ateapt pe noi nine nu s se simt ur, nu vreau s rnesc unele-
cel care a violat copilul nostru, care a njunghiat ori cei apte n timp ce ea
a ncercat s se apere, aa cum tieturile de pe minile ei arta, nainte de a
a murit? S-ar putea ura continu Maxine lui David Scott nu servesc un
scop util n viaa ei, cu caracter obligatoriu propriile rani? Lui Maxine
ura nu prea s fie purulente, a fost duce viaa ei de producie
relativ, dar a meninut ura ei de David Scott.
De cele mai multe ori nu rspund la o astfel de sever provoca-
TION cnd ajungem furios. Cu toate acestea, furie, chiar furie intens sau violent,
pot aprea atunci cnd provocare pare a altora pentru a fi uoar. Ea
poate fi un dezacord, o provocare, o insult, o frustrare minor.
Uneori, am putea alege s nu i exercite controlul asupra furiei noastre,
nu pese de consecine sau, pentru moment, nu gndire
despre orice consecine.
Psiholog Carol Tavris, 10, care a scris o carte ntreag despre
furie, susine c obinerea furie n afara ceva susinut de
alte psihologi, de obicei, face lucrurile si mai rele. Citii cu atenie-
rea de cercetare, ea ajunge la concluzia ca furie suprimat "nu are, n
orice mod previzibil sau consecvent, s ne deprimat, producem
ulcere sau hipertensiune arterial, stabilit noi pe la chefuri alimentare, sau s ne dea
inima
atacuri. . . . Furie suprimat este puin probabil s aib consecine medicale,
consecinele n cazul n care ne simim n controlul situaiei, care este cauza
furie, dac am interpreta furie ca un semn de nemulumire a fi COR-
ndreptate n loc de ca o emotie s fie protejate posac, i dac ne
simt angajat la locul de munc i oamenii din viaa noastr "11.
Exist un cost de a arata noastre anger.12 aciuni Angry si furios
Cuvintele pot deteriora o relatie, un moment, i, uneori, per-
manent, i de multe ori aduce represalii furios. Chiar i fr
Aciunile furios sau cuvinte furios, expresia nostru furios feei sau tonul
vocale int pe care suntem suprai. Dac acea persoan, atunci
rspunde furios, sau cu dispre, acesta poate fi mai greu pentru noi sa principal,
mite noastre de control i pentru a evita o lupta. Oamenii furiosi nu sunt bine
plcut. Copii Angry au fost gsite de a pierde aprobarea de alt
copii, 13 i furios adulii sunt vzute ca social unattractive.14
Cred c sunt de obicei mai bine pe cnd nu vom aciona pe mnia noastr
sau atunci cnd avem grij s acioneze ntr-un mod constructiv, ntr-un mod
care nu ataca persoana la care suntem suprai. O per-furios
Fiul ar trebui s ia n considerare, i de multe ori nu, dac ceea ce se face
el sau ea furios poate fi cel mai bine tratate prin exprimarea furiei. n timp ce
care pot fi uneori att, nu va fi, de asemenea, mai multe ocazii cnd
remediul va fi mai uor de realizat n cazul n plngere este tratat cu
dup ce furia a diminuat. Exist momente, cu toate acestea, atunci cnd ne
Nu-mi pas c facem lucrurile i mai rele, atunci cnd nu ne pas
despre orice relaie viitoare cu inta furiei noastre.
Atunci cnd furia este intens, nu pot s tiu iniial, sau chiar doresc s
tiu, c am devenit furios. Nu m refer la eecul
s fie atent la tele copilriei noastre taxa emotionale. Acesta nu este c suntem n
imposibilitatea de a
ia un pas napoi i s ia n considerare dac vrem s mergem de-a lungul i de a
aciona
pe mnia noastr. Mai degrab, noi nu sunt nici mcar contieni de a fi furios, chiar
dei vorbim cuvinte furioase i angajarea n aciuni furioi.
Este foarte clar de ce sau cum se intampla acest lucru. Nu ne tim
sunt suprat pentru c s tii ar nsemna ne-ar condamna nostru-
nii? Sunt unii oameni mai multe sanse decat altele de a fi contieni atunci cnd
ele sunt suprat? Este o astfel de necunoaterea mai comun cu furie de
oricare dintre celelalte emoii? Exist un nivel de furie c, atunci cnd
a ajuns, nseamn ntotdeauna c persoana suprat va trebui s devin
contient el sau ea este furios, sau nu, care, de asemenea, variaz de la o persoan
la
un alt? Este mai greu s fie atent la sentimentele noastre emoionale atunci cnd
unul este suparat, fricos, sau angoase? Din pcate, nu a existat nici o
cercetare tiinific cu privire la aceste ntrebri.
Principalul beneficiu de a fi contieni de i atent a suprat noastre
sentimentelor este posibilitatea de a reglementa sau suprima reaciile noastre,
reevaluam situatia, i planul de aciuni, cel mai probabil pentru a elimina
sursa furiei noastre. Dac nu suntem contieni de ceea ce se simt
i pur i simplu acioneaz pe ea, nu putem face nimic din toate astea. Nu tiu, nu
pot
reflect pentru o clip la ceea ce suntem pe cale de a face sau spune, noi suntem
mai mult
susceptibile de a face sau spune lucruri pe care le va regreta mai trziu. Chiar dac
suntem contieni de
mnia noastr, dac nu suntem n msur s fie atent la sentimentele noastre de
furie, n cazul n care
nu lum un pas napoi, oprindu-se s ia n considerare ceea ce se ntmpl,
nu vom fi n msur s exercite orice alegere cu privire la ceea ce facem.
De obicei, nu vom fi contieni de mnia noastr pentru mult timp. Alte persoane
care au
vedea i auzi mnia noastr ne pot spune, putem auzi n glasul nostru, sau ne-
poate-mi dau seama de modul n care ne gndim i ceea ce suntem planul-
Ning. Astfel de cunotine nu garanteaz controlul, dar se ofer ca
posibilitate. Pentru unii oameni vechea zicala de numrare pn la zece nainte de
actorie pot lucra, n timp ce altele ar putea avea nevoie s prseasc situaia, la
cel puin temporar, pentru a permite furia lor s dispar.
Exist un mod particular de a rspunde la mnie, care provoac Trou-
BLE n relaiile intime. Colegul meu John Gottman a constatat
ceea ce el a numit blocajul n studiile sale de fericit i nefericit
marriages.15 mai multe ori prezentate de barbati decat la femei, aceasta este o
rece
retragerea din interactiunea, n care stonewaller nu va
rspunde la emoiile partenerului su. De obicei, blocajul este un
Rspunsul la mnie sau plngerea de alte persoane, n care
se retrage stonewaller pentru c el simte c nu poate s se ocupe cu sentimentele
sale
i sentimentele soului su. Ar fi mai puin duntoare pentru rela-
laia n cazul n care, n schimb, el a recunoscut auzit soia lui com-
plngere, a recunoscut furia ei, i a cerut s-l discute la o dat ulterioar
atunci cnd el ar putea pregti i simi n control mai bun.
 Emoie teoretician Richard Lazr a descris-o foarte dificil
tehnica pentru gestionarea furie, dificil, deoarece scopul nu este doar
pentru a controla dar pentru a dezamorsa mnie: "Dac partenerul nostru sau iubit a
reuit
pentru a ne jigni de ceea ce au spus i fcut, n loc s riposteze
n scopul de a repara rnit stima de sine, am putea fi capabili de a REC-
ognize, care, fiind sub mare stres, acestea nu ar putea fi realist
responsabil, ele erau, de fapt, nu n controlul de sine,
i ar fi cel mai bine s presupunem c intenia de baz nu a fost
ruvoitor. Aceast reevaluare a intentiile altcuiva face posi-
BLE pentru a empatiza cu situaia celui drag i scuza out-
izbucni. "16 Lazr recunoate c acest lucru este mai uor de zis dect de fcut.
Sanctitatea Sa, Dalai Lama17 a descris aceeai abordare,
n care distingem ntre aciunea ofensiv i persoana
care a fcut. Noi ncercm s nelegem de ce persoana a acionat Offen-
siv, i vom ncerca s simpatizeze cu el, concentrndu-se pe ceea ce s-ar putea
au fost care a fcut s se simt furios. Asta nu nseamn c facem
nu informeaz persoana care suntem nemulumii de modul n care el sau ea are
acionat. Dar furia noastr este ndreptat n aciune mai degrab dect persoana.
Dac putem adopta acest cadru, nu vrem s rneasc persoana;
vrem s-l ajute sau ei nu s acioneze n acest fel. Exist oameni
care ar putea s nu vrea s fie ajutat. Un huligan, de exemplu, poate s
domine, o persoan crud se pot bucura de ru provocarea. Numai furie
ndreptate la persoana, nu doar aciunea, se poate opri astfel de oameni.
Ce Lazr i Dalai Lama fiecare sugereaza ar putea fi posibil
atunci cnd cealalt persoan nu este n mod deliberat, voit malware. Chiar
apoi, atunci cnd nu sunt de-a face cu furie malware, propriul nostru emo-
stat operaional influeneaz modul n care putem rspunde. Acesta va fi mai uor s
fie
suprat la aciuni mai mult dect actorul atunci cnd furia noastr nu este
intensa, ea este construirea ncet, i suntem pe deplin contieni de a fi suprat.
Este nevoie de un moment de pauz, i rapid de furie fierbinte,, intens nu
mereu permit asta. Acesta va fi deosebit de greu de a gestiona actiunile noastre
n timpul perioadei refractare, atunci cnd informaiile n contradicie cu
mnia noastr nu este disponibil pentru noi. Acest mod de a face cu furie
nu va fi ntotdeauna posibil, dar n cazul n care este practicat, ea poate deveni posi-
BLE cel puin o parte din timp.
La o ntlnire n urm cu cteva luni am asistat la un astfel constructiv
furie. Cinci dintre noi au fost de planificare un proiect de cercetare. Ioan a obiectat la
planurile noastre, spunndu-ne c au fost naivi, reinventarea roii, i
au fost, implicit, cercettori sraci. Ralph a rspuns, observnd ceea ce
a luat ntr-adevr n considerare, iar discuia a continuat. Ioan
din nou ntrerupt, se repet cu mai mult for ceea ce a spus ureche-
lier, ca i n cazul n care el nu a auzit rspunsul lui Ralph. Am ncercat pentru a
continua
fr s-i rspund direct, dar el nu ne-ar lsa. Ralph apoi
a intervenit, spunndu-Ioan pe care l-am auzit, c am fost de acord
cu el, i c nu am putut s-l mai amestece. El
ar putea rmne dac oricare ar fi tcut sau a vrut s ajute, dar dac el
nu ar putea, ar trebui s ne lase n pace. Am ascultat cu atenie lui Ralph
voce i am privit faa lui. Am vzut i am auzit fermitate, putere, i
determinare, poate doar cea mai mic urm de nerbdare, o urm
de furie. Nu a fost nici un atac pe Ioan, nici o meniune c el a avut
deveni glgios, care ntr-adevr a fost cazul. Nu este atacat,
Ioan nu a apra i, n cteva minute, a prsit camera, aparent,
de la comportamentul su mai trziu, fr nici un resentiment. Ralph mi-a spus
mai trziu, cnd am ntrebat, c sa simit uor suprat. El a spus c nu a avut
planificate ce a spus, ci doar a ieit aa. Specialitatea lui Ralph este
invata pe copii cum s se ocupe cu mnie.
Toata lumea are un timp mai greu de control furia lor, atunci cnd acestea sunt
ntr-o stare de spirit iritabil. Cnd suntem iritabil, am devenit furios
aspecte care nu ne-ar deranja dac nu am fost iritabil. Suntem uite-
rea pentru o oportunitate de a deveni furios. Cnd suntem iritabil,
ceva care ar putea fi tocmai ne enervat ne face furios, n timp ce
ceva care ne-a fcut doar moderat furios ne face furios.
Furia simit ntr-o stare de spirit iritabil dureaza mai mult si este mai greu de
gestionat.
Nimeni nu tie cum s iei dintr-o stare de spirit, uneori, se complac n
activiti ntr-adevr ne bucurm poate ajuta, dar nu ntotdeauna. Sfatul meu este
de a
evita oameni atunci cnd v simii iritabil, dac putei recunoate c
v aflai ntr-o stare de spirit iritabil. De multe ori c nu este evident pn cnd
vom avea
prima izbucnire furios, atunci seama c sa ntmplat pentru c suntem simt,
rea iritabil.
Cu att de mult de acest capitol, subliniind importana
gestionarea furie, s-ar prea c furia nu este util sau de adaptare.
Sau poate c furia a fost de adaptare la strmoii notri, care erau vntori sau
culegatori dar nu pentru noi. O astfel de gndire ignor o serie de foarte utilizat-
Funciile ful de furie. Furia poate motiva s ne oprim sau schimba
ceea ce ne-a determinat s se simt suprat. Furia la motiveaz nedreptate
aciuni pentru a aduce o schimbare.
Nu nu este util doar pentru a absorbi furie altei persoane, sau
rspunde la ea, la toate. Persoanei incriminate trebuie s nvee c ceea ce
el sau ea a fcut ne-a nemulumit, dac vrem ca persoana s se opreasc
face-o. Permitei-mi s explic acest lucru cu un alt exemplu. Matei i sa
frate Martin au diferite talente i abiliti, i ambele se simt blocat
n locuri de munc pe care le au acum. Ei se ntlnesc Sam, care are multe contacte
n lumea afacerilor, care ar putea ajuta, fie s-i gseasc o mai bun
de locuri de munc. Matthew a fost domina conversaia, ntreruperea
Martin, nu da Martin o parte echitabil din conversaie posi-
tunities. Martin devine frustrat i devine furios. El spune, "Hei,
v sunt hogging timp cu Sam, d-mi o ans "Dac el spune.
cu furie n glas sau fata, el nu poate face o impresie bun
pe Sam. Dei el poate opri Matei, aceasta ar putea avea un cost, pentru
utiliznd cuvntul hogging este o insult. Matthew s-ar putea rzbuna cu un
remarc snide, iar apoi se vor pierde att ajutorul lui Sam.
Dac Martin devine contient de furia lui nainte de el vorbete, n cazul n care el
poate
recunoate c, dei Matei nu se fi corect, motivaia este
nu a rnit Martin, el ar putea aciona diferit. El ar putea spune Sam,
"Ai auzit multe despre interesele lui Matei, dar vreau s fie CER-
mite c am ocazia de a descrie situaia mea nainte de a trebui s
du-te. "Mai trziu, el s-ar putea spune Matei a neles ct de important
Reuniunea a fost de la Matei, dar el a crezut c Matei a fost la un pas
de a avea tot timpul, nu amintindu-i c, Martin, este necesar
timp, de asemenea. Dac Martin se poate spune ntr-un mod deschis, cu un pic de
umor, exist o ans mai mare Matei va nva de la ea. Dac
nechibzuin i nedreptate nu sunt tipice pentru Matei, Martin
s-ar putea, de asemenea, alege s nu-l aduce. Dac nechibzuin i nedrept,
Ness sunt tipic pentru Matei, apoi Martin cu siguran ar putea dori s
subliniaz ct de nedrept Matei a fost. Dac Martin spune acest lucru cu
furie, s-ar putea impresiona Matei cu ct de grav este, dar s-ar putea
genera o aprare furios, i nu s fie fcute progrese.
O parte a mesajului ar trebui sa ne de propriul nostru furie este "Ce este
se c m face furios? "ar putea s nu fie ntotdeauna evidente, se poate
nu fi ceea ce cred, am avut toat experiena de "lovirea
cine, "de a deveni suprat cu cineva care nu ne-a jignit, ca
un rezultat de a fi frustrat. O astfel de furie deplasat pot, de asemenea, s apar
atunci cnd o alt persoan ne-a nfuriat, dar nu ne putem exprima nostru
furie fa de acea persoan, n loc victimizarea cineva spre
care este mai sigur s fie suprat.
Furia ne spune c ceva trebuie s se schimbe. Dac vrem s aducem
despre aceast schimbare cel mai eficient, trebuie s tim sursa de
mnia noastr. A fost interferenta cu ceea ce ncercm s facem, o ameninare
de ru, o insult la adresa stimei de sine noastre, respingere, alte persoane
furie, sau o culp? A fost percepia noastr corecta, sau am fost n
o stare de spirit iritabil? Putem face de fapt nimic pentru a reduce sau nltur
Nate plngere, i vor exprima i acioneaz n mnia Elim-
inate cauza ei?
Dei furia i frica apar de multe ori n aceleai situaii, n
rspuns la ameninrile acelai, furia poate fi de ajutor n reducerea fric
i furnizarea de energie care mobilizeaz aciuni pentru a face fa
ameninare. Furie a fost gndit ca o alternativ la depresie,
blamarea altora, mai degrab dect de sine pentru probleme cu experien, dar
nu este sigur c acest lucru este aa, pentru furie pot aprea cu depresia ca
well.18
Furia i informeaz pe ceilali de probleme. Ca toate emoiile, furia are un
semnal, un semnal puternic att n fa i voce. n cazul n care o alt persoan este
sursa de mnia, expresia noastr suprat spune c persoana care
indiferent de el sau ea este de a face este inacceptabil. Acesta poate fi de folos
pentru
ca alii s tie asta. Nu ntotdeauna, desigur, dar natura nu echipeze
ne cu un comutator pentru a activa oricare dintre emoiile noastre off pe aceste
ocazii
atunci cnd dorim s nu le aib.
Aa cum unii oameni se bucur de tristee, altele pot bucura de anger.19 au
caut un argument bun, schimburile ostile i atacuri verbale sunt incitante
i satisface. Unii oameni se bucur chiar i o lupt fizic trnt.
Intimitatea poate fi stabilit sau restabilit dup o suprat viguros
de schimb. Unele cupluri cstorite gsi c, dup un argument furios
sau chiar o lupt violent, relaiile lor sexuale sunt mult mai interesante i PAS-
sionate. n schimb, exist oameni care gsesc experiena furiei
extrem de toxic i va face orice pentru a evita s devin vreodat suprat.
La fel ca fiecare emotie are o stare de spirit saturate cu acea emoie, i
o tulburare de care emoie, exist, de asemenea, o trstur de personalitate n
care
fiecare emoie joac un rol central. n furia care trasatura este de ostilitate. Meu
de cercetare pe ostilitate sa concentrat pe semnele de ostilitate i ei
consecintele asupra sanatatii.
n primul studiu, 20 de colegii mei i am cutat s determine
dac a existat un semn de expresie facial cu privire la dac un
individ este un tip A sau tip B personalitate. Aceast distincie, nu
mai este la fel de popular cum a fost cnd am fcut cercetare cincisprezece ani
Acum, ar fi trebuit s identifice cele a cror agresiv, ostil, i
Caracteristicile nerbdtori le candidati pentru coronariana fcut
Boala (o). Prin contrast de tip B sunt mai laid-back. Mai mult
studii recente au aratat ca acesta este ostilitatea care ar putea fi
factor de risc cel mai important. Persoane ostile ar trebui s fie mult mai probabil s
arata mai mult furie, i c este ceea ce am cutat pentru a verifica n acest studiu.
Am examinat expresiile faciale de directori de nivel mediu la un
de afaceri mare, care au fost deja clasificate de ctre experi, fie ca o
sau B. toti au fost supuse unui interviu uor provocatoare, n care
intervievatorul frustrat uor intervievate. Tehnicieni folosit
tehnica de colegul meu Wally Friesen i am dezvoltat pentru
msurare codificare micare, aciune Facial facial
(FACS). Aa cum am explicat n capitolul 1, aceasta tehnica nu se msoar
emoie direct, n schimb, scoruri obiectiv toate facial musculare
micri. Tehnicienii care au fcut scorul FACS nu
tii cine a fost un A i care a fost un B. Ei au folosit ncetinit i
vizionarea repetat a casetei video pentru a identifica muscular facial
micri. Analiznd rezultatele, am constatat c o anumit expresie
Sion-o expresie furie parial pe care am numit-o orbi (Afiat pe
pagina 127), n care doar sprncenele sunt coborte, iar pleoapele superioare
sunt ridicate-a fost artat mai des de ctre un e dect B.
A fost doar o orbire, nu o expresie plin furie, probabil pentru c
O au fost ncercarea de a diminua orice semn de furia lor. Aceste afaceri
directori au fost sofisticate, ei tiau c ar trebui s ncerce s nu apar
suprat. O alt posibilitate este ca ei au fost doar suprat, i pentru c
furia lor nu a fost intens nu a nregistra pe ntreaga fa.
O limitare majora a acestui studiu, nu tiu ce a fost ntm-
pening la inimile lor, atunci cnd aceste persoane se uit urt-a fost remediat n
urmtorul nostru studiu. Elevul meu fostul Erika Rosenberg i am examinat
pacienti care au fost diagnosticati ca avand deja coronariene grave
boala arterelor. Ei au fost vulnerabile la ceea ce se numete ischemic
Reflectia
episoade, n care inima nu primeste suficient oxigen pentru o
perioad de timp. Cnd se ntmpl acest lucru cei mai muli oameni de experien
durere,
angina pectorala, care spune-i s se opreasc tot ceea ce fac pentru c
acestea sunt expuse riscului de a avea un atac de cord, dac acestea nu fac.
Pacienti
am fost studiat avut ischemie silenioas, nici durere, nici un avertisment atunci
cnd
Inima lor nu a fost suficient oxigen.
n acest studiu in colaborare cu 21 de cercetare James Blumenthal
grup de la Universitatea Duke, pacientii au fost din nou filmat ntr-un
uor interviu provocatoare. De data aceasta o msur continu a
ischemie a fost obinut de la un dispozitiv de imagistic presat mpotriva lor
piept, care a produs o imagine a inimii lor, ca au vorbit. Noi mea-
sured expresiile lor faciale pe o perioad de dou minute, atunci cnd
a rspuns la ntrebrile cu privire la modul n care acestea tratate cu furie n viaa
lor.
Cei care au devenit ischemice au aratat o furie total sau parial ex-
Sion pe fata lor mult mai des decat pacientii care nu au
devin ischemice. Rezultate furia n faa lor atunci cnd au discutat
frustrri din trecut sugereaza ca acestea nu au fost doar vorbim despre
mnie, au fost retrind furia lor. i furie, tim de la
alte cercetari, accelereaz ritmul cardiac i crete tensiunea arterial. Ea
este cum ar fi alergatul pe un zbor de scari, tu nu ar trebui s facei dac avei
boli coronariene, i nu toat lumea a fcut. Cei care nu au
devenit furios au fost mult mai putin probabil de a deveni ischemic.
nainte de a explica de ce credem c am obinut aceste rezultate, s
mi s precizeze c acest studiu nu a demonstrat c furia cauzat de inima
boala. Alte research22 a constatat c nici trasatura de personalitate
de ostilitate, sau emoie de furie (i nu este sigur care
ar putea fi), este una a factorilor de risc pentru producerea de boli de inima, dar
c nu este ceea ce am fcut. n schimb, am descoperit c la persoanele care au deja
avea boli de inima, obtinerea furios risc crescut de a deveni
ischemic, care le pune la risc crescut de a avea un atac de cord.
Acum, s ne ia n considerare de ce aceti oameni au devenit furioi cnd au
a vorbit despre a fi suprat n trecut, i de ce le-a pus la risc.
Fiecare dintre noi vorbim despre emotii, nu se simt n acest moment.
Ne spune cineva despre un eveniment trist, un moment n care ne-am suprat, ceea ce
ne-a fcut fric, i aa mai departe. Uneori, n curs de a descrie
o experien emoional trecut incepem sa experimentezi emotia toate
peste din nou. Asta este ceea ce eu cred c sa ntmplat cu oamenii care
devenit ischemice. Ei nu puteau vorbi despre experienele suprat-
din ce n ce suprat din nou, fr s retriesc furia lor. Din pcate,
nefericire, pentru persoanele cu boala coronariana, care este periculos.
De ce sa ntmplat acest lucru pentru unii oameni i nu altele? De ce unele
oamenii vei retrai trecut experiene furie n timp ce altele nu? Pre-
sumably, furia este uor de provocat, gata s ias la suprafa cu orice posi-
bilitatea, n cei care au o personalitate ostil. Este att o marc i
o manifestare a fi o personalitate ostil care amintea
evenimente furioi ar reinstituie sentimentele pe care s-au simit.
Lsnd la o parte de oameni ostili, oricare dintre noi poate gasi suntem retrind o
experiena din trecut emoional pe care am nceput gndesc c ar fi
descrie doar. Bnuiesc c acest lucru se ntmpl atunci cnd evenimentul a fost lsat
unfin-
minate. Luai un exemplu n care o femeie devine suprat mpreun cu soul ei
pentru nou venit trziu acas pentru cin, fr a da nici o
preaviz. Dac acest argument sa ncheiat fr a se simi ei mulumii
c plngerea sa a fost tratat cu (el nu a cerut scuze, explica
de ce el nu a putut suna, sau promite s nu fac acest lucru din nou), ea este de natur
s
retriasc experiena la un moment ulterior. Gndindu-se c se ridica subiectul
din nou, pentru c ea ar fi acum n msur s vorbesc despre asta fr patim,
ea s-ar putea gsi de bine furia ei reapare. Acest lucru se poate ntmpla, de
asemenea, chiar
atunci cnd un anumit eveniment a fost rezolvat dac a existat o istorie de alte
evenimente suprat nerezolvate, crend o restante de resentiment ateapt s
fie exploatat.
Nu vreau s sugerez c este imposibil de a descrie un trecut
Experiena furios fr a deveni furios. Este posibil, dac exist
nici restante i n cazul n care evenimentul specific a fost rezolvat. Este chiar posibil,
atunci cnd vorbim despre eveniment emoional trecut, de a folosi o parte din o furie
expresie pentru a ilustra modul n care o simea. S-ar putea spune soia mea, pentru
examen,
PLE, ct de frustrat si nervos am fost mai devreme n ziua n care am fost try-
rea de a face cu Internal Revenue Service, i a fost pus ntr-o singur
mesagerie vocal dup altul. S presupunem c mi-am exprimat furia mea la
funcionarul care n cele din urm a vorbit cu mine, i am primit un mai plcut
scuze. S-ar putea arta un element de furie n faa mea, ceea ce eu numesc
unreferenial expression.23
O expresie referenial se refer la o emoie unul nu se simte acum;
este la fel ca a spune cuvntul furie, dar cu fata. Expresia
are s fie transformat oarecum, astfel nct persoana care vede
Expresia nu va fi confuz i c persoana se simte furios
acum. De obicei, acest lucru se face prin utilizarea numai o poriune a expresiei,
i-l face foarte scurt. O expresie furie de referinta s-ar putea implica
doar pleoapele superioare, sau buze doar presate, sau sprancenele doar a redus
ridicate.
Dac se utilizeaz mai mult de unul dintre aceste elemente, nu numai putea crea
confuzii
persoana a vedea expresia, s-ar putea reinstituie furie. Pe msur ce
ar fi aflat prin expresiile descrise n pre-
Capitolul precedeni, dac ai pus pe fata ta toate micrile musculare
pentru o emoie, care emotie va ncepe, n general, s apar.
Violen
La fel ca fiecare emotie are o stare de spirit legate de faptul ca este saturat cu care
emoie, pentru fiecare emotie este un psihopatologic legate de
de stat, n care acea emotie joaca un rol important. Comun
fraz tulburare emoional recunoate acest lucru s fie aa. De tristee i
agonia tulburare este depresia. n emoiile depresie sunt
inundate, persoanele deprimate nu pot reglementa tristete sau agonia lor,
i-l ptrunde i interfera cu toate aspectele vieii lor. DIS-
ordinea n care furia este att de scpat de sub control, care se interfereaz cu
viaa persoanei se manifest la cei care prezint anumite forme de violen.
Nu este mult acord cu privire la exact ceea ce constituie VIO-
lentilei. Unii oameni de tiin consider atacuri verbale, insulte, i ridicol de
fie forme de violen, i astfel lor de cercetare nu separat examen-
INE cei care se angajeaz n atacuri strict verbale de la cei care
atacat fizic. De asemenea, exist comportamente agresive care fac
nu implic violena fizic, cum ar fi fiind prea asertiv sau dom-
originare, i muli cercettori nu agresivitatea separat de
fie de violen fizic sau abuzul verbal. Apoi, sunt cei care
distrugerea proprietii ntr-un act de violen, de rupere scaune, pahare, i
aa mai departe. Noi nu tim dac toate acestea sunt din cauza aceleiai
cauze, aceeai educaie, de exemplu, sau mediat de aceeai
activitatea creierului. Dac ar fi aa, ne-am putea atepta s gseasc c oamenii
care sunt verbal abuzive sunt, de asemenea, agresiv si violent fizic,
dar n acelai timp c se poate ntmpla, exist, de asemenea, oameni care arat o i
nu arata alte forme de violen. Care sugereaz c acesta ar fi
s fie nelept n acest moment, n studiul nostru de violen pentru a examina separat
cei care se angajeaz numai n abuz verbal, cei care arat doar extrem de
comportamente agresive dar nu abuziv (nu ntotdeauna uor s se fac distincia,
mi dau seama), iar cei care prezint violen fizic. Numai n acest fel
putem determina dac au aceleai cauze, iar n cazul n care unul este un pas
la altul.
Chiar i atunci cnd limitarea obiectivul nostru de violen fizic, exist
multe tipuri s ia n considerare, doar o parte din ceea ce ar putea fi semne ale unei
tulburare emoional. Societatea consider unor acte de violen folosi-social
ful. Toate, dar pacifiti cred c, uneori, rzboiul este justificat. Acolo
De asemenea, sunt ocazii, atunci cnd violena individ este justificat. Atunci cnd un
trgtor de elit de poliie ucide o persoan care amenin viaa
copii pe care le deine ostatici, puini ar obiecta la violen sau, n spe-
ales n cazul n care persoana care este trimis un balon au ucis deja unul sau mai multe
dintre
copii. Acesta nu este doar de poliie, care ar putea fi justificat n uciderea;
cele mai multe ar fi de acord un individ poate fi violent n cazul n care este necesar
pentru a
a salva vieile membrilor familiei, sau chiar de strini. Violena care
nu mpiedic acte grave de violen, dar este motivat de rzbunare
sau pedeaps, este de neles, dei nu sunt de acord cu ea
la fel de mult.
ntr-o discuie de aceste idei cu prietenul i colegul meu,
evolutiv filozof Helena Cronin, 24 ea a subliniat c n
toate culturile, i n toate timpurile n istoria pe care le cunosc, anumite
forme de violen au fost considerate justificate. Infidelitatea, sus-
infidelitate anticipat a i ameninarea sau respingere efectiv de ctre o sexual
partener sunt cele mai comune cauze de omor, iar oamenii ucid femei
mult mai des decat femeile ucide oameni. Cronin, mpreun cu alte EVO-
gnditori lutionary, atribuie acest lucru la om aproape inevitabil
incertitudinea cu privire la dac el este cu adevrat tatl orice puilor.
n concordan cu acest punct de vedere, una dintre cele mai mari studii de Homi-
pesticide a constatat ca unul din sase crime soluionate a fost o omucidere conjugal,
cu femeile fiind de trei sferturi dintre victime. Spre surprinderea mea,
crimele conjugal au fost la fel de probabil ntre cuplurile cstorite legal
n toate etapele unei relaii i n toate sociale i economice
boundaries.25
Crima de a rzbuna tratament nedrept de ctre un ef este, de asemenea, angajat
mult mai des de brbai dect la femei, din cauza mai mare
Importana de ierarhii de stare la brbai comparativ cu femeile.
nainte de a ajunge prea departe departe de accentul meu, care este la violen
care este produsul unei emoional tulburare, permitei-mi s spun c evoluie
gndire tionary poate ajuta sa intelegem de ce anumite forme de violen
lie apar, care comite aceste acte violente, i de ce este c
Comunitatea poate aproba de ele. Astfel de forme de violen pot fi
regretabil, sau chiar pedepsite legal, dar violena care a avut
Valoarea de adaptare pe parcursul evolutiei noastre nu este probabil s fie
Rezultatul o tulburare emoional.
O diferen major ntre actele de violen este dac acestea sunt pre-
meditat sau impulsiv. Ori poate fi normal, chiar aprobat social.
Luai n considerare persoana inut captiv, tiind c agresorului su are
deja a ucis un alt unul dintre captivi, care au planuri cu atenie o
ataca pe potenialul su criminal. Aceasta este violenta, care este premeditat
dar nu patologic, iar acesta este aprobat social. Acesta poate fi mai puin vdite-
dent c violena impulsiv poate fi aprobate social, dar poate avea
locul su. Cnd mi Eva fiica a fost un copil mic, de multe ori ea a fugit afar
n strad, fr a lua seama de autoturisme vin drum. I Cau-
ionat ei despre aceasta de mai multe ori, dar ea, cred, a venit
pentru a vedea acest lucru ca aproape un joc, o modalitate de a obine tat foarte
suprat. ntr-o zi
a fost doar de o aciune rapid pe care am reuit s trgnd-o de siguran.
Fr gndire, acionnd din impuls, am lovit-o si a strigat la ea niciodat
pentru a face acest lucru din nou. A fost singura dat cnd am lovit-o vreodat. n
timp ce cteva per-
PLE-ar putea dezaproba de act meu violent, nu a fugit n
strada din nou. Mai mult de 90 la suta din parinti cu psihicul
Cally pedepsit lor toddlers.26
 Am dat exemple de normale premeditat i impulsiv VIO-
lie, dar exist, de asemenea, sunt versiuni anormale de fiecare. Ucigai, violatori,
i torionarii pot planifica aciunile lor cu grij, selectnd pe care le
va victimiza, i cnd i cum se va face. Exist, de asemenea,
batausilor soul impulsiv, care a lovit fr avertisment, fr plan de-
Ning. Ambele cercetare pe personality27 i studii ale creierului activity28
s-au constatat diferente intre impulsiv i premeditat VIO-
lentilei. n mod clar, ambele trebuie luate n considerare, dei unele cercetri
nu a reuit s fac aceast distincie. Dei este important s se ia n considerare
dac violena a fost impulsiv sau premeditat, care nu este sufi-
ciente pentru a izola violen anormale.
Un ingredient necesar este c astfel de violen este, de asemenea, antisocial,
dezaprobat de ctre societate, dar care poate nu implic ntotdeauna un brbai-
tulburare Tal. Unii au susinut c violena antisociale comise n
grupuri in timpul adolescentei nu ar trebui s fie considerat o tulburrile mentale,
der, iar dovezile sugereaz c muli dintre cei care prezint
un astfel de comportament nu continua sa fie violent la varsta adulta. 29 Pur i simplu
fiind antisocial nu poate fi un semn de boala mintala de orice fel,
chiar i atunci cnd apare la varsta adulta. Violen instrumental, cum ar fi
violen comise pentru a obine bani, dei mpotriva legii, poate
nu fi un semn a ceea ce se numete o tulburare de personalitate antisociala, n cazul n
care
persoana este de la o subcultur care accept astfel de comportament. Antiso-
Violena social este necesar, cred, dar nu suficient pentru identificarea
violena care este produs de o tulburare emoional. A aduga
nu-ntotdeauna-uor de a stabili cerina ca violenta
nu au suport social (scutirea astfel violena dintre bande), i s fie
disproporionate n raport cu orice provocare sau fr provocare.
Violena antisociale care este rezultatul unei tulburari emotionale pot
fie cronice, sau un singur incident izolat ntr-o via. Persoana violent
pot avea remucri autentic dup aceea, sau nici o remucare. Violent per-
Fiul poate aciona rece, sau n cldura de furie sau furie. Obiectivul de
Violena poate s fi fost atent selectate sau alese la ntmplare.
Violena poate include tortura sau nu. Bnuiesc c de cercetare ar trebui
s ia n considerare toi aceti factori, cutnd s vad dac exist diferite
factori de risc si cauze diferite pentru aceste multe forme diferite de
violen antisocial. Din pcate, faptul c nu a fost cazul, dup cum poate fi
vzut n manualul de criterii de diagnostic de psihiatrie, DSM-IV,
care identific intermitenta Tulburarea exploziva (IED) ca incluznd
"Mai multe episoade distincte de eecul de a rezista impulsurilor agresive care
duce la actele asaltat grave sau distrugere a bunurilor, gradul
de expresivitate n timpul episoadelor este extrem de disproporionat n raport cu
orice tensiuni psihosociale precipitani. . . . Individul poate
descrie episoade agresive ca "vrji" sau "atacuri", n care
comportament exploziv este precedat de un sentiment de tensiune sau excitare i
este
urmat de un sentiment de uurare. "30 n timp ce Felicit aceast definiie a
un tip de violen, cronice, grave, din proporional cu provoca-
TION, este o greeal de a combina att de violen mpotriva persoanelor i
distrugerea proprietii fr dovezi c ambele sunt datorate
aceleai cauze. Nu exist nici o modalitate de a descoperi dac aceasta este atunci
cnd
doi sunt concentrate mpreun.
n timp ce de cercetare privind violena nu are de obicei atras distinctii ca
fin ca eu sunt sugernd, exist dovezi care sugereaz multiple
cauze de violen. Stresul de mediu devreme in viata, parinti rau,
prejudiciu cap, i factori genetici toate s-au dovedit a fi asociate
cu mai multe tipuri de violence.31 pe care sunt cele mai importante pentru care
tipuri de violen, este prea devreme pentru a spune. Este probabil c, chiar i
atunci cnd dis-
tinctions sunt fin trase, mai mult de o singur cauz va fi gsit. Pentru
de exemplu, chiar dac ar fi s ne limitm la studierea doar cronica,
violena fizic antisocial, care nu implic tortura, dar este o
act brutal singur, comis de un singur individ furios, cu lit-
provocare TLE, impulsiv, fa de o int selectate, cu ulte-
remucare a obligatiei, nu sunt susceptibile de a gsi o singur cauz.
Recunoscnd Anger n noi nine
S ne ntoarcem acum s ia n considerare ceea ce mnia simte ca pe interior. Tu
trebuie s se simt suprat acum astfel nct s putei compara sentimentele tale
cu
ceea ce a fost descoperit de senzatii furioi. Nu pot atepta ca
pur i simplu uita la fotografiile de lupt canadian sau de
Maxine Kenny va trezi sentimente de furie n tine. Aceasta este o
diferen important ntre furie i tristee / agonie. Chiar i o mai
fotografia de agonie un strin a cheam preocuparea noastr, dar
acest lucru nu este att de furie. Este nevoie de mai mult pentru a simti furios. Dac
ai fost acolo,
n cazul n care furia a fost ndreptat la tine, te-ar simi fie frica sau furie,
dar vznd fotografiile nu o va face. ntr-un mod paralel, ne simim
ngrijorare simpatic atunci cnd vedem pe cineva care este n durere sau suferin
fr a fi nevoie s tie cauza, dar atunci cnd vom vedea furia avem nevoie
s cunoasc sursa de furie nainte de a simpatiza cu
suprat person.32
Aici sunt dou ci care v permit s experien furie, unul
folosesc memorie i cellalt face o expresie.
ncercai s v amintii un moment n viaa ta, atunci cnd au fost att de suprat c
ce aproape a lovit pe cineva (sau a lovit pe cineva). n cazul n care nu a fost niciodat
ntm-
petrecut mai, apoi ncercai s v amintii un moment n viaa ta cnd ai fost att de
suprat c vocea ta are mult mai tare si mi-ai spus ceva ce
mai trziu regretat. Deoarece unul experiene rar doar furie, s-ar putea
au simit fric (de alte persoane sau de a pierde controlul) sau dezgustat
(Cu alt persoan sau pe tine pentru a pierde controlul). S-ar putea avea
a avut un sentiment pozitiv, cum ar fi triumf. De acum ncearc s se concentreze pe
momente cnd pur i simplu te-ai simit suprat, i apoi s ncerce s experimenteze
cele
sentimente din nou. Aceasta poate ajuta dac v vizualiza scena i-ai amintit.
Cnd ncepe aceste sentimente, le lasi sa creasca la fel de puternic ca tine poate. Dup
treizeci secunde sau cam asa ceva au trecut, relaxai-v i ia n considerare ceea ce ai
simit.
Este n valoare de ncercarea de a face micrile descrise n urmtoa-
toarele exerciiu s se concentreze pe ceea ce mnia simte ca in fata ta.
Mai mult dect att, n cazul n care sarcina de memorie nu a adus la senzaii de furie,
a face fata se poate realiza acest lucru.
Imita micrile faciale de furie. (S-ar putea s ncercai s folosii o oglind a
verifica dac vi se face toate micrile musculare.)
Tragei sprancenele jos i, mpreun, asigurai-v c interioar
coluri merge n jos, spre nas.
n timp ce inei aceste sprncene n jos, ncercai s deschidei ochii larg, astfel nct
c pleoapele superioare mpinge mpotriva sprancene redus, stele,
ING greu.
 Odat ce suntei sigur c suntei a face sprncenelor i pleoapelor
micri. relaxai-v n partea de sus a feei i s se concentreze pe
partea de jos a feei.
Apsai pe buzele tale mpreun bine i tensionate buzele tale: nu se ndoi.
trebuie doar s apsai.
Odat ce suntei sigur c suntei a face dreapta-jos fa
micri, adaug la faa superioar, reducerea sprancenelor, trgnd
le mpreun, i creterea pleoapele superioare pentru a produce o stare.
Senzaii de furie includ sentimente de presiune, tensiune, i cldur.
Ritmul cardiac crete, la fel ca i respiraia, tensiunea arterial crete,
iar fata poate nroi. Dac nu suntei vorbind, exist un zece-
condiional s mute n jos greu, superioar mpotriva dintii de jos, i de a mpinge
brbie nainte. Exist, de asemenea, un impuls de a merge mai departe spre
inta de furie. Acestea sunt cele mai comune senzatii comune care
majoritatea oamenilor se simt. Putei simi unele dintre ele mai puternic dect
altele. Acum, din nou, ncearc s trieti furia (folosind fie mem-
ORY sau facial sarcin micare, oricare dintre acestea a lucrat mai bine), notnd
dac avei sau nu simti caldura, presiune, tensiune, i musca-
jos senzaii.
ntoarce-te si uita-te din nou la prima fotografie din acest capitol. Ambii
Angry Men arata sprncene redus i trase, mpreun, care fac parte din
afiajul furie. Brbatul din dreapta arat, de asemenea, ochii evidente
c furia marca. n ambele fee furioase maxilarului este bine
ncletat i dinii sunt expuse. Buzele ia pe dou tipuri diferite
poziii n furie. Buzele pot fi deschise, astfel cum acestea sunt aici, fie
ptrat sau dreptunghiular n form. Sau buzele poate fi nchis ermetic, buze
presat de buze.
n Papua Noua Guinee, atunci cnd le-am cerut s-mi arate ce lor
fata ar arta dac acestea au fost pe punctul de a lovi pe cineva, oameni
presat buzele bine mpreun, ca s-au mutat bratul lor la grev
cu un topor. Charles Darwin, mai mult de un secol n urm, a remarcat c
am apsai buzele noastre strns mpreun ori de cte ori ne angajm n orice
puternic
efort fizic. Cnd am ntrebat noi Guineea s-mi arate
ceea ce feele lor ar fi dac acestea au fost controla furia lor,
s-ar despri buzele lor, ca i n cazul n care vorbesc sau gata s vorbeasc. Cu
clasa de mijloc americani, am gsit modelul invers: ei presat
buzele lor strns mpreun pentru furie controlat i a deschis buzele lor
de furie necontrolat. Pentru aceste americani din clasa de mijloc, creanele
necontestate,
furie controlat a nsemnat doare cu cuvinte, nu cu pumnii, astfel nct buzele
au fost presate pentru a preveni n furie controlat.
Cei doi brbai canadieni n fotografie sunt afiate open-
furie gur, n momentul dup ce unul dintre ei a lovit doar
poliist. Bnuiesc c n acest moment nainte, cnd el de fapt
a lovit pe poliist, buzele s-au strns apsat.
Una dintre cele mai importante indicii la mnie este greu de a vedea ntr-un mo-
tograph, dei este probabil prezent n ambele brbai furioi. Rou
marja de buze devine mai ngust n furie, buzele devin subire
Ner. Aceasta este o aciune foarte greu de a inhiba, i-l poate trda furie
chiar i atunci cnd nu exist nici un alt semn. Am gsit-o a fi una dintre
primele semne de furie, evident atunci cnd o persoan nu a devenit nc
contient de faptul c el este suprat. Aproape toat lumea a avut experiena de
cineva s observe c el este suprat nainte de el a realizat el nsui.
O persoan a rspuns la un semn subtil n faa lui, sau o nsprire a lui
voce sau crete n intensitate. Deoarece buzele devin mai subiri n
furie, am putea reaciona greit la cineva care are buze subtiri ar fi dac
el este ursuz, rece, sau ostil.
Uit-te din nou la fotografia de Maxine Kenny. Sprncenele
sunt n jos i mpreun, i ochii ei sunt evidente. Buzele ei sunt s-au desprit,
i maxilarul este aruncat nainte, un semn destul de comun de furie, care
poate fi n cazul n care avertisment boxeri, "Nu conduce cu maxilarul,"
a venit de la. Nu am nici o idee de ce aceast micare este adesea o parte a unui
exprimarea furiei, dar eu sunt destul de sigur c este.
 Am fotografiat aceast femeie tnr o zi din sat care a fost
tabra mea de baza in Noua Guinee zonele muntoase. Desi nu a
tiu ce a fost un aparat de fotografiat, ea evident vzut c am fost pltii atenie
TION pentru ei, i se prea c o astfel de atenie a fost nedorit. Usu-
jen aliat ar fi rspunsul la o astfel de atenie, dar n
acest caz este clar c nu a fost. Bnuiesc c de atenti la
o singur femeie n public am fost de rupere o regul n care societatea i
pune n pericol att de noi, dar eu nu pot fi sigur.
Am ncercat n mod deliberat s provoace emoii variate, n aceste persoane,
crearea camera mea video pentru a nregistra ceea ce s-ar ntmpla pentru meu
analiz ulterioar. ntr-o zi am repezit la un baiat adolescent cu un cauciuc
cuit am adus cu mine doar pentru acest scop, dar el a vzut ime-
diat ce a fost, iar filmul arat surpriza sa iniial i apoi
distracii. Pentru sigurana mea am decis s nu provoace mnie
din nou, i niciodat nu am vzut un alt moment suprat printre aceti oameni.
Dei au fost o cultur panic, ei m-am enervat, dar nu n
deschis, cel puin nu atunci cnd am fost n jurul. Aceasta este singura sponta-
fotografie neous Am pe cineva care este suprat n aceast cultur.
Imaginea arat foarte bine ochii evidente de furie, cu low-
sprncenele derate trase mpreun. Ea este, de asemenea, apsarea buzele ei
mpreun.
Femeia din stnga arat doar cobort i trase, mpreun
frunte. Prin ea nsi, fr a fi evident ochi, aceast expresie poate nsemna
multe lucruri. Acesta este produs de ceea ce Darwin a numit musculare de
dificultate. El a observat, aa cum am eu, ca orice tip de dificultate, mentale
sau fizic, face acest muschi de a contracta, coborrea i desen
sprncene mpreun. Nedumerire, confuzie, concentrare, determinare
RE-toate pot fi prezentate de ctre aceast aciune. Ea apare, de asemenea, atunci
cnd cineva
este n lumin puternic, deoarece sprncenele sunt coborte pentru a aciona ca o
umbrel de soare.
ANGER imobilizat
Eu nu am fost n stare s gseasc fotografii de tiri, care arat o mai
furie reinut, de tipul celor de multe ori vzut n viaa obinuit, nainte de furie
a scapat de sub control. Cu toate acestea, pot exista dovezi puternice de furie
cu foarte mici modificri n fa, aa cum aceasta imagine am luat de mine
spectacole. Am luat-o acum douzeci de ani, ncearc s produc o furie expresie
Sion fr s mite nici dintre caracteristicile mele faciale. M-am concentrat pe
nsprirea muschii, fr a permindu-le contractul ntr-un mod care
ar fi suficient pentru a trage pielea. Am strns mai nti musculare n
sprncenele mele, care, dac contractate s-ar diminua i tragei-le
mpreun. Apoi am nsprit muschii care ar ridica sus
pleoape. n cele din urm am nsprit musculare la buzele mele, care a fcut ngust
buzele. Aceasta nu este o fa prietenoas, aceasta este, probabil, un extrem de
controlat
furie, sau doar o expresie enervat. Acum ne vom ntoarce la imaginile
arat semne subtile de furie.
A
B
(Neutru)
C
S ncepem cu pleoapele si sprancenele. n imagine o mai mic
i pleoapele superioare au fost nsprite. Acesta poate fi un semn de subtil
controlate furie, sau poate fi doar o uoar iritare. Se poate, de asemenea,
apar atunci cnd nu exist nici o furie, la toate, dar persoana este literal sau fig-
uratively ncearc s se concentreze pe ceva sau se concentreaza intens.
Imaginea C este o fotografie compozit format prin lipirea redus i
uor tras-mpreun sprncenele din alt imagine (nu apare pe site
aici) pe figura B neutru, care este prevzut pentru comparaie.
Foto C poate fi, de asemenea, un semnal de furie controlate sau uoar iritare.
Aceasta ar putea s apar atunci cnd o persoan se simte uor nedumerit, concen-
bilitatea, sau de a gsi ceva dificil. Care este va depinde
context.
D
E
F
Imaginea D prezinta combinaie a celor dou micri le-ai vzut
de mai sus. Sprancenele sunt uor reduse i trase mpreun, i
pleoapele inferioare sunt uor tensionate. A tensionat pleoapele inferioare nu sunt
la fel de puternic ca n imagine A. Puteti vedea c ele sunt tensionate de com-
decojit imagine D cu fotografie B neutru, observnd modul n jos
Pleoapele au nceput s taie o parte din jos jante de irisi. Ea
este totui posibil ca aceasta ar putea fi nedumerire sau concentrare, dar
mai probabil este controlat furie sau foarte uoar furie.
Imagine E prezint o aciune suplimentar foarte important, creterea
pleoapele superioare. Aceasta este o orbire, iar acum nu exist ndoial c
acest lucru este un semn de furie, furia controlat probabil. Ai vzut acest lucru mai
devreme
n acest capitol, cnd am descris cercetarea mea de tipul A personali-
legturile. Imaginea F prezinta combinaie a celor trei aciuni-a redus
frunte, tensionat pleoapei inferioare, i a ridicat superior pleoapei-mai puternic.
Acesta este un semn clar de furie.
G
H
Acum, s ne uitm la semnalele din maxilare i buzele. n furia maxilarului este
de multe ori mpinge nainte, aa cum este n imagine G. Aceast fotografie a fost
fcut de ctre
lipirea de aceast micare (de la o alt fotografie nu apare pe aici)
pe imaginea B. neutru Putei vedea acest mandibulei n imagine
de Maxine Kenny, dei ea a ridicat, de asemenea, buza superioar i
cobort buza de jos.
n imaginea H buzele sunt presate mpreun cu o uoar ntindere de
pleoapele inferioare. Acest lucru se poate ntmpla n foarte uoar furie sau mnie
care
este doar nceputul. Se poate ntmpla, de asemenea, atunci cnd cineva se gandeste
despre ceva. i, n unele persoane, este un manierism care a aprins-
TLE sens. n cazul n care nu au nici o aciune mai mici pleoapelor, doar o presa de
buze, ea
ar fi foarte ambiguu.
Eu
J
n imagine am ambele buzele sunt presate mpreun, ca n fotografie H, plus
Buza de jos este mpins n sus. Acest lucru poate fi controlat furie sau demisie,
naiune, i unii oameni folosesc acest lucru ca pe un semn de gndire, n timp ce n
alte persoane este un manierism frecvent. Preedintele Clinton multe ori
artat aceast micare ca un manierism. n imagine J colurile buzelor
sunt strnse, la care se adaug buza inferioar este mpins n sus. Cnd este
singur, aa cum este aici, este ambigu, ea poate avea oricare din semnificaiile
de fotografii I. Pentru c este uor asimetric, ar putea avea, de asemenea, o
Elementul dispreuitor. Mai multe despre dispre este explicat n cap-
ter 8.
K
L
M
Am folosit cateva poze cu mine, de acum aproape treizeci de ani,
pentru a arta foarte important micare de ngustarea marjelor de rosii
a buzelor. Imagini L i M arat aceast aciune, cu imaginea K acolo
pentru comparaie cu ceea ce buzele mele arata ca, atunci cnd sunt relaxat. n
foto M buzele sunt, de asemenea, s-au desprit ca i cum n vorbire. Aceast
aciune a ANR-
canotaj buzelor este un semn foarte fiabil de furie, este de multe ori un foarte
devreme
semn de furie, sau poate fi extrem de controlat furie. De asemenea, pare s
fi dificil de a inhiba.
Ultimul modul n care furia pot fi nregistrate n gur tine
vzut n demonstrani canadiene i n Maxine Kenny, de sus
buza este ridicat, iar buza inferioar redus, iar buzele sunt redus.
Gura are un aspect ptrat.
Folosind informaiile din expresiilor
S lum n considerare modul n care putei utiliza informaiile pe care le poate ridica
de semne de furie prezentate n acest capitol. Permitei-mi s repet din nou
ceea ce am spus n ultimul capitol, pentru c este i mai important s
ia n considerare atunci cnd se ocup cu furie dect atunci cnd la faa locului semne
de
durere sau de tristee. Expresii nu-i spun ce este generatoare de
emoie, doar c emoia are loc. Cnd vezi c
cineva este suprat, nu tiu ce a fcut persoana suprat. Este
evident n imaginile de demonstrani din Canada i Maxine
Kenny. Dar s presupunem c cineva arat o expresie furios atunci cnd
vorbeti cu el sau ea. Este mnia ndreptate la tine? Este o
ceva ce ai fcut, acum sau n trecut, sau ceva
persoana suprat crede c sunt de gnd s faci? Sau ar putea fi furia
regizat interior, este persoana furios furios cu el sau ea?
O alt posibilitate este c furia este la un ter, cineva
menionate n conversaie, sau poate cineva care nu este menionat
dar care a venit n minte.
Nu exist nici o cale pentru tine de a spune de expresia n sine. Unele-
ori acesta va fi evident de la ceea ce sa ntmplat, ceea ce a
a fost spus sau nu a spus, ceea ce a avut loc deja sau este probabil s apar.
Uneori nu vei ti. Cunoaterea persoana este suprat este ea nsi
foarte important, pentru furie este cel mai periculos emoie la alii,
dar nu va fi ntotdeauna sigur dac suntei inta de furie.
Unele dintre cele mai subtile semne de furie (poze A, C, i D) s-ar putea
fi, de asemenea, semne de nedumerire sau de concentrare. Exist, de asemenea furie
expresii care nu este sigur n cazul n care furia este uoar, doar nceputul,
sau de a fi controlate (fotografii G, H, I, L, i M, precum i imaginea mea
la pagina 138). M voi ntoarce la ele mai trziu. n primul rnd, haidei s se
concentreze pe ceea ce
s-ar putea face atunci cnd la faa locului o expresie care este clar, n cazul n care nu
exist
ndoi de expresie care persoana este nervos, aa cum este artat n
Fotografii E i F. am folosit aceleai exemplele descrise la sfritul
din ultimul capitol, astfel nct cititorul va fi capabil pentru a vedea cum diferite
alegerile sunt atunci cnd la faa locului furie fa de angoasa sau tristee.
Vei vedea, de asemenea, c ceea ce considera depinde n mare parte pe dvs.
relaia cu persoana care arat furie, dac suntei ca pe-
supraveghetor, fiul lui, supervizata, prieten, iubit, printe, sau urmai.
Cele mai multe expresii emotionale ultimele aproximativ dou secunde, unele
sunt la fel de
scurt ca o jumtate de secund, unele pot dura timp de patru secunde, dar
rareori sunt mai scurte sau mai lungi. Durata de expresie este
obicei, legate de puterea de exprimare. Deci, o lung durat
Expresia semnaleaz de obicei un sentiment mai intens dect un briefer unul.
Exist excepii, totui. O foarte scurt expresie, intens (mo-
tos E i F) sugereaz c persoana se ascunde emoia, care
ascunderea ar putea fi rezultatul unui efort deliberat sau creanele necontestate,
ghidat incontient represiune. Foarte scurt Expresia nu ne spune
dac persoana este n mod deliberat sau incontient schimbarea
fata, numai c emoia este ascuns. O uoar de lung durat
Expresia (poze G, H, I, L, M, i poza mea la pagina 138) este un
semn de emoie controlate n mod deliberat. Dac una dintre aceste expresii
s-au prezentat doar pentru a doua jumtate sau un al doilea, acesta ar fi mai
probabil
se o uoar senzaie de furie sau furie doar nceputul, mai degrab dect mai mult
furie controlat. Ceea ce am descris despre durata
o expresie, i modul n care aceasta se refer la puterea de emoie,
dac emoia este controlat, sau este uoar, se aplic nu doar
de furie, ci la toate emoiile.
S presupunem c v oferi tiri pentru a v supraveghea cineva c el este
nu obine o promovare, iar persoana arat o furie clar
expresie. Daca apare o expresie, cum ar fi E sau F, sau o chiar
mai puternic expresie, probabil c ar ti el este furios, mai ales
n cazul n care este pe faa lui pentru mai mult de o fraciune de secund. Din
moment ce doar
livrat tiri nedorite, v sunt, probabil inta furiei sale,
dar nu n mod necesar. Poate c este suprat pe el nsui pentru a avea
nu a reuit s fac ceea ce era necesar pentru a obine promovarea. nainte de el
vorbete
nu tiu dac el crede c decizia a fost unul nedrept, chiar
atunci cnd el nu raspunde poate nu tii, pentru c el ar fi decis c este
nu n interesul su s-i spun cum se simte, cel puin nu atunci.
Dac nu tii c persoana bine, nu presupune c el este de a lua o astfel de
un pas napoi pentru a lua n considerare dac dorete s mearg mpreun cu furia lui,
ceea ce am numit atenia emoional, care nu este o capacitate de dezvoltat
tate n majoritatea oamenilor. Deci, ce faci?
Ai putea ignora show-ul lui de furie, care acioneaz ca i cum nu sa ntmplat,
dar innd seama de ea i de a fi prudent cu privire la ceea ce mai spui i
cum ai spus. Acesta nu este ntotdeauna sau chiar adesea cazul n care dorii s
confrunte cu cineva care este suprat, spunnd ceva de genul, "De ce sunt
Eti suprat pe mine? "sau chiar mai puin conflictual," sunt
ai suprat? "Astfel de remarci sunt o invitaie pentru cineva s spun
ceva rautacios, sau acioneaz ntr-un mod furios, i c nu este
ntotdeauna n interesul dumneavoastr sau interesul persoanei suprat. Nu c
plngeri sau infraciuni ar trebui s fie ignorate, dar ele pot fi mai
uor tratate cu data moment de furie a trecut. Un unii-
ce mai bun versiune a "De ce eti suprat pe mine?" ntrebare
ar fi de a spune, "Decizia mea se poate de bine au facut te-ai mniat, i eu
Regret c. Spune-mi dac exist ceva ce pot face, care ar fi
de ajutor. "In acest rspuns v recunosc furia lui, mai degrab dect
IT Challenge, i indicai interesul dumneavoastr n a vedea dac putei fi
util ciuda deciziei nedorite.
Revenind la exemplul anterior, s presupunem c fiica ta adolescenta
a artat aceeai expresie atunci cnd i-ai spus c nu pot merge la ea
casa prietenului lui n acea sear, pentru c ai nevoie de ea s-i baby-stea
Fratele mai mic n timp ce tu si sotul tau a participa la o brusc
numit ntlnire vecintate. E suprat pe tine pentru frustrant ei
planuri? Cel mai probabil, dar ea ar putea fi suprat pe ea nsi pentru ngrijirea att
de
prea multe despre el. Cum ai rspunde depinde de natura
relatia ta cu fiica ta, personalitatea ei i a ta, i
antecedente de relaia ta cu ei. Cu toate acestea, eu cred c exist
motiv mai mult de a face cu furia ei dect ar fi, n general, att n
situaie de lucru. Asta nu nseamn c ar trebui s comenteze pe ea
furie, sau contesta dreptul s fie suprat. Dimpotriv, te
s-ar putea simpatiza cu frustrare i explica n continuare de ce
Reuniunea este att de important, i cum, pentru c ai avut nici o notificare, v
a trebuit s fac aceast impunere. Dac acesta este consecina, apoi ei
furie a facut treaba. Acesta a adus o infraciune n atenia dumneavoastr, s
tii c era important, i te-au condus s rspund prin explicarea
circumstanele. Ai putea merge mai departe i spune cum va face
este de pn la ei ntr-un alt mod.
Ori de cte ori vedei o expresie emoional care persoana nu
nu exprima, de asemenea, n cuvinte, v aflai ntr-un sens avnd informaii c
persoana nu a recunoscut, pentru care persoana nu are
asumat responsabilitatea. Supervizatului n exemplul lucru ar putea fi
face tot ce poate pentru a controla furia lui. Tu nu va face ca mai usor de
confruntarea cu el despre asta. ntr-un mediu de afaceri ar putea s nu vrea
s trateze direct cu furie un supervizatului, n special cu cineva
care nu este avansat. Desigur, ar putea fi cineva care te-
nc sper c va avansa, i ar putea exista unele beneficii de afacere-
rea cu sentimentele sale, dar ai putea dori s se ocupe de ele mai trziu.
A doua zi, ai putea spune, "tiu c a fost o veste proast, i eu
se ateapt ca aceasta a fost dezamgitor. Am avut impresia c s-au suprat [it
te stresa], i se ntreb dac-l va ajuta s vorbesc despre asta. "
O alt opiune ar fi s spunem, "A fi bucuros s vorbesc cu tine
acum sau mai trziu despre cum te simti despre asta. "Din nou, prin faptul c nu
folosind eticheta furie, ce reduce posibilitatea de furie a fi
exprimat ntr-un fel, el ar putea regreta, dar v dau, de asemenea, el ocazia
pentru a vorbi despre preocuprile sale atunci cnd el se simte confortabil face
acest lucru. Dac
stii pe fiica ta s fie cineva care are un timp de greu Han-
ferstrului furia ei, s-ar putea folosi o variant pe acest rspuns, oferindu-i
posibilitatea de a alege atunci cnd ea vrea s vorbeasc despre asta. Cuplurile pot,
de asemenea,
gsi c doresc s ia act de furie, dar discuia rezerv cu privire la aceasta
pentru un moment ulterior specificat cnd exist mai puin probabil ca furie
va genera cuvinte jignitoare, rspunsuri furioase, sau defensive.
Noi de multe ori c tim de ce cineva a devenit furios cu
ne, dar versiunea noastr de nemulumire nu poate potrivi altor per-
Versiunea fiul lui. Evitnd n acelai timp ceea ce face duce suprat pe cineva
pentru a
resentimentele, construirea unei restante de probleme, foarte rar cazul n care
problema
fi tratate atunci cnd una sau ambele persoane sunt n cldura de furia lor.
Dac este att de urgent nct aceast chestiune trebuie s fie abordat la o dat,
i-l
nu poate fi amnat pn la un moment mai rece, atunci este important
c att oamenii ncearc s fie sigur c au trecut de refractare
perioad. n caz contrar, discuia este obligat doar pentru a alimenta furia,
Nu se concentreze asupra a ceea ce este i cum poate fi rezolvat.
Acesta poate fi, de asemenea, important s se recunoasc i s ia n considerare
modul n care diferite
situaie poate fi atunci cnd alimentarea este inversat din exemplele I
au discutat. S presupunem c au fost supervizatului care tocmai a nvat
care nu au primit promovarea, i atunci cnd supraveghetorul a spus
aceasta, ea a artat o expresie furioas. Este, probabil, ea este suprat pe
tu, dar ea ar putea fi suprat cu ea despre a fi n loc de
obligaia de a furniza astfel de vesti proaste, sau la altcineva din Organizare,
ation. n orice caz, un subordonat n cele mai multe organizaii nu
beneficiaz de dreptul de a comenta pe mnia unui superior lui. Cel mai mult
ar putea fi dreptul de a spune, dup care i exprima dezamgirea dumneavoastr,
este
ceva de genul, "mi-ar aprecia oportunitatea de a nva de la
te, la un moment dat voi le consider adecvate, cu privire la orice am putea avea
face c tu sau organizaia a nemulumit. "Ideea aici este
nu pentru a eticheta furie, dar s-l recunoasc i s arate interes pentru
feedback-ul, n timp ce face mai uor pentru supraveghetor de a amna spun
despre asta pana la un moment n care ea nu se simte furios.
Tot ceea ce am sugerat ce s fac atunci cnd la faa locului o furie
Expresia se aplic la fel de bine la expresii n care nu sunt sigure
dac expresia este uoar furie, furia controlat, sau furie, care este
doar nceputul (poze G, H i I). Singura diferen este c, dac
au motive s cread c este mnia, care este doar nceputul, s spunem doar
ngustarea a buzelor prezentate n imagini L i M, avei mai mult
de o oportunitate de a lua n considerare dac ar putea exista ceva ce
ar putea face sau spune c ar ntrerupe furie nainte de a se mai puternic.
Expresia se arat n fotografie C, redus, trase, mpreun
sprancene, merit comentariu special. Ai vzut o alt versiune a acestei
aciune n femeia de la stnga femeii Noua Guinee
care a fost bttor la ochi la mine. Dei acesta poate fi un semn de foarte uoar
furie, ea poate, de asemenea, s apar n multe situaii dificile. Dac cineva
este de ridicare ceva greu, sau ncercarea de a rezolva o problem de matematic
dificile,
Lem, poate fi bine prezentate aceast aciune. Acesta poate fi indicat cu dificultate
de aproape orice fel. Dac vorbii i cealalt persoan arat
aceasta pentru un moment, acesta poate fi un semn c el sau ea nu destul
nelege ceea ce spui, sau trebuie s lucreze din greu pentru a urmri
linia de conversaie. Acesta poate fi un semnal util, care ar trebui
explica ceea ce se spune ntr-un mod diferit.
Nu am putut explica tot ceea ce ar trebui s fie luate n considerare atunci cnd la
faa locului
o expresie furie. Exemplele mele sunt menite doar s sugereze c
exist multe posibiliti, i unele rspunsuri s-ar putea lua n considerare.
Care sunt aplicabile va depinde de cine tine si alte persoane
sunt, i de specificul situaiei. Desigur, o mare parte din ceea ce am
au sugerat despre cum s reacioneze atunci cnd am remarcat o alt persoan
mnia nu este ferm stabilit de cercetare. Am contrazis ideile
predominante n urm cu civa ani c noi ar trebui s nvee cum s lupte corect, dar
nu evita lupta. Propria mea experien sugereaz c acest lucru este mai mult
dect poate fi ateptat de la cei mai muli oameni, i nu este neaprat cel mai bun
sau cel mai sigur mod de a face cu ceea ce genereaz furie.
Plngerile trebuie s fie luate n considerare, dar nu, am sugera, n cldura de
furie.
7
Surpriz
i Teama
Surpriza este mai scurt dintre toate emo-
caii, care dureaz doar cteva secunde, cel mult. ntr-o surpriz clip
trece ca ne dm seama ce se ntmpl, iar apoi fuzioneaz surpriza
n fric, amuzament, de relief, furie, dezgust, i aa mai departe, n funcie de
asupra a ceea ce a fost c ne-a surprins, sau poate fi urmat de nici un emo-
TION la toate, dac vom stabili c evenimentul a fost surprinzator de nici consecine-
secven. Este rar pentru a vedea o fotografie de surpriz. Deoarece este
neateptat i experiena este scurt, un fotograf este rareori
gata pentru a trage i chiar dac el este c nu poate fi suficient de rapid pentru a capta
o dat se ntmpl ceva neateptat. Fotografii de pres, de obicei,
arata surpriz reconsfinit sau puse.
New York Post fotograf Lou Liotta a dat acest cont de
cum el a fost capabil de a obine aceast fotografie premiat de dou sur-
oamenii apreciate:
"Am primit un apel de a merge pe la aceast cldire n care o femeie a fost a face
o cascadorie de promovare. Am ajuns trziu, aa cum ea a fost ridicat la
partea de sus a cldirii, inndu-se de un cablu cu dinii. Am pus un
lentil lung pe camera mea, i am putut vedea c a fost o privire ncordat
fata ei. Corpul ei a fost de filare n jurul. Am vzut-o pierde aderenta pe ea i
a urmat-o jos, ca tine care acoper o curs de cai sau de un alt
aciune. Am luat o imagine ".
Din fericire, femeia n aceast fotografie a supravieuit, dei n scdere
treizeci i cinci de metri pe scanduri de lemn si-a rupt ambele ncheieturi i glezne
i rnit coloanei vertebrale ei. Interesul nostru, cu toate acestea, este n emoie
simit
de cele dou colegii cu care se confrunt aparatul de fotografiat. Surpriza poate fi
declanat numai
de un eveniment brusc neateptat, aa cum sa ntmplat aici. Cnd o neateptate,
Evenimentul anticipat a desfoar ncet, nu sunt surprins. Trebuie s fie brusc,
i trebuie s fim pregtii. Oamenii care au vzut cderea cascadoare
a avut nici un avertisment, nici o idee nainte de timp de ceea ce urma s se
ntmple.
Cu ani n urm, cnd am predat prima studenti medicale cum s neleag
i s recunoasc emoiile, a ncerca s trezeasc un alt emo-
TION la fiecare reuniune de clas. Pentru a surprinde, am avut o dat o burta
dansator emerge din spatele unui ecran, tanare picioare i zngnitor
chimvale degetul ei. Ea nu ar fi fost surprinztor dac ea a avut
vin pe scena de la un club de noapte care ofer dans turcesc, dar ntr-un
clasa de scoala medicala a fost scoase din context, i brusc ei i
Aspectul zgomotos declanat o surpriz.
Nu avem prea mult timp pentru a mobiliza eforturile noastre n mod deliberat
Pentru a gestiona comportamentul nostru atunci cnd suntem surprini. C rareori
este o
problema dac nu suntem ntr-o situaie n care nu ar trebui s fie sur-
apreciate. De exemplu, dac ne-am pretins s tiu totul despre ceva,
i am reaciona cu surprindere atunci cnd o caracteristic ne-ar fi tiut despre
este brusc, neateptat dezvluit, atunci ar putea fi evident c
au fost susinnd mai mult dect suntem de fapt cunoscut. ntr-o sal de clas un
elev
 ar putea pretinde a fi citit lecturile opionale care au fost atribuite,
atunci cnd, de fapt, ea nu are. Surpriza ei atunci cnd profesorul dezvluie unele-
lucru destul de neateptat n aceste lecturi ar putea trda minciuna ei.
Unii cercettori emoie nu consider surpriza s fie o emoie
deoarece, spun ei, nu este nici plcut, nici neplcut, i ei pretind
c toate emoiile trebuie s fie una sau alta. Nu sunt de acord, cred sur-
ridica cu prghia se simte ca o emoie de cei mai muli oameni. n acel moment sau
dou
nainte de a ne da seama ce se intampla, nainte de a trece la un alt
emoie sau o emoie, surpriz se pot simi bine sau ru. Unele
oamenii nu doresc s fie surprins, chiar dac acesta este de un eveniment pozitiv.
Ei le spun oamenilor s nu-i surprindem. Alii place s fiu sur-
apreciate, ele las n mod deliberat multe lucruri neplanificate, astfel nct acestea
pot experimenta de multe ori neateptate. Ei caut experiene n care
este foarte probabil c va fi surprins.
Propria mea ndoial cu privire la dac surpriza este o emoie rezult din
faptul c sincronizarea sa este fixat. * surpriz nu poate dura mai mult de cteva
secunde cel mult, ceea ce nu este att pentru oricare dintre celelalte emoii. Ei
poate fi foarte scurt, dar ele pot rezista, de asemenea, mult mai mult. Frica, care
de multe ori urmeaza surpriza, poate fi extrem de scurta, dar poate, de asemenea,
suporta
pentru un timp destul de lung. Cnd a trebuit s atepte timp de cteva zile pentru a
nva
de rezultatele unei biopsii sau nu am avut cancer, i dac da,
Ct de departe boala a progresat, am avut perioade lungi, lungi de
fric. Nu imi era frica de a celor patru zile am ateptat, dar au existat
perioade de recurente n care m-am simtit frica de multe secunde, iar unele-
ori de minute. Din fericire, biopsie a fost negativ. Apoi m-am simit
de relief, o emoie plcut pe care am discutat n capitolul 9.
1 cred c are sens s se includ o surpriz n discuia noastr de emo-
caii, doar menionnd c acesta are propriul special caracteristic-o fix,
* Un alt motiv s se ntrebe dac surpriza este o emoie este eecul meu, aa cum este descris n capitolul 1, la
gsi c noua Guineea-am studiat putea distinge de fric. Cnd le-am spus povestea despre
fric, ei au fost la fel de probabil pentru a alege surpriza ca frica fotografia. Cnd li sa spus sur-
Povestea premiu, au fcut alege fata surpriz mai des dect oricare dintre ceilali. ntr-un alt studiu ne-a spus
le povetile i le-a cerut s-l arate pe fata lor, pentru a pune emoiile. Apoi am artat aceste
pune la studenti americani. Americanii recunoscut expresii de furie, dezgust, triste-
Ness, i fericire, dar atunci cnd arat, fie se tem de un nou Guineea sau surpriz prezint, ei au fost la fel
probabil s se team sau surpriz apel. Nu pot s explic de ce au avut loc aceste probleme. Faptul c aceast
Problema a avut loc, i c atunci cnd colegul meu Karl Heider ncercat aceste sarcini cu un alt nou
Grupul de Guineea au fost, de asemenea, probleme similare cu surprindere, ridic ndoieli cu privire la ct de bine
surpriza este
distinge cu adevrat de fric.
durat limitat. Fiecare dintre emoiile care le-am considerat pn acum, de
asemenea,
are propriile sale caracteristici unice. Tristetea-agonie este unic n cel puin
dou moduri: Exist dou pri la aceast emoie c de multe ori alternativ,
Sentimentul a demisionat de tristee i agonia agitat, i aceast emoie
poate dura mult mai mult dect altele. Furia difer de toate celelalte emo-
II n fiind cel mai periculos pentru alii, din cauza potenialului
pentru violen. i vom vedea c dispre, dezgust, i muli
tipuri de bucurie au caracteristici nu mprtit cu oricare dintre
alte emoii. n acest sens, fiecare emoie are propria poveste.
n timp ce surpriza este o emoie, tresrire nu este, dei muli oameni
folosesc acest cuvnt alternativ cu surprindere. Ei nu uita
acelai, expresia tresarire este exact opusul de surpriza
expresie. Am tras un pistol gol pentru a declana tresrire n neavizat mea
cercetare subjects.1 Aproape imediat ochii nchii ermetic (n
surprinde au deschis larg), sprncenele lor redus (n surpriz ochi-
Sprncenele sunt ridicate), i buzele lor ntinse ncordat (n surpriz maxilarului
Se deschide). n toate celelalte expresii emoionale, mai
Expresia extrem seamn cu o expresie moderat de emoie,
arat contractii musculare mai intense. Fury este un mai intens
expresie de furie, teroare dect teama, etc Diferena n
expresii speriat i surprins implic faptul c sunt surprins nu este
pur i simplu o stare mai extrem de surpriz.
Tresarire difer de la o surpriz n alte trei moduri. n primul rnd, sincronizarea
de tresarire este chiar mai limitat dect surpriza, expresia
este ntotdeauna observa n un sfert de secund i este de peste ntr-o jumtate
de o secund. Este att de repede c, dac clipi v va fi dor de a vedea unele-
unul e tresrire. Momentul nu este fixat n orice emoie. n al doilea rnd, fiind
i-a spus sunt pe cale de a fi surprins de un zgomot foarte puternic reduce, n
cei mai muli oameni, amploarea reaciei, dar nu-l elimina.
Tu nu poate fi surprins dac tii ce se va ntmpla. Al treilea,
nimeni nu poate inhiba reacia tresarire, chiar dac unul este spus exact
cnd va avea loc un zgomot puternic. Cei mai muli oameni pot inhiba toate, dar
subtile semne de emoie, mai ales dac acestea sunt pregtite nainte de
timp. Tresarire este un reflex fizic, mai degrab dect o emoie.
Legend cu fotografia extraordinar la pagina 152 spune,
"n luna mai, un camion militar care transport peste o sut de tineri, keeled
Peste Sub sarcin de mare n Surabaya, East Java. Pasagerii
au fost susintorii locale Football Club Persebaya, care s-au bucurat
o casa plimbare gratuit i fluturnd steaguri pentru a celebra victoria echipei lor.
Camion-unul din douzeci i patru puse la dispoziie de ctre un militar com-
Mander-rsturnat dup doar un kilometru. Majoritatea pasagerilor
a scpat nevtmat, dar doisprezece dintre ei a trebuit s fie internat n spital cu
leziuni minore. "Frica este afiat pe feele acestor tineri, majoritatea
n mod clar pe conductorul auto. n cazul n care fotografia a fost luat o clip
mai devreme, am fi vazut surpriza pe feele lor, cu excepia cazului n camion
a nceput s se ncline peste ncet.
Au fost mai mult de cercetare pe fric dect orice alt emoie,
probabil pentru c este uor de a strni frica n aproape orice animal,
inclusiv obolan (o specie preferat pentru cercettori, deoarece acestea sunt
ieftin i uor de ntreinut). Ameninare, fie fiz-
iCal sau daune psihologice, caracterizeaz toate declaneaz frica, tematice i
variaii. Tema este pericol de daune fizice, i variaii pot
fie este de natur s ne fac ru n orice fel, dac tot ceea ce am nvat
ameninri fizice sau psihologice. Aa cum este o constrngere fizic
nenvai de declanare pentru mnie, nu sunt netiutori declansatori de team:
ceva aruncnd prin spaiu mai repede, ceea ce ne va lovi, dac vom
Nu ra, pierderea brusc a sprijinului, astfel nct s cdem prin
spaiu. Ameninarea de durerea fizica este un trigger nenvai de fric,
Dei n momentul de durerea in sine nici o teama poate fi simtit.
Vederea de serpi ar putea fi un alt, de declanare universal neinvatat.
Amintii-v de studii de Ohman c am descris n capitolul 1, care
au artat c suntem biologic pregtii pentru a deveni mai fric de
forme reptiliene dect arme sau cuite. Cu toate acestea, un numr substanial de
per-
plcint nu par s fie fric de erpi, exact opusul, de care se bucur
contactul fizic chiar cu erpi veninoi. Sunt tentat s sugereze
c a fi ntr-un loc foarte mare n care un pas greit ar putea duce la o scdere este
un alt declana nenvai. Am fost ntotdeauna fric de astfel de situaii,
caii, dar aceasta nu este o teama de declanare pentru un numr substanial de
persoane.
Poate c nu exist nici o fric nnscut stimul prezent n toat lumea. Acolo
ntotdeauna sunt civa oameni care nu arat ceea ce vedem n aproape fiecare-
nimeni altcineva, indiferent dac acesta este n stimul care cheam nici o emoie,
sau
n rspunsul emoional mai comune. Indivizii difer n aproape
fiecare aspect al comportamentului uman, i emoiile nu fac excepie.
Putem nva s se team de aproape nimic. Nu exist nici o ntrebare
TION c unii oameni se tem de lucruri pe care, de fapt, nu prezint nici un pericol,
cum ar fi teama unui copil de ntuneric. Adulti, precum si copiii, pot avea
temeri nefondate. De exemplu, fixarea electrozilor pe pieptul cuiva
pentru a masura activitatea cardiaca (un EKG sau electrocardiograma) poate alarma
oameni care nu tiu c nregistrrile aparatului, dar nu
livra activitate electric. Oamenii care cred c vor fi ocai va
experien real, dei nentemeiat, frica. Este nevoie de o bine-dezvoltat
capacitatea de compasiune la respect, simt simpatic fa, i
reasigura cu rbdare pe cineva care se teme de ceva de care suntem
nu se tem. n schimb, cele mai multe dintre noi respinge astfel de temeri. Nu avem
nevoie s
simt teama altei persoane s-l accepte i de a ajuta alte persoane fa
cu su sau frica. Asistente medicale bune nelege frica lor de pacienti; msur
pentru a vedea perspectivele de pacienti, ei sunt capabili s-i liniteasc.
Putem face aproape nimic sau nimic atunci cnd ne este fric,
n funcie de ceea ce am nvat n trecut cu privire la ceea ce se poate
ne proteja n situaia n care ne aflm. Studiile de
alte animale, i ceea ce gsim n cercetarea privind modul in care oamenii sunt
corporale pregtii s acioneze, sugereaz c evoluia ar putea favoriza dou foarte
diferite aciuni, ascunde i fug. n timpul teama, snge duce la
muschii mari n picioare, pregtindu-ne pentru a flee.2 Asta nu
nseamn c vom fugi, doar ca evolutia a pregtit-ne s facem ceea ce
a fost cel mai adaptive n trecutul istoric al speciei noastre.
Multe animale congela prima atunci cnd se confrunt cu un pericol, cum ar fi un
potenial prdtor, probabil pentru c scade probabilitatea
c acestea vor fi observat. Am vzut acest lucru atunci cnd am abordat un grup de
maimue ntr-o cuc mare. Cele mai multe dintre maimute ngheat ca m-am apropiat,
n
un efort de a evita detectarea. Cnd m-am mutat mai aproape, astfel nct
direcia de privirea mea a fcut-o clar pe care maimuta am fost n cutarea
la, care maimu apoi a fugit.
Dac nu se congela sau fugi, rspunsul urmtorul cel mai probabil este de a
devenit furios la orice ameninat us.3 Nu este mai puin frecvente de a
Experienta fricii i furiei n succesiune rapid. Nu exist nici un anumit sci-
dovezi tiinifice cu privire la dac suntem capabili de a experimenta dou
emoiile n aceeai clip, dar n practic nu conteaz. Putem
alterneaz ntre fric i furie (sau orice alte emotii) att de rapid
c sentimentele fuziona. Dac persoana ne amenin pare a fi mai
puternic, este foarte probabil s se simt frica, mai degrab dect furie, dar putem
nc,
la momente, sau dup ce a scpat, s fie suprat pe persoana care ameninarea-
ru dedurizat. S-ar putea fi, de asemenea, furios cu noi nine pentru a deveni fric,
n cazul n care credem c ar trebui s fi fost n msur s se ocupe de situaia
fr fric. Pentru acelai motiv pentru care poate fi dezgustat cu noi nine.
Uneori, nu este nimic ce putem face atunci cnd se confrunt cu o mare
ru-ofer de camion n Surabaya fotografie este n aceast situaie.
Spre deosebire de oameni care stau pe partea de sus a camionului care ar putea
concentra lor
atenia asupra cum s sar, el nu putea face nimic, dar ameninarea de
ru a fost mare. Cu toate acestea, ceva foarte interesant se ntmpl atunci cnd
noi sunt capabil s fac fa cu o ameninare imediat, severa, care este
Situaia oamenii de pe partea de sus a autobuz experimentat. Neplcut
senzaii i gnduri care caracterizeaz frica nu pot fi expe-
influenate, ci constiinta ne-ar putea concentra asupra sarcinii la ndemn,
a face fa ameninrii.
De exemplu, atunci cnd m-am dus mai nti la Papua Noua Guinee n 1967, am
a trebuit s charter un avion cu un singur motor sa ma ia pe ultima etap a
cltoria mea la o pist de aterizare misionar, din care a merge
n satul unde mi-ar fi de via. Dei de atunci am luat
multe zboruri ctre mai multe pri diferite ale lumii, am rmas un pic
fric de zbor, nu suficient pentru a putea s se relaxeze, s nu mai vorbim somn,
chiar
pe un drum lung. Am ngrijorat nevoie s ia un singur motor
plan, dar nu a existat nici o alegere, nu au existat drumuri la care am fost
merge. Dup ce am fost n aer, optsprezece ani, pilot Bush,
alturi de care am fost edinei n avion cu dou locuri, ma informat
c oamenii de la sol l-au transmis prin radio c roile au czut
pe avion la decolare. A trebuit s se ntoarc, a spus el, i glisai n
murdrie pe partea lateral a pistei. Pentru ca planul ar putea prinde
foc la impact, el mi-a spus c ar trebui s fie pregtite pentru a sari. El
ma instruit pentru a deschide uor ua pentru a preveni bruiaj
pe impactul cnd am aterizat, care m-ar putea mpiedica s-
Ting afar. Mi-a spus s fie atent s nu lsai leagn usa com-
complet deschis, de atunci s-ar putea fi dat afar. Inutil s spun, acolo
au existat centurile de siguran.
Aa cum am incercuit aerodrom pregtete s aterizeze, m-am simtit nici o
neplcut
senzaii i nu a avut gnduri nfricotoare despre posibila mea
Doom. n schimb, m-am gndit ct de uimitor a fost c a venit
Pn n prezent, au cltorit pentru mai mult de dou zile, i acum mai puin de
o ora de la destinaia mea nu-l face. Se prea ridicol, nu
nfricotoare, n procesul-verbal nainte de crash-aterizat. Am privit cum
brigada de pompieri a scos pe pista de aterizare a saluta ntoarcerea noastr, ca
am rupt n murdrie, am apucat mnerul uii strns, pstrnd
ua ntredeschis, dar nu complet deschise. Apoi a fost de peste. Nici un foc,
moartea i
prejudiciu au fost evitate. n termen de cincisprezece minute am fi descrcate meu
de viteze din planul grav avariat, pune-l ntr-un alt plan, i
decolat. Dintr-o dat, am simit ngrijorat de faptul c aceast scen va fi
rejucat, literalmente, i de data asta nu mi-ar face.
Deoarece experiena mea crash-aterizare, am intervievat pe alii
care, dei n pericol extrem, nu am experienta neplacuta Sen-
zaiilor i gnduri. Ceea ce distinge experienele lor i a mea
la situaii periculoase n care a fost simit frica este dac sau nu
orice poate fi fcut pentru a face fa cu pericolul. Dac este aa, atunci se tem
nu ar fi fost simit. Dac nu, n cazul n care nu este nimic de fcut dect s atepte
s
vedea dac unul supravieuiete, atunci oamenii sunt susceptibile de a simi
teroarea. Dac nu am avut
a trebuit s se concentreze asupra considernd c ua ntredeschis avion,
ncordat, gata s sar, cred c a fi fost ngrozit n timpul
accident de aterizare. Aceasta este atunci cnd nu putem face nimic ca suntem cel mai
probabil de a experimenta teama cea mai copleitoare, nu cnd suntem
axat pe de-a face cu o ameninare imediat.
Cercetarile recente au descoperit trei moduri n care frica difer
n funcie de faptul dac ameninarea este imediat sau iminent. * n primul rnd,
altfel rezultatul ameninrilor n comportament diferit: pericol imediat
de obicei duce la aciune (congelare sau de zbor), care se ocup cu ameninarea,
n timp ce v facei griji cu privire la o ameninare iminent duce la vigilen sporit
i tensiunea muscular. n al doilea rnd, ca rspuns la o ameninare imediat
este de multe ori analgezic, reducnd senzatii de durere, n timp ce v facei griji cu
privire la o
ameninare iminent mrete durere. i ultimul, exist unele dovezi care
sugereaza ca o ameninare imediat i o ameninare iminent fiecare
implic diferite zone ale creierului activity.4
Panic st n contrast puternic cu rspunsul unei persoane la un
ameninare imediat. Scris acest capitol a fost ntrerupt cnd am avut
a supus unei interventii chirurgicale abdominale pentru a elimina o parte din colon. Eu
simit nici o team, pn la data de chirurgie a fost programata. Apoi, n timpul-
rea celor cinci zile ntre data fiind stabilite i de tipul interveniei chirurgicale
fcut, am avut o serie de atacuri de panica. M-am simit frica extrema,
dificulti de respiraie, i rceal, i am devenit cu totul preocupat
cu evenimentul temut. Aa cum am menionat n capitolul 5, am avut
intervenii chirurgicale majore treizeci ani mai devreme, i din cauza unei greeal
medical
experien extrem unrelieved durere, fara medicatie, asa ca am avut un motiv
s se team merge din nou ntr-o sal de operaii. Aceste panic
Atacurile durat oriunde de la zece minute pn la cteva ore. Pe
zi am raportat n spital pentru operatie, cu toate acestea, m-am simit nici o
panic sau teama de orice fel, de acum am fost a face ceva despre asta.
Familia de experiene teribile se pot distinge din punct de vedere
de trei factori:



Nate
intensitate, ct de sever este ru, care este ameninat?
sincronizare, este ru imediat sau iminent?
coping-acolo sunt aciuni care pot fi luate pentru a reduce sau nltur
ameninare?
* Unii cercetatori folosesc termenul anxietate pentru a se referi la rspunsul la o ameninare iminent, o trstur de
personalitate,
sau o tulburare emoional, freza mi rezerv termen anxietate pentru a descrie o stare de spirit.
 Din pcate, nici o cercetare a luat n considerare toate cele trei factori la
o dat, ceea ce face dificil s tie exact care tip de fricos expe-
rien a fost studiat. Stiri fotografii de fric oferi unele
indicii, dezvluind multe ori intensitatea de ameninare, dac este ime-
diate sau iminent, i potenialul pentru a face fa. n autobuz foto-
grafic, putem presupune oferul se simte teroare-pericolul este
intens i el nu poate face fa, prins n autobuz i nu pentru a sari
gratuit. Expresia facial oferului este una am identificat ca universal
de teama. Unii dintre cei care se confrunt cu ameninarea, cele din
mijlocul de jumping sau pregtirea pentru a sari, nu arat acest lucru ex-
Sion dar arat mai mult de o privire atent, concentrat, pe care bnuiesc
caracterizeaz se confrunt cu o ameninare imediat. Fotografiile de per-
PLE anticipnd o ameninare arat o expresie similar, dar mai puin
intens dect teroare ofer de autobuz lui.
Cnd ne simim orice tip de team, atunci cnd suntem contieni de a fi
fric, este greu s se simt altceva sau gndi la nimic altceva pentru
un timp. Mintea i atenia noastr se concentreaz asupra ameninrii. Cnd
exist o ameninare imediat, ne concentrm pn cnd l-am eliminat, sau
dac vom descoperi c nu putem, sentimentele noastre se pot transforma n teroare.
Anticipat-
rea ameninare poate monopoliza, de asemenea, contiina noastr pentru
perioade lungi de timp, sau aceste sentimente pot fi episodic, se ntoarce
din timp n timp, de rupere n gndurile noastre atunci cnd avem de-a face
cu alte probleme, aa cum a fcut-o n acele zile cnd am ateptat s
afla rezultatele biopsie. Atacurile de panica sunt ntotdeauna episodic, n cazul n care
acestea au fost de a continua neabtut de zile, experienta ar putea fi att de
debilitante ca persoana panica ar muri de epuizare.
O ameninare imediat de ru concentreaz atenia noastr, mobilizarea
ne pentru a face fa cu pericolul. Dac vom percepe o ameninare iminent, nostru
v facei griji despre ceea ce s-ar putea ntmpla ne poate proteja, ne avertizeaz,
fcndu-
ne mai vigilent. Expresiile faciale atunci cnd suntem ngrijorai
daune iminente, sau ngrozit dac ameninarea este grav, informeaz altele
ca o ameninare este ascuns, avertizeaz ei de a evita un prejudiciu sau de recrutare
i pentru a ne ajuta s se ocupe cu ameninarea. Dac ne uitm ngrijorat sau speriat
atunci cnd cineva ne ataca sau este pe cale s ne atace, care poate provoca
atacatorul s se retrag, mulumit de faptul c nu vom urmri n continuare
oricare ar fi provocat atacator. (Desigur, care nu pot fi ntotdeauna
rezultat. Un atacator caut o victim uoar poate interpreta o
expresie fricos ca un semn c nu vom lupta din nou i va fi EAS-
ILY depi.) Semne de panic noastre ar trebui s motiveze pe alii pentru a ajuta sau
reasigura noi.
Nucleul de team este posibilitatea de durere, fizic sau psihic,
dar durerea in sine nu este considerat de ctre orice teoretician emoie sau cercettor
s fie o emoie. De aceea, unii ar putea ntreba, este durerea nu o emoie? Ea
cu siguran poate fi un sentiment foarte puternic care se concentreaz atenia
noastr. Silvan
Rspunsul Tomkins la aceast ntrebare, scris acum patruzeci de ani, este nc un
unul bun. Durere, a spus el, era prea specific pentru a fi o emoie. Cu multe
tipuri de durere tim exact unde-l doare. Dar unde sunt furie,
team, ngrijorare, teroare, sau tristee / agonie situat n corpul nostru? Ca erotic
sentimente, atunci cnd ne simim durerea, facem nici o greseala (dac nu este
prevzut
durere), despre care o simim. Dac am tiat la deget noastr, nu ne freca nostru
cot pentru a calma durerea, mai mult dect suntem fr discriminare cu privire la
care pri ale corpului nostru dorim s stimuleze atunci cnd suntem sexual
excitat. Durere i sexul sunt att de extraordinar de important, i ne simim
multe emoii despre ei, dar ei nu sunt emotii.
Mai devreme n acest capitol, atunci cnd se discut surpriz, am spus c unele
oamenii se bucur c a fost surprins. Fiecare dintre aa-numitele negativ emo-
pot fi fcute pozitiv, n sensul c unii oameni se bucur EXPERIENTA-
rea ei. (De aceea cred c este neltoare doar pentru a mpri
emoii n pozitive i negative, aa cum fac muli teoreticieni emoie.)
Unii oameni de fapt, par s se bucure de sentimentul temut. Romane i
filme care oamenii sperie sunt foarte populare. Am aezat n film-
aters ntors de pe ecran pentru a viziona feele de public
i am vzut v facei griji, uneori chiar teroare, mpreun cu bucurie. n nostru
cercetare, am aratat oamenilor scene de film de groaz n timp ce au stat
singur ntr-o camer, expresiile lor, nregistrate cu un video de ascuns cam-
er. Am descoperit ca cei care sunt afiate pe ecran fata fricos
nu doar expresia, ci, de asemenea, creterea fiziologie-ritmului cardiac
i snge merge la muschii mari n picioare, de a fi fearful.5
S-ar putea argumenta c aceti oameni nu sunt cu adevrat n pericol, i
ei tiu c nu vor avea de suferit. Dar exist oameni care merg
dincolo de indirect, care caut experiene nfricotoare, care chiar se bucura
risca moartea n sport le urmresc. Nu tiu dac e team c
se bucur, sau emoie adesea asociate cu luarea unor astfel de riscuri,
sau de relief i mndria n realizarea lor, se simt dup aceea.
 Exist, de asemenea, oameni care sunt exact opusul, pentru care fricos
sentimentele sunt att de toxic nct acestea s ia eforturi extraordinare pentru a
evita sentimentul
ele. Pentru fiecare emoie, exist oameni care se bucur confrunt
emoiile i opuse lor, oameni care nu pot tolera simt ei,
precum i muli oameni care nu caut s experimenteze emoia, dar
care nu se gsesc experiena sa n cele mai multe cazuri deosebit de toxice.
Fiecare dintre emoii le-am considerat pn acum joac un rol ntr-un
starea de spirit mai de durat, care ar putea dura mai multe ore. Cnd ne simim
trist pentru o lung perioad de timp, suntem ntr-o stare de spirit albastru. Cnd
suntem uor
nfuriat, n cutarea pentru ceva despre care s devin furios, ne-
sunt ntr-o stare de spirit iritabil. Eu folosesc termenul de anxietate pentru starea de
spirit n
care ne simim ngrijorat i nu tiu de ce simim n acest fel;
nu putem indica pe trgaci. Dei ne simim ca i cum suntem n pericol,
nu tiu ce s fac despre el, deoarece nu putem identifica ameninare.
Cum ar fi starea de spirit albastru, personalitate melancolic, i depresie
legate de tristee, agonie i starea de spirit iritabil, personalitate ostil,
si violentei patologice legate de furie, teama are stri de anxietate,
personalitati timid sau timid, i o serie de tulburari care l-am descris
mai jos. Timiditate extrem, de exemplu, se spune pentru a caracteriza aproximativ 15
la suta din population.6 Astfel de oameni sunt preocupai de modul n care
ar putea s nu fac fa unor situaii sociale, care s evite contactul social
si au stima de sine, hormoni de stres mici crescute, i inima mare
Rata. Ele sunt, de asemenea, un risc crescut pentru inima disease.7 One proeminent
cercettor, Jerome Kagan, sugereaz c prinii distinge de obicei
trei trasaturi teama legate de diferite: prinii numesc copiii care evita per-
PLE timid, cei care evita situaii nefamiliare timid, i cei care
evita necunoscute alimentare finicky.8 Muli cercettori distinge dou
tipuri de timiditate, mai degrab dect trei: timizi contient de sine, care sunt
n conflict cu privire la posibilitatea de a aborda sau de a evita strini i noi sta-
situaiile controversate, i timide nfricotoare, care evita strini i noi situations.9
Exist o serie de tulburri emoionale n care teama joac un
majore role.10 Fobiile sunt cele mai evidente i, probabil, cel mai bun
cunoscute, ele sunt caracterizate de teama de evenimente interpersonale sau situ-
AIUNILOR, de deces, rnire, boal, de snge, de animale i de locuri de astfel de
ca mulimile, spaii nchise, etc tulburari de stres posttraumatic (PTSD) este
considerat a fi rezultatul de a fi fost n pericol extrem, care
este urmat de reexperimentarea persistent a evenimentului traumatic i
evitnd evenimentele asociate cu trauma. PTSD este, de obicei, nsoite-
nsoite de dificultate n somn i de concentrare, precum i furios
izbucniri. Atacurile de panica care apar n mod repetat, sunt un alt emoional
afectiune care implica griji sau teroare. Ele apar de multe ori fr aparate,
Motivul ORL i poate fi destul de incapacitante. Anxietate patologica este
nc o tulburare emoional care difer de anxietate normal
stri n termeni de a fi mai recurente, persistente, si intens,
interfera cu astfel de sarcini de baz ale vieii, ca de lucru i de dormit.
Recunoscnd Frica n noi nine
n capitolul tristee am sugerat ca uita la imaginea de Bet-
Tye Shirley ar putea genera sentimente triste n vizualizator. Nu cred c
ce se ntmpl atunci cnd ne uitm la oameni care arata furia, eu, de asemenea, nu
cred c se ntmpl atunci cnd ne uitm la oameni care arata frica. Cu toate acestea,
da it un try. Uit-te la expresia ofer de camion lui, iar n cazul n care ncepe
pentru a genera orice senzaii, le lasi sa creasca. n cazul n care nu funcioneaz,
ncercai
imaginndu-v n situaia lui, iar n cazul n care ncepe s genereze
senzaii, le lasi sa creasca.
Dac uita la imaginea nu au de lucru, ncercai s v amintii un moment n
viaa ta atunci cnd a existat o intens, pericol imediat, i acolo
era nimic ce ar putea face pentru a reduce ameninarea. Poate c ai fost pe
un zbor cu avionul, iar vremea sa agitat, i s-au Sd-
den scade n timpul bule de aer. Pe msur ce ncepe s-i aminteasc expe-
ence, lsai senzaiile sa creasca.
Dac ncercai s v amintii o scen din trecut nu au de lucru, apoi
incearca urmatorul exercitiu:
Imita micrile faciale de frica. (Posibil s avei nevoie pentru a folosi o oglinda a
verifica dac vi se face micrile corecte.)
Ridicai pleoapele superioare la fel de mare ca tine poate, i dac sunt n msur,
de asemenea, uor tensionate de pleoapele inferioare: n cazul n care ncordarea pleoapele inferioare,
interfereaza cu ridicarea pleoapelor superioare, apoi se concentreze doar pe Rais-
rea pleoapele superioare.
 S pictur maxilarului deschis, i ntinde buzele tale orizontal napoi
spre urechile voastre; gura ta ar trebui s arate ca ofer de autobuz
gura.
Dac nu se poate face acest lucru dup ce a ncercat de cteva ori, apoi lasa doar maxilarul
stau deschise i nu ncercai s se ntind buzele tale orizontal.
Cu pleoapele superioare a crescut la fel de mare, deoarece acestea pot merge, cu ochii
drept nainte, ridica sprancenele la fel de mare ca tine poate, ncerca s vedem dac
putei trage, de asemenea, sprancenele mpreun n timp ce v pstra i
sprncenele ridicate: dac nu poi face att, atunci ine doar de sprncene
crescut cu pleoapele superioare ridicate.
Acorde o atenie la sentimentele n faa ta, n stomac, n ta
minile i picioarele. Verifica pe respiraie, i dac fata ta
i minile simt rece sau cald.
Putei gsi c minile obine mai rece, care ncepe s
respira mai profund i rapid, care ncepi s transpiri, i per-
fondatori i probabil c te simi tremurturi sau restrangere a muschilor de la dvs.
brate si picioare. i s-ar putea simti fata sau corpul ncepe s
muta napoi n scaun.
De obicei, atunci cnd sunt ngrozii tu stii asta, dar tu nu poate fi la fel
familiarizat cu senzaiile care nsoesc uoar griji, atunci cnd
ameninare este n viitor i nu este sever. (Eu cred c senzaiile
sunt similare cu teroare, dar mult mai puin intens. Cu toate acestea, nici o
cercetare
a fost nc fcut pentru a vedea dac griji i teroarea sunt asociate cu di-
experiene subiective rite.)
S ncercm acum pentru a evoca senzatii v simii atunci cnd suntei wor-
buie. Amintii-v o situaie n care ai fost anticiparea ceva
ntmpl duntoare, ceva ce nu ar fi un dezastru, dar CER-
tainly ceva ce ar dori s evite. S-ar putea fi ngrijorat
despre care au un dinte nelepciune tras sau o colonoscopie efectuate.
ngrijorare ar putea fi despre dac raportul ai scris va fi
evaluate ca fiind foarte ca speri. Ai putea fi ingrijorat cu privire la modul n care
ai facut la examenul final de matematica. Cnd avei o astfel de experien,
ence n minte, amintii-v c este n viitor, pe care o anticipeaz,
iar la acest moment nu se poate face nimic pentru a preveni posibile
concentra ru-din nou pe ceea ce senzaiile sunt pe care sa te simti in
fata si corp. Ele ar trebui s fie o versiune mult mai slab a
sentimente teroare.
Recunoscnd Frica n Altele
Legenda pentru aceast imagine atunci cnd a aprut n Via revista n
1973 a declarat: "n New York, o cdere din har Ochii APOP, opt roi.
i zece degete greblat aer, San Francisco Bay Bomber Charlie
O'Connell i asum poziia de fiecare Roller Derby Daredevil teme
cea mai mare. El a luat doar o fantezie bump-i-grind de la Bill Groll de
New York, efii timpul campionatului mondial de la Shea Sta-
sodiu luna mai. O'Connell i echipa sa sfrit nvini inflamat. "
O'Connell arat aceeai expresie teroare ai vzut pe camion
ofer, dei aici putei obine o privire mai bine la ea. Sa superior ochi-
Capacele sunt ridicate la fel de mare, deoarece acestea pot merge, sprncene sunt
ridicate i
trase mpreun, iar buzele sunt ntinse orizontal spre su
urechi, n timp ce brbia este tras napoi.
 Legenda pentru aceasta fotografie atunci cnd a aprut n Via maga-
zine a spus: "Dallas, 24 noiembrie 1963 - n clipa exact a acestuia,
act torice de rzbunare este capturat ca Jack Ruby lstari Kennedy
asasin Lee Harvey Oswald. "
Detectiv JR Leavelle, omul de pe stnga, tocmai a auzit
mpuctur. El arat att de fric i furie n faa lui. Sprncenele sunt
tras n jos i mpreun, apsnd pe pleoapele superioare ridicate,
productoare de ceea ce am numit o "orbire", n capitolul 6, o furie clar expresie
Sion. Jumtatea de jos a feei i poziia de cap arata
fric. Buzele sunt ntinse napoi pe orizontal, i brbia este tras
napoi ca capul nclin departe de focul de arm. ncercai acoperind
jumtatea inferioar a feei cu mna astfel nct s putei vedea doar furie n
partea superioar a feei. Apoi se inversa, care acoper partea superioar
din faa lui, astfel nct s putei vedea frica n partea de jos.
Este logic c el ar simi frica de moment, poate teroare,
cnd a vzut arma, nu tie dac s-ar fi transformat n continuare pe
l. (Din expresia de durere pe fata lui Oswald, tim c
arma a fost deja concediat, iar reacia tresarire Leavelle la care
zgomot puternic a avut loc deja). Detectiv Leavelle ar fi, de asemenea,
suprat cu asasin Ruby, pentru locuri de munc Leavelle a fost de a preveni astfel de
un atac pe Oswald. Mai devreme, am menionat c ea nu este mai puin frecvente
s fie att de suprat i de fric atunci cnd sunt ameninate, i c este
ceea ce sa ntmplat aici.
Acum, s ne uitm la poze care arat semne subtile de fric i
surpriza in fata.
A
B
(Neutru)
C
Ochii sunt cruciale att pentru surpriz i team i de distinge-
rea ntre ele. n fotografie A, s-au ridicat pleoapele superioare doar
o sum mic, n comparaie cu faa neutr se arat n imagine B.
Acest lucru ar putea fi un semn de surpriz, dar probabil c este mai simplu, un semn
de atenie sau de interes. n figura C, pleoapele superioare sunt ridicate
mai mult, iar acum este foarte probabil s fie o surpriz, griji, sau fric;
care s-ar putea depinde de ceea ce se ntmpl n restul
fata. (Nici una dintre imaginile Ajunul teroare, care cred c a fi
expresii extreme prezentate de ctre ofer de camion i role-
Derby colegi).
n cazul n care expresia s-au limitat doar la ochi, aa cum este n fotografie C,
atunci ce este de semnalizare ar depinde de ct de mult se pare. Dac
ochiul lrgirea prezentat n C a aparut doar pentru o secund sau dou, ea
ar fi mai probabil o surpriz mult de griji sau frica.
D
E
F
Ar trebui s fie evident la prima vedere, c acum Eva se arat frica
n ochii ei. Dei este obinuit s vorbim de exprimare n
ochi, de obicei, nu este globul ocular n sine ne referim la, dar ceea ce
vom vedea din aceasta cauza modificri ale pleoapelor. Aici indiciu c acest lucru
este
Nu surpriz sau atentie, dar frica sunt la pleoapele inferioare. Cnd
tensionat pleoapele inferioare nsoeasc pleoapele superioare ridicate i restul de
fata este gol, acesta este aproape ntotdeauna un semn de fric. Mergnd de la
fotografie
D secvenial de fotografie F, intensitatea crete frica. Acest lucru este
ca urmare a creterii n ridicarea pleoapelor superioare. n figura F
creterea pleoapei superioare este extrem, cel mai c Eva poate face deliberat,
diat. Acest lucru ar putea avea loc n teroare, nu fric sau v facei griji, dar ar fi
teroare foarte controlat, n care persoana care arat expresia
ncearc foarte greu s nu dezvluie cum se simte.
G
H
Acum, s ne uitm la modul n care sprncene exprimam surprinderea si frica.
Cnd sprncenele sunt pur i simplu ridicat, aa cum acestea sunt n fotografie G,
acesta este un
semnal ambiguu. Cel mai adesea, aceast micare este un semn de accent,
accentuarea unui cuvnt atunci cnd cineva vorbete. Dac acesta este cazul, acolo
va fi o cretere n intensitate a cuvntului subliniat de la
acelai timp. Foto G poate fi, de asemenea, un semnal semn de ntrebare, inserat
aproape de sfritul unei declaraii interogatoriu. Reamintim, n ultimul capitol am
menionat c reducerea i desen mpreun sprncenele, aa cum se arat
n figura D pe pagina 165, poate fi de asemenea folosit ca un semn de ntrebare sig-
NAL. Unele din cercetrile noastre a sugerat c n cazul n care persoana tie
Rspunsul la ntrebarea el sau ea se cere si foloseste o frunte micare,
ment, acesta va fi mult mai probabil cel descris n fotografie G, n cazul n care per-
Fiul nu tie rspunsul la ntrebarea el sau ea se cere,
micare va fi mult mai probabil fruntea coborrea i desen
mpreun artat n capitolul 6. Imagine G poate fi, de asemenea, un semn de
exclamare
semna sau un semn de nencredere, mai ales atunci cnd persoana care asculta-
ING ceva ce spune vorbitorul se arat. Rareori
aceste sprncene ridicate fr pleoapele ridicate s fie un semn de surpriz.
Fotografia H, cu toate acestea, este un semn foarte fiabil de ngrijorare sau fric, n
sensul c, n cazul n care acesta este prezentat nu exist ndoial c frica se simte.
Dar nici un pcat,
expresia facial GLE poate fi invocat ntotdeauna s fie prezent atunci cnd orice
emoie se simte, teama poate fi simit i a ridicat i tras-mpreun
sprncenele prezentate n H nu pot fi afiate. Uneori, desigur,
lipsa aceast expresie poate datora eforturilor de a inhiba expresia-
Sion, dar chiar i atunci cnd nu sunt fcute pentru a controla expresie, nu toate-
o arat fiecare semn de emoie atunci cnd se simte. nc nu putem
explica de ce se ntmpl acest lucru, noi nici mcar nu tiu dac o persoan care este
neateptate-
impresionant de team ar fi unexpressive de alte emoii, dar c este un
Problema Eu sunt n prezent de lucru pe. Ar fi rare, cu toate acestea, pentru
expresie se arat n fotografie H a fi prezentate i de teama nu s se fac simit.
 De obicei, pe pleoapele superioare s-ar fi ridicat i pleoapele inferioare
ar fi tensionat i nsoite de teama sprncean, la fel ca n imaginea de J.
Compara fotografie I cu fotografie J, n care sprncenele sunt uor
ridicat, nu la fel de mult ca n fotografie G, iar ochii sunt lrgite datorit
ridicat pleoapele superioare. Comparaia arat importana
pleoapelor i sprncenelor n diferenierea ntre team i surpriz.
tim fotografie I arat o surpriz, mai degrab dect teama, deoarece ochiul,
inferior
capace nu sunt tensionate, iar sprncenele nu sunt reunite, dei
ele sunt ridicate, att din aceste semne sunt evidente n imagine J.
K
L
Acum, haidei s se concentreze asupra semnelor de surpriz i team n partea
de jos
a feei. n surpriza maxilarului scade, aa cum se arat n fotografie K,
n timp ce n fric buzele sunt ntinse napoi spre ochi, aa cum se arat n
Foto L. (Reinei c am avut de a utiliza o fotografie compozit L,
pentru c Eva a fost greu pentru a face acest micarea buzelor team fr
ncordarea pleoapele inferioare.)
M
N
 Mai devreme ai vzut c sprancenele si pleoapele de la sine ar putea
frica de semnal, ca n fotografie J, sau surpriz, la fel ca n fotografie I. Cnd pleoapelor
sunt unite prin micrile gurii, aceste emotii pot, de asemenea,
fi afiate, chiar i fr micrile spranceana. Foto M arat
surpriz, i fotografie N arat ngrijorarea sau spaima, att n frunte
micri pentru aceste emotii sunt absente.
0
O imagine arat ct de important pleoapele superioare ridicate sunt n
semnalizare frica. Chiar dac pleoapele inferioare nu sunt tensionate, iar
sprancenele si gura sunt aciunile vzut de obicei n surpriz, exist
att de mult pleoapei superioare ridica n aceast imagine care se creeaz impresia,
Sion a fricii. (Aceasta este, de asemenea, un compus n care sprncene din
Foto G au fost lipite pe o alt fotografie.)
Pentru c frica si surpriza sunt att de des confundate cu alte fiecare,
pereche de imaginile de mai jos ofer o alt deosebire de aceste dou
expresii, nregistrate intens pe intreaga fata in fiecare poza-
turii; P arata surpriza si spectacole Q frica.
P
Q
Folosind informaiile din expresiilor
Acum, s ne ia n considerare modul n care s-ar putea folosi informaiile pe care le
ridica
din expresiile altei persoane de frica. (Nu se va ocupa cu surprindere,
deoarece cele mai multe ori nu a crede c ar fi mult de o
emit despre cum s rspund la surprinderea unei alte persoane, daca nu esti
care se ocup cu scenariul am prezentat mai devreme a unei persoane surprins de
ceva el sau ea ar fi trebuit s-i pretinde a fi contient de of.11)
Eu va folosi cea mai mare parte aceleai situaii am descris n capitolele anterioare a
subliniaz ct de diferit am putea dori s utilizeze cunotinele pe care
alt persoan este fric, fa de persoana a fi trist sau furios.
n ultimele dou capitole am subliniat nevoia de a fi ateni s nu
presupunem c tim ce este generatoare de o expresie emoional.
Expresii emotionale nu ne spun cauza lor, de obicei, dar nu
ntotdeauna, ne putem da seama de asta din contextul situaional n care
acestea sunt prezentate. n capitolul 3 am descris ceea ce am numit lui Othello
eroare, * presupunnd c tii cauza o emoie fr consi-
nal posibilitatea ca ar putea exista un motiv cu totul diferit.
Starea noastra emotionala, atitudinile noastre, asteptarile noastre, ceea ce ne dorim
s cread, chiar i ceea ce nu vrem s credem, toate pot influena modul n care
interpreta o expresie sau mai exact ceea ce credem a cauzat
emoie demonstrat de expresie. Luarea n considerare a situaiei,
IE n care este indicat expresie poate ajuta la reducerea posibi-
tile, dar chiar i atunci nu poate fi sigur. Aceasta nu a ajutat Othello.
Dac v pstrai n vedere faptul c expresiile emoionale nu dezvluie lor
cauza, si ca pot exista alte dect cea pe care o atepta cauze,
ai putea fi capabil de a evita eroarea lui Othello.
Considera expresiile prezentate n fotografii D, E, F, H, I, L, i
N. Fiecare dintre ei ar putea fi un semn de ngrijorare, dar tu nu ar ti
de la expresia dac ameninarea este imediat sau iminent.
De asemenea, nu ar ti ct de intens este simit team, pentru aceste
Expresiile pot aprea atunci cnd emoia este uoar pn la moderat, sau
atunci cnd emoia este mai intens, dar o ncercare se face la
controla expresia.
* Othello, v vei aminti, a ucis soia lui, deoarece el nu a neles c teama de a fi dis-
crede c arat la fel ca teama de a fi pedepsit pentru a fi prins comite adulter. Othello
a fcut aceast greeal, pentru c de gelozie sale.
 S presupunem c suntei supraveghetorul livrarea veste proast pentru o
angajat c nu va primi o promovare, i c altcineva
A fost promovat. Daca apare oricare dintre aceste expresii nainte
s-i spui vestea, care ar sugera c este anticiparea eec.
Dac expresiile sunt afiate n timpul sau dup ce i dea infor-
informaii, care sugereaz c el este preocupat de modul n care aceasta afecteaz
sale
viitor. Dei nu a sugera s menionm percepia dvs.
de frica, ar putea fi un motiv pentru tine s-l liniteasc despre sale
viitor n organizaie n cazul n care viitorul su nu este n pericol, sau de a ridica
problema cum ar putea dori s ia n considerare planurile lui de viitor. Este pos-
bil, cu toate acestea, c frica nu are nimic de-a face cu incapacitatea de a obine
promovarea, dar c el a fost anticipa descoperirea unor-
altceva care l-ar afecta n mod negativ. Poate c el a luat bolnav
lasa cand a fost de a lua o vacan i este team c s-au aflat
cu privire la faptul c, probabil, el a fost delapidat. Sau poate c este ngrijorat
despre medicul lui viitoare de programare, i mintea lui cotete spre
c pentru un moment. Modul cel mai conservator pentru tine de a rspunde este
a spus, "Este mai mult ca v-ar dori s discute cu mine despre
situaia? "Sau ai putea merge mai departe i spune," Simt c acolo
pot fi mai multe despre acest lucru pe care trebuie s vorbim despre. "
S inversa situaia: Tu eti angajatul i dumneavoastr supra-
SOR arata una dintre aceste expresii v facei griji sau frica de o clip
nainte de a v da vestea c nu te-ai de promovare. Este
ea ngrijorat de reacia ta? Este ea arata empatie pentru modul n care
s-ar putea simi, artnd sensul ei c ai putea fi ngrijorat
despre viitorul tu? Sau ar putea fi ceva cu totul diferit pe ea
minte c i amintete ea momentan? Nu poi ti de la Expres-
SION n sine, ci n a cunoate aceste posibiliti, ai cel puin tiu c
ea nu este desconsiderare de tine, care ar fi semnalat printr-un dispre
expresie (care vor fi discutate n capitolul urmtor), sau furios
cu tine.
Dac fiica ta doisprezece ani, prezinta expresia atunci cnd
ntrebai-i ct de coal a fost n acea zi, sau un prieten prezint una dintre acestea
expresii atunci cnd pune pe el sau ea cum merg lucrurile, dvs.
Relaia lor v ofer un motiv pentru a fi mult mai direct. Tu
Nu va ti dac frica lor este ca raspuns la tine, sau dac
ceva sa ntmplat n viaa lor sau este pe cale s se ntmple cu privire la
care sunt ngrijorai. Sugestia mea ar fi s spunem, "simt
ceva ce este ngrijortoare, pot ajuta n vreun fel "?
Dac soul dumneavoastr arat o expresie ngrijorat atunci cnd o ntrebi
n cazul n care ea a fost n dup-amiaza, atunci cnd nu a putut ajunge la ei prin tele-
telefon de la birou, nu sari la concluzia c ea a fost de pn la
ceva ru. Dac acest gnd a venit n minte, ar putea fi o
prea persoana suspecte (dac nu a existat un model de infi-
delity, n cazul n care, de ce mai eti acolo?), iar frica ar putea fi
care v sunt pe cale de a deveni gelos sau acuzator pentru nici un motiv. Sau
ar putea fi faptul c soul dumneavoastr a fost obtinerea unui consult medical, nu
cunosc rezultatul nc, i are un motiv s fie ngrijorat de ea.
Aa cum am spus mai devreme, emotiile nu v spun ce le-a declanat.
Dac expresia nu se potrivete situaiei sau cuvintele rostite, este
rezonabil s fie preocupat de ceea ce se ntmpl, i dac
este ceva ce trebuie s tii despre. Acesta ar putea fi cel mai nelept pentru tine s
urmai sugestie am facut pentru modul de a rspunde la copilul dumneavoastr i
ntrebai partenerul dumneavoastr, dac ceva este o ngrijortoare.
8
Dezgust
i dispre
El a fost uitam m mnnce de la o cutie de
Mncare american Am adus cu mine la acest sat izolat din
muntoase din Papua Noua Guinee, unde traiau oamenii prim-plan. Cnd
L-am vzut cu ochii pe mine, iar expresia care a cuprins peste faa lui,
Am scpat furculia mea i a ridicat aparatul de fotografiat mereu am purtat n jurul
meu
gt. (Din fericire, Fore nu tiu nc ce a fcut un aparat de fotografiat,
i au fost obinuii cu deinerea mea acest obiect ciudat la ochi
pentru nici un motiv aparent, asa ca nu a devenit contient de sine i
ntoarce nainte s am ansa mea.) n afar de arat una din
expresii dezgust clasice, povestea din spatele aceast imagine subliniaz
importana de a manca material ofensiv n generarea de dezgust.
El nici mcar nu a fost consumul de alimente, doar sa ma vada nu a fost suficient
pentru a
genera sentimentele lui. *
Scris acum treizeci de ani am descris dezgust ca:
. . . un sentiment de aversiune. Gustul de ceva ce vrei s scuipe
afar, chiar i gndul de a manca ceva de prost gust poate face
te-a dezgustat. Un miros pe care dorii s o blocai din nazale dvs.
* Dei de-a lungul anilor am adunat zeci de fotografii de tiri arat fiecare dintre celelalte emo-
caii, nu am nici una de dezgust. O firm comercial de cercetare fotografie am angajat ar putea gsi doar imagini
generate
de dezgust, dei am avut nici o problem n a gsi fotografii de tiri spontane ale altor emoii.
Nu e de mirare, scene dezgusttoare nu sunt atractive. Ziare i reviste editorii i agenii de publicitate lor
trebuie s fi decis c astfel de imagini nu s-ar vinde produsele lor.
pasaj, sau s se ndeprteze de la cheam dezgust. i din nou, chiar
gndul de modul n care s-ar putea mirosi ceva respingtor aduce
dezgust puternic. Vederea de ceva credei c ar putea fi Offen-
sive de gust sau miros poate face dezgustat. Sunete-ar putea, de asemenea,
face te-a dezgustat, n cazul n care acestea sunt legate de un eveniment oribil. i
atingere, senzaia de ceva jignitor, cum ar fi un obiect murdar, poate
face te-a dezgustat.
Este nu numai gusturi, mirosuri, i atinge, sau de gndire, vedere, sau
Sunetul ei, care pot aduce dezgust, dar, de asemenea, aciunile i
Aspectul de oameni, sau chiar idei. Oamenii pot fi ofensatoare la
aspectul lor, s se uite la ele poate fi lipsit de gust. Unii oameni
experienta dezgust atunci cnd vd o, persoana infirm deformat, sau o
urt persoan. O persoana vtmat cu o rana expuse pot fi dis-
rafale. Vederea de snge sau martorii de chirurgie face
unii oameni dezgustat. Anumite aciuni umane sunt, de asemenea, dezgustator;
ar putea fi revoltat de ceea ce o persoan face. O persoana care poarta rau
sau torturi un caine sau o pisica poate fi obiectul de dezgust. O persoan care
complace n ceea ce altii considera perversiune sexual poate fi dezgust,
ING. O filosofie sau mod de a trata oamenii care sunt considerate
njositoare poate face pe cei care o privesc acest fel se simt disgusted.1
Observaiile mele au fost de un sprijin i extins ntr-un
serie de studii de ctre practic singurul om de tiin care i-a concentrat cele mai multe
de cercetarile sale privind dezgust. Psihologul Paul Rozin, un om care este
n special pasionat de mncare foarte bun, este de prere c nucleul de dezgust
implic un sentiment de ncorporare oral a ceva ce este considerat
ofensiv i contaminare, n termenii mei, acest lucru ar fi dezgust
tema. Cu toate acestea, exist diferene mari ntre culturi n ceea ce
Produsele alimentare sunt considerate ofensatoare. Fotografia a New
Guineea om ilustreaz acest punct: el este dezgustat de vedere i
mirosul de mncare am gsit apetisant. i exist diferene n cadrul
culturi, precum. Soia mea iubete stridii crude, dar mi se pare ei dezgust-
ING. n zonele din China, cainii sunt o delicatesa suculente, n timp ce majoritatea
Occidentalii gsi c perspectiva revolttor. Dar exist, de asemenea, sunt universale
n ceea ce declanseaza dezgust.
Rozin a constatat c cei mai puternici factori declanatori, universale sunt corporale
Produse: fecalele, voma, urina, mucus i snge. n 1955, marea
Psihologul american Gordon Allport a sugerat un dezgust "gndit
experiment, "un experiment de a efectua n mintea ta pentru a verifica
dac ceea ce sugereaz el se ntmpl. "Gndii mai nti de nghiire
saliva in gura, sau face acest lucru. Apoi, imaginai expectorante-l
ntr-un pahar i bea-l! Ceea ce prea firesc i "al meu"
brusc devine dezgusttor i strin. "2 Rozin a fcut de fapt acest
experiment, cere oamenilor s bea un pahar de ap, dup ce au
scuipat n ea, i a constatat c Allport a avut dreptate. Chiar dac
scuipat a fost in propria lor gura o clip nainte, ei nu ar fi
bea pahar de ap coninnd propria lor scuipat. Rozin spune c
odat ce un produs prsete corpul nostru, ea devine dezgusttor la noi.
Dezgustul nu apare ca o emotie separat pn undeva
cu varste cuprinse intre patru si opt de ani. Exist dezgust, respingerea
lucruri pe care prost gust, dar nu dezgust. Rozin a cerut copii i
adulilor la atingere sau s mnnce ciocolat, care au fost configurate astfel nct s
arate ca
fecale de cine. Copiii nu sunt deranjati pana la varsta de patru i apte ntre,
dar cei mai multi adulti nu o va face. De asemenea, dac v pictur o sterilizat
lcust n lapte sau suc, care nu se va opri copiii sub patru la
fiind dispus s-l bea. *
* Rozin explic aceast diferen prin propunerea pe care copilul mic nu are cognitiv Capa-
litile necesare pentru dezgust-capacitatea, de exemplu, s recunoasc faptul c aspectul este diferit de
realitate, ca i n fecale de cine ciocolat. Acest lucru este, de asemenea, n concordan punctul su de vedere alte
animale Thai nu se simt
dezgust. n mintea mea, ar fi extraordinar s aib un mod fundamental de a rspunde la
 Copiii i adolescenii au o fascinaie cu dezgust. Rozin
ne amintete c magazinele de noutate vnd imitaii realiste de voma,
mucus, noroi, i fecale, iar aceasta este cea mai mare parte tineri biei care cumpara
aceste
obiecte. Exist un ntreg gen de glume centrarea pe dezgust.
program de televiziune Beavis si Butt-head, care a fost att de popular cu
adolesceni, iar Capitanul Chiloi i Garbage Pail Kids fran-
chises pentru copiii mai mici locuiesc n situaii dezgusttoare.
Profesor de drept William Miller, n cartea sa fascinant
Anatomia de dezgust, constat c aceasta nu este doar copiii care sunt att de fas-
cinated de dezgusttor. "[Dezgustul] ... are o alura, o fascinaie
care se manifest n dificultate de a evita ochii notri de la Gory
accidente,. . . sau n atragerea de filme horror. 3. . . Propria noastr
muci, fecale si urina sunt contaminare i dezgusttoare pentru noi, [dar
suntem]. . . fascinat n i curios despre ele. . . ne uita la noastre
creatii mai des decat ne recunoatem. . . Cat de comuna este pentru per-
PLE pentru a verifica Kleenex sau batista lor dup suflare lor
4 succesul de box-office de filme vulgar, cum ar fi nas. " Exist unele-
lucru despre Mary nu a fost n ntregime alimentat de adolesceni.
Rozin distinge ceea ce el numete dezgust interpersonale de baz
disgust.5 El enumer patru grupe de factori declanatori interpersonale nvat:
ciudat, bolnav, nefericit, i tentat punct de vedere moral. Meu
de cercetare cu Maureen O'Sullivan ofer un oarecare sprijin pentru a Rozin
propunere. Am cerut studeni s scrie n jos cel mai intens
Experiena de dezgust ar putea imagina oricine n lume ar fi
ai avut vreodat. Oral tema contaminare Rozin a fost descris
(De exemplu, eti forat s mnnce voma altcuiva), dar numai de 11
sut. Declanare cel mai frecvent menionate de dezgust extrem
(Menionat de 62 la suta), a fost ca rspuns la punct de vedere moral
comportament, cum ar fi modul n care indicaiile geografice simit atunci cnd au
descoperit atroci-
legturile n lagrele de concentrare naziste. Aproape jumtate din punct de vedere
moral
comportamente reprobabile menionate au fost aciuni respingtor sexual,
cum ar fi vazut cineva face sex cu un copil mic. Ultimul set de
lumea s fie unic pentru oameni, asa ca am cerut expert n comportamentul animalelor, Frans de Waal. El a scris din
nou:
"Emoie trebuie s aib loc n alte primate. Dezgustul iniial trebuie s fi avut ceva de-a face cu
respingere de alimentare, precum i a primatelor curs sunt capabili de acest lucru. n ceea ce privete expresii
specifice, care e mai greu
pentru a rspunde. "De acum problema rmne nerezolvat, s-ar prea, pentru c nimeni nu a analizat n mod special
la daca o expresie unic a respinge alimente se produce n alte primate, iar n caz afirmativ, dac acesta este
De asemenea, se arat n rspuns la infraciunile sociale.
exemple, mentionate de 18 la sut din respondeni, a fost fizic
repulsie care nu implica alimente, cum ar fi gsirea unui cadavru cu
Larvele care ies din it.6 Rezultatele noastre sugereaza ca pentru aduli, este
interpersonale, n special antipatic punct de vedere moral, ei care
crede este cel mai dezgusttor, mai degrab dect dezgust baz de orale incor-
constitutive.
Mai devreme, am spus c dezgustul de baz Rozin a fost tema emoional,
i dac el este corect c cele patru forme interpersonale de dezgust,
ciudat, boal, nefericit, i punct de vedere moral viciate-au nvat,
atunci acestea ar fi variaii pe tema. Se pare c este posibil s
mi, totui, c aceste patru forme interpersonale de dezgust sunt, de asemenea,
teme, pentru a fi gsite n fiecare cultur, cu doar specificul completate
de nvare, care va varia n funcie de grup individuale, sociale i cul-
turii. De exemplu, toata lumea poate avea reacii dezgustul
persoana viciate punct de vedere moral, dar ceea ce este considerat contaminat punct
de vedere moral
ar varia. Ce este ciudat i familiar, i ceea ce este nefericit
ar trebui, de asemenea, varia n funcie de circumstane, dar boala nu s-ar putea.
Aceste
artnd desfigurare sever, maloasa rni, i ca ar putea fi
dezgusttor n fiecare cultur.
Miller subliniaz faptul c culturile au o mai mare libertate n a admite
lucruri sau aciuni la domeniul de dezgusttor dect prin excluderea CER-
mite cele de la ea. Acest lucru se potrivete exact cu ideile discutate n cap-
TERS 2, 3, i 4, n care am susinut c alerta emoie oamenilor
Bazele de date sunt deschise, nu nchise. Aceste baze de date, mpreun cu
programe care ghideaz rspunsurile noastre la emoiile noastre diferite, nu sunt
gol atunci cnd ne natem, evoluia a scris instruciuni despre cum
am rspuns i sensibilitatea pentru ceea ce ne rspunde. Ca puncte Miller
afar, acestea sunt greu de schimbat, ci pentru c ele sunt deschise putem
nva noi declaneaz i noi reactii emotionale.
Dei ambele japonezi i americani reacioneaz cu dezgust la
deeurilor i ncorporarea oral, Rozin a gsit diferene n
dezgust sociale. O persoan care nu se ncadreaz n ordinea social, sau care
critic pe nedrept altii, dezgustat japonez. Americanii au fost
dezgustat de persoane care acioneaz brutal sau de rasiti. Cu toate acestea, nu toate
dezgust sociale variaz n funcie de cultur. Rozin a constatat c, n multe culturi
politicieni dezgust oameni!
n plus fa de cele patru tipuri de dezgust interpersonale descrise de
Rozin, un alt tip de dezgust, ceea ce eu numesc Fed-up dezgust, este SUG-
sugerai prin concluziile de psihologi John Gottman, Erica Woodin,
i Robert Levenson. Meritele lor de cercetare atenie deosebit, deoarece
ei sunt singurii oameni de stiinta care s-au msurat cu precizie Expres-
Sion de emoie n timpul una dintre cele mai ncrcate emoional, importante
interaciunile sociale din viaa-ca ntre so i soie. *
Uimitor, expresiile unei soii de dezgust, ndreptate spre ei
soului n timpul unei conversaii n care au fost ncercarea de a rezolva
un conflict, a prezis cantitatea de timp n urmtorii patru ani
ei ar cheltui separated.7 Gottman a constatat c dezgustul soiei
expresii de obicei, a avut loc ca rspuns la soul e cu-
Retragerea (blocajul, pe care am descris n capitolul 6), atunci cnd el
nu s-ar ocupa cu sentimentele ei. n limbaj colocvial, ea a avut
aceasta, ea a fost saturat. Observai cum o metafor mananca pare att de cores-
mncat. Dac soul tu te respinge, nu este de mirare c viitorul este
sumbre. (Vom reveni la mai mult de concluziile Gottman lui mai trziu n acest
Capitolul cnd am descrie dispre.)
Miller face foarte interesant punct c n intimitate coborm
pragul pentru ceea ce noi considerm dezgusttor. Primul exemplu este
"... Schimbarea scutecelor, curatarea alimentare regurgitat, altfel auto-
ING pentru rude bolnav i infirm. . . . Prinii sunt cei care va avea grij nu
indiferent de ce, va co departe excremente, risca obtinerea-l pe lor
maini si imbracaminte; suferit fiind Shat pe. . . . Depirea
dezgust inerente n substane contaminante este emblematic al
Calitatea necondiionat de cultivarea iubirii printeti. "8
n acelai suspendare a dezgust are loc ntre intime sexuale.
Din nou citez de la Miller: "limba altcuiva n gur
poate fi un semn de intimitate, deoarece ea poate fi, de asemenea, un dezgusttor
asalt. . . . Sex consensual nseamn nclcare reciproc a
dezgust-a aprat graniele. . . . Sexul este doar un fel de grani
trecere, care implic un fel de goliciune. Exist alte benzi,
ping-uri, expuneri, si cunostinte pe care intimitatea intense sunt
a fondat, n intimitatea de contact prelungit, aproape, i iubitoare.
Unul crede de a mprti i de a dezvlui ndoieli, griji, preocupri; de
* Prin comparatie, majoritatea oamenilor de stiinta emoie examina emoie n oameni care sunt singuri sau angajat
ntr-o
ntlnire banal, i, mai degrab dect respectarea ceea ce oamenii fac de fapt, ei cer supuii lor s rspund
chestionare cu privire la ceea ce i imagineaz sau amintesc sentimentul.
recunoscnd aspiraiile, mrturisindu-deficienele i eecurile, de sim-
ply a fi vzut ca avnd negi, punctele slabe, i nevoile. . . . Am putea
defini prieteni sau apropiai ca acele persoane care ne permit s se vita s ne
astfel nct, n schimb putem vita s le, cu ambele pri n-
n picioare ca astfel de whining este privilegiul de intimitate care noastre
demnitate i dezgust ar mpiedica n absena privilegiu. . .
[L] Ove. . . privilegii un alt pentru a ne vedea n moduri care ne-ar fi ruine
i dezgust * altele fr intervenia de dragoste. "9
O perspectiv destul de extraordinar al lui Miller sugereaz o funcie social de dis-
rafal nu altfel evidente. Suspendarea de dezgust stabilete
intimitate i este un semn de angajament personal. Aceast acceptare a
ceea ce cealalt s-ar putea gsi ruinos, implicarea n fizic Activ-
ities care ar cu oricine altcineva s fie dezgusttoare, nu doar sex, cred c de
curarea voma unui strin, mai degrab dect un iubit care nu o poate
fi doar un semn de iubire, ci un mijloc de consolidare a iubirii.
O alta functie foarte importanta de dezgust este de a ne ndeprta de la
ceea ce este revolttor. Evident, este util s nu mnnce ceva putred,
i dezgust sociale ntr-un mod paralel, ne duce departe de ceea ce am con-
sider inacceptabil. Este, Miller propune, o judecat moral, n
pe care le pot face nici un compromis cu persoana dezgustatoare sau
aciuni dezgusttoare. Juridice savant Martha Nussbaum scrie c "cel mai
societile nva evitarea anumitor grupuri de persoane ca fiind
fizic dezgusttor. "10 Din pcate, acesta poate fi un periculos emo-
TION pentru c dezumanizeaz oamenii le gsi dezgusttoare, i de
acest lucru permite celor gsit dezgusttor s nu fie tratate ca om.
Unele aciuni au fost adesea considerate ilegale, deoarece acestea
ofensa (dezgust) moralitii publice, cum ar fi pornografie infantil sau
obscenitate. Nussbaum consider c legile nu trebuie s se bazeze pe ceea ce
oricine gsete dezgusttor, i sugereaz c ar trebui s folosim ultraj,
mai degrab dect dezgust, ca baz pentru judecat juridic. "[Outrage] ... este
un sentiment moral mult mai pertinente pentru hotrri judectoreti, i n prezent
mai fiabile, dect dezgust. Acesta conine raionament care poate fi pub-
* Punctele mele editor c exist o diferen ntre suspendarea dezgust de mam i de
amant. n ceea ce eu pot vedea, scutece pentru copii sunt ntotdeauna dezgusttor, chiar dac e copilul cuiva, iubire
prinii s depeasc dezgustul lor de a avea grij de copil, dar se simt nc dezgust. In sex, cu toate acestea,
exist o schimbare, avnd limba persoana potrivit n gura cuiva nu este dezgustator, la toate - destul de
opus. Astfel, n primul caz dezgust este depit, sau suspendat, n timp ce n al doilea este transformat
n cu totul altceva.
licly mprtit, i ea nu face micare discutabil de a trata
criminal ca o insect sau melc, in afara de comunitatea noastr moral.
n schimb, l include ferm n cadrul comunitii moral i
judectori aciunile sale pe o baz moral. "11
Constatnd c starea emoional a unei persoane n momentul unei infraciuni poate
fi considerat un factor de atenuare, Nussbaum susine, de asemenea, c dezgustul
nu este o emoie care ar trebui s fie considerate astfel. "[O] NE omor este
Nu mai ru dect altul, pentru c este mult mai dezgustator,. . . 12 rea-
Rspunsul sonable la dezgust, "spune ea," este de a iei din zona nu a
ucide persoana care te-a dezgustat, de exemplu, trecere, homosexual face.
[Doar]. . . senzaie contaminate sau "extrapolate" de ctre cineva nu este niciodat
o
motive suficiente pentru a se efectua violent mpotriva acelei persoane. "13
Cei care justific cel mai degradare a altora de multe ori se refer la
victimele lor ca animale (i nu varietatea drgu), uneori
victimele se vorbete de materie ofensive ca nensufleite, cum ar fi mizerie sau
gunoi. M tem c indignarea sau indignarea s-ar putea justifica, de asemenea, de
sacrificare
i chiar tortur, dar nu ar pune barier ntre sine i
alte impuse de dezgust. (Nussbaum, desigur, axat pe utilizarea
de emotii pentru a justifica legi, nu pentru a justifica aciunile legale sau nu.) O
de barierele sau inhibitori care poate ntrzia violen, s-ar
cred, este imaginea si sunetul de suferina victimelor, ipetele lor,
i lor de snge. Dar asta nu se ntmpl ntotdeauna, probabil din cauza
dovada de suferina lor le face dezgusttor. Chiar dac am
Nu ncepe gndesc la cineva ca dezgustator, naintea
sngele persoanei, deformarea corpului persoanei ca rezultat al
prejudiciu sau tortura, poate aduce dezgust, mai degrab dect ngrijorare.
n zilele foarte timpurii ale cercetrilor mele privind libertatea de exprimare din
cul-
mice, am constatat c filmele de persoane care sufereau-o pelicul de un
Aboriginal circumcizia ritual i un alt ochi de chirurgie-a produs
expresii dezgust n majoritatea studenti am studiat
n Japonia i America. Am editat alte filme de formare medicale, unul
arat tiere de carne, cu o mulime de snge ca parte a unei opera-
TION, i un alt arata un om cu arsuri de gradul trei picioare
n timp ce pielea arsa a fost dezbrcat de trupul su. Din nou, cei mai muli oameni
a artat i au raportat a fi dezgustat. Filmele ar putea fi utilizate, inter-
changeably, deoarece au produs aceeai emoie, i sunt printre
stimulii de film cel mai des folosite n cercetarea emoie.
 A existat un grup minoritar (aproximativ 20 procente), cu toate acestea, care
afiate reactii foarte diferite la vedere a altei persoane
suferin n timpul filmelor. n loc de a arata dezgust, au reacionat
cu tristee i durere, ca i cum ar identifica cu victima.
Se pare c natura ne-a proiectat s fie revoltat de vedere al
interioara a corpului altei persoane, mai ales dac exist snge. C dis-
Reacia rafal este suspendat atunci cnd aceasta nu este un strin, ci un cadru
intim, nostru
rude, care sangereaza. Apoi, suntem motivai pentru a reduce suferina mai degrab
dect s scape de ea. Se poate imagina ct de repulsie la fizic
semne de suferin, de boal, ar fi putut avea un beneficiu in reducerea
contagiune, dar vine la costul de reducerea capacitii noastre de APEM-
Ta i compasiunea, care pot fi foarte utile n construirea comunitii.
Nici empatie, nici compasiune este o emoie, care se refer nostru
reacii la emoiile altei persoane. n cognitive empatie, reco-
ognize ceea ce o alt persoan se simte. n emoional empatie noi
simt de fapt, ceea ce persoana se simte, i n milos APEM-
Ta ne-o dorim pentru a ajuta alte persoane acord cu situaia sa i a lui
emoiile. Trebuie s avem empatie cognitiv, n scopul de a realiza
oricare dintre celelalte forme de empatie, dar avem nevoie de nu au emo-
empatie ional, n scopul de a avea empatie compasiune. * 14
Sfidarea este legat de, dar diferit de dezgust. Nu am putut
pentru a gsi orice fotografie tiri pentru a ilustra aceast emoie, cum ar fi dezgust,
acesta nu este prezentat adesea n ziare sau reviste. Imagine H apropierea
sfritul capitolului prezint un exemplu.
Muli ani n urm am distins dispre de dezgust n urm-
toarele moduri:
Sfidarea este experimentat doar despre oameni sau aciunile
oameni, dar nu despre gusturi, mirosuri sau atingeri. Accelerarea pe cine
* Tibetan budist utilizarea acestor termeni este diferit colib legate. Termenul pe care o folosesc pentru a se referi
la noastre
capacitatea de empatie traduce, n conformitate cu Dalai Lama, ca "incapacitatea de a suporta vederea
un alt sufer "Nu este ca unul se retrage din care vedere, exact opusul:". Aceasta este ceea ce cauzeaza
noi. . . s se replieze la vederea de ru face la un alt, a suferit atunci cnd se confrunt cu suferina altora. "
Utilizarea budist a termenului compasiune implic mult mai mult dect ne-am nelege prin acest cuvnt n
Englez. Explicnd c ne-ar lua departe de dezgust, dar este de remarcat faptul chat-buditii
vedere att empatie i compasiune i capaciti umane care nu au nevoie s fie nvat, dar nu au nevoie de
pentru a fi cultivate, n cazul n care acestea sunt pentru a veni n prim-plan. Eu neleg c aceasta nseamn c dac
vrem s privim toate resursele umane
fiine ca semeni, de a suspenda dezgust la semnele sngeroase de suferin i de deficiente ale bolii,
avem nevoie pentru a lucra la ea, pentru natura nu face mai uor pentru noi s fac acest lucru.
Excrementele s-ar putea numi mai departe dezgust, dar nu dispre, ideea
de a manca creierul viei "ar putea fi dezgusttor, dar nu ar fi
evoca dispre. S-ar putea, totui, se simt dispre fa de
persoanele care consuma astfel de lucruri dezgusttoare, de la dispre exist o
Elementul de condescenden fa de obiectul de dispre. Dis-
dainful n neplcerea persoanele sau aciunile lor, te simi superiori
(De obicei moral) pentru a le. Infraciunea lor este degradant, dar tu
nu trebuie neaprat s scape de ele, cum ar fi, n dis-
gust.15
Din pcate, nu exist nici Paul Rozin de dispre, nu unul care
a concentrat lui sau ei de cercetare pe aceast emoie. Miller a fcut
observaie interesant c, dei ne simim superiori la un alt
persoan cnd ne simim dispre, cei care ocup un subordonat
Poziia poate simi dispre fa de superiorii lor. Gndii-v la "con-
tenta adolescenti au pentru adulti, femei pentru brbai, funcionari de Mas-
TERS, lucrtori pentru sefi,. . . negrii de albi, needucai pentru
educat. . . . 16 dispre sus. . . permite inferioar a pretinde
superioritate n ceea ce privete un anumit atribut. . . . Persoanele de mai jos
tiu c sunt mai n ochii celorlali, tiu c sunt n unele
sens a avut loc n dispre de ctre aceste alii. . . . "17
Pentru a obine un sentiment de importana de dispre, ia n considerare acest
set extraordinar de rezultatele din studiul de interaciune civil
de Gottman si colegii sai. Soiile cror soi au
dispre:

simit inundat
consider c problemele lor nu vor putea fi rezolvate
crede problemele lor conjugale au fost severe
a devenit bolnav de multe ori de-a lungul urmtorii patru ani
Faptul c expresiile dezgust soului sau furie nu
produce aceste rezultate subliniaz importana de a distinge
dispre ca o emoie separat (nu o distincie recunoscut de toate
care emoie de studiu).
Dispre, la fel ca toate celelalte emoii, am considerat, poate varia
n for sau intensitate, la fel ca dezgust. Bnuiesc c la sfritul ridicat este o
mult mai extins n dezgust dect n dispre, c este, maxim
dispre nu se apropie de dezgust maxim n toat puterea lui.
Dezgustul este n mod clar o emoie negativ, ea nu se simte bine, chiar
dei, dup cum sa menionat mai devreme, suntem mai fascinat de ceea ce este dis-
rafale de pn decat ar fi de asteptat pentru o emoie care nu se simt
bun. Desigur, atunci cnd dezgust este intens, nu exist nici o ndoial c
senzaiile sunt neplcute, ceea ce duce la grea. Sunt mai puin sigur c
dispre este negativ, ntr-adevr, cred c se simte bine la majoritatea oamenilor
s se simt dispreuitor. S-ar putea fi jenat apoi c ne-am simit
n acest fel, dar sentimentele trim n timpul emoie sunt
mai plcut dect neplcut. Acest lucru nu este s spun c acesta este un emo-
TION care are efecte benefice asupra altora; rezultatele Gottman arat
c nu. Dar senzatiile simit n timpul experienei de con-
tenta nu sunt n mod inerent neplcut. Este greu de precizat o funcie
pentru sfidarea altele dect semnalizare sentimentul de a fi superioare, de
nu au nevoie pentru a se potrivi sau s se angajeze. Acesta afirm puterea sau
statutul.
Cei care nu sunt siguri cu privire la statutul lor ar putea fi mult mai probabil s
dispre manifestat s-i afirme superioritatea lor asupra altora.
Dispre va fi insotita adesea de furie, o forma usoara de
furie cum ar fi disconfort, dei poate fi considerat, fr nici o furie
la toate. Furia poate, de asemenea, alterna cu dezgust, n cazul n care persoana
dezgustat
este suprat despre a fi fcut s se simt dezgustat.
Nu avem cuvinte pentru a descrie starea de spirit legate de nici dezgust
sau dispre, dar asta nu nseamn c nu avem experien, cum ar
starea de spirit, doar c nu avem o modalitate uoar de a se referi la ele. Meu
banuiala este ca aceste stari nu exista, dar nu a existat nici o cercetare sau
teoretizarea pe cei care tiu de.
S ne gndim acum dac exist tulburri emoionale care
implica fie dezgust sau dispre. ntr-un articol intitulat "Dis-
rafal-Emotion uitat de Psihiatrie, "psihiatrii Maria L.
Phillips, Carl senior, Tom Fahy, i pe David sugereaz c
dei dezgust nu a fost recunoscut ca fiind important n psihiatrie
Tulburri, aceasta nu joac un rol important ntr-o serie de astfel de pro-
lems.18 o perturbare n dezgust este probabil s fie de import n obsesive
compulsive, aa cum se manifest n gnduri obsesiv se refer-
ing prafului i al contaminrii i nevoia de splare excesiv. Ani-
mal fobii se pot baza pe dezgust, fobii sociale, n care un
persoana se teme fi umilit poate implica dezgust de sine-concentrat, i
fobii de sange ar implica, de asemenea, o tulburare de dezgust. Oameni
cu tulburari de alimentatie, precum anorexia i bulimia, au
puternice sentimente de dezgust fa de propria lor pri ale corpului, sexualitate,
si anumite alimente. Pn n prezent, nimeni nu a sugerat c exist vreun
tulburari psihice care implic dispre.
Recunoscnd dezgust i dispre n noi nine
S ne gndim acum la senzaiile interne, am experienta cu dezgust
i apoi dispre. Ar trebui s fie uor de a experimenta sentimente de dezgust
de gndire de una dintre temele de constituire orale sau a unor
punct de vedere moral act respingtor. Acorde o atenie la sentimentele n gt,
nceputul de o uoar calus. Senzaiile din buza de sus
i nrile sunt crescute, ca i n cazul n care sensibilitatea dumneavoastr la aceste
pri ale dvs.
fata a fost transformat n sus, astfel nct s le simt mai mult. Dup relaxare ncerca
din nou pentru a experimenta dezgust, dar la fel de uor ca posibil, din nou,
concentrndu-se
pe senzatiile n gt i n nrile tale si buza superioara.
Este mult mai greu de a identifica senzaiile asociate cu con-
tenta. Gndii-v la aciunile cuiva care nu te revolta, dar care produc
te simi dispre fa de el sau ea. Poate c este o persoan
care sare loc n linie, care plagiaz, care nume-picturi. Face CER-
mite nu te simi nici o mnie sau dezgust, pur i simplu dispre. Observai c
tendina de a dori pentru a ridica barbia, ca i n cazul n care suntei n cutarea n
jos
nasul la cineva. Simii-v de strngere ntr-un col al buzelor tale.
Recunoscnd dezgust i dispre la alii
S considerm acum cum apar aceste doua emotii pe fata. ntoarce
inapoi si uita-te din nou la expresia Noua Guinee omului la
nceputul acestui capitol. Buza superioar este ridicat la fel de mare ca aceasta va
du-te. Buza inferioar este ridicat, de asemenea, i este uor proeminente. Wrin-
Kle se ntinde de la mai sus nri jos pentru a dincolo de buza
coluri este profund, iar forma sa formeaz un U inversat aripile Lui nar
sunt ridicate, n timp ce riduri apar pe prile laterale i nasului.
Creterea obraji i coborrea sprncenele creeaz duce de nas
picioare riduri. Acestea sunt toate semnele de dezgust extrem.
 Imagini ajunul arata versiuni mai subtile de dezgust, i de asemenea,
exemple de dispre. Exist dou expresie facial foarte diferit
SION c dezgustul semnal, wrinkling nas si buza superioara a ridicat, i
de multe ori ele apar mpreun. Am inclus imagine A, arat neu-
Expresia tral, pentru comparaie.
A
(Neutru)
n primul rnd, s ne uitm la semnalul de nas-ridare foto B arat doar
cel mai mic semn de ridare nas, fotografie C prezinta aceeai aciune a
pic mai puternic, fotografie D prezint intens ridare nas. Observai c
atunci cnd acesta devine la fel de puternic ca i-a exprimat, n D, sprncenele sunt,
de asemenea,
tras n jos, ceea ce duce unii oameni s cred c furia este afiat. Dar
dac te uii atent, vei vedea c pleoapele superioare nu sunt ridicate i
sprncenele nu sunt reunite. (Pentru comparaie, uita-te la fotografie E
n capitolul 6.) Acest lucru este dezgust, nu furie. n aceste imagini dezgust,
Obrajii sunt ridicate, mpingnd n sus pleoapele inferioare, dar este schimbrile
n nas, gura, obrajii i care sunt importante, nu se schimb n
ochii. Muschii pleoapelor sunt relaxate, mai degrab dect tensionat.
B
C
D
 Acum, ne vom uita la dezgust semnalat ntr-o buza de sus a ridicat. Foto E
arat o uoar cretere buza de sus, care este prezentat mai puternic n fotografie F.
Imaginea G arat aceast aceeai aciune, ci doar pe o parte a feei.
Cnd expresia este dezechilibrat, deoarece este aici, se poate semnala dezgust
sau ar putea fi, de asemenea, un semn de dispre.
E
F
G
Compara fotografie G cu imaginea de dispre, fotografii H, arat
mai jos. n imagine H, aciunea este, de asemenea, la doar o parte a feei,
dar aciunea este complet diferit. n colul buzelor este strns
i uor ridicat. Aceasta este o expresie clar dispre. Fotografie I
arat aceeai aciune ca i fotografie G, dar aciunea este mai puternic, provocnd
buzele la o parte uor pe o parte. Eu, cum ar fi G, poate semnala dezgust sau
dispre.
H
Eu
Imagine J prezint un amestec sau fuziune a dou emoii ntr-un singur
expresie. Nasul este ncreit, un semn de dezgust, i sprncene
sunt nu numai coborte, ci i tras mpreun, iar pleoapele superioare
sunt ridicate-semne de furie. Pleoapele superioare ridicate nu sunt foarte
aparent pentru c sprncenele au fost tras pn jos; compa-
ING fotografie J cu fotografie neutru A-sau chiar cu fotografie C, care
implic schimbri numai n sprncene, obraji, nas i-ar
face clar c pleoapele superioare au fost ridicate i inferior
Pleoapele au fost, de asemenea, tensionata, un semnal de furie.
J
Buzele sunt presate mpreun, un alt semn de furie, s-ar putea de multe ori
nsoeasc expresie se arat n fotografie J i este prezentat ntr-un com-
Fotografia compozitul, K, n care a fost adugat la buza apsarea
Expresia prezentat n J. Un alt posibil amestec de emotii, con-
ispiti i bucurie, se arat n imagine L. Expresia com-
mbin n colul buzelor strnse cu un pic de un zmbet, produce o
uite dispreuitor elegant.
K
L
Folosind informaiile din expresiilor
nainte de a analiza modul n care putei folosi informaiile pe care cineva este-simt
ING dezgust sau dispre, amintii-v c este posibil ca persoana
artnd dezgust s-ar putea s nu fie simi dezgust cu tine, s-ar putea
fie orientate spre el sau ea sau el sau ea ar putea fi amintii-
rea o experien dezgusttoare trecut. Dei, de asemenea, este posibil ca o
persoan care arat dispre ar putea fi sentimentul c emoie despre sale
sau ei propriile aciuni sau ganduri, nu l-am ntlnit.
Deoarece mnia este emoia cel mai adesea confundat cu dezgust, i
reacii de furie poate lungul rndul su, timp n dezgust, voi evidenia dife-
interferene n modul n care s-ar putea reaciona dac ai ridicat semne de dezgust
sau
dispre fa de furie. S presupunem c ai spus supervizatului dvs.
c el nu este obtinerea o promovare, el reacioneaz artnd o cert dis-
Reacia rafal cum ar fi cel prezentat n fotografii D, un dispre clar
rspuns aa cum se arat n fotografie H, sau una din furie clare EXPRES-
SION prezentat n capitolul 6. Din moment ce doar ai livrat tiri nedorite
v sunt, probabil inta de dezgust su, dispre, sau de furie, dar te
trebuie s ia n considerare posibilitatea ca el reacioneaz la altceva.
Dac supervizatului arat dezgustul, aceasta este, probabil, spre tine sau
-situaia crearea i afaceri indic, mai mult de furie
ar fi, nici un interes n a ncerca din nou pentru a obine acea promovare. Nu este
doar c decizia ta a fost greit, ai fcut mai mult dect a face un mis-
ia, ai actionat imoral n care nu-i dau de promovare, i la
el ntreaga situaie pute. Dac el arat dispre, se sugereaz
c ntr-un fel el crede c este mai bine dect tine. Poate c se simte
c el este superior tu: el tie mai multe despre locul de munc, cu privire la
Compania, cu privire la tipul de munca pe care nu; mai bine se mbrac, i aa mai
mai departe. Sau superioritatea lui ar putea fi legate de ceva care are
nimic de-a face cu locul de munc.
n capitolul furia am sugerat c n aceast situaie s-ar putea
nu doresc s se confrunte direct mnie, ci s-ar putea spune ceva
cum ar fi, "Decizia mea ar putea fi de bine te-a nfuriat, i regret
care. Spune-mi dac exist ceva ce pot face, care ar fi de
ajuta "Dac ar fi fost dezgust pe care ai vzut, ai putea incerca o alta strategie.:
"M atept ca decizia mea ar fi fost suprtor. Este ceva
mai mult mi pot explica, sau alte probleme, putem lua n considerare n ceea ce
privete
viitorul tu? "V sugerez s nu se confrunte direct likeli-
capota care se simte repulsie fa de tine, din moment ce este greu pentru majoritatea
oamenilor
s recunoasc, chiar dac tiu c este cum se simt. Dar nc
ar putea fi de ajutor s-i dea o ans de a vorbi despre sentimentele sale, n spe-
ales dac vrei s-l pstreze la firma. Reacia dispre
ar putea fi ceea ce am descris mai devreme ca "dispre n sus", cum o sub-
coordona persoana ncearc s afirme c el sau ea este ntr-adevr nu de putere,
mai puin sau inferior. Acesta ar putea fi n valoare de las singur, spunndu-i tu
ar dori s se stabileasc un alt timp pentru a vorbi despre opiunile viitoare.
Rmi cu aceast situaie, n cazul n care semnele faciale au fost mai subtile,
arat expresia n fotografie B, mai degrab dect D, sau o fotografie G, mai degrab
dect mine, i ele sunt primele rspunsuri afiate cnd livreze
Vestea proast, atunci avei un pic mai mult libertate. Cnd expresiile
sunt aceast uoar, emoia este fie suprimat sau este doar
nceputul. Dac se constat imediat ca rspuns la tiri proaste,
Cred c este probabil ca reacia emoional este doar nceputul, i
s-ar putea beneficia de abordare a problemei mai direct. Pentru
exemplu, s-ar putea spune, "Simt c este greu pentru tine de a accepta aceast
pentru c tu crezi c a fost ntr-un mod nejustificat. Putem vorbi despre
care? "Sau s-ar putea s nu vrea s comenteze, la toate, de ateptare pentru a vedea
dac
sentimentele au devenit mai puternic sau dac a existat ceva ce
ar putea spune pentru a reduce sentimentele de dezgust. Dei cercetarea
nu a fost fcut, m atept concluziile grupului Gottman de pe mar-
cstorie ar transporta peste, atunci cnd o persoan ntr-o oarecum subordonat
poziia ncepe s arate dezgust sau dispre fa de un superior,
raport de munc nu este de natur s ndure.
S considerm o situaie mai mult c am discutat n capitolul 6.
Fiica ta adolescenta a aratat aceste expresii acelai lucru atunci cnd i-a spus
ei, ea nu putea merge la casa prietenei ei in seara asta pentru c ai nevoie de
ei la baby-stea fratele ei mai mic n timp ce tu i soul tu
participa la o ntlnire vecintate ultimul minut. n capitolul privind mnia
I-am sugerat c exist mai multe motive pentru tine de a face cu furia ei
dect cu mnie de unul dintre angajatii care a nvat el nu a fcut
obine promovarea. Asta nu nseamn c ar trebui comentate
furia ei, sau contesta dreptul s fie suprat. Dimpotriv, te
s-ar putea simpatiza cu frustrarea ei i s explice de ce edina
este att de important i de ce trebuie s impun pe ea.
 n cazul n care ea arat dezgust, eu, de asemenea, cred c nu ar trebui s-l ignore.
Se simte saturat, sau se simte ea v aflai ntr-un fel punct de vedere moral
viciate? n primul rnd, trebuie s ia n considerare n cazul n care acest lucru este
timp pentru a vorbi, sau dac
ar trebui sa lase sentimentele fierbe n jos. Ferete-te, dac v decidei s
ateapt, pentru tentaia nu este niciodat de a face cu ea. Un mod foarte direct de a
adresa dezgust ei ar fi s spunem, "Te simt c sunt acioneaz destul de
nedrept fa de tine, "sau" Esti bolnav de a face cu mine? "
Dac poi, ncearc s nu te aperi, i permite o s spun complet
ceea ce ea se simte. Apoi, ncearc s explice sentimentele si actiunile tale
calm, fr lovind verbal.
n cazul n care ea arat dispre Cnd aude c nu poate merge la petrecerea ei
i trebuie s stea acas n timp ce te duci la ntlnire, mi-ar fi mult mai
probabil s-l lase n pace. Acesta poate fi doar un exemplu de sus con-
tenta, afirmaia unui adolescent de a fi la fel de bune sau mai bune dect
printe. S-ar putea fi un moment atunci cnd dorii s se ocupe de ea, dar
s-ar putea s nu fie necesar.
Pn n prezent, am presupus n toate exemplele cu fiica ta care
Expresia ei era destul de clar (de exemplu, foto D nu B). Dac este un
reacie mai subtile de dezgust, dispre, sau furie, este posibil
c ea ar putea s nu tie nc modul n care ea se simte, sau emoie este doar
nceputul. Dac v pot fi deschise i acceptarea, se va face mai uor
pentru tine s urmeze sugestiile n paragrafele de mai sus. Doar s fie
Avei grij s nu-i pune n defensiv. Las-o s tiu de ce
spune c suntei de acord cu motivul pentru care ei au aceste sentimente i care
Vrei s vorbim despre ei de a explora ceea ce putei face n comun, astfel
ea nu se va simi aa de multe ori.
Observai c, n scenariul meu am fcut printele biat bun:
Reuniunea a fost brusc chemat, astfel nct s nu avei timp pentru a face alte
aranjamente, acesta nu este doar de a se deda plcerile pe care le cere pentru
sacrificiul ei. Desigur, c nu va fi ntotdeauna cazul, i dvs.
Reaciile copilului, fie c sunt furie, dezgust sau dispre, poate
te s examineze dac suntei a fi corecte, neatent, sau auto-
ish. Dac descoperii c ai acionat, egoist i sunt capabili de a recu-
marginea de care, atunci explica ce sa ntmplat cu ei i-i mulumesc. Avei
o mare oportunitate de a-i nvee cum s foloseasc o emoie negativ, cum ar
ca dezgust sau furie, ntr-un mod pozitiv.
9
Agreabil
Emoii
LorettaStirm i copiii ei au avut
ateptat cu rbdare pe pist la Travis Air Force Base ca un grup de
aviatorilor ntorc prsit avionul pe care le-a adus napoi la
America. Pentru c el a fost ofier superior, locotenent-colonelul Robert Stirm,
care tocmai a fost eliberat dintr-un lagr de prizonieri de rzboi din Nord
Vietnam, a trebuit s dea un discurs scurt, nainte de familii ar putea fi re-
United. Din nou, familia sa ateptat. Sal Veder, fotograf care
a castigat un premiu Pulitzer pentru aceasta fotografie, a scris: "Cnd a terminat
discursul su, el se uit n jur i a vzut familia lui elegant spre el,
braele ntinse, zmbete strlucind ntr-o adevrat explozie de bucurie "1. Bucurie
este un
cuvnt mai bun dect bucurie de emoie prezentat n aceast imagine, ca
denot o intensitate mai mare bucurie sau de fericire. Cu toate acestea,
cum ar fi aceste cuvinte, cuvntul bucurie nu ne spune exact care a
emoii plcute s-au simit.
Eu cred c exist mai mult de o duzin de emoii plcute,
fiecare universal, fiecare la fel de diferite de celelalte ca tristetea, furia,
team, dezgust, i de dispre sunt de la una de alta. Aa cum exist un set de
de emoii distinctive pe care noi, de obicei, nu se bucur de sentiment, exist o
set de emoii distincte pe care le face placere sa simt. Problema
cu cuvintele bucurie i fericire este c ei nu sunt specifice
suficient, ele implic un singur stat de spirit i sentiment, n acelai
nct termenii suprat i negativ nu dezvluie dac cineva
este trist, suprat, fric sau dezgust. Limba englez nu
au cuvinte unice pentru toate emoiile plcute l-am descris n acest
capitol, aa c am mprumutat de la alte limbi pentru a desemna o parte din
cel mai important al emoiilor plcute ne simim.
Noi nu tim prea multe despre cele mai multe dintre emoii plcute nc,
pentru aproape toate cercetare emoie, inclusiv a mea, sa concentrat n schimb
pe emoiile suprtoare. Atenia sa concentrat asupra emoiilor
atunci cnd cauza probleme la alii i pe noi nine. Ca rezultat, am
stiti mai multe despre tulburri mintale dect despre sntatea mintal. C este
schimba acum, ca exista un nou accent pe ceea ce se numete POS-
emotions.2 primitive Eu cred c putem beneficia foarte mult de cunoaterea i
intelegerea mai multe despre emoiile noastre plcute, deoarece acestea sunt att
de
esenial n motivarea mult din viaa noastr.
S ncepem cu placeri senzoriale. Exist lucruri care se simt
bine la atingere, i de a fi atins poate simti foarte bine, mai ales
atunci cnd touch este de la cineva ne pas i se face ntr-o main,
ING sau de moda senzual. Nu sunt obiective turistice care sunt plcute pentru a
privi,
cum ar fi un frumos apus de soare. Exist sunete care sunt placute,
cum ar fi valurile oceanului, ap peste pietre ntr-un pru, vnt n
copaci, i o mare varietate de muzic. Gusturi i mirosuri le-am considerat
n partea de cnd ne-am ocupat dezgust, dar lucrurile dulce gust bun pentru cele
mai multe
oameni, n timp ce capacitatea de a se bucura de gustul acru, amar sau picant pare
s
fi achiziionate n timp. Decay miroase ru pentru majoritatea oamenilor, dar unele
brnzeturi mult-apreciate nu au ceea ce majoritatea oamenilor considera un ter-
miros rible. M atept exist unele teme universale si mai multe
variaii pentru fiecare dintre cele cinci placeri senzoriale nvat.
Aceasta este o ntrebare deschis dac plcerile senzoriale sunt doar di-
rute ferite la aceeai experien emoional, i, prin urmare, ar trebui s
fi considerat o emoie singur, sau dac ar trebui s le ia n considerare ca
cinci diferite emoii-vizuale, tactile, olfactive, auditive, i Gus-
plceri tatory. Cercetarea va rezolva ntr-o zi problema de deter-
exploatare dac fiecare dintre aceste plceri senzoriale sau nu difer n lor
senzaiile subiective, semnalele prezentate de alii, i n fizio-
modificri logice care le caracterizeaz. De acum i voi trata ca
cinci emoii diferite, pentru c bnuiala mea este c o astfel de cercetare va
arata acestea difer, i nu doar n organ de sim care este implicat.
Mentorul meu, Silvan Tomkins, nu a luat n considerare motivul-senzoriale
Sures emoii. El a susinut c o emotie poate fi declansata de
aproape nimic, i fiecare dintre aceste placeri se limiteaz la un singur
sursa senzoriale. Care nu este convingtoare pentru mine, pentru termen de oricare
dintre
sursele senzoriale, cum ar fi un sunet, exist multe, multe diferite
declanseaza. Dei unele sunt universale, muli nu sunt, ca remarcabil
gusturi diferite, obiective turistice, miros, atingeri, sunete i genereaz plcere
n cadrul i ntre culturi.
Psihologii Barbara Fredrickson i Christine Brannigan au
De asemenea, a susinut c plcerile senzoriale nu ar trebui s fie luate n considerare
emo-
caii, dar au ridicat un objection.3 diferit Ei susin c senzorial
placeri se ntmpl doar la noi fr a necesita evaluare, iar n cazul n care nu este
nici o evaluare, nu exist nici o emoie. Eu nu sunt de acord, cu toate acestea, ct mai
multe com-
emoiile negative monly acceptate poate fi declansat de imediat Sen-
evenimente sory. Are plcerea automat majoritatea oamenilor se simt vznd
un apus de soare implica mai puin de evaluare dect teama automat cel mai simi n
cazul n care
scaunul ei stau pe prbuete, sau o masina dintr-o dat veers fa de ei
la viteza mare atunci cnd acetia trec o strad? Nu sunt de prere. Mai-
peste, cele mai multe din ceea ce ne ofer cu plcere senzorial, fie c este vorba
prin vz, auz, gust, miros sau, i ntr-o msur mai mic atingere, sunt
declanseaza nvat, care implic adesea evaluri extinse. Plcerea
simit, de exemplu, atunci cnd vizualizai o pictura abstracta de Picasso nu este
lipsit de procesele de evaluare. Placerile senzoriale sunt plcute, i eu
Nu vd nici un motiv s nu-i considera ca emotiile.
 Una dintre cele mai simple emoii plcute este distracii. Cei mai muli dintre noi
place s fie amuzat de ceva ce vom gsi amuzant, unii dintre noi sunt
foarte amuzant, cu glume efort curge mai departe. O mare parte din
industria de divertisment sunt dedicate pentru a aduce mai departe acest emo-
TION, astfel nct s putem alege cu uurin atunci cnd vrem s fie amuzat.
Amuza-
ment poate varia de la uoar la extrem de intens, cu hohote
i chiar tears.4
Cnd totul pare chiar n lume, atunci cnd nu exist nimic
simim c trebuie s facem, * suntem mulumii sau, n limba local, am
sunt stabilite-back, pentru acele momente. Eu nu sunt sigur c este un tratament
facial
semn de mulumire; probabil, o relaxare a musculaturii faciale pot
apar. Mai probabil este c mulumirea se aude n vocea. Voi
explica mai trziu cum a diferenelor ntre aceste emoii plcute
sunt semnalizate mai mult de vocea dect fata.
Adrenalin, pe de alt parte, apare ca rspuns la noutate sau
provocare. Tomkins crezut emoie a fost forma cea mai intens
de emoie de interes, dar interesul este n mare msur cerebral, o gndire
de stat, mai degrab dect o emoie. Cu toate acestea, este adevrat c aspectele
care
ncepe ca pur si simplu interesant, poate deveni interesant, mai ales atunci cnd
schimbri se repede sau sunt provocatoare, neateptate, sau roman. Ea
nu este uor pentru a specifica un declanator entuziasm universal sau tem. Toate
cei care cred c de-schi alpin, stele cztoare-se proba-
Bly, pentru unii oameni, terifiante. Cred c exist adesea o strns rela-
relaie ntre emoie i fric, chiar dac frica este singurul
indirect i nu aduse de pericol real. Adrenalin i are
aroma lor unic, diferit de oricare dintre celelalte plcut emo-
II. Dei poate fi simit singur, acesta adesea fuzioneaz cu unul sau
mai mult de alte emoii plcute. Adrenalin poate, de asemenea, fuziona
n accese de furie ca furie, sau cu frica n teroare.
Relief, adesea nsoit de un oftat, un inhalare profunda si exha-
mentul de respiraie, este emoie simit atunci cnd ceva care a avut
puternic strnit emoiile noastre dispare. Suntem uurai s aflm
testul pentru cancer a fost negativ, pentru a gsi copilul nostru, care a fost pierdut
pentru o
cteva minute la mall, s tii c am trecut un test dificil pe
pe care ne-am gandit ar fi fcut prost. Scutirea poate, de asemenea, urma
* Nu m refer la o stare de spirit, n care se simte relaxat, calm i mulumit pentru un numr de ore, ca
descris la paginile 50-51.
experiene evaluate pozitiv, cum ar fi de relief din tensiunea sexual
i emoie simit dup orgasm, uneori amestecate cu scutire
simit dac ar exista griji despre performanele sexuale. Frica este un frecvent
precursor de relief, dar nu ntotdeauna, deoarece nu poate fi nici bun rezolu-
ambiant, indiferent de ne sperie. Momente de chin pot pre-
cedeze ajutor simit atunci cnd cineva este in masura sa linisteasca sau s ne
mngie despre
pierderea noastr. i momente de placere intensa poate preceda de relief.
Relieful este neobinuit n faptul c nu este o emoie stand-alone, spre deosebire de
orice
dintre celelalte emoii, acesta trebuie s fie ntotdeauna imediat precedat de
o alt emoie.
Cu toate acestea, o alt emoie plcut este e de mirare * tim foarte puin
n urm despre asta, dar o experienta de mirare intens aproximativ cincisprezece ani
m-au determinat s propun ca acesta este un distinctiv emotion.5 n termen de cinci
min-
Utes de ntlnire Richard Schechner, un profesor de teatru la New
York University, am descoperit o serie de coincidene via, prea
muli, de fapt, s neleag: Am avut att de crescut, n Newark, New Jer-
sey. Amndoi au fost la aceeai coal gramatica, dar sa ntlnit niciodat, deoarece
Richard a fost un singur an. Am avut att mutat la aceeai
suburbie, i la aceeai adres de strad! Chiar i scris despre ea
Acum, am nceput s simt uimire m-am simtit atunci. Prinii lui Richard
au cumprat casa noastr de la tatl meu dup ce a murit mama mea, i
Camera lui Richard a fost ceea ce a fost dormitorul meu!
Caracteristicile definitorii ale minune sunt raritate i-simt
ING de a fi copleit de ceva de neneles. Spre deosebire de
muli alii care au scris despre uimire, cred c este
important s se separe de fric, dei cele doua emotii pot
fuziona atunci cnd suntem ameninai de ceva copleitor, greu de
nelege pe deplin sau neles. Este o intens, intrinsec plcut
de stat. Aproape tot ceea ce este incredibil, de neneles, i fas-
cinating poate fi o surs de uimire. Noi nu nelegem ce
ea este, sau cum s-ar putea ntmpla, dar nu se tem de ea, cu excepia cazului
acesta reprezint o ameninare pentru sigurana noastr, i ne-apoi am tem de
asemenea. Ca
Dacher Keltner i Jonathan Haidt a spus n teoria lor recente despre
"n cadrul discuiilor anterioare, am folosit termenul de veneraie pentru ceea ce acum am numi ca e de mirare. Am
fcut
schimba, deoarece scriitoarea Claudia Sorsby a subliniat c Oxford English Dictionary ne spune c veneraie
are o puternic component de fric i groaz, n timp ce-i de mirare nu.
veneraie (care au i alii folosesc pentru a se referi la o combinaie de ctigat-
derment i frica), este vorba despre "obiecte mintea are dificulti n a nelege-
ING. . . "6 Se poate ca e de mirare nu era rar n vremuri mai devreme n noastra
istorie, atunci cnd oamenii neles mult mai puin despre lume despre
ele. Nu au existat nici studii tiinifice de mirare;
cred ct de dificil ar fi de a asigura mirare s apar
ntr-un laborator, unde ar putea fi msurate cu grij.
Darwin a scris despre pielea de gin care apar n uimire, i
c este una dintre cele mai puternice senzaii fizice asociate cu aceast
emoie. Bazat pe experiena personal, cred c o furnictur pe
umeri si spate a gatului, de asemenea, apare atunci cnd e de mirare este trig-
gered. S-ar putea fi, de asemenea, o schimbare n respiraie, nu suspin de
scutirea dar inhalatii profunde i exhalations. Tremura capul n
pot aprea nencredere. Nu se tie nc dac exist o distinctiv
semnalului n fa, voce, sau miscarea corpului de uimire.
Admirand persoane sau a le gsi generare-inspirat sau carismatic
Ates sentimentele care sunt legate de uimire, dar din nou, am s menin
ele sunt diferite. Admiratie nu genereaz acelai intern
senzaii ca sentimentul de mirare-pielea de gin, modificri de respiraie,
suspine, sau cap shake-uri. Vrem s urmai de oameni inspira, ne simim
atras de ele, dar atunci cnd ne simim mirare, am sta nc, nu suntem
ndemnat la aciune. Gndii-v la reacia celor din film
ntlnire de gradul trei cnd au vzut luminile de
nave spaiale.
Extaz sau fericire, acea stare de extaz auto-transcendent, realizat
de ctre unii meditaie prin, de alii prin experiene n
natura, i cu nc altele, printr-o experienta sexuala cu un adevrat
iubit-o, poate fi considerat un alt emoie plcut. Similar cu
emoie i uimire, ecstasy este o experien intens, nu
ceva se poate experimenta n cantiti mici, doar slightly.7
Jennifer Capriati, nfiat pe pagina 196, tocmai a ctigat francez
Deschide campionat de tenis. Ea a realizat ceva ter-
Rific, ceva provocator, mai ales ca a venit dupa ce ea plecase
tenis profesionist de civa ani, din cauza unor probleme personale.
Care e cuvntul pentru asta? Am putea spune c se simte minunat, sau mulumit, sau
fericit, dar aceti termeni acoper prea multe emoii plcute. Ea are
ntlnit o provocare i face foarte bine. Este mult mai mult dect un sentiment de
satisfacie, acesta este un fel de mndrie, dar acest cuvnt se refer la prea mult. n
aceast emoie persoana a ntins pentru a realiza ceva difi-
cult i sentimentul despre care au facut acest lucru si a reusit este foarte
plcut i destul de unic. Alii nu trebuie s tie despre dumneavoastr
realizarea, v nclzi n el singur. Psiholog italian Isabella
Poggi identific aceast emoie, care nu are nici un nume n limba englez, n calitate
de Fiero,8
Postura demonstrat de Capriati este adesea prezentat de ctre sportivii care
ctiga un meci dificil, cu toate c atletism nu este singura provocare
care pot declana Fiero. M simt Fiero cnd mi dau seama soluia la o
Problema intelectual dificil. Nu exist nici o audien ale cror adulare
Caut. Fiero necesit o provocare dificil, i un foarte bun
Sentimentul are despre sine n momentul de realizare.
Triumf nu ar fi cuvntul potrivit pentru a descrie acest sentiment,
pentru c implic ctiga un concurs, i c este doar unul din
contexte n care Fiero vor fi resimite.
Cred c aceast emoie este distinctiv, nu e ca senzoriale motivul-
Sures, nici de relief, nici amuzament. Adrenalin poate preceda Fiero ca
vom ncepe pentru a satisface o provocare, dar nu este nici emoie. Este su
propria emoie. ntr-adevr, n timp ce mndria este n mod tradiional listat ca primul
cele apte pcate de moarte, dorinta de a experimenta Fiero a fost esenial
de-a lungul istoriei umane, aa cum le-a ajutat pentru a motiva eforturi mari
si marile realizari. * 9
Cum te simi atunci cnd auzi c fiul sau fiica ta a fost
acceptat de cel mai bun colegiu, efectuat frumos ntr-un considerent, am
un premiu de la trupe Scout, sau orice altceva realizat c
probleme? Am putea spune mndri, dar nu este suficient de specific pentru pat-
tern de senzatii fizice prini se simt atunci cnd copilul lor nsoite-
plishes ceva important, poate chiar mai mare de prini
nii. n idi, cu toate acestea, exist un anumit cuvnt doar pentru acest
Experienta: Naches. Autor Leo Rosten definete Naches ca "lumina
de placere-plus-mndrie c doar un copil poate da prinilor si: "Am
au astfel de Naches ". 10 Un cuvnt idi conexe este kvell, care Rosten
definete astfel: "Pentru a transmite-cu-imens, mndria i-plcere, mai
de obicei peste o realizare a unui copil sau nepot, s fie att de
mndrie fericit butoanele pot bustul "11 Naches. este emoie,
kvelling este expresia sa. Fiica mea a sugerat ca copiii ar putea
simt Naches despre realizrile prinilor lor. Perspectiv i d
ma Naches, iar eu sunt acum kvelling.
Naches asigur investiii pentru creterea copilului n facilitarea creterii i
realizrile copiilor lor. Din pcate, unii prini nu
simt Naches atunci cand copiii lor exceleaza, ajungnd dincolo de ceea ce par-
ents-au fcut. Astfel de prini invidioase sunt adesea competitive cu
copiii lor, care pot fi foarte duntoare att prinilor ct i
copil. Am vzut, de asemenea, acest tip de concurs de mai multe ori
ntre mentor i studeni din lumea academic. "De ce au fcut
invita-o la conferinta? Eu sunt expert, ea a fost studentul meu "A.
profesor, ca un printe, trebuie s se simt Naches cazul n care studentul este de a
nva s
simt Fiero, i s fie motivai de Fiero la nlimi mai mari, complet ateapt-
rea mentorul lor de la kvell. Aceste exemple ridica interesant posibi-
litatea c ar putea exista emoii plcute pe care unii oameni nu
experien. Cu siguran c ar fi att cu handicapuri fizice care
bloca una sau alta dintre plcerile senzoriale, dar, probabil, exist
handicapuri psihologice care blocheaz, de asemenea, capacitatea de a
experimenta
unele dintre emoii plcute.
* Psihologul Michael Lewis pstreaz termen mndrie pentru ceea ce eu numesc Fiero, mndrie distinctiv
din orgoliu, dar el face act de faptul c muli nu reuesc s disting tipul Fiero de mndrie din mndrie orgoliu,
sentimente de satisfacie, sau eficacitatea.
 Antropolog Jonathan Haidt a sugerat c ceea ce el numete
elevaie fi considerat un alt unul dintre emoii plcute. El
descrie ca "un sentiment cald, nltoare pe care oamenii de experien
cnd vd acte neateptate ale buntii umane, buntate i
compasiune "12. Cnd ne simim crescut, am devenit motivat nostru-
nii pentru a deveni o persoan mai bun, s se angajeze n acte altruiste. Am
Fr ndoial c ceea ce Haidt a identificat i numit exist, dar eu
Nu sunt sigur c ndeplinete toate criteriile pentru stabilirea c acesta este un
emoie. Nu tot ceea ce trim este o emoie, avem, de asemenea, au
gnduri, atitudini i valori, de exemplu.
Richard i Bernice Lazr descrie recunotin ca "apreciere
pentru un cadou altruist, care ofera beneficii "13. Ei subliniaz faptul c
atunci cnd cineva face ceva frumos pentru noi, i acesta este un act altruist,
nu una care pare s-i beneficia, este foarte probabil s se simt recunotin.
Cu toate acestea, am putea simi, de asemenea, jenat despre a fi nominalizat pentru
atenie, plin de resentimente pentru a simi n datoria lor, sau chiar furios, dac ne-am
simtit
c persoana care a fost att de frumos s ne facut acest lucru pentru c ea a crezut c
au fost att de nevoiai.
ntr-adevr, recunotina este un sentiment complicat, deoarece este dificil s
tiu cnd va aprea. M atept exist diferene culturale majore
despre situaiile sociale n care recunotina este experimentat (
ntrebarea de cnd s agae, de exemplu, are rspunsuri foarte diferite n
Statele Unite i, s zicem, Japonia). n Statele Unite, cnd PEO-
PLE sunt doar treaba lor, ei de multe ori spun c nu se ateapt s fie
mulumit, n cazul n care o asistent medical este doar a fi o asistent medical,
atunci cnd ea are grij excelent
de un pacient foarte bolnav, s-ar putea spune c nu se ateapt sau nevoie Grat-
recunotin. Experiena mea, cu toate acestea, a fost opus, Expres-
Sion a recunostinta este adesea apreciat n asemenea situaii.
M ndoiesc c exist un semnal de recunotin universal. Singurul n care am
pot gndi este o uoar arc de cap, dar aceast micare poate semnifica-
nal multe alte aspecte, cum ar fi confirmare. De asemenea, m ndoiesc c
exist un model unic fiziologic de senzatii pe care caracter-
IZES recunotin. Acest lucru nu este s se ndoiasc de faptul c exist recunotin,
doar la ntrebare
TION dac ar trebui s-l pun n acelai co cu amuzament,
de relief, plcerile senzoriale, etc
Sentimentul v confruntai atunci cnd afla c cel mai rau dusman
a avut de suferit poate fi, de asemenea, plcut, un alt fel de bucurie
dect cele pe care le-am considerat pn acum. n limba german este numit
Schadenfreude. Spre deosebire de alte emoii plcute, Schadenfreude
este dezaprobat de unii, cel puin, n societile occidentale (nu tiu
atitudinea de societile non-occidentale despre aceast emoie) .14 Suntem
Nu ar trebui s te bucuri mai mult de succesele noastre nu, se bucur de
nenorocirile
de rivalii notri. Ar trebui s strlucesc fi considerat o plcut distinctiv
emoie? Probabil c nu, este prea mult ca Fiero, afiat n faa
de alii.
Exist ntr-adevr aisprezece emoii plcute? Cele cinci senzoriale
plceri, distracii, mulumire, excitare, de relief, de mirare,
ment, extaz, Fiero, Naches, altitudine, recunostinta, si Schadenfreude
toate califica ca emoii distincte? Numai cercetare care examineaza atunci cnd
acestea apar, modul n care acestea sunt semnalate, i ceea ce se ntmpl pe plan
intern poate
rspunde la aceste ntrebri. De acum cred c ar trebui s investigheze
fiecare dintre ei. Unii ar putea argumenta c, dac nu avem un cuvnt
pentru o emoie atunci nu se calific. Cu siguran c nu ar trebui s fie att de
restrnge ca s insiste c trebuie s fie un cuvnt englezesc! Eu nu-l cred
este esenial s existe un cuvnt, n orice limb, dei m atept
emoiile s-ar fi numit ntr-o limb. Cuvintele nu sunt emo-
RI, ele sunt reprezentri ale emoiilor. Noi trebuie s fim ateni
care cuvintele noastre nu ne induc n eroare cu privire la ceea ce sunt emotiile.
modul n care folosim cuvinte, uneori poate fi confuz. Eu am folosit cuvntul
amuzament de emoie plcut ne simim ca rspuns la unele-
lucru amuzant, de obicei, o glum, dar i alte aspecte la fel de bine c au o
plin de umor de calitate. Acum, cu toate acestea, ia n considerare emoiile ne
simim
un amuzament parc. Nu sunt, de obicei, prea multe glume, dei, dac
comici efectua acolo am putea fi amuzat. Case de distracie i
montagne russe sunt mai susceptibile de a genera entuziasm, teama, i de relief
dect de distracii. S-ar putea simi ceva Fiero, precum i, n care au
ndurat experiene provocatoare. Dac ne bat peste sticle sau
nscrie i la un poligon de tragere, Fiero ar putea fi, de asemenea simtit. Dac
noastr copiii-
dren ctiga n astfel de jocuri, am putea simi Naches. i nu pot fi
placerile senzoriale de un fel sau altul, n experienele oferite.
Aceasta s-ar potrivi utilizarea mea de cuvinte mai bine de un parc de bucurie suna.
Aceste emoii plcute motiva vieile noastre, ele ne fac sa facem
lucruri care n general sunt bune pentru noi. Ei ne pentru a ncuraja
se angajeze n activiti care sunt necesare pentru supravieuirea speciei noastre-
relaii sexuale i facilitarea creterii copiilor. Aceasta este o departe
plnge de hedonism, deoarece acte altruiste, a face bine, i crearea
lucruri minunate pot fi nvate surse de Fiero, emoie,
distracii, plcerile senzoriale. . . n fapt, aproape toate plcut
emoiile. Urmrirea bucurie nu trebuie s fie solitare sau egoist.
ntr-adevr, cred exact opusul, c fr prietenie, fr
realizri, fr contact cu altele care genereaz senzoriale
plceri, viaa ar fi destul de arid.
mpreun cu Tomkins, cred c exercitarea de bucurie este o pri-
Motivaia Maria n vieile noastre. Dar care emoii plcute avem
mai urmri? Fiecare dintre noi poate experimenta toate aceste emoii, cu excepia
cazului
suntem senzorial privai, dar cele mai multe dintre noi sunt specialisti, pofta unele
mai mult dect altele. Oamenii organiza viaa lor pentru a maximiza experiena
ence unora dintre aceste plceri. Am tendina de a concentra eforturile mele
aa c am putea simi Fiero, Naches, i unele plceri senzoriale, atunci cnd 1
a fost mai mic am fost concentrat mai mult pe entuziasm dect Naches (din moment
ce
nu au copii nc). M atept ca de-a lungul unei viei
ne deplasa concentrarea de mai multe ori, dar acest lucru, de asemenea, rmne s fie
studiat.
Urmrirea de mulumire a fost ntotdeauna sczut pentru mine, dar eu
au prieteni pentru care este un obiectiv major, care caut momente de
calm i calm. Alii tiu intra n mod deliberat ameninare,
fundarea situaii, mrire alarma lor, de a experimenta excitare,
Fiero, i de relief. i apoi exist nc altele pentru care amuza-
munc, fiind alii amuzai i amuzant, este elementul central al lor
personalitate. Persoane altruiste, care de multe ori aleg s lucreze n organizaie
uzuale precum Habitat for Humanity sau Corpului Pcii, ar putea fi
caut altitudine i recunotin, i poate, de asemenea, Fiero.
ntoarce-te si uita-te din nou la fotografia de familie Stirm
reuniune. S ncercm s identifice care dintre emoii plcute au fost
resimite de curse fiica cu braele ntinse la
mbrieaz tatl ei. Exist excitare, precum i anticiparea
placerile senzoriale ea va simi n curnd, atunci cnd ea l deine i
reexperiences simt familiar i miros de el. Ea a simtit, probabil,
de relief cteva momente mai devreme, atunci cnd a vzut tatl ei a avut ntr-adevr
se ntorc acas fr leziuni de rzboi. S-ar putea fi, de asemenea, a fost o
Momentul de mirare la incomprehensibilitatea mare de a se ntoarce sale
dup o absen de cinci ani, un segment lung de viata acestei tinere femei.
 Reuniuni cu o persoana de care eti foarte ataat poate fi o
Tema universal de emotii placute. n Noua Guinee, am gsit
reuniuni cu vecinii de la sate prietenos pentru a fi cel mai bine situaiei
TION pentru mine s filmeze bucurie spontan. Mi-ar sta de margine
de o cale, aproape ascuns de tufiuri, camera mea video
gata pentru a trage, de ateptare pentru prieteni s se ntlneasc. Reuniuni
consolideze
legaturi intre oameni. Absena poate face ntr-adevr inima s creasc
fonder, se simte bine pentru a vedea din nou cei dragi.
Relaiile sexuale este o alt tem universal, n care multe se bucura-
emotii capabile poate fi simtit. Evident, un numr de senzoriale motivului-
apar Sures, plus entuziasm la nceput i de relief dup punctul culminant. Dorin
si dorinta sexuala sunt ncrcate cu anticipare erotic, anticiparea
unele dintre plcerile senzoriale, i emoie la perspectiva de a
ceea ce este de dorit.
Naterea unui copil dorit a fost menionat mai mult dect am avut
ateptat de ctre studeni, att brbai i femei, pe care le-am cerut
ntr-un studiu de cercetare nepublicat pentru a descrie cel mai fericit eveniment au
ar putea imagina cineva n lume s-ar fi confruntat vreodat.
Adrenalin, de mirare, de relief, Fiero, i, probabil, recunotin sunt susceptibile
printre emoii plcute cele mai relevante.
Fiind n prezena unei persoane iubite este o alt tem universal.
Att dragostea printeasc i de dragoste romantica implica angajament pe termen
lung
mente, atari intense pentru o alt anumit persoan. Nici nu este
n sine o emoie. Emoiile pot fi foarte scurt, dar dragostea dureaz.
Cu toate acestea, n timp ce dragostea romantica poate suporta de-a lungul unei
viei, ea
de multe ori nu. Dragostea printeasc mai mult de obicei este o pe tot parcursul
vieii comite-
munc, dei exist excepii n care prinii lor renega
copii. Nu exist un alt sens al iubirii, care se refer la un scurt,
val de moment de placere extrema si angajamentul cu
iubit one.15 Aceasta este ceea ce am descris mai devreme ca ecstasy sau fericirea,
i-l
poate fi considerat o emoie.
n iubitor relaiile de familie de multe ori ne simtim de multe de placuta
emotii, dar nu fr a se simi uneori emoii nonenjoyable
de asemenea. Putem fi suprat, dezgustat, sau dezamgit cu iubit
cele, i ne simim de multe ori disperare i suferin, dac un iubit este seri-
ously rnit sau moare. Eu cred c prinii nu se poate opri ngrijortoare
cu privire la sigurana i bunstarea copiilor lor, dei ele v facei griji
mai mult atunci cnd copiii sunt mici. A lua legatura cu copiii cuiva,
real, amintit, sau imaginat, poate genera multe placuta emo-
II: placeri senzoriale, Naches, momente de mulumire sau excita-
ment, uurare atunci cnd el sau ea devine din pericol, i cu siguran, la
ori, de distracii.
n iubirea romantic se pot simi, de asemenea, toate nonenjoyable emo-
caii, dar sperm c nu la fel de des ca i emoii plcute. Dezgust
i dispre sunt rareori simtit, iar atunci cnd acestea apar acesta este un semn c
Relaia este n necaz. Relatii romantice difer n ceea ce privete
care a emoiilor plcute apar cel mai often.16 Unele cupluri
urmreasc n comun Fiero de lucru mpreun, sau prin gsirea speciale satis-
faciune n ceea ce cellalt atinge. Alii se pot concentra mai mult pe
excitare, sau de mulumire, pentru a da doar cteva exemple.
n timp ce eu cred c temele le-am menionat sunt universale, ele
sunt elaborate de experienele noastre. De asemenea, multe, multe alte variatii
pe aceste teme sunt nvate i devin surse majore ale diferite-
emoiile ORL de bucurie.
Exist stri legate de unele dintre cele mai plcute emoii,
n special entuziasm, mulumire, i de distracii. Aceste simt-
cldirilor poate fi prelungit pentru perioade lungi de timp, de ore, ntr-o stare n care
se poate simi foarte uor emoiile legate de starea de spirit.
La nceputul acestui capitol am spus cuvntul fericire nu au
spune-ne ce fel de fericire a fost apar. O ambiguitate n continuare este
c fericirea se poate referi, de asemenea, la un cu totul altceva, care este
sentimentul general a persoanei de bunstare subiectiv. Psihologul Ed
Diener, lider in studiul de bunstarea subiectiv, o definete ca
evalurile oamenilor din viaa lor. Acesta a fost msurat n principal prin
rspunsurile la ntrebri cum ar fi, "In cele mai multe moduri viaa mea este aproape
de
idealul meu, "sau," Pn acum, am ajuns mai importante lucruri pe care le doresc n
via "O serie de factori diferii par a intra n bunstarea:. sat-
isfactions n domenii specifice, cum ar fi locul de munc i ct de des persoana
experiene plcute n comparaie cu emoiile nonenjoyable.
Bunstarea subiectiv a fost intens studiat de ntrebare-
tionarele peste tot n lume. Aceasta ne-ar lua prea mult departe de a oferi mai mult
dect un gust de constatrilor, dar o constatare universal este un pozitiv
corelaie cu veniturile de cumprare-putere. O diferen cultural este
c respectul de sine este mult mai legate de bunstarea subiectiv n Europa de Vest
culturi dect n culturile non-occidentale. Dincolo de culturi, avnd un
strns relaie este, de asemenea, asociat cu bine-being.17
Exist, de asemenea, un set de trasaturi de personalitate care sunt legate de
emoii plcute. Oameni a cror personalitate rezultatele testelor sunt de mare pe
extraversiune i stabilitate emoional mai mare raport happiness.18
Cercetari privind modul n care astfel de trasaturi de personalitate ar duce la o mai
mare fericirea-
Ness nu au luat n considerare diferitele tipuri de bucurie am
delimitate, dar au sugerat cum ar putea fi extravertit
predispune o s fie fericit. Extroverii poate fi mai puin sensibile la
respingere sau pedeapsa ori mai predispuse la a face favorabil comparabile
isons ntre ei i ceilali. Acesta poate fi, de asemenea, c extroverts
potrivi mai bine decat introvertitii n America culture.19
Oamenii, de asemenea, difer n nivelul lor obinuite de optimism i vesel,
ness, i aceasta pare a fi o caracteristic de durat, mai degrab dect o
reacie la o anumit situaie sau eveniment. Christopher Peterson, unul dintre
experii n domeniu, sugereaz c optimismul este o atitudine cu privire la
probabilitatea de a experimenta emotions.20 plcut Dei nu
toat lumea este foarte optimist, avnd o astfel de perspectiv este bun pentru
ce-este gsit n oameni care au mai mult bucurie n viaa lor,
perseverenta mai mare, i realizri mai mari. Remarcabil, un num-
rul de studii sugereaza ca persoanele optimiste au o sntate mai bun i
de fapt, traiesc mai mult! 21 Peterson sugereaz optimism c unul de ansamblu
despre viata "poate fi un dat biologic tendin, completat de cultur
cu un coninut social acceptabil, aceasta duce la rezultatele dorite
, deoarece produce o stare general de vigoarea i rezistena. "22 Peter-
Fiul solicit, de asemenea, "Cum se simte optimism? Este fericirea, bucuria, hipo-
manie [o tulburare psihic n care exist spirite foarte mari], sau
pur i simplu mulumire? "23
n capitolele anterioare am descris cum o supra-abunden de anumite
suprtor emotii-frica, furie, tristee i au fost cel mai uor de
exemplifica in acest sens, a fost un semn de o tulburare emoional.
lipsa total de o plcut emoie-a nu fi capabil de a simi
Fiero, Naches, plcerile senzoriale, etc, este etichetat ca psihiatric
tulburri de anhedonia. Excesiv, emoie nencetate, mixt
uneori cu fericire i Fiero, sunt componente ale emoional
tulburare de manie.
Recunoscnd bucurie n Altele
Este evident chiar de la o privire sumar, la imaginile prezentate n acest
capitol att de departe nct un zmbet este semnal facial de plcut emo-
II. Amuzament, Fiero, Naches, mulumire, entuziasm, senzoriale
plceri, de relief, uimire, Schadenfreude, ecstasy, i, probabil,
altitudine i recunotin, toate implica zmbind. Aceste zmbete pot fi diferite
n intensitate, ct de repede apar, ct timp stau pe
se confrunt, i ct timp este nevoie pentru ei s se estompeze.
Dac aceste emotii diferite plcute toate mprtesc zmbitoare ex-
Sion, atunci cum tim care unul este resimit de ctre o alt per-
Fiul? Lucrri recente, despre care am vorbit n capitolul 4, a susinut
banuiala mea 24 c aceasta este vocea, nu fata, care furnizeaz semnalele
care distinge un sentiment plcut de la un alt. Englez Psy-
chologists Sophie Scott i Andrew Calder-au identificat diferite
semnale vocale de mulumire, de relief, de agrement senzoriale care implic
atinge, i Fiero. Ei au stabilit c aceste emoii sunt semnalizate
de voce, care prezint fiecare sunet vocal i a constatat c persoanele care
ascultate nu a avut probleme de identificare o emoie la alta. Ei
nu s-au descris nc exact ceea ce este n sunetul vocii
care semnaleaz fiecare dintre aceste emoii plcute. M atept c vor gsi
semnale vocale pentru alte emoii plcute, precum i.
Smiles poate fi confuz, nu numai pentru c acestea apar cu fiecare
de emoii plcute, dar i pentru c ele sunt afiate cnd
oamenii nu se simt plcerea de orice fel, de exemplu, n politee.
O diferen separ zambete bucurie de la nonenjoyment
zmbete. Este o diferen subtil, i cercetarea noastr cu psihologul
Mark Frank sugereaz c cei mai muli oameni dor it.25 Dac nu tii
ce s caute pentru tine ar putea fi indui n eroare, confuz, sau ajunge la concluzia-
Sion c zmbete nu sunt ntr-adevr foarte de incredere. C este fals; zambete
n mod clar, n cazul n care subtil, spune-ne dac acestea primvar din bucurai-v-
ment sau nu.
n urm cu mai mult de o sut de ani, marele neurolog francez
Duchenne de Boulogne descoperit ct de adevrat zmbet bucurie
difer de toate de nonenjoyment smiles.26 El a fost de studiu,
ING cum apariii schimbri musculare faciale ale oamenilor de electricitate,
stimularea Cally diferite pri ale feei i fotografierea
rezultnd contracii musculare. (El a efectuat experimentul cu
un om care a simit nici o durere n faa lui, aa c nu a fost deranjat de pro-
procedura.) Cnd Duchenne uitat la fotografie zambitoare pro-
produs prin activarea ceea ce se numete major zigomatic musculare-o
merge de la pometi n jos, la un unghi la colul buzelor,
trgnd colurile buzelor pn la un unghi ntr-un zmbet-a remarcat c
omul nu arata foarte fericit. Un experimentator bun, Duchenne
a spus omul o glum i fotografiat reacia lui. Comparaie
artat c, n plcerea adevrat, aa cum se arat n rspuns la banc,
omul nu a zmbi doar, dar, de asemenea, activat musculare care cercurile
n jurul ochilor. Compara pentru tine imaginea, n care omul
cu electrozi de pe fata lui (pe stnga) cu imaginea fr elec-
ECG, n care el zmbete ca rspuns la gluma (pe dreapta).
SMILE DUCHENNE
Duchenne a scris: "emoia sincer bucurie este exprimat pe
fa de contracia combinat al zygomaticus majore muchi
i muchiul orbicular. Primul se supune voinei, ci de-a doua este
doar a pus n joc de emoii dulci ale sufletului [minte, el
a fost scris n 1862],. . . bucurie fals, neltor rde, nu se poate
provoace contractie a acestei din urm muchi. . . . Musculare
din jurul ochilor nu se supune voinei, ci este adus n joc numai prin
un sentiment adevrat, de o emoie agreabil. Ineriei, n zmbind,
demasc un prieten fals "27.
Research28 nostru a confirmat afirmaia Duchenne c nimeni nu poate
contracta n mod voluntar muchiul orbicular musculare (aceasta "nu se supune
va "), dei aceasta este doar o parte din care musculare, care este greu de con-
tractul n mod voluntar. Exist dou pri ale acestui muschi, o parte interioar
care ntinde capacele i pielea n mod direct de mai jos le i un exterior
Partea care trece peste tot n jurul ochilor socket-trgnd n jos sprncene
i pielea de sub sprncene, trgnd n sus pielea de sub ochi,
i ridicarea obrajilor. Duchenne a fost actualizat cu privire la partea exterioar
de muchi, foarte puini oameni se pot contracta n mod voluntar (numai
aproximativ 10 la suta din cei care am studiat).
Partea interioar, tightener pleoapei, toat lumea poate face, i nu-
urmare absena acestuia nu poate "demasca un prieten fals." Actori care convingtoare
uite n ce mai mult ca n cazul n care se bucur de ele nsele sunt fie printre care
grup mic, care poate contracta partea exterioar a acestui muchi voluntari-
tarily, sau, mai probabil, ele sunt preluarea o memorie care genereaz
emoie, care apoi produce adevrata expresie involuntar.
Dei Charles Darwin a citat Duchenne i folosit unele din
fotografiile sale pentru a ilustra diferena dintre zmbete, Sci-
meni de tiin care au studiat expresiile faciale pe urmtoarea sut de ani
ignorate Duchenne discovery.29 colegii mei i am reintrodus
Descoperirea Duchenne acum douzeci de ani, 30 i avem i altele au
deoarece artat importana sa. De exemplu, atunci cnd un luni-vechi zece
copil este abordat de un strin, zmbetul copilului nu va implica
musculare din jurul ochilor, ochi musculare-orbit este, cu toate acestea,
implicai n zmbet atunci cnd mama se apropie de copil. * 31
Cnd cuplurile fericit cstorit ntlni, la sfritul zilei, lor
zmbet implic musculare jurul ochilor, dar este absent n zmbetul
afiat atunci cnd cuplurile nefericite in cuplu meet.32 oameni discuta
moartea recent a unui so care reuesc s arate zmbete care implic
musculare orbiteaza in jurul ochilor s-au redus durerea doi ani later.33 (A
nu este ca ei se bucura de moartea soului lor, dar ei sunt capabili s
amintii-v experiene plcute, i pentru o clip vei retrai
* n timp ce eu nu m atept ca bebelusii de zece luni-vechi mint atunci cnd fac un zmbet non-Duchenne la
strini, ei sunt capabili, la vrsta de chat de a arta un zmbet sociale, un fel de zmbet care pe tot parcursul vieii
vom arta la prima: ntlnire un strin.
care bucurie.) Femeile care au demonstrat zmbete care implic muchi
din jurul ochilor n fotografiile lor Anuarul colegiu raportate mai puin
primejdie treizeci de ani, precum i o mai mare ansamblu emoional i
fizic bine-being.34 n general, persoanele care prezint frecvent zambete
implicarea musculare din jurul ochilor raport sentiment mai mult fericire,
au tensiunii arteriale mai mici, i sunt raportate de ctre soii lor i
prieteni pentru a fi happy.35 i n propria noastr cercetare am descoperit c smil-
pul cu att muchiul ochiului i buzele zonele activate ale creierului
(Stnga regiunile temporale i anterior), gsite n spontan bucura-
ment, dar zmbind cu buzele doar nu a fcut so.36
n onoarea lui, am sugerat c o numim zmbet adevrat bucura-
ment, n care poriunea exterioar a muchiului care se rotete n jurul ochilor este
implicat, o Duchenne zmbet.
A
B
La prima vedere ar putea prea c singura diferen ntre
aceste fotografii este ca ochii sunt mai restrnse n fotografie B, dar dac
compara A cu B, cu atenie, vei vedea o serie de diferene. n
B, care arat bucurie real, cu un zmbet Duchenne, obrajii
sunt mai mari, conturul obrajii sa schimbat, i sprncene
s-au mutat n jos uor. Acestea sunt toate datorit aciunii de
partea exterioar a muschiului care orbiteaza in jurul ochilor.
Cnd zmbet este mult mai larg, exist doar un singur indiciu c dis-
tinguishes ntre bucurie i zmbete nonenjoyment. Un larg
C
D
zmbet, cum ar fi fotografie C, mpinge n sus obraji, adun piele
sub ochi, ngusteaz diafragma ochi, i chiar produce duce de nas
picioare ridurile-toate acestea fr nici o implicare a muchiului
care orbiteaza in jurul ochilor.
n comparaie, fotografia D prezinta sprncean i ochi ori capacul
(Pielea dintre pleoapa si spranceana) au fost trase
pe de muchi orbita ochiului. Foto D este o bucurie larg
zmbet n timp ce C este un zambet foarte larg nonenjoyment. Foto C, INCI
dentally, este o fotografie compozit format prin lipirea D din
pleoapele inferioare n jos pe fotografia neutru E. Foto F, de mai jos,
este o alt fotografie compozit, n care buzele zmbitoare din
Imaginea D au fost lipite pe neutru fotografia E. umane
fiinele nu pot produce expresie se arat n fotografie F. Ar trebui
uita ciudat la tine, i motivul pentru care se pare att de ciudat este c
atunci cnd zmbet este acest larg se produce toate modificrile n obraji
i ochii pe care le vedei n D. Am facut acest ilustrare compozit a
subliniaz faptul c zmbete foarte largi schimba nu numai buzele
ci i obrajii i aspectul pielii sub ochi.
Exist multe zmbete nonenjoyment diferite. Unele, cum ar fi
zmbet politicos, implica doar buzele zmbitoare. Care este, de asemenea,
prezentat n zmbete
utilizat pentru a indica faptul c asculttorul este de acord cu sau nelege ceea
spune vorbitorul n timpul unei conversaii. Unele nonenjoyment zmbete
nevoie de alte aciuni faciale, n plus fa de buzele zmbitoare.
208
EMOII DESCOPERIT
 E
(Neutru)
F
Acest om Noua Guinee a fost un btrn respectat n satul lui. Lui
Semnalele zmbet ezitante sau prudent c el nseamn nici un ru, dar c el
nu este nc sigur despre ceea ce se va ntmpla n continuare. Am fost un foarte-
persoana imprevizibil pentru oamenii din acest sat, acest uimitor,
lucrurile-iluminat ciudate un meci, stralucitoare o lantern, fcnd
SMILE LENT
Muzica vin dintr-o cutie. El a fost confruntat cu astfel de ctigat-
tori i a fost atras de mine ca o surs de astfel de uimire,
emoie, i de distracii, dar el nu putea ti cnd am s-ar putea
tresarire sau veneraie-l. Desprire a buzelor zmbitoare, precum si ca a lui
cu braele ncruciate, ajuta pentru a transmite ezitare.
Ghimpi a fost zboar toat ziua. Preedintele Ronald Reagan n cele din urm
a terminat discursul su la NAACP, dar n timpul introducerii sale,
Preedintele Bush Margaret Wilson l mpunse de mai multe ori, amintesc,
rea c acesta nu a reuit s apar la Convenia grupului n timpul
campania prezidenial. Ea a adus, de asemenea, delegaii la picioarele lor
aplauze cnd a emis acest disclaimer: "NAACP nu
abonai n mod necesar punctele de vedere, care urmeaz s fie exprimat. "
Dup discursul su, preedintele mbriat Wilson, o ocazie perfect pentru
ceea ce poate fi numit un zambet mizerabil sau rnjet i-urs-l smile.37
Acest zmbet recunoate emoiile unenjoyable, se arat suntei un
sport bun, pe care le putei lua criticile i nc zmbet despre asta. Ea
nu este o ncercare de a ascunde emoia, dar un comentariu vizibil pe a fi
mizerabil. Aceasta nseamn c persoana care se vede nu este, cel puin pentru
moment, merge pentru a protesta prea mult despre mizeria lui.
Observai c, n plus fa de zmbind larg, fostul preedinte Rea-
GRIN-SI-URSUL-IT SMILE
Gan a presat buzele mpreun, de la ridare pe brbie noi
se poate spune, de asemenea, c el a mpins buza de jos n sus. Din mo-
tograph nu putem spune dac musculare care orbiteaza in jurul ochilor au acionat;
Rea-
gan ar fi fost bucur de situaii neplcute. Zmbete mizerabile
apar, de obicei, atunci cnd nu plcerea real este prezent, dar este posibil,
ca n acest caz.
GESTIONAREA EMOTION cu un zmbet
Dup ce a demisionat, fostul presedinte Richard Nixon a artat acest lucru
expresie ntr-un rmas bun de lacrimi pentru cei care au slujit lui pree-
condiional, momente nainte de a prsi Casa Alb pentru ultima oar. Nu
se ndoiete nefericirea lui Nixon n acest moment, dar
o urm de zmbet arat c el nu este de rupere n jos, el va gestiona
regretul lui i disperare probabil. Buzele sunt ntoarse n jos foarte uor,
un semn de tristee, o expresie care ar fi fost mult mai intense
dac el nu a fost, de asemenea, ncearc s zmbeasc. Nu exist nici o strlucire n
lucrarea sa
ochi, un semn de multe ori produse n zmbete bucurie de aciunile
muchiul orbicular musculare. Exist, de asemenea, uor buza presare, aa cum
fostul preedinte a ncercat s controleze emoiile.
Acum ne vom ntoarce la nite poze de afiare final amestecuri ale bucura-
ment cu alte emoii.
Fiecare dintre imaginile din rndul la pagina 212 arat zmbete mixte.
Combinaia de frunte coborrea i zmbind vizibile n fotografie G este
rareori prezentate. Acesta nu este un zmbet furios, pentru ca buzele nu sunt nar-
vslit i tensionate i a pleoapei superioare nu a fost ridicat. Eu nu pot fi
sigur ce ar putea semnala, pentru c eu nu l-am vzut n oricare dintre meu
cercetare. Fotografia H este mai uor, pentru c arat clar dezgustul, datorit
ridicarea buzei superioare, zmbetul adaug un pic de ezitare la
expresie, dar acesta nu este un exemplu de cineva care este de fapt
bucur de dezgust ei. n imagine am exist un amestec de bucurie i
dispre, formnd o expresie elegant. Ai vzut aceast imagine nainte n
capitolul anterior de pe dezgust i dispre.
Folosind informaiile din expresiilor
n capitolele anterioare am discutat despre cum s utilizeze informaiile pe care le
deriv din expresiile faciale subtile n diferite relaii. Nu voi
face acest lucru aici, deoarece este rar ca simind c cineva are o
sau un alt fel de experien plcut creeaz o problem. De multe ori
Nu conteaz nici mcar dac o persoan se prezint o Duchenne
zmbet, bucurie real, sau o politicos sau chiar un zmbet fals. Daca seful tau
v spune o gluma pe care nu mi se pare foarte amuzant, vei zmbi n continuare,
i n toate probabilitile, seful tau nu va examina expresie
cu atenie pentru a fi sigur c ntr-adevr a placut gluma ei. Ceea ce conteaz este c
ai fcut ncercarea de a arata ca si cum te-ai bucurat. Nu pot
fie ori, cu toate acestea, atunci cnd i pas cu adevrat dac cealalt persoan este
se bucur cu adevrat el sau ea, i locul s se uite, acum
tiu, este capacul ochi ori direct sub sprancene.
Concluzie:
Condiii de via cu
Emoie
Fiecare dintre noi o experien la fel emo-
caii, dar noi toi le experimenta diferit. Modul n care am
Experiena furie nu este, de exemplu, aceeai n toate cile ca mod
n care soia mea experimenteaz furie. tim c, dup ce a trit
mpreun pentru mai mult de douzeci de ani, dar ne-ar avea un timp greu
descrie diferenele. La fel ca majoritatea oamenilor, nu avem un cadru
de lucru pentru a examina modul n care experienele noastre difer i modul n care
acestea pot
fie aceeai. Noi tim c nu avem toate de aceeai specific
declanseaza pentru mnia noastr, i c m enervez mai repede dect ea
nu, dar dincolo de care nu am putea spune mult. Cnd suntem con-
fronted de diferenele noastre, deoarece una sau ambele dintre noi este furios, suntem
prea mult prini n momentul de a recunoate n alte moduri
care difer n modul n care am experien furie. i totui, cnd e furios
avem, de asemenea, unele aspecte ale experienei n comun, este obi-
alieze un obstacol pentru ceea ce facem, care ne face furios, se arat
expresii destul de similare pe fata noastr, vocile noastre de a obine acelai avantaj,
inimile noastre bat mai repede, minile noastre obine mai cald. Noastre individuale
diferite,
ences cerc n jurul aceste universalii n emoie.
Este potrivit ca eu descriu diferentele individuale in emoional
experiena n ultimul capitol al acestei cri, pentru c se bazeaz pe
Cercetarea fac chiar acum, i au fost de lucru pe pentru mult
din ultimul deceniu, cu prietenul i colegul meu Robert Levenson.
n timp ce munca mea cea mai cunoscut este pe elementele universale n emoie,
Sunt examineaz n prezent exact opusul, modul n care fiecare individ emo-
Experiena operaional este unic. Diferenele individuale au fost prezeni n
Studiul meu de universalii, deoarece acestea sunt n practic orice studiu de emo-
REA, ci pentru c dovezile pentru universale a fost att de puternic, indi-
Diferenele individuale ar putea fi retrase din circuitul agricol.
Am fost atras de ntrebare universale, deoarece a avut astfel de
o istorie distins, cu oameni celebri n dezacord. Avnd
hotrt c disputa cu propria mea satisfacie, studiul a individului
Diferenele ma atras ca o modalitate de a aprofunda nelegerea mea a mea
propria via i viaa de familie si prieteni. Eu nu ncerc s gsesc
de ce avem diferente in modul in care am emoii. n schimb,
primul pas este de a identifica aceste diferene, pentru a afla ceea ce sunt,
pentru a stabili baza de profiluri individuale emotionale ale unic
modul n care le experimentm n fiecare emoie. Este uimitor pentru mine c
unele dintre ntrebrile cele mai fundamentale despre modul n care persoanele difer
n experiena emoional nu au fost nc solicitat, s nu mai vorbim rspuns.
Noi tim c oamenii difer n puterea tipic al lor
Experiena de o anumit emoie. Unii oameni au de obicei o
foarte rspuns furie intens, n timp ce altele au moderate sau uoare
furie (i nu doar pentru c acestea sunt controleaz n mod deliberat lor
furie). Unii oameni se supr mult mai repede dect altele, i
mnia unor oameni, de obicei, dureaz o perioad lung de timp, n timp ce altele au
foarte
exploziile scurte de furie. Odat furie ncepe s dispar se poate disprut,
pere repede, sau poate fi n declin foarte lent. Deci, avnd n vedere tocmai aceste
patru
moduri n care o experien emoional poate diferi-viteza de emo-
debut operaional, puterea de rspuns emoional, durata
rspuns emoional, i ct timp este nevoie pentru a recupera i reveni
la o baz de stat, exist o mulime de ntrebri interesante pentru a cere.
Nu toat lumea care devine furios ajunge rapid peste repede, sau poate tu
au un debut mai rapid, cu un timp de recuperare mult? Dac avei un debut mai rapid,
Asta nseamn c va avea un raspuns foarte puternic suprat, sau poate
avei un debut mai rapid i furie slab sau de mic intensitate? i dac
furie este foarte intensa, nu inseamna ca de obicei dureaza un timp scurt, n
explozii foarte scurte de durat intens, dar de scurt, sau poate dura un timp
timp?
Am cteva rspunsuri la aceste ntrebri, de la datele de care am avea doar FIN-
minate analiza i m pregtesc pentru publicare tiinific. Uimitor-
consecin, tot ce-ar putea ntmpla sa ntmplat. Ia relaia
nav ntre puterea de rspuns i viteza de reacie. Am avut
asteptat sa constate ca raspuns rapid au rspuns, de obicei puternice,
dar la fel de muli au rspuns slab. i rspuns lent
au fost mprite ntre raspuns puternice i slabe. Acelai lucru a fost att de
relaia dintre durata de raspuns (ct timp o
emoie dureaz) i puterea de rspuns. M-am gndit c, dac
au un rspuns puternic, ar fi nevoie de mai mult timp s se termine. Nu este aa.
Cei puternici oameni de raspuns au fost mprite ntre scurt i lung Dura-
TION, i poporul rspuns slabe au fost, de asemenea, doar despre Split,
ntre rspunsurile pe termen scurt i lung durat. Suntem nc mai lucreaz la
aceasta cercetare, alte ntrebri cu privire la modul n care persoanele difer.
Frecvena episoadelor emoionale este un alt important FEA-
turii n nelegerea unui individ profilul emoional. S-ar putea fi
o persoan care se enerveaz uor, nu obtinerea furios, a crui furie
dureaz o perioad semnificativ de timp, i apoi dispare imediat, dar
s-ar putea avea astfel de episoade de furie doar de cteva ori pe an. Alter-
nativ, le-ai putea avea cteva ori pe sptmn. Ct de bine putem
controla ceea ce spunem i facem i se simt n timpul unui episod emoional este
de asemenea, un element important n profilul emoional fiecare individ,
n timp ce un alt aspect este modul n care n mod clar ne semnala pe alii cum ne-simt
ING. Unii oameni au semne foarte subtile de cum se simt, chiar i atunci cnd
Ei nu ncearc s controleze modul n care acestea se simt. Alii au foarte
expresii puternice, clare emotionale faciale si vocal, chiar i atunci cnd
ncearc s le controleze. Ultima sunt evenimentele care mai uor trigonometrie-
ger fiecare dintre emoiile noastre.
Va indiferent gsim aproximativ o emoie, s zicem furie, de asemenea,
se aplic frica sau tristete? O persoana va avea acelai profil-rapid
debut, puterea moderat, de lung durat, recuperarea rapida, frecvente
apariie, uor de controlat cu un semnal clar-de furie, fric, i
tristee? Pe nc un alt nivel, ne putem ntreba: Dac o persoan are puternice
semnale faciale sau vocal emotionale, ar fi faptul c persoana avea, de asemenea,
puternic
modificri ale acestuia sau sistemul ei nervos autonom, sau sunt aceste dou
sisteme de emoional rspunde deconectat? Noi nu tim
Rspunsurile la toate aceste ntrebri, dar tim suficient pentru a crede
c exist diferene importante n modul n care oamenii de experien emo-
caii, i c acestea nu sunt de multe ori recognized.1
Dac suntei interesat n trasarea propriul profil emoional, i
probabil, profilul de o alt persoan cu care esti intim
implicate, putei gsi un instrument care v va permite s fac acest lucru pe Web
Pagina: emotionsrevealed.com
Acum, permitei-mi s descriu caracteristicile comune gsite n emo-
II. Reuneasc ideile care au aprut la nceputul cap-
TERS, o emoie are urmtoarele caracteristici definitorii:
Exist un sentiment, un set de senzaii pe care le experiena i
de multe ori sunt contieni de.
Un episod emoional poate fi scurt, uneori dureaz doar o
cteva secunde, uneori, mult mai mult. n cazul n care dureaza ore, atunci acesta este
un
starea de spirit i nu o emoie.
Este vorba despre ceva care conteaz pentru persoana.
Am emoii ar fi ntmplat cu noi, nu alese de noi.
Procesul de evaluare, n care ne sunt de scanare n mod constant noastre
mediu pentru acele lucruri care conteaz pentru noi, este de obicei automat.
Noi nu suntem contieni de evaluarea noastr, cu excepia cazului cnd acesta este
extins
n timp.
Exist o perioada refractar care filtreaz iniial informaii i
cunotine stocate n memorie, oferindu-ne acces doar la ceea ce susine
emoie simim. Perioada refractar poate dura numai o
cteva secunde, sau poate dura mult mai mult timp.
Am devenit contieni de a fi emoional Odat ce emoie a
nceput, n cazul n care evaluarea iniial este complet. Odat ce am devenit con-
contient c suntem n strnsoarea de o emoie, putem reevalua
situaia.
Exist teme emoionale universale care reflect noastr evoluie
istorie tionary, n plus fa de multe variante cultural nvat
care reflect experiena noastr individual. Cu alte cuvinte, am devenit
emoional despre probleme care au fost relevante pentru strmoii notri, precum i
ca cele pe care le-am gsit pentru a conta n propriile noastre viei.
Dorina de a experimenta sau nu experienta o emotie moti-
vates o mare parte din comportamentul nostru.
 Un eficient semnal clar, rapid, si universal-informeaz oth-
ers de modul n care persoana emotionala se simte.
nainte de a nchide, a dori s menionez cteva emoii nu am COV-
derate n aceast carte: vinovie, ruine, i jena * 2 Aceste emo-.
II nu par s ndeplineasc acest ultim criteriu, deoarece acestea nu au
Semnalele eficiente care le fac uor de recunoscut de la o
altul sau de tristee. n vinovie i ruine, cu toate acestea, acest lucru face
sens, deoarece atunci cnd simt aceste emotii persoana nu vrea
alii s tie cum el sau ea se simte, i deci, probabil, un semnal nu
evolueze. Jena este mai problematic. Fardul de obraz nu se cali-
Ify ca un semnal de ruine, pentru c nu este observabil n ntuneric,
jupuit de oameni. Dacher Keltner a artat c nu exist un singur
Expresia moment de jen, deoarece nu este de furie, fric,
dezgust, dispre, tristee, i bucurie. n schimb, jena este
demonstrat printr-o serie de expresii pe time.3 Poate Embar-
rassment a venit trziu n istoria evolutiei noastre, i acolo nu a fost nc
fost suficient timp pentru un semnal de eficient pentru a au fost dezvoltate.
Invidia este un alt sentiment care ntrunete majoritatea caracteristicilor
enumerate mai sus, cu excepia faptului c nu pare s existe un sem-
NAL. 4 Gelozia nu ia n considerare o emoie, ci o scen emoional sau
complot, n care exist trei actori, cel care se teme de a pierde
atenia altul, cellalt, i rivalul. n cadrul acestui complot noi
se poate spune ceva despre ceea ce emotii fiecare persoana se poate simti, dar
care nu este fix. Rival ar putea simi vinovat, ruine, fric, furios, sau
dispreuitoare, n funcie de circumstane. Persoana con-
cauz despre pierde interesul celeilalte persoane s-ar putea simi
suprat, fric, trist, sau dezgustat. i persoana a crei atenie este
cutate ar putea avea un numr de diferite emotii.
Chiar dac acestea nu au semnale clare i eficiente, am
nici o ndoial c jena, vina, ruinea, i invidia sunt, de asemenea, emo-
II. Am ales s nu dedica capitole pentru ei, deoarece am
nu fcut cercetri pe ele mine.
* In 1872, Charles Darwin a afirmat, pe bun dreptate, eu cred, c este atenia la sine, n special la
aspect, care aduce jena, simea la fel de mult ca rspuns la lauda ca denigrare.
Am descris multe dintre emoiile care umple vieile noastre, explicnd
declaneaz de obicei pentru fiecare dintre ele, atunci cnd i de ce sunt utile pentru
ne, cum s recunoasc expresiile cele mai subtile ale acestor emotii
n altele, i cum s utilizeze informaiile pe care le poate culege de la astfel de
expresii subtile la locul de munc, viaa de familie i prietenii.
primele capitole abordate dou dintre cele mai dificile probleme de cele mai multe
dintre noi
experiena n viaa noastr emoional. I-am explicat de ce este att de greu s
schimba ceea ce am devenit emoional despre. Acesta nu este imposibil, doar
dificil. Avem nevoie de a identifica propriile noastre declanseaza cald i la sub-
sta ceea ce factori determin ct de probabil este s fie n msur s slbeasc
ele. La fel de dificil, dar nu imposibil, este de a schimba modul n care vom aciona
atunci cnd suntem emoional att de comportamentul nostru emoional nu este
duntor
altii sau pe noi nine. Cheia aici este de a dezvolta un fel de contientizare,
pe care i-am sunat atenie, aa c tim cnd devin emo-
operaional nainte de o mulime de timp a trecut. Exerciii I, cu condiia s
accentua gradul de cunoatere a senzaiilor fizice pe care le experimentm
n timpul fiecrei emotie poate ajuta n a deveni atent, precum i alte
abordrile pe care le menionez.
Cnd am nceput cercetarea pe emoie decenii n urm, au existat mai puine
dect o mn de noi, la nivel mondial, a face o astfel de cercetare. Acum, acolo
Trebuie s fie mii. Un manual publicat doar are mai mult de patruzeci
capitole distincte, fiecare descriind un set diferit de constatri i
ntrebri despre emotii, starea de spirit, i traits.5 emoionale aici,
nu au ncercat s acopere tot ceea ce este cunoscut, dar s-au cernut n ceea ce
cred c este cel mai relevant pentru nelegerea i mbuntirea emoional
via, i ceea ce tiu cel mai mult. Nu vor fi multe descoperiri noi
n urmtorul deceniu pentru a aduga la ceea ce am scris.
Anexa:
Reading Faces -
Testul
V sugerez s luai acest test nainte ai citit cartea, nainte de a
vedea imaginile din capitolele 5 pn la 9, precum i dup ce ai avut
timp pentru a le studia. Dac aceasta este prima dat cnd a lua testul, i
mai ales dac nu ai afundat n cartea nc, atunci nu te uita la
Fotografiile de pe paginile urmtoare pn dup ce ai citit acest intro-
producie cu privire la modul de a obine cele mai multe din testul.
De ce ai vrea sa fac acest test? Oare nu toat lumea deja
tie cum s citeasc expresiile faciale? Nu arat cercetarea mea c
este o abilitate nnscut? n timp ce eu sunt convins c nu avem nevoie s
nvee cum s fac expresii faciale de emotie (acestea sunt presetate
de evolutia noastra si apar spontan atunci cnd o emoie este
strnit), este mai puin sigur dac abilitatea de a recunoate pe cei sig-
zorului, de asemenea, funcioneaz de instruciuni presetate sau este locul nvat
devreme
n via. Poate exista un teren intermediar, precum i, n care pre-
instruciuni set pot fi deteriorate sau distruse de grav perturbat
Experiena devreme. Dei nu putem fi siguri exact ceea ce este
responsabil pentru deficitele, tim c neglijat i abuzat
copiii nu sunt la fel de precise ca i copiii bine tratate n recunoaterea
diferite expresii faciale de emotion.1
Din fericire, cei mai muli oameni au avut o copilrie n care nu au fost
neglijat sau abuzat i poate recunoate expresii emoionale n
faa i vocea dac expresiile sunt intense i persoan care
Expresia aceasta nu ncearc s diminueze sau s ascund semnele
emoie. De multe ori c nu este cazul. Research2 mea a artat c
cei mai muli oameni nu par s utilizeze informaiile coninute n
expresii mai subtile prezentate n aceast carte. i n multe conversaiei
caii, expresii subtile apar mult mai des dect pe deplin i
expresiile intense, i cele subtile sunt adesea cel mai impor-
cele tante, pentru c ei ne pot spune ce nu este nc fiind spus n cuvinte sau
nu poate fi niciodat spus.
Cnd o emoie este doar nceputul pentru a fi experimentat, i c
emoie nu este intens, se poate arta ntr-o foarte uor expresie n
care muchii nu sunt contractate foarte mult, sau se poate nregistra ca
unparial expresie, evident ntr-o singur zon a feei, dar nu pe
ntreaga fa, n un complet expresie. (Reinei c nu toate emoiile atunci cnd
ei ncep mai nti s fie cu experien sunt de intensitate mic, este posibil ca
o emoie nc de la nceput s fie foarte puternic.) Cnd oamenii sunt
ncercnd s reglementeze expresiile lor emoionale, astfel nct s se diminueze orice
semn de ceea ce se ntmpl, atunci care ar putea duce, de asemenea, ntr-o uoar
sau parial
expresie. Cnd vedem o expresie uoar sau parial, putem presupune
acesta este fie doar nceputul sau este reglementat s apar mai slab.
Dac ncercm s elimine orice semn de la toate de emoie, care pot
ca rezultat, de asemenea, ntr-o micro expresie, n care expresia este prezentat foarte
pe scurt, de obicei, pentru doar o cincime de secund sau mai puin. Micro-EXPRES
SION apar atunci cnd o persoan este contient ncearc s ascund toate semnele
de
modul n care el sau ea se simte (persoana stie cum el sau ea se simte, dar
nu vrea s tii). Expresii Micro pot aprea, de asemenea, atunci cnd
inhibarea expresiei are loc n afara de contien, cnd
persoana nu tie contient ce el sau ea se simte.
Expresii micro poate fi expresii pline foarte scurte sau se pot
fie expresii pariale i / sau usoara foarte scurte. Amestec de
toate trei micro (foarte scurt), parial (nregistrat doar ntr-un singur domeniu),
i uoar (contractia nu de mult musculare), sunt cel mai greu de a REC-
ognize. Dar putei nva s fac acest lucru.
Instruciuni pentru efectuarea testului
Vei avea nevoie de o foaie de hrtie cptuite, cu linii numerotate de la 1 la
14. n partea de sus a hrtiei scrie urmtoarele cuvinte: furia, frica,
tristete, dezgust, dispre, surpriza, bucurie. Acestea sunt posibi-
alegeri BLE pentru expresiile din fiecare din cele paisprezece fotografii
n paginile urmtoare. Putei scrie orice cuvnt n jos pe linia de
fotografia dac nu crezi c unul dintre aceste cuvinte se potrivete ceea ce
au vzut. Vei avea nevoie, de asemenea, o bucat de hrtie pentru a folosi ca un
semn de carte.
Ai nevoie s te uii la fiecare imagine pentru doar o fraciune de secund, astfel
acesta va fi similar cu o expresie micro. Mai trziu, vei avea o ans
s se uite la ei mai mult i vezi dac ai face mai bine.
Faa pe care le vedei ar trebui s fie de aceeai dimensiune ar fi n timp real
de via, care este, de dimensiunea feei unei persoane normale este. Deoarece
imaginea este
mai mici, va trebui s inei-l la lungimea braului, aa c va avea
aceeai dimensiune a imaginii pe retina cum ar fi n cazul n care o persoan a fost
aezat la
distanta de conversaie obinuit de la tine.
Este important s te uii la o singur imagine la un moment dat. Uite
la fiecare imagine la fel de scurt ca tine poate i nchidei imediat
carte. (Las n marcaj, aa c va fi capabil s m ntorc la
c la faa locului cu uurin.) De multe ori nu vei ti ce emoie o imagine
a aratat, dar nu uita a doua oar. Joaca bnuial dvs., utilizai
intuiie, i c dac va trebui s, deoarece este posibil s avei recu-
acum ncolo expresie, acestea sunt universale i nrdcinate, amintim,
BER-ta fr s-l realizeze. Scrie unul dintre emoie
cuvintele pe care le listate n partea de sus a paginii sau un alt cuvnt care
credei c se potrivete mai bine. Facei acest lucru pn cnd ai terminat vizualizarea
tuturor
paisprezece imagini.
Acum este timpul pentru tine de a avea oa doua ans n care va
arata mai mult. Este mai bine s ia o pauz de cteva minute i de a folosi o
bucat proaspt de hrtie, astfel nct s sunt mai puin probabil s v amintii prima
dvs.
impresii din fiecare fotografie. Cnd suntei gata, inei cartea la
lungimea braului i privire la fiecare fotografie o la o brum, uite, pentru o
doar al doilea (spun "one-o mie", pentru a te ncet), i scris-
rea jos interpretarea ta a feei. S-ar putea ntreba de ce
vi se spune s se uite pentru o secund, pentru siguran expresii de multe ori
dureze mai mult. Am constatat c n timpul conversaiei mai EXPRES-
SION sunt ntre o jumtate de secund i doi ani i jumtate de secunde.
n timp ce muli sunt mai lungi dect o secund acele expresii adesea
concura pentru atenie cu cuvintele altor persoane, voce, i
micri ale corpului, precum i gndurile despre ceea ce o persoan este
spun i fac, s nu mai vorbim de alte distrageri.
ANEXA
 Dup ce a fcut acest lucru de dou ori, dac avei rbdare, s-ar putea merge
prin testul o dat mai mult, lund atta timp ct dorii s inter-
Pret de expresii.
Cnd suntei gata s caute rspunsurile, la rndul su, pagina 237.
ine o eviden a ct de multe ai dreptul de intuiie i de practic.
FOTO 1
FOTO 2
Fotografie 3
Fotografie 4
Fotografie 5
Fotografie 6
Fotografie 7
Fotografie 8
Fotografie 9
FOTO 10
FOTO 11
FOTO 12
FOTO 13
FOTO 14
Recunoscnd expresiile de rspunsuri
Fotografie 1
Tristee uoar. Dac ai crezut c de orice cuvnt conexe, cum ar fi "albastru" sau "abtut"
sau
"Deprimat", care ar fi, de asemenea, corect. Expresia este prezentat n moleit
pleoapele superioare. Obosit sau somnoros ar putea fi, de asemenea, corect, nu pentru c
este un cuvnt legat
ci pentru c pleoapele cazute ea arat poate s apar n stare de oboseal, precum i trist,
Ness, cnd n cnd pleoapele superioare incep sa se ofileasca in stari de oboseala, s-ar putea,
cu toate acestea, a se vedea
ochii pierde concentrarea lor, i un cscat ocazional sau cltinare din cap. Mai mult
despre semne de tristee n capitolul 5.
Fotografie 2
Dezgust. Din nou, un cuvnt nrudit ar fi acceptabil, dar nu una n furie fam-
ILY, cum ar fi enervat sau iritat. Indiciu este n uoar contracie a Mus-
CLE c ridurile nas si se ingusteaza ochii. Capitolul 8 explic mai mult despre
cum de a distinge furie de la dezgust.
Fotografie 3
Tristee uoar, din nou, de data aceasta i-a exprimat n buze cu o uoar trgnd n jos
din colurile buzelor. Comparai pozitia buzelor n aceast imagine cu poziia
IE n fotografie 1, n care buzele sunt relaxate. Tristeea poate fi exprimat prin
buzele, pleoapele, sau ambele, aa cum este descris n capitolul 5.
Fotografie 4
Bucurie uoar, nici un cuvnt n acel set de cuvinte-mulumit, bine, se simte bine -
ar fi corect. Compara buzele n aceast imagine cu buzele relaxate n fotografie 1.
Capitolul 9 descrie apariia plcere.
Fotografie 5
Extrem de controlat sau de furie foarte uoar (enervare) sau determinare. Tu
Nu pot fi sigur, atunci cnd singurul indiciu este o uoar presare i ngustarea a buzelor.
Tu nu vrei s ratezi acest indiciu, chiar dac este ambigu, pentru c dac
reperat-o n viaa real, probabil c ar fi n msur s dau seama dac este vorba de o
semn de furie sau de determinarea pe baza atunci cand a fost prezentat sau a ceea ce a fost
spus
de tine sau de persoana. Acest lucru poate fi una dintre cele mai timpurii semne de furie,
alertare
te nainte de chestiuni obine ireversibile, uneori, acest semn are loc nainte de cellalt
Persoana recunoate c el sau ea devine furios. Mai multe despre semne de furie n
Capitolul 6.
Fotografie 6
Frica usoara sau extrem de controlat. Cea mai comun greeal este de a interpreta acest
lucru ca o
semn de dezgust. Indiciu de frica este pe buzele uor ntinse. Uneori, atunci cnd un
persoana se descrie sau de gndire despre un moment n care el sau ea a fost fric, dar nu
de fapt, o simt n acest moment, persoana va arta subtil expresie fric.
Frica este discutat n capitolul 7.
Fotografie 7
Dezgust din nou, de data aceasta nu apare n ochi sau nas, dar n uor ridicat
buza de sus. Dispre-ar putea descrie, de asemenea, aceast expresie. Dezgust este discutat
la blana-
lungime acolo n capitolul 8.
Fotografie 8
Suprat, nefericit, mizerabil, perplex. . . Acestea sunt toate posibilitile, toate acestea
se refer la tema furia de a avea un obstacol n calea unui scop. S-ar putea chiar
fi extrem de controlat furie. Redus sprncenele i tensionate inferior semnal pleoapelor
furie. Mai multe despre acest lucru i cum s-i spunei care unul este n capitolul 6.
Fotografie 9
O expresie mascat de furie. Persoana pare fericit din cauza zmbitoare ei
buzele, dar sprncenele nu se potrivesc o emoie plcut. Acesta ar putea fi un
ncercai s furie masca (emoie prezentat n sprancene), cu un zmbet fericit, un
amestec de furie i bucurie, sau de distracii despre a fi nedumerit sau con-
fondat. Sprncene n aceast imagine sunt aceleai cu cele prezentate n fotografie 8, dar
micarea este un pic mai puternic. Mai multe despre furie n capitolul 6.
Foto 10
Frica sau surpriza, sau pur i simplu atenie ocupat. Este greu pentru a fi sigur atunci cnd
indiciu este
limiteaz doar la pleoapele superioare ridicate. Dac este team sau surpriz, ar fi fie
uor simit sau extrem de controlat sentimente puternice. Teama si surpriza sunt explicate
n capitolul 7.
Foto 11
Furie controlat, foarte uoar iritare doar la nceput, sau au probleme de focalizare
rea pe ceva (la propriu sau la figurat). Cnd indiciu este pleoapelor tensionat,
context ar putea ajuta n identificarea nelegere corect a persoanei
emoie. Mai multe despre furie n capitolul 6.
Foto 12
V facei griji, team, fric sau controlate. Aceast configuraie n sprncene este unul
dintre semnele cele mai sigure ale acestor sentimente. Capitolul 7 arat cum acest lucru
difer de la
nregistrarea surpriz n sprncene.
Foto 13
Furie controlat sau disconfort. Indiciu este maxilarului, care este mutat nainte.
pleoapele inferioare sunt, de asemenea, uor tensionate. Din nou, Capitolul 6 descrie gama
complet de
expresii furie.
Foto 14
Dispre, elegant, sau dispreuitoare. Strngere de un col de buze semnaleaz acest set de
emoiile legate. Mai multe despre dispre i modul n care aceasta este diferit de dezgust n
capitolul 8.
 Nu v facei griji cu privire la ct de multe ai ratat. Cei mai muli oameni care caut
la aceste fotografii scurt nu te mai mult de cinci corect. Chiar
atunci cnd oamenii s se uite mai mult, cele mai multe nu primesc mai mult de zece
COR-
rect. Ele sunt greu, deoarece acestea sunt pariale, uoar, i, uneori,
implic dou emoii fuzioneaz ntr-un amestec. Acesta ar trebui s fie mai uor de
recunoate aceste emoii, odat ce ai citit explicaiile de
modul n care fiecare emoie este nregistrat n fa i vedea mult mai multe mo-
tografii de expresii subtile care v vor ajuta s devin mai contieni
aceste semnale faciale.
Amintii-v la deschiderea acestui capitol am explicat c exist
au fost trei tipuri de subtil expresii-parial, uoar, i micro-
expresii? Este important s se in cont de faptul c, dac suntei n stare s
ridica expresii emotionale pariale sau usoara, cum ar fi cele din acest
de testare, sau o expresie micro care se aprinde pentru scurt timp pe fata, te
Nu tiu de ce expresia a fost demonstrat n acest mod.
Exist mai multe posibiliti:
Expresie uoar

ncepnd de o emoie
Emoie slab
Emotie diminuat
ncercare euat de a ascunde o emoie
Expresie parial
emoie slab
emotie diminuat
tentativa euat de a ascunde o emoie
suprimarea deliberat a unui emoie
suprimarea incontient de o emoie
Expresie micro
Cu att de multe posibiliti, s-ar prea c nu va fi n msur
pentru a folosi aceste informaii n mod eficient. Dar contient recunoscnd ceea ce
emoie o persoan se simte este un pas important n mbuntirea comunicare
TION. n unele cazuri, n funcie de context i o parial sau uoar
expresie, ai putea fi n msur s spun c emoia unei alte persoane este
doar nceputul, reacia dumneavoastr n perioada refractar a persoanei,
ceea ce am discutat n capitolul 3, poate face o diferen. Uneori, n
fapt, s tii cum o persoana se simte nainte de el sau ea tie,
n special n cazul n care semnalul este o expresie micro care a rezultat din sup-
presiune. Ai putea fi, de asemenea, capabil s recunoasc c exist o ans de a
persoana este ncercarea de a diminua sau ascunde expresiile ei, i care poate
influena rspunsul dumneavoastr la ceea ce el sau ea se spune sau face. Pe msur
ce
devin mai familiarizai cu fiecare familie emoie descris n cap-
TERS 5 pn la 9, i practica identificarea uoar i parial expresie
SION, vei gsi c aceste informaii puternic poate fi aplicat la
prieteniile tale, locul de munc, i viaa ta de familie.
Pentru a comanda un CD pentru practicarea recunoaterea tuturor subtile
Expresiile prezentate n aceast carte, du-te la emotionsrevealed.com. C
Site-ul ofera, de asemenea, un alt CD-ul pentru a nva cum s recunoasc foarte
scurte micro-expresii.
Notie
1: Emoii n culturi
1. Ekman, P. & Friesen, W.V. 1969. "Repertoriul de comportamentul non-verbal:
Categorii, origini, utilizare, i de codificare. " Semiotica, 1: 49-98. Ekman, P. &
Friesen, W.V. 1974. "Comportamentul non-verbal i psihopatologie." n R.J.
Friedman & M. N. Katz (eds.), Psihologia Depresie: Contemporary
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Teorie i cercetare. Washington, D.C.: J. Winston. Vezi paginile 203 - 32.
Eu sunt n datorii pentru a Emmons Carrol care a scris la fiecare dintre noi i a sugerat c
ne vom ntlni din cauza intereselor noastre se suprapun.
Ekman, P., Sorenson, E.R. & Friesen, W.V. 1969. "Elemente Pan-culturale
n afieaz faciale de emotii. " tiin, 164 (3875): 86-88.
Izard, C. 1971. Fata de emoie. New York: Appleton-Century-Crofts.
Birdwhistell, R. L. 1970. Kinesics i context. Philadelphia: Universitatea din
Pennsylvania Press.
Am descris primele reguli de afiare ntr-un Semiotica articol cu Wallace V. Friesen,
"Repertoriul de comportamentul non-verbal," 1969. O versiune mai elaborata a acestei
Ideea pot fi gsite n scrierile lui Otto Klineberg i alii care au precedat
mine, dei eu nu tiam c la vremea cnd am scris. Kleinberg, O. 1940.
Psihologie social. New York: Holt.
Ekman, P. 1972. "Universalitatea i diferenele culturale n expresiile faciale ale
emoie "n J. Cole (ed.),. Nebraska Simpozion pe Motivation, 1971. Lin-
Coln, Neb: Universitatea din Nebraska Press. Vezi paginile 207 - 83.
Johnson, H.G., Ekman, P. &: Friesen, W.V. 1975. "Organism comunicativa
micri: embleme americane ". Semiotica, 15 (4): 335-53.
Alturi de mine au fost colegul meu Wally Friesen, soia mea atunci, Diana Russell,
i Neville Hoffman i soia sa. n timpul prima mea cltorie n Noua Guinee n
1967, Neville a fost doar de finisare mandatului su de doi ani ca medic australian
care a lucrat la un spital din staia de cartier, unde stenii ar veni dac
 au fost foarte bolnav. El a fost bine-a plcut i bine cunoscute. El i soia lui, de asemenea,
tiam Pidgin foarte bine.
10. Ekman, P., Friesen, WV, O'Sullivan, M., Chan, A., Diacoyanni-Tarlatzis,
I., Heider, K., Krause, R., LeCompte, WA, Pitcairn, T., Ricci Bitti-, PE,
Scherer, K. R., Tomita, M. & Tzavaras, A. 1987. "Universalitatea i culturale
Diferenele n hotrrile de expresii faciale de emotie. " Jurnalul de "Per-
personalitate i Psihologie Social, 53: 712-17 - Ekman, P. 1999. "Facial expresie
SION "n T. Dalgleish & T. Putere (eds.),. Manualul de cunoatere i
Emoie. Sussex, Regatul Unit: John Wiley & Sons. Vezi paginile 301 - 20.
11. Karl a fost apoi casatorit cu fostul coleg de camera (Eleanor Rosch) de atunci mele
soie, Diana, i a auzit prin intermediul soiei sale, de la soia mea, despre ceea ce
pretindea ca a gasit.
12. Ekman, "Universalitatea i diferenele culturale n expresii faciale de emo-
TION. "
13. Wierzbicka, A. 1999. Emoiile mai multe limbi i culturi: diversitate i
Universalii. Paris: Cambridge University Press.
14. Thompson, J. 1941. "Dezvoltarea de expresie facial de emoie n orb
i vd copiii. " Arhivele de Psihologie, 37. Fulcher, J. S. 1942. "" Voluntar-
expresia facial mentar ", la copii orbi i s vad." Arhivele de Psihologie, 38.
Eibl-Eibesfeldt, I. 1970. Etologie, biologie de comportament. New York: Holt,
Reinhart i Winston. Galati, D., Scherer, K.R. & Ricci Bitti-, P.E. 1997.
"Expresia facial voluntar de emoie: Compararea congenital orb cu
encodere cu deficiene de vedere n mod normal. " Jurnalul de Personalitate i Psihologie
social, 73:
1363-1379.
15. Ekman, P. & Friesen, W. V. 1978. Aciune facial codificare: O tehnica
de msurare a Micrii faciala. Palo Alto, California: Consulting Psy-
chologists Apsai. O ediie electronic a doua a fost publicat n 2002. Ekman,
P. & Rosenberg, E. L. 1997. Ce Face dezvaluie: studii de baz i aplicat
de exprimare spontan Folosind sistemul de codificare aciune Facial (FACS). Nou
New York: Oxford University Press. Cohn, J. F., Zlochower, A., Lein, J. &
Kanade, T. 1999. "Analiza automat fa de urmrire a punctului caracteristic a
validitatea concurent mare cu FACS manuale de codificare. " Psihofiziologie, 36:
35-43. Bartlett, MS, Viola, PA, Sejnowski, TJ, Golomb, BA, Larsen,
J., Hager, J. C. & Ekman, P. 1996. "Clasificarea aciune facial." n D. touret-
zky, M. Mozer, i M. Hasselmo (eds.), Advances in Neural Information Pro-
Sisteme de prelucrare 8. Cambridge, Mass: MIT Press. Vezi paginile 823 - 29.
16. Vezi o serie de articole i cri pentru informaii suplimentare: Levenson, RW,
Ekman, P., Heider, K. & Friesen, W. V. 1992. "Emotion i autonom
activitatea sistemului nervos n Minangkabau de Sumatra de Vest. " Jurnalul
Personalitate i Psihologie Social, 62: 972-88. Levenson, R. W., Carstensen,
L.L., Friesen, W.V. & Ekman, P. 1991. "Emotion, fiziologie, i exprimarea
Sion n vrst. " Psihologie si Aging, 6: 28-35 - Levenson, R. W., Ekman, P.
& Friesen, W.V. 1990. "Aciune facial voluntar genereaz emoie specifice
activitatea sistemului nervos autonom. " Psihofiziologie, 27: 363-84. Ekman,
P., Levenson, R.W. & Friesen, W.V. 1983. "Sistemului nervos autonom
 Activitatea distinge ntre emotii. " tiin, 221: 1208-1210. Ekman, P.
& Davidson, R. 1994. Natura Emotion: ntrebri fundamentale. Nou
New York: Oxford University Press. Ekman, P. & Davidson, R.J. 1993. "Voluntar-
modificri Tary zmbitoare activitatea creierului regionale. " Psychological Science, 4: 342-
45 -
Davidson, RJ, Ekman, P., Saron, C, Senulis, J. & Friesen, WV 1990.
"Expresie emoional i fiziologiei creierului I: Abordarea / retragere i CE-
rebral asimetrie. "Jurnalul de Personalitate i Psihologie social, 58: 330-41.
Ekman, P., Davidson, R.J. & Friesen, W.V. 1990. "Expresie emoional
i fiziologiei creierului II: zmbet Duchenne ". Jurnalul de personalitate i
Psihologie social, 58: 342-53.
17. Ekman, P. 1985. Spune minciuni, indicii cu privire la nelciune n Marketplace, cstorie,
i politic. New York: W. W. Norton. O a treia ediie a fost publicat de ctre
W. W. Norton n 2002. Ecoff, N. L, Ekman, P., Mage, JJ & Frank, MG
2000. "Lie de detectare i pierderea de limb." Natura, 405: 139. Frank, M.G. &
Ekman, P. (prezentate). "Aparand sincer generalizeaz pe diferite
situaii de nelciune "Bugental, DB, Shennum, W.;. Frank, M. & Ekman,
P. 2000. "" True Lies ": istoria abuz pentru copii i atribuii de putere ca
influene pe detectarea nelciune. "n v. Manusov &J. H. Harvey (eds.),
Attribution, Comunicare Comportamentul, i relaiile apropiate. Cambridge:
Cambridge University Press. Vezi paginile 248 - 65. Ekman, P., O'Sullivan, M.
&Frank, M. 1999. "Cteva poate prinde un mincinos." Psychological Science, 10:
263-66. Ekman, P. 1997. "Minciuna i nelciune." n N.L. Stein, P. A. Orn-
Stein, B. Tversky, & C. Brainerd (eds.), Memorie de zi cu zi i emoional
Evenimente. Hillsdale, N.J.: Lawrence Erlbaum Associates. Vezi paginile 333 - 47.
Frank, M.G. & Ekman, P. 1997. "Capacitatea de a detecta nelciune generalizeaz
n diferite tipuri de mize mari minciuni. " Jurnalul de personalitate i Social Psy-
chology, 72: 1429-1439.
18. Participanii la aceast ntlnire au fost: Richard Davidson, Paul Ekman, Owen
Flannagen, Daniel Goleman, Mark Greenberg, Thupten Jinpa, Matthieu
Ricard, Jeanne Tsai, Francisco Varela, i B. Alan Wallace.
19. Datorit Fundaia Life Mintea m-ai invitat s participe la acest
Reuniunea, n special la Adam Engle, Richard Davidson, i Dan Goleman.
20. LeDoux, J.E. 1996. Emotional Brain: bazele misterioase ale
Viaa emoional. New York: Simon and Schuster. Pankssepp, J. 1998.
Bazele de emoii umane i animale. New York: Oxford University
Apsai. Damasio, A.R. 1994. Eroare lui Descartes: Emotion, raiune i Umane
Creier. New York: Putnam. Rolls, E. T. 1999. Brain i emoie. Nou
New York: Oxford University Press.
2: Cnd am devenit emotionala?
1. Spre deosebire de psihologi n alte domenii, cei care studiaz emoie recunosc
Importana de procese automate, dei civa teoreticieni emoie nc se aga
la ideea c vom decide contient atunci cnd vom deveni emoional.
2. Goldie, P. 2000. De emoii. Oxford: Oxford University Press. Vezi pagina 47.
3. Boucher, J. D. & Brandt, M. E. 1981. "Judecata de emoie: american i
Antecedente malaezian ". Jurnalul de Psihologie Cross-Cultural, 12: 272-83.
4. Scherer, K.R., Wallbott, H.G. & Summerfield, A.B. (Eds.) 1986. Expe-
encing Emotion: Un studiu Cross-cultural. Cambridge: Cambridge University
Apsai.
5. Richardson, P. J. & Boyd, R. 2002. "Cultura este o parte a biologiei umane: De ce
conceptul superorganic servete stiintele umane prost. "n M. Goodman
& A. S. Morrat (eds.), Sondare originii umane. Cambridge, Mass: american
Academia de Arte i tiine.
6. Ekman, P. & Friesen, W. V. 1975. Demascarea nominal: Un ghid pentru recogniz-
rea Emoiile de la indicii faciale. Upper Saddle River, N.J.: Prentice Hall.
7. Lazr, R. 1991. Emoie i de adaptare. New York: Oxford.
8. Aceast fraz este Magda Arnold. Arnold, M. (ed.). 1970. Sentimente i emo-
II. New York: Academic Press. Vezi capitolul 12.
9. Levenson, RW, Ekman, P., Heider, K. & Friesen, WV 1992. "Emotion
i activitatea sistemului nervos autonom n Minangkabau de Vest Suma-
tra. " Jurnalul de Personalitate i Psihologie social, 62: 972-88. Levenson,
R.W. Carstensen, L. L., Friesen, W.V. & Ekman, P. 1991. "Emotion,
fiziologie, i de exprimare n vrst. " Psihologie si Aging, 6: 28-35.
Levenson, R.W., Ekman, P. & Friesen, W.V. 1990. "Voluntar facial
aciune genereaz activitate emoie specifice sistemului nervos autonom. " Psy-
chophysiology, 27: 363-84. Ekman, P., Levenson, R.W. & Friesen, W.V.
1983. "Activitatea sistemului nervos autonom distinge ntre emo-
II. " tiin, 221: 1208-1210. Topor, A. F. 1953. "Fiziologic difereniate
tiation ntre fric i furie n om. " Psychosomatic Medicine, 15:
433-42.
10. Frijda, Lazr, i Scherer toate sunt de acord cu acest punct de vedere. Vezi Scherer, K. R.,
Schoor, A. & Johnstone, T. 2001. Procese de evaluare n emoie. New York:
Oxford University Press.
11. Ohman, A. 1993. "Frica i anxietatea ca phemonena emoional: fenomene-clinice
nomenology, perspective evolutive, i de prelucrare a informaiilor "In M..
Lewis & J. Haviland (eds.), Manualul de emoii. New York: Guil-
Ford Press. Vezi paginile 511 - 36.
12. Reinei c nu toi oamenii de tiin s accepte interpretarea Ohman a rezultatelor sale. Pentru
o revizuire bun de interpretri contra, a se vedea Mineka, S. & Cook, M.
1993. "Mecanismele implicate in condiionarea observational de fric.
Jurnalul de Psihologie Experimentala, 122: 3-38.
13. Darwin, C. 1998. Exprimarea emoiilor la om i animale. Treia
ediie. New York: Oxford University Press. Vezi pagina 43.
14. Sunt recunosctor pentru Toobey i scrierile Cosmides despre emoie pentru emphasiz-
rea acestui punct. Cosmides, L. & Tooby, J. 2000. "Psihologie evoluionist i
emoiile "n M. Lewis i JM Haviland-Jones (eds.),. Manualul de
Emoii. 2nd Edition. New York: Guilford Press. Vezi paginile 91 - 115.
15. Conceptul de Magda Arnold de "memorie afectiv" i modul n care aceasta funcioneaz este
foarte
similare, dar ea nu a accentuat, ca i mine, c o parte din ceea ce este stocat este
dat nu a nvat.
16. Mayr, E. 1974. "Programe de comportament i strategii evolutive." American
Om de tiin, 62: 650-59.
17. Frijda, N.H. 1986. De emoii. Cambridge: Cambridge University Press.
Vezi pagina 277.
18. Sunt dator s Phil ras pentru amintindu-mi c Tom Scheff a
tratat aceast problem pe larg n cartea sa. Scheff, T. 1979. Catharsis n
Vindecare, Ritual, si Drama. Berkeley, California: Universitatea din California
Apsai.
19. Sunt recunosctor pentru Nico Frijda pentru amintindu-mi de asta.
20. Ekman, P. &Friesen, W. V. 1978. Aciune facial codificare: O tehnica
de msurare a Micrii faciala. Palo Alto, California: Consulting Psy-
chologists Apsai.
21. Levenson colab., "Emoie i activitatea sistemului nervos autonom n
Minangkabau de Sumatra de Vest. "Levenson et al.," Emotion, fiziologie, i
expresie n vrst. "Levenson, Ekman & Friesen," aciune facial voluntar
genereaz activitate emoie specifice sistemului nervos autonom "Ekman, Lev-.
Enson & Friesen, "activitatea sistemului nervos autonom distinge ntre
emoiile. "
22. Ekman, P. & Davidson, R. 1994. Natura Emotion: ntrebri fundamentale
II. New York: Oxford University Press. Pentru o discuie mai detaliat, a se vedea
urmtoarele articole: Ekman, P. & Davidson, RJ 1993. "Voluntar zambitoare
schimb activitatea creierului regional. " Psychological Science, 4: 342-45. Davidson,
RJ, Ekman, P., Saron, C, Senulis, J. & Friesen, WV 1990. "Emoional
expresie i fiziologiei creierului I: Abordarea / retragere i cerebral asimetrice
ticul. " Jurnalul de "Personalitate i Psihologie social, 58: 330-41. Ekman, P.,
Davidson, R.J. & Friesen, W.V. (1990). "Expresie emoional i creier
fiziologie II: zmbet Duchenne ". Jurnalul de personalitate i Social Psy-
chology, 58: 342-53.
3: Schimbarea Ce am devenit emoional Despre
1. Sunt recunosctor lui Peter Goldie pentru a atrage atenia mea la acest exemplu
descris de David Hume.
2. Gndirea mea pe aceast tem a fost ascuit de discuie de ideile mele, la un
ntlnirea cu Sanctitatea Sa, Dalai Lama despre emoii distructive n
Martie 2000. A se vedea recenta carte de Daniel Goleman despre aceast ntlnire.
2003. Emoii distructive: cum le putem depi?. New York: Ban-
tam Cri. Sunt foarte recunosctor pentru Alan Wallace pentru problemele pe care le
ridicate cu privire la formularea mea mai devreme.
3. LeDoux, J.E. 1996. Emotional Brain: bazele misterioase ale
Viaa emoional. New York: Simon and Schuster. Vezi pagina 204.
4. Ibid. Vezi pagina 146.
5. Ledoux constat c Donald Hebb introdus pentru prima dat acest termen n cartea sa
Organizarea de comportament. 1949 - New York: John Wiley & Sons.
6. Davidson, R.J. Viitoare. "Stil afectiv, psihopatologie i resil-
ience: mecanismele creierului i plasticitate ". Psihologul american.
 7. Ekman, P. & Davidson, R. (eds.). 1994. Natura Emotion: fundamen-
ntrebri mentale. New York: Oxford University Press.
8. Lazr, R. 1991. Emoie i de adaptare. New York: Oxford University
Apsai. Brut, J.J. 1998. "Antecedent-i concentreaz pe rspunsul emoie Regula-
RE: consecine divergente de experien, exprimare i fiziologie ".
Jurnalul de Personalitate i Psihologie social, 74: 224-37. Brut, J. J. 1998.
"Domeniul emergente de reglare emoional: O revizuire integratoare." Revizuirea
General Psihologie, 2: 271-99.
9. Pentru discutii in continuare a acestei tehnici, a se vedea, "domeniul emergente brut de
reglare emoional ".
10. Segal, Z.V., Williams, J. M. G. & Teasdale, J. D. 2002. Mindfulness pe baza
Terapia cognitiv pentru depresie: o nou abordare privind prevenirea recidivelor. Nou
New York: Guilford Press.
11. Pentru un numr de puncte de vedere diferite cu privire la starea de spirit si emotie, a se vedea
capitolul 2 din
Ekman, P. i Davidson, R. J. {eds.). 1994. Natura Emotion.
12. i mulumesc lui Jenny Beers pentru sugereaza asta.
4: comporta Emoional
1. Sunt dator aici pentru discuia lui Petru Goldie de acest subiect n cartea sa
Emoii. 2000. New York: Oxford University Press. Vezi pagina 113.
2. Ekman, P. 1985. Spune minciuni: indicii pentru nelciune n Marketplace, cstorie,
i politic. New York: W. W. Norton. A treia ediie a fost publicat de ctre
W. W. N o r t o n n anul 2002.
3. Gottman J. M. & Levenson R.W. 1999. "Ct de stabil este interaciune civil
n timp? " Procese de familie, 38: 159-65.
4. Pentru o discuie de eroare lui Othello, n contextul suspecta o El, vezi mea
carte Spune minciuni.
5. Scherer, K., Johnstone, T. & G. Klasmeyer viitoare. "Exprimarea Vocal
de Emotion "n R. Davidson, H. Goldsmith & KR Scherer (eds.),. Mn-
Cartea de Stiinta afective. New York: Oxford University Press.
6. Ekman, P., O'Sullivan, M. & Frank, M. 1999. "Cteva poate prinde un mincinos." Psy-
tiina psihologic, 10: 263-66. Ekman, P. & O'Sullivan, M. 1991. "Cine
poate prinde un mincinos? " American Psychologist, 46: 913-20.
7. Banse, R. & Scherer, K. R. 1996. "Profile acustice din vocal emoie EXPRES-
Sion. "Jurnalul de Personalitate i Psihologie social, 70: 614-36.
8. Descrierea Frijda a aciunilor care caracterizeaz fiecare emoie include
ceea ce am spus i destul de un pic mai mult. Cred c este doar acestea rudimentar,
micri posturale iniiale care sunt ncorporat, automat, i universal.
9. Levenson, RW, Ekman, P., Heider, K. & Friesen, WV 1992. "Emotion i
activitatea sistemului nervos autonom n Minangkabau de Sumatra de Vest. "
Jurnalul de Personalitate i Psihologie social, 62: 972-88. Levenson R.W.
Carstensen, L.L., Friesen, W.V. & Ekman, P. 1991. "Emotion, fiziologie,
i expresie n vrst. " Psihologie si Aging, 6: 28-35. Levenson, R. W.,
Ekman, P. & Friesen, W.V. 1990. "Aciune facial voluntar genereaz emoie-
 Activitatea specific sistemului nervos autonom. " Psihofiziologie, 27: 363-84.
Ekman, P., Levenson, R. W. & Friesen, W. V. 1983. "Nervoase vegetative sis-
Activitatea TEM distinge ntre emotii. " tiin, 221: 1208-1210.
10. Stein, NL, Ornstein, PA, Tversky, B. & Brainerd, C. (eds.). 1997. Mem-
ORY pentru evenimente de zi cu zi i emoional. Mahwah, N.J.: Lawrence Erlbaum
Associates.
11. Davidson, RJ, Jackson, DC & Kalin, NH 2000. "Emotion, plasticitate,
context i reglementrile. Perspective de afective Neuroscience. " Psiholog-
Buletinul ice, 126: 890-906.
12. Gross descrie regulament front-end, dar el nu se concentreaz pe aceast involuntar,
Regulamentul aproape instantanee pe care Davidson propune. n schimb, el se uita la
a impus mai mult n mod deliberat ncercrile de a reinterpreta ceea ce se ntmpl. Brut, J.
J.
1998. "Antecedent i-reglare emoional se concentreaz pe rspunsul: divergente con-
secvene de experien, expresie i fiziologie. "Jurnalul de personalitate i
Psihologie social, 74: 224-37. Brut, J. J. 1998. "Domeniul emergente de emo-
Regulamentul RE: O revizuire integratoare ". Revizuirea General Psihologie, 2: 271-99.
13. Greenberg, M.T. & Snell, J. L. 1997. "Dezvoltarea creierului i emoional
Dezvoltarea: roie de predare n organizarea lobul frontal "In P..
Salovey & D.J. Sluyter (eds.), Dezvoltarea emoional i emoional Intelli-
Gence. New York: Basic Books.
14. Zajonc, R. B. 2001. "Emotion". n D.T. Gilbert, S.T. Fisk, i G. Lindzey.
(Eds.), Manualul de Psihologie Social. Vol. 1. Ediia a 4-a. Boston:
McGraw-Hill. Vezi paginile 591-632.
15. Acesta este mai popular astzi pentru a folosi modele connecrionist. Eu nu sunt de acord
cu
aceste formulri, dar ele sunt mult mai greu de neles, i pentru meu
scopuri de aici, cred c metafora calculator a unui program i instruciuni
este mult mai util.
16. Mayr, E. 1974. "Programe de comportament i strategii evolutive." American
Om de tiin, 62: 650-59.
17. Nu cred c acest lucru este tot vizibil n prima zi de via, dar sunt de acord cu
Constatarile de Linda Camras i Harriet Oster care acestea apar treptat
copil se dezvolta. Camras, L., Oster, H., Campos, J., Miyake, K. & Brad-
Shaw, D. 1992. "Rspunsurile sugari japonezi i americani pentru a arma reinere."
Psihologie de dezvoltare, 28: 578-82. De asemenea, Rosenstein, D. & Oster, H.
1988. "Rspunsurile diferentiale faciale la patru gusturi de baz la nou-nascuti." Copil
Dezvoltarea, 59: 1555-1568.
18. Heim, C, Newport, D.J., Heit, S., Graham, Y.P., Wilcox, M, Bonsall, R.,
Miller, A. H. & Nemeroff, C. B. 2000. "Hipofizo-suprarenale i autonom
rspunsurile la stres la femei, dupa abuzuri sexuale i fizice n copilrie. "
Journal of American Medical Association, 284: 592 - 97 -
19. Wallace, A. 1993. Budismul tibetan, de la zero. Boston: nelepciunea
Publicaii. Vezi pagina 103.
20. Ibid. Infiltraiilor 132.
21. Nigro, G. & Neisser, U. 1983. "Punctul de vedere n amintiri personale." Cognitiv
Psihologie tive, 15:467-82.
22. Langer, E. 2002. "Well-Being, Atenia fa de pozitiv de evaluare." n
C. R. Snyder & C S. J. Lopez (eds.), Manualul de Psihologie pozitive. Nou
23.
24.
25.
26.
New York: Oxford University Press.
Wyner, H. nepublicate. "Caracteristicile definitorii ale sntoase
Mintea uman ".
Sunt recunosctor pentru Dan Goleman pentru a sugera aceast terminologie pentru a face clar
gndirea mea despre acest lucru.
Goldie, De emoii. Vezi pagina 65.
Schooler, J.W. 2001. "Descoperirea amintiri de abuz n funcie de meta-
contientizare. " Jurnalul de agresiune, maltratare i Trauma, 4: 105-36,
5: tristete si Agony
1. Am folosit cuvntul suferin n loc de agonie, dar cercetarile ulterioare au sugerat
care primejdie acoper mai mult de agonie, exist un element de team, de asemenea. Ekman,
P. & Friesen, W. V. 1975 - Demascarea nominal: Un ghid pentru Recunoaterea Emo-
II de indicii faciale. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.
2. Rynearson, E. K. 1981. "Sinuciderea internalizat: O sequestrum existenial."
American Journal of Psychiatry, 138: 84 - 87 -
3. Vingershoets, AJJM, Cornelius, RR, Van Heck, GL & Becht, MC
2000. "Plns Adult: Un model i revizuire a literaturii." Revizuirea de Gen-
Psihologie neral, 4: 354.
4. Ekman, P., Matsumoto, D. & Friesen, W.V. 1997. "Expresie faciala din
tulburri afective. "n P. Ekman & EL Rosenberg (eds.), Ce Face
Dezvluie: Studii de baza si aplicate de expresie spontan Utilizarea Facial-
Sistem de codificare aciune (FACS). New York: Oxford University Press. Prima mea
grant de cercetare sprijinite studiile mele de pacienti cu tulburari psihice, dar la
acel moment am avut nici o modalitate de a msura comportamentul fetei si astfel sa concentrat
doar pe
micri ale corpului. Rezultatele le-am descris aici au fost obinute douzeci ani
mai trziu, dup ce ne-am dezvoltat sistemul de codificare aciune faciala descrise n
capitolul 1, la mijlocul anilor 1960, influenat de Silvan Tomkins, i cu
finanare pentru a face cercetare cross-cultural, am plecat de la studiul de pacienti de psihiatrie la
concentreze asupra emoiilor n sine, mai degrab dect tulburri emoionale. Cnd m-am ntors
departe de a studia bolnavi mintal, am avut nici instrumentele, nici de baz
cunotine despre emoia de a face cercetare pe pacienti grav perturbate. Fortu-
pcate, un numr de anchetatori, folosind Facial sistemul nostru de codificare aciune i
alte instrumente de msurare expresii faciale si vocal pacienti, fac acum
asemenea munc; o serie de exemple sunt raportate n Ce Face dezvaluie.
6 -. Mnie
1. Sternberg, C. R., si Campos, J. J. 1990. "Dezvoltarea de furie Expres-
SION in copilarie. "n NL Stein, B. Leventhal, & T. Trabasso (eds.), Psiho-
Abordri logice i biologice pentru emotii. Hillsdale, N.J.: Lawrence
Erlbaum Associates. Vezi paginile 247 - 82.
 2. Berkowitz, L. 1969. "Ipoteza frustrare-agresiune revizuite." n
L. Berkowitz (ed.), Rdcini de agresiune. New York: Atherton Press. Vezi paginile
1-28.
3. Fiica mea Eva a cerut Sfintia Sa, Dalai Lama de ce ne suprat cu
cei pe care i iubim, iar el a oferit aceast explicaie.
4. Pentru o discuie interesant a costurilor din punct de vedere evolutiv, a se vedea
McGuire, M. & Troisi, A. 1990. "Furia: O viziune evoluionist." n R.
Plutchik & H. Kellerman (eds.), Emoie, Psihopatologie i psihoterapie.
New York: Academic Press.
5. Joseph Campos, Universitatea din California, Berkeley, si Mark Greenberg,
Universitatea de Stat din Pennsylvania. 2000. Comunicare personal.
6. Holden, C. 2000. "Violena a mieilor." tiin, 289: 580-81.
7. Konner, M. 2001. Tangled Wing: Constrngeri biologice asupra omului
Spirit. 2nd Edition. New York: Henry Holt. A se vedea capitolul 9.
8. Pentru o discuie a rolului de motenirea genetic i de mediu n agresiune
comportament sive, a se vedea Plomin, R., Nitz, K. & Rowe, DC 1990. "Behavioral
genetica si comportament agresiv n copilrie. "n M. Lewis & S. Miller
(Eds.), Manualul de dezvoltare psihopatologie. New York: Plenului. De asemenea
vezi Miles, D. R. & Carey, G. 1997. "Arhitectura genetici si de mediu
de agresiune uman. " Jurnalul de Personalitate i Psihologie social, 72:
207-17.
9. Dalai Lama. Comunicarea personal, 2001. A se vedea, de asemenea, Goleman, D. 2003.
Emoii distructive: cum le putem depi?. New York: Bantam
Cri.
10. Tavris, C. 1989. Furia: Emotion neneles. New York: Touch-
Cri de piatra.
11. Ibid. Vezi paginile 125 - 27.
12. McGuire i Troisi, "Anger".
13. Lemerise, E. & Dodge, K. 2000. "Dezvoltarea de furie i ostil
interaciuni "In M. Lewis & J. Haviland-Jones (eds.),. Manualul de emoii.
2nd Edition. New York: Guilford Press. Vezi paginile 594-606.
14. McGuire i Troisi, "Anger".
15. Gottman, J. M. & Levenson, R.W. 1999. "Ct de stabil este interaciune civil
n timp? " Procese de familie, 38: 159-65.
16. Lazr, R. 1991. Emoie i de adaptare. New York: Oxford University Press.
17. Goleman, Emoiile distructive.
18. Vezi Izard, C. 1972. Modele de emotii. San Diego, California: Academic Press.
Pe depresie si furie, vezi Harmon-Jones, E. ", diferenele individuale n
activitatea creierului anterior si furie: Examinarea rolurile de atitudine fa de
furie i depresie. "n curs de examinare.
19. Harmon-Jones, "diferenele individuale."
20. Chesney, MA, Ekman, P., Friesen, WV, Negru, GW & Hecker,
M. L. H. 1990. "Tipul A model de comportament: comportament facial i vorbire com-
componente. " Psychosomatic Medicine, 53: 307-19.
21. Rosenberg, EL, Ekman, P., Jiang, W., Babyak, M., Coleman, RE, Han-
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
fiul, M., O'Connor, C, Waugh, R. & Blumenthal, JA 2001. "Legturile
ntre expresii faciale de emotie in ischemie miocardica tranzitorie. "
Emoie, 1: 107-15. Rosenberg, E.L., Ekman, P. & Blumenthal, J.A. 1998.
"Expresie faciala si componenta afectiva de ostilitate cinic." Sntate
Psihologie, 17: 376-80.
Descul, J. C, Dahlstrm, W.G. & Williams, R. B. 1983. "Ostilitate,
Incidenta CHD, si mortalitatea totala: A 25-ani de studiu follow-up de 255
medicii. " Psychosomatic Medicine, 45: 59-63. Williams, R. B., Haney,
LT, Lee, KL, Kong, Y., Blumenthal, J. & Whalen, R. 1980. "Tip A
comportament, ostilitate, si ateroscleroza coronariana. " Psychosomatic Medicine,
42: 539-49. Ironson, B., Taylor, CB, Boltwood, M., Bartzokis, T., Den-
INS, G, Chesney, M., Spitzer, S. & Segall, GM 1992. "Efectele de furie pe
fracia de ejecie a ventriculului in boala coronariana. " American Jour-
nal de Cardiologie, 70: 281-85. Mittleman, M.A., Maclure, M., Sherwood,
JB, Mulry, RP, Tofler, GH, Jacobs, SC, Friedman, R., Benson, H. &
Muller, J.E. 1995. "Declanarea de debut miocardic acut prin episoade:
Factorii determinani ai infarct miocardic debut anchetatori de studiu. " Circulaie
TION, 92: 1720-1725. Rosenberg, "Legturile."
Ekman, P. 1979. "Despre sprncenele: semnale emoionale i de conversaie." n
M. von Cranach, K. Foppa, W. Lepenies, & D. Ploog (eds.), Human Ethol-
gia. New York: Cambridge University Press. Vezi paginile 169-248.
Vezi carte excelenta Helena Cronin lui, Ant i Peacock: altruism si
Selecia sexual de la Darwin pn astzi. 1991. New York: Cambridge Univer-
sitatea de pres.
Serviciul Corectional din Canada raport, citat de Gayla Swihart, John Yuille,
Si Stephen Porter n Rolul de memorie de stat-dependent n "rou-out."
Raportul Laura Helmuth a rezultatelor de la Universitatea din New Hampshire
sociologul Murray Straus n Helmuth, L. 2000. "Are valul America de vio-
lie s-au retras pentru totdeauna? " tiin, 289: 585.
Davidson, RJ, Putnam, KM & Larson, CL 2000. "Disfunctie in
circuitele neuronale de reglare emoional-un posibil preludiu la violen. " Sci-
ence, 289: 591-94.
Raine, A. 1970. "Comportament antisocial n psihofiziologie: A biosocial per-
conceptual i o ipotez disfunctie prefrontal. "n DM Stoff, J. Breiling,
& C J. D. Maser (eds.), Manualul de comportament antisocial. New York: John
Wiley & Sons. Vezi paginile 289-303.
Vezi discuia de Michael Rutter a rezultatelor de ctre alte investigatorii
delincvenei adolescent-limitate i adolescent cu debut n introducerea la
lui Genetica penal i comportament antisocial. 1996. New York: John
Wiley & Sons.
Asociatia Americana de Psihiatrie. 1994. "Tulburare intermitenta exploziva." n
Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor psihice: DSM-IV. Washington,
D.C.: American Psychiatric Association. Vezi paginile 627 - 30.
Pentru imagini de ansamblu cu privire la multe dintre aceste probleme, a se vedea seciunea
special din 28 iulie
Anul 2000, tiin Revista [289 (28): 569-94]. De asemenea, pentru o compilatie bun de
 abordri diferite la comportamentul antisocial, a se vedea Stoff, DM, Breiling, J. &
Maser, J. D. 1997. Manualul de comportament antisocial. New York: John
Wiley & Sons.
32. Vezi hrtie interesant Petru Goldie, "Compasiunea: O moral natural emo-
TION. "viitoare. n Deutsche Zeitschrift blan filosofica
7: Surpriza si teama
1. Ekman, P., Friesen, W. V. & Simons, R. C. 1985. "Este reacia tresarire o
emoie?. "Jurnalul de Personalitate i Psihologie social, 49 (5): 1416-1426.
2. Levenson, RW, Ekman, P., Heider, K. & Friesen, WV 1992. "Emotion
i activitatea sistemului nervos autonom n Minangkabau de Vest Suma-
tra. " Jurnalul of'Personality Psihologie andSocial, 62: 972-88. Levenson R.W.
Carstensen, L. L., Friesen, W.V. & Ekman, P. 1991. "Emotion, fiziologie,
i expresie n vrst. " Psihologie si Aging, 6: 28-35. Levenson, R. W.,
Ekman, P. & Friesen, W. V. 1990. "Aciune facial voluntar genereaz emoie-
Activitatea specific sistemului nervos autonom. " Psihofiziologie, 27: 363-84.
Ekman, P., Levenson, R.W. & Friesen, W.V. 1983. "Nervos autonom
Activitatea sistemului distinge ntre emotii. " tiin, 221: 1208-1210.
3. Acest lucru ar fi prezis de teoria psihologul Leonard Berkowitz lui, n
pe care el susine c evenimentele aversiv poate duce fie la mnie sau team,
n funcie de influenele situaionale, de nvare anterior, i motenit disposi-
II. Berkowitz, L. 1999. "Dezgustul: trup i suflet emoie." n T.
Dalglish & M.J. Putere (eds.), Manualul de cunoastere si emotie. Chich-
ester, Regatul Unit: John Wiley & Sons. Vezi paginile 429 - 46.
4. M bazez aici pe Rhudy i studiul Meagher de frica si anxietate, cu toate c eu sunt
impunerea mea terminologia proprie n descrierea concluziile lor, iar rezultatele
altora le raporteaz. Rhudy, J. L. & Meagher, M. W. 2000. "Frica i Anxi-
ETY: efecte divergente asupra pragurilor de durere umane ". Durere, 84: 65-75.
5. Ibid.
6. Schmidt, L.A. & Fox, NA 1999. "Conceptuale, biologice i comportamentale
distincii ntre diferitele categorii de copii timizi. "n La Schmidt &
J. Sculkin (eds.), Frica extreme, Timiditate, si fobie sociala: Origins, biologice
Mecanisme, si rezultatele clinice. New York: Oxford University Press. Vedea
paginile 47-66.
7. Ibid.
8. Kagan, J. 1999. "Conceptul de inhibiie comportamentale." n ibid. Vezi paginile
3-13.
9. Crozier, W.R. 1999. "Diferene individuale n timiditate copilarie: Distin-
incendiilor timiditate fricos i contient de sine. "Schmidt & Fox," conceptuale,
distincii biologice i comportamentale. "Vezi paginile 14-29 i 47-66.
10. Eu trag foarte mult aici, pe capitol foarte interesant Ohman lui. Ohman, A. 2000.
"Frica si anxietatea:. Perspective Evolutionary, cognitive, si clinice" n M.
Lewis & J. Haviland-Jones (eds.), Manualul de emoii. 2nd Edition.
New York: Guilford Press. Vezi paginile 573 - 93.
11. Vezi discuia mea n Ekman, P. 1985. Spune minciuni. New York: W. W. Nor-
tona. A treia ediie a fost publicat de WW Norton n 2001.
8: dezgust i dispre
1. Ekman, P. & Friesen, W. V. 1975. Demascarea nominal: Un ghid pentru recogniz-
rea Emoiile de la indicii faciale. Upper Saddle River, N.J.: Prentice Hall. Vedea
paginile 66-67.
2. Citat de Miller, W.I. 1997 - Anatomia de dezgust. Cambridge, Mass:
Harvard University Press. Vezi pagina 97.
3. Ibid. Vezi pagina 22.
4. Ibid. Infiltraiilor 118.
5. Rozin, P., Haidt, J. & McCauley, C. R. 1999. "Dezgustul: trup i suflet
emoie "n T. Dalglish & M.J. Putere (eds.),. Manualul de cunoatere i
Emoie. Chichester, U. K.: John Wiley & Sons. Vezi pagina 435.
6. Procentele nu aduga pn la 100 la sut, deoarece au existat unele unclas-
rspunsuri diversificate.
7. Gottman, JM & Levenson, RW 1999 - "Ct de stabil este interaciune civil
n timp? " Procese de familie, 38: 159-65. Gottman, J., Woodin, E. & Leven-
Fiul, R. 2001. "Expresii faciale n timpul conflictului marital." Journal of Family
Comunicare, 1: 37-57.
8. Miller, Anatomia de dezgust. Seepages 133-34.
9. Ibid. Vezi paginile 137 - 38.
10. Nussbaum, M. C. 2000. "Canale secrete de viciu: dezgust, organisme i legea."
n S. Bandes (ed.), Patimi ale Legii. New York: New York University
Apsai. Vezi paginile 19-62.
11. Ibid. Vezi pagina 44.
12. Ibid. Vezi pagina 47.
13. Ibid.
14. Levenson, R.W. & C Reuf, A.M. 1997. "Aspecte fiziologice ale emoional
cunotine i rapport. "n W.J. Icles (ed.), Precizie empatic. New York:
Guilford Press. Vezi paginile 44-47.
15. Ekman, P. & Friesen, W. V. 1975. Demascarea fata. Vezi pagina 67.
16. Miller, Anatomia de dezgust. Vezi pagina 207 -
17. Ibid. Vezi pagina 221.
18. Phillips, ML, Senior, C., Fahy, T. & David, din anul 1998. "Dezgustul-pentru-
emoie ajuns de psihiatrie. " British Journal of Psychology, 172: 373-75.
9: Emoii plcut
1. Buell, H. (ed.). 1999. Momente. New York: Black Dog i Leventhal. Vedea
pagina 108.
2. A se vedea, de exemplu, Synder, CR & Lopez, SJ (eds.). 2002. Manualul de
Psihologia pozitiv. New York: Oxford University Press. Pentru o critic a acestei
lucra, a se vedea R. Lazr. Viitoare. "Oare micarea pozitivitate au
picioare? " Psihologice Lnquiry.
 3. Fredrickson, B. L. & Branigan, C. 2001. "Emotii pozitive." n T. J. Mayne
& G. A. Bonanno (eds.), Emoii: problemele curente i direcii viitoare. Nou
New York: Guilfcrd Press. Vezi paginile 123 - 51.
4. Pentru discuie de umor, vezi Ruch. W. & Ekman, P. 2001. "Expresiv
model de rs. "n A.W. Kaszniak (ed.), Emoie, Qualia, i Con-
contiinei. Tokyo: Word Editura tiinific. Vezi paginile 426 - 43. De asemenea, a se vedea
Bachorowski, J. & Owren, M.J. 2001. "Nu toate rde sunt la fel: Exprimat dar
rsul nu i-a exprimat provoac uor efect pozitiv. " Psychological Science, 12:
252-57.
5. Ekman, P. 1992. "Un argument pentru emoii de baz." Cognition and Emotion,
6: 169-200.
6. Keltner, D. & Haidt, J. viitoare. "Veneraie apropie, o moral, estetic,
i emoie spiritual ". Cognition si emotie.
7. Datorit Paul Kaufman, care a remarcat-am lsat afar aceast emoie.
8. Am consultat un alt expert italian pe emoie, Pio Ricci Bitti, care confirm
c Fiero este, probabil, cel mai bun cuvnt pentru ceea ce descriu eu, dei el
menioneaz un cuvnt alternativ, appagato. Am ales Fiero, deoarece sunetul de ea
pare a se potrivi mai bine cu experien. Dar cuvntul n sine nu conteaz;
ceea ce conteaz este de a specifica un alt tip diferit de bucurie.
9. Lewis, M. 2000. "Emoiile contient de sine." n M. Lewis & J. Haviland-
Jones (eds.), Manualul de emoii. 2nd Edition. New York: Guil-
Ford Press.
10. Rosten, L. 1968. Bucuriile de idi. New York: Pocket Books. Vezi pagina 257.
11. Ibid.
12. Haidt, J. 2000. "Emotii pozitive de elevaie." Prevenirea i tratarea
ment, 3.
13. Lazr, R. & Lazr, B.N. 2001. "Emoia de recunotin." Hrtie pre-
prezentat la o reuniune a American Psychological Association, San Francisco,
California
14. Smith, RH, Turner, TJ, Garonzik, R., Leach, CW, Vuch-Druskat, V.
& "Weston, C. M. 1996." Invidia i Schadenfreude. "Personalitatea i Social
Psihologie Bulletin, 22: 158-68, Brigham, NL, Kelso, KA, Jackson, MA
& Smith, R. H. 1997. "Rolurile de comparaie invidioas i deservingness
n simpatie i Schadenfreude. "Basic i Psihologie social aplicat, 19:
363-80.
15. V mulumim pentru Jenny de bere pentru a aduce acest lucru n atenia mea.
16. Pentru un tratament foarte interesant de dragoste, vezi Solomon, RC 1988. Despre
Iubesc. New York: Simon & Schuster. Pentru o analiza recenta de cercetare pe
dragoste romantica, care consider c este o emoie, a se vedea Hatfield, E. & Rap-
Fiul, R.J. 2000. "Dragostea i procesele de ataament." n Lewis i Haviland-
Jones, Manualul de emoii.
-17. Consultai urmtoarele articole: Diener, E. 2000. "Bunstarea subiectiv: sci-
ence de fericire i o propunere pentru un indice naional. " American Psychologist,
55: 34-43; Myer, D. G. 2000. "Fondurile, prieteni, i credina fericit per-
PLE. " American Psychologist, 55: 56-67.
18. Pentru revizuire de acest lucru i legate de cercetare, vezi Averill, JR & More, TA 2000.
 "Fericirea." n Lewis i Haviland-Jones, Manualul de emoii. Vedea
pagini 663-76.
19. Ibid.
20. Peterson, C. 2000. "Viitorul de optimism." American Psychologist, 55:
44-55.
21. Pentru un studiu recent i noile descoperiri, a se vedea Danner, DD, Snowdon, DA &
Friesen, W. V. 2001. "Emotii pozitive in viata timpurie i longevitate: Constatri
de studiu calugarita. " Jurnalul de Personalitate i Psihologie social, 80: 804-13.
22. Peterson, "Viitorul de optimism."
23 - Ibidem. Vezi pagina 49.
24. Ekman, P. 1992. "Un argument pentru emoii de baz." Cognition and Emotion,
6: 169-200.
25. Frank, M. G., Ekman, P. & Friesen, W.V. 1993. "Indicatorilor comportamentali i
recognizability de zmbet de bucurie. " Jurnalul de personalitate i Social
Psihologie, 64: 83-93. Frank, M.G. & Ekman, P. 1993. "Nu toate zambetele sunt
create egal: diferenierea ntre bucurie i non-bucurie
zmbete. " Umor, 6: 9-26.
26. Duchenne de Boulogne, G. B. 1990. Mecanismul de faciale umane
Expresie. Tradus i editat de A. Cuthbertson. New York: Cambridge
University Press. (Publicare Original 1862.)
27. Ibid. Vezi pagina 72.
28. Ekman, P., Roper, G. & Hager, J.C. 1980. "Micarea voluntar facial."
Dezvoltarea copilului, 51: 886-91 -
29. Darwin, C. 1998. Exprimarea emoiilor la om i animale. Treia
ediie. New York: Oxford University Press.
30. Ekman, P. & Friesen, W. V. 1982. "Felt, zmbete false i nefericit." Jurnal
de Nonverbal Behavior, 6 (4): 238-52.
31. Fox, NA & Davidson, R.J. 1987. "Electroencefalograma asimetrie n
rspuns la abordarea de un strin i de separare materne n 10 luni,
vechi de copii. " Psihologie de dezvoltare, 23: 233-40.
32. John Gottman, Universitatea din Washington, Seattle. 2000. Personal comu-
cation.
33. Keltner, D. & Bonanno, G. A. 1997. "Un studiu de rs i disociere:
Coreleaza distincte de rs i zmbitoare n caz de deces. " Jurnalul
Personalitate i Psihologie Social, 4: 687-702.
34. Harker, L. & Keltner, D. 2001. "Exprimarea emoiilor pozitive la femei
colegiu anuar imagini i relaia lor a rezultat personalitate i via
dincolo de maturitate. " Jurnalul de Personalitate i Psihologie social, 80:112-24.
35. Konow, James D. & Earley, Joseph E., astfel cum a raportat n The New York Times,
19 mai 2001, pagina 17.
36. Ekman, P., Davidson, R. J. & Friesen, W. V. 1990. "Expresie emoional
i fiziologiei creierului II: zmbet Duchenne ". Jurnalul de personalitate i
Psihologie social, 58: 342-53.
37. Ekman, P. 1985. Spune minciuni: indicii pentru nelciune n Marketplace, cstorie,
i politic. New York: W. W. Norton. Vezi pagina 153.
Concluzie: Condiii de via cu emoie
1. Pentru alte lucrri pe ceea ce am numit profiluri emotionale, a se vedea Hemenover, S.
H. viitoare. "Diferene individuale n curs starea de spirit i schimbare starea de spirit:
Studiile efectuate la cronometrie afectiv. " Jurnalul de Personalitate i Psihologie social;
i Davidson, R. J. 1998. "Stil afectiv si tulburari afective." Cunoatere
i Emotion, 12: 307-30.
2. Pentru munca pe ruine, a se vedea Scheff, T. 2000. "Ruine i legtura social." Socio-
Teoria logic, 18: 84-98, de asemenea, Smith, R. 2002. "Rolul expunerii publice
n ruine moral i nonmoral i vina. " Jurnalul de personalitate i Social
Psihologie, 83 (1): 138-59. Pe jena, a se vedea Rowland, S. & Miller, I.
1992. "Natura i severitatea de auto-au raportat jenant circum-
poziii. " Personalitate i Social Psychology Bulletin, 18 {2): 190-98.
3. Keltner, D. 1995. "Semne de mpcare: dovezi pentru ecrane distincte
de jena, de distracii, i ruine. " Jurnalul de personalitate i Social
Psihologie, 68: 441-54. A se vedea capitolul mea provocare aceste constatari in Ekman,
P. 1997. "Concluzie: Ce am nvat prin msurarea comportamentului faciale."
n P. Ekman & E. L. Rosenberg (eds.), Ce Face dezvaluie. New York:
Oxford University Press. Vezi paginile 469 - 95.
4. Pentru a afla mai multe despre invidie, vezi Salovey, P. (ed.). 1991. Psihologie de Jeal-
ousy i invidie. New York: Guilford Press. A se vedea de asemenea capitolul 10 din fas-
cinating carte de Ben Ze'ev, A. 2000. Subtilitatea de emoii. Cambridge,
Mass: MIT Press.
5. Davidson, R.J., Scherer, K.R. & Goldsmith, H. H. 2003. Manualul de
Stiinte afective. New York: Oxford University Press.
Anexa: Reading Faces-test
1. Bugental, DB, Shennum, W., Frank, M. & Ekman, P. 2000. "" True Lies ":
Istorie i abuz de putere atribuii copii ca influente pe nelciune
detectare "n v. Manusov & J. H. Harvey {eds.),. Attribution, comunicare
TION comportament, i relaiile apropiate. Cambridge: Cambridge University
Apsai. Vezi paginile 248 - 65.
2. Ekman, P., O'Sullivan, M. & Frank, M. 1999. "Cteva poate prinde un mincinos." Psy-
tiina psihologic, 10: 263-66. Ekman, P. & O'Sullivan, M. 1991 - "Cine
poate prinde un mincinos? " American Psychologist, 46: 913-20.
Credite Uustration
Pagina 11: De la Faa omului: exprimri ale emoiilor universal ntr-un nou
Guineea Village. Copyright 1980 Paul Ekman.
Pagina 12: De la Faa omului: exprimri ale emoiilor universal ntr-un nou
Guineea Village. Copyright 1980 Paul Ekman.
Pagina 83: Bettye Shirley la conferinta de presa. Copyright 1974 Associated Press.
Retiprit cu permisiunea de AP / World Wide Fotografii.
Pagina 89: tabr de refugiai din Tuzla, Bosnia. Copyright 1995 Luc Delahaye/Mag-
num Fotografii. Retiprite cu permisiune.
Pagina 99: De la Faa omului: exprimri ale emoiilor universal ntr-un nou
Guineea Village. Copyright 1980 Paul Ekman.
Pagina 111: manifestanii canadian devin violente. Copyright Corbis / Bettman.
Retiprite cu permisiune.
Pagina 116: Maxine Kenny a fost retinut n sala de judecat. Copyright 1998 Jay
Racz / Press-Enterprise. Retiprite cu permisiune.
Pagina 137: de la Faa omului: exprimri ale emoiilor universal ntr-un nou
Guineea Village. Copyright 1980 Paul Ekman.
Pagina 149: toamna. Copyright 1979 Louis MoxxaJNew York Post. Retiprit de
permisiune.
Pagina 152: accident de autobuz n Surabaya, East Java. Copyright 1996 Jawa Pos zilnic.
Retiprite cu permisiune.
Pagina 162: Accident la Roller Derby. Copyright 1973 Gene Kappock / Atew
New York Daily News. Retiprite cu permisiune.
Pagina 163: Jack Ruby muguri de Kennedy asasinul Lee Harvey Oswald. Copyright
1963 Robert H. Jackson ^ "Dallas Times-Herald. Retiprite cu permisiune.
Pagina 173: de la Faa omului: exprimri ale emoiilor universal ntr-un nou
Guineea Village. Copyright 1980 Paul Ekman.
Pagina 191: Stirm reuniune de familie. Copyright 1973 Slava Veder / Associated Press.
Retiprit cu permisiunea de AP / World Wide Fotografii.
Pagina 196: Jennifer Capriati afieaz Fiero. Copyright 2001 Clive Brunskill/All-
sport. Retiprit cu permisiunea de Getty Images.
Pagina 205: (Duchenne)
Pagina 209: de la Faa omului: exprimri ale emoiilor universal ntr-un nou
Guineea Village. Copyright 1980 Paul Ekman.
Pagina 210: Ronald Reagan la NAACP. Copyright 1981 Associated Press.
Retiprit cu permisiunea de AP / World Wide Fotografii.
Pagina 211: Richard Nixon spune adio. Copyright 1974 Associated Press.
Retiprit cu permisiunea de AP / World Wide Fotografii.
Toate celelalte fotografii: Copyright 2003 Paul Ekman.
Index
admiraie, 195
Avansat Research Projects Agency
(AREA), 2
afecteaz-despre-efect, 69-70
afecteze programele, 65-66, 67-68, 69, 70, 71
stil afectiv, 47-48, 81
agresivitate, 130
agonie, 82-109, 151, 158
medicamente pentru, 87-88
starea de spirit cu, 159
de strini, 1.33
Allen, Woody, 103-4
Allport, Gordon, 174
distracii, 59, 148, 193, 198, 199, 200,
210
cu copii, 202
n durere, 85
aciune fizic cu, 61
zmbete n, 204
Anatomia de dezgust, (Miller), 175
trecutul ancestral, 27, 29
Anga (oameni), 6
furie, XVI, XVII, 15, 109, 110-47, 158,
184190198
acionnd pe, 115
i agonie, 87
modificri corporale n, 26
constructiv, 122-23
n urma dispre, 182
controlul, 118, 119, 138, 139, 141,
142
Ciclul de, 111
n depresie, 93
i dezgust, 186, 187
la tulburri emoionale, 203
se bucur, 125
n so / soie exemplu, 54, 55,
68-69
experiena, 213
expresia facial, 9 F 10, 12f 58, 125
i team, 154, 163,164
Funcia de, 42
iei, 120
n durere, 84-85
i iritabilitate, 50
dragoste i, 201
gestionare, 121, 122, 123
mesaj de la, 124-25
i starea de spirit, 159
aciune fizic cu, 61
modificri fiziologice la, 63
provocare, 119
recunoscnd n altele, 135-42, 137f
138f139f140f141f
recunoscnd n noi nine, 133-35
n perioada refractar, 40-41
Rspunsul la, 143-47
semnale, 56-57
semne subtile de, 138-42
surpriza fuzioneaz n, 148
utile / adaptiv, 123-24
episoade de furie, jurnal de, 48
Sistemul de furie rspuns, 71-72, 114, 115
diferenele individuale n, 214
semne de furie
folosind informaii de la, 142-47
Tema furie, 46, 110-12
nvat, 25-26, 27, 40
angina pectorala, 127
chin, XVI, XVII, 61, 143, 194
anhedonia, 203
suprare, 115, 139, 182
anticipare, 79-80, 87, 157, 201
Tulburare de personalitate antisociala, 132
violen antisocial, 132-33
anxietate, 159
stari anxioase, 159, 160
evaluare, 192216
vezi, de asemenea, evaluare automat
contientizare evaluare, 74
starea de spirit receptiv, 50
Aristotel, 53
Aspectul asumarea de emoie, 35-37
atenie, XV, 75-81, 96, 115, 144, 218
n furie, 120, 121
plceri auditive, 192
evaluare automat, 13, 48, 62, 65, 69
afecteze programele, 68
contientizarea, 74
modificarea / anularea, 74
mecanisme automate evaluarea
(Autoappraisers), 21, 22, 27, 29-30,
31,32,35,37,38,40
sensibilitatea la factori declansatori, 23-24, 25
prelucrare aucomatic, 30-31
sistemului nervos autonom (ANS), 20, 36,
63,65,66,67,215
contientizare al XVI-lea, 21, 37, 65, 73, 74, 120,
216218
veneraie, 194N, 195210
Bateson, Gregory, 2, 3
comportament, emotionale, 13, 16, 19, 52-81,
216
n furie, 112
controlul, 53-54, 77, 81
distructiv, 72
nvate i nnscut, 62, 71
moderarea, 53, 54, 77
nou, 70-71
regretnd, 53, 79-90
reglementarea, 63-65
terapie de comportament, 49
stiinta de comportament, 3n, 4
depresie bipolara, 94
Birdwhistell, Ray, 2, 3-4, 6
naterea copilului, 201
experiene amare, 105
amestec (s), 69, 70, 105
dispre / bucurie, 186
dezgust / furie, 185-86
n zmbete, 211-12
fluxul de snge la mini / picioare, 20, 26, 63, 158
tensiunii arteriale, 68, 69, 127, 135
starea de spirit albastru, 50, 93, 159
Blumenthal, James, 127
roind, 63, 217
modificri corporale, 15, 26
n fric, 20, 21, 153-54, 161
n tristee, 94-95
micare a corpului, rspunsuri care implic,
71
Boucher, Jerry, 22-23
evenimente cerebrale, vitale stocate n, 23-24
activitatea creierului, 132, 156
modificri cerebrale, 15, 20, 21, 96
Brain-tehnici imagistice, 18
leziuni cerebrale, 67
mecanisme cerebrale de emoie, 16, 65-66
Brannigan, Christine, 192
Brazilia, 3, 5
Buditi, 15-16,74, 180
Calder, Andrew, 204
Campos, Joe, 114
Capriati, Jennifer, 195-96, 196f
activitate cardiaca, 63, 68
Carrey, Jim, 103-4
asamblare de celule, 43-45
modificarea / modificrile
dificultatea de, 218
inevitabil, 65
ceea ce am devenit emoional de, 22,
33,38-51
obrajii
n dezgust i dispre, 186
n tristee, 98, 106
n zmbet, 206, 207, 208
copii, 201-2, 219
furie n, 114, 120
i dezgust, 174, 175
brbie
n team i surpriz, 162, 163
brbie sef, 98, 99
alegere
despre care acioneaz pe emotie, 73, 74
de a controla furia, 119
n comportamentul emoional, 53, 80
Clinton, William, 92, 104, 141
empatie cognitiv, 180
confort, nevoie pentru, 104, 106
reconfortant, 89, 90
compasiune, 180
empatie compasiune, 180
concentrare, 138, 139, 140, 142
mintea constienta, 30, 31, 32
contiin, 73, 74-75, 96
de sentimente corporale, 76
dispre, XVI, 151, 180-83, 190
starea de spirit i dispreuitor, 50
tulburari emotionale cu, 182-83
expresia facial, 58, 170
n ura, 113
n dragoste, 202
aciune fizic cu, 61
recunoscnd n altele, 183-86
recunoscnd n noi nine, 183
mulumire, 193, 199, 200, 202, 204
dezgust de baz, 175, 176
temele relaionale de baz, 24
boli coronariene, 126-28
Cronin, Helena, 130, 131
labe de gsc riduri, 183, 208
plngnd, 92, 98
antropologie cultural, 3-4
diferenele culturale
n dezgust, 174, 176
n ceea ce privete recunotin, 198
n reacie la suferin, 179-80
n ceea ce privete bunstarea subiectiv, 202-3
n declanatoare, 23
cultur, 1-16, 91
Dalai Lama, 15-16, 32N, 53N, 74, 118,
122, 180B
pericol, 19-20, 155-56
Dani (persoane), 12-13
Darwin, Charles, 2, 3, 14, 28, 29, 100,
136, 138, 195, 206, 217n
Dashiel, John, 8
David, A. S., 182
Davidson, Richard, 36, 64
moarte
a copilului, 82-83, 95, 117, 119
de membru de familie, 119
a iubit-o, 86-87
dezumanizare, 178-79
densitate, 47
i starea de spirit, 50, 51
depresie, 88, 93-94, 125
medicamente pentru, 87
n tristee-agonie, 129, 159
disperare, xvii, 42, 99
emoii distructive, XV, 15, 32N
jurnal, emoie, 80
Diener, Ed, 202
dezamgire, 111-12, 201
starea de spirit dispreuitor, 50
dezgust, XVI, XVII, 15, 33, 148, 151,
172-80, 181-82, 190
modificri corporale n, 26
i starea de spirit dispreuitor, 50
tulburari emotionale cu, 182-83
expresia facial, 10, 12f, 58
fascinaie cu, 175
cu fric, 154
Funcia de, 42
n ura, 113
nvat, 176
dragoste i, 201202
aciune fizic cu, 61
recunoscnd n altele, 183-86
recunoscnd n noi nine, 183
 n zmbete, 211-12
"Dezgustul-Emotion uitat de
Psihiatrie "(Phillips, Senior, Fahy,
i David), 182
furie strmutate, 125
reguli de afiare, 4
Dole, Bob, 92
DSM-IV, 133
Duchenne de Boulogne, G. B., 204-6
Duchenne zmbet, 205/207-8, 207/212
durata de raspuns emotional
diferentele individuale in, 214, 215
tulburari de alimentatie, 183
extazul / fericire, 195, 199, 201, 204
Eibl-Eibesfeldt, Irineu, 6
altitudine, 198, 199, 200, 204
jena, XVI, 137, 198, 217
alert de date emoie, 29-30, 42, 43, 44,
45,66
deschis, 44, 66, 176
emoie episod (s), xv, 216
memoria, 20-21, 22
trecut reexperimentarea, 33-34
structuri de emoie, starea de spirit si, 51
ataament emoional, 113
atitudine emoional, 113
tulburari emotionale, 92, 93, 125, 203
cu furie, 129130131132
cu dezgust i dispre, 182-83
cu fric, 159-60
cu tristee i agonie, 129
empatie emoional, 180
profilul emoional, 215, 216
emoii, XIII, XV, 13
nceputul, XIV, XVII, 21
disimularea, 68, 143
controlat / de control, 42, 52-53, 143
la baza de via, 42, 50
dincolo de culturi, 1-16
Caracteristicile definitorii ale, 216-17
distinge de starea de spirit, 50-51
necorespunztoare, 17-18, 21, 22, 29, 31,
39,41
legarea de al doilea cu primul, 69-70
 suprascrie cunotine, 38-39
secvene rapide, 69
cnd am devenit emoional, XIV-XV,
17-37
vezi, de asemenea, emoii plcute, experien
de emoii
empatie, 34-35, 37, 95, 96, 180
semn de accent, 165-66
emoii plcute, 190-212
absena, 203
motiva vieile noastre, 199-200
Nu experimentat, 197
bucurie, XVI, 98, 99, 151, 190,200
de furie, 125
i dispre, 186
facial expresie, 9F, 11F
de frica, 158, 159
aciune fizic cu, 61
urmrirea, 200
recunoscnd n altele, 204-12
de tristee, 97
zmbet semnificnd, 36, 212
invidie, XVI, 217
euforic / ridicat starea de spirit, 50
evoluie, 14, 25, 27, 43, 51, 55, 61, 65,
67,88, 131, 176216217219
in raspunsurile emotionale, 26-27
frica in, 27-28, 153-54
Scopul, 19, 20
exasperare, 112
excitare, 42, 193, 195, 199, 200, 201,
202210
i starea de spirit euforic, 50
excesive, 203
i Fiero, 196
zmbete n, 204
ateptri, 63, 65
Experiena de emoii, XVI-XVII, 216
diferenele, 213-18
i rspunsul emoional, 28, 29, 30
retrire, 128-29
expresie, emoional. Vedea expresii faciale
Exprimarea emoiilor la om i
Pleoapele
n furie, 129, 135, 139-40
n dezgust i dispre, 184, 185-86
n team i surpriz, 160, 161, 162, 163,
164, 165,167, 168
n tristee, 98, 102, 103, 106
n zmbet, 206, 211
ochi
bttor la ochi, 135, 136, 137
n surpriz i team, 164, 165, 167
fata. Vedea expresii faciale
Facial sistem de codificare aciune (FACS),
14-15,36,126
expresii faciale, XIV, XV-XVI, 14, 36, 53,
54,55,58,67,71,126,253
agonie, 88
n furie, 120, 134-35, 138
atlas de, 14
schimbarea aspectului, 204-6
ascundere, 220, 240
constructiv, 53
Studiile cross-culturale ale, 1-16
n depresie, 94
 durata, 143
n emoii plcute, 193
tergerea, 68
extreme, 151
n fric, 20, 157, 160-61
nnscute i universale, 2-4, 5-8, 10-14
interfera cu, 62
interpretarea, 8-9, 76
msurare, 2, 6, 14, 35-36
mesaje n 91,
Numrul de, 14
produce senzaii emoionale,
36-37
lectur: de testare, 219-40
reglementarea, 220
tristee, 88, 95-96, 97-106
semnalizare dezgust, 184
ca semnale, 58-59,60,61
semne de surpriz i team n, 164-68,
164f165f166f167f168f
deprins social i cultural diferit,
2,4,5, 11, 12
subtil, 76, 218, 220
suprimarea, 90-91
typeA / B de personalitate, 126
universalitatea, 2-4, 5-8, 10-14, 26,
36
greit, 17
micri faciale. Vedea expresii faciale
muschii faciali. Vedea expresii faciale
Fahy, Tom, 182
Animale, (Darwin), 28, 100
extraversiune, 203
musculare ochi zmbet, 205-7, 208, 211
sprncene
n furie, 129, 134, 135, 137, 138, 139,
140, 146
n dezgust i dispre, 185, 186
n team i surpriz, 161, 162, 163,
165 - 66, 167, 168
n tristee, 97-98, 100, 101, 102,
103-4, 105, 106
n zmbet, 206, 207, 208
expresie fals, 15
relaiile de familie, 201-2
fric, XVI, XVII, 9, 15, 44, 152-60, 190
i furie, 113, 125
i starea de spirit receptiv, 50
modificri corporale n, 26
face fa, 156, 157
de baz de, n durere, 158
difer de ameninare, 156
la tulburri emoionale, 203
emoie i, 193
expresia facial, 9 F 10, 11, 20, 58
factori, 156-57
Funcia de, 42
n durere, 85
nvat, 42-43
pierderea tem sprijin pentru, 25
starea de spirit / tulburri / personaliti, 159-60
aciune fizic cu, 61, 62
n pericol fizic, 110, 111
modificri fiziologice la, 63
pregtite de evoluie pentru, 27-28
recunoscnd n altele, 162-68
recunoscnd n noi nine, 160-62
n perioada refractar, 40
i de relief, 194
i tristee, 105
senzatii de, 20
semne de, n faa, 164-68, 164f 165f,
166f167f168f
surse de 57-58,
surpriza fuzioneaz n, 148
declanare, 24
i e de mirare, 194
frica afecta programul, 71
raspunsului de frica, a nvat, 70
teme de frica, 28, 44
dezgust Fed-up, 177
Fiero, 196-97, 199, 200, 201, 202, 203
zmbete n, 204
Fodor, Jerry, 39K
Oamenii prim-plan, 6-8
Frank, Mark, 204
Fredrickson, Barbara, 192
congela sau fugi, 154, 156
Friesen, Wally, 5, 6, 14, 24, 35-36, 84, 126
Frijda, Nico, 30, 44N, 86k
frustrare, 110, 112, 125
expresie complet, 220
functionale Magnetic Resonance Imaging
(FMRI), 18
furie, 151
Gajdek Carleton, 5, 6, 10
generatoare de experien emoional, 37
factori genetici, 94, 117, 133
gest, 2
orbire, 126, 127/140, 163
Goffman, Erving, 90
Goldie, Peter, 22, 74
Gottman, John, 56, 121, 177, 180, 182,
188
recunotin, 198, 199, 200, 201, 204
durere, 84-85, 86, 86n, 87, 99
Grin-i-urs-l zmbet, 104, 210-11
vinovie, XVI, 217
placeri gustative, 192
obiceiuri, 62, 81
Haidt, Jonathan, 194-95, 198
Hall, Edward, 2, 3
miscari de mana, 1-2
fericire, 59, 190, 202
expresia facial, 10, 58
trsturi de personalitate, n 203
ura, XVI, 113, 118
atac de cord, 127, 128
boli cardiace, riscul de, 128, 159
ritmului cardiac, 20, 26, 63, 68, 69
n furie, 25, 127, 135
n fric, 158
Heider, Karl, 12-13, 150N
ajutor, apel pentru, 88, 89, 91, 113
zmbet ezitant, 209-10, 209f
personalitate ostil, 41, 159
ostilitate, 125-26, 128
fierbinte declanseaza, 32, 34, 51
furie, 112
identificarea, 75, 218
slbire, 54, 71, 75
orgoliu, 197n
unitate de foame, xvii
so / soie interaciune
dispre la, 181
dezgust n, 177
imaginaie, 33-34
contientizare impuls, 74
Impulsul de a ajuta, 89
impuls la rnit, 114-15
violenta impulsiv, 131-32
diferenele individuale n emoional
experien, 68, 213-18
sugari, furie n, 110, 114
informaii
accesul la, 77, 79
contradictorii, 40
ncapsulat, 39 n
inaccesibile, 38-39
ncorporeaz nou, 40-41
 folosind, 106-9,218,220
cu: furie, 142-47
cu: dezgust i dispre, 187-89
cu: zmbete, 212
cu: surpriza si frica, 169-71
ncrctur emoional iniial, 47
violen instrumental, 132
intensitate, 117220
n dispre, 181-82
n fric, 156, 157, 165, 169
n zmbete, 204
greit, 17
interes, 193
indiferen
provocnd furie, 110-11, 112, 113, 125
Intermitent tulburare explozive (IED),
133
dezgust interpersonale, 175, 176
intimitate, 125, 177-78
starea de spirit iritabil, 49, 50, 51, 80
i furie, 123, 125, 159
ischemie, 126-27, 128
Izard, Carrol, 3, 4
Japonia / japonez, 3, 4, 5, 12, 13, 176
falc
n furie, 135, 136, 140
n team i surpriz, 161, 168
gelozie, XVI, 217
bucurie, 87, 92, 190
Kagan, Jerome, 159
Keltner, Dacher, 194-95, 217
Kenny, Don, 115, 117119
Kenny, Maxine, 115-19, 116/133, 136,
140, 142
cunotine
Nu se poate trece peste emotiile, 38-39
Konner, Melvin, 114
kvell, 197
Langer, Ellen, 73
limba, 13, 35
legi, dezgust la 178 la 79,
Lazr, Bernice, 198
Lazr, Richard, 24, 29, 122, 198
scurgere, 15
nvare, 26
din greseli, 54
reglarea emoiilor bazate pe, 64
vezi, de asemenea, nvare specii-constant
Leavelle, J. R., 163-64, 163f
LeDoux, Joseph, 42-43, 44, 51
Levenson, Robert, 33, 36, 56, 63, 177, 213
Lewis, Michael, 197 "
Liotta, Lou, 148
gur
n furie, 129, 135, 136, 137, 138,
140-42, 146
n dezgust i dispre, 183, 184, 185,
186
n team i surpriz, 161, 163, 168
n tristee, 98, 99, 104
n zmbet, 207208, 211212
n teroare sau fric, 162
care triesc cu emoie, 213-18
pierderea, 87
confrunt, 97
adic de, 86, 88
 tristeea i agonia n, 23, 24, 83, 84,
87-88
dragoste, XVI, 201-2
minciuna, 15
McGuire, Michael, 112
Malaezia, 22-23
manie, 203
maniaco-depresie, 94
Mayr, Ernst, 66
Mied, Margaret, 2, 3, 4, 6
medicamente, 87-88, 94
meditaie, 49, 76 n
personalitate melancolic, 93, 159
memorie / amintiri, 20-21, 22, 37, 63
n experiena furie, 134
de pericol, 160
n durere, 85
recuperarea de relevant, 65
de tristee, 95
n calitate de declanare, 32-33
tipuri de, 73-74
tulburri psihice, xvi, 30, 191
boli psihice, 132
meta-contiin, 74-75
micro expresie, 15, 220, 239-40
Miller, William, 175, 176, 177-78, 181
Minangkabau (oameni), 36
atenie, 73
zmbet mizerabil, 210-11
zmbete mixte, 211-12
starea de spirit (s), 69, 76,81, 113, 193n
emotii difer de la, 50-51
emoii n / i, XVII, 92-93, 125, 129,
159
legate de dezgust i dispre, 182
legate de emoii plcute, 202
judecata moral
n ceea ce privete dezgust, 178, 179
comportament imoral
n dezgust, 175, 176, 183
ndoliate
de vorb cu decedat, 86-87
doliu, 84, 85, 87, 88
gur
n team i surpriz, 168
n tristee, 104-5
musculare de dificultate, 138
muchii, 6, 151
controlul asupra, 62, 71
n micrile faciale, 26, 35-36
vezi, de asemenea, muschii faciali
Muskie, Edmund, 92
Naches, 197, 199, 200, 202, 203, 204
brazd nasolabial, 106
selecia natural, 26, 27, 28, 29, 30
accident de masina aproape-e dor de exemplu, 19-21,
recunoscnd dezgust i dispre n,
183-86
recunoscnd bucurie n, 204-12
recunoscnd tristee n, 97-106
ultraj, 178-79
durere, 153
miez de fric, 158
panic, 156, 158
atacuri de panic, 156, 157, 160
expresie parial, 101, 220, 239-40
anxietate patologice, 160
ci de emotii generatoare, 19, 31-37
perplexitate, 100, 138, 139, 140, 142
personalitate, 41, 70, 132
trasatura de personalitate {s)
n furie, 125-26, 127-28
de control emotie la, 92, 93
i emoii plcute, 203
ostilitate, 127-28
Peterson, Christopher, 203
Phillips, Maria L., 182
fobii, 159, 182-83
aciune fizic, 61-62, 67, 68
modificri fiziologice, 13, 15, 36, 37,
68-69
contientizarea, 76
cu fric, 158
produce astfel de semne vizibile, 62-63
ca rspuns la micrile faciale, 96
n plcerile senzoriale, 192
fiziologie de emoie, xiv
plcere, 50, 85, 194
Poe, Edgar Allan, 37
Poggi, Isabella, 196
zmbet politicos, 208, 212
emoii pozitive, XVII, 58, 153, 191
post-raionalizarea, 22
tulburare de stres posttraumatic (PTSD), 67,
159-60
merluciu, 98, 104
premeditat violen, 131-32
Aciunile / instruciuni, 63, 65, 219 presetate
mndrie, 196-97
psihanaliza / psihanaliti, 47, 65
Psihologie / psihologi, 4, 13, 30
psihoterapie / psihoterapeui, 29, 42,
48, 49, 87, 94
venituri de cumprare-putere, 202
Sustrase Scrisoare (PoE), 37
40, 44-45, 71
emoii negative, XVII, 58-59, 158, 192
dispre, 182
folosind, 189
Neisser, uric, 73-74
sistemului nervos, 44
vezi, de asemenea, sistemului nervos autonom
Bidoane)
Neurochimie, modificrile, 65n
Noua Guinee, 5, 6-8, 9-11, 13, 24, 83,
85-86, 135-36, 137, 150N, 154, 172
biat cu o expresie trist, 99f 100-1
Nigro, Georgia, 73-74
Nixon, Richard, 211, 211f
nclcri norm, 35, 37
nas
n dezgust i dispre, 183, 184, 185,
186
Nussbaum, Martha, 178-79
tulburare obsesiv-compulsive, 182
O'Connell, Charlie, 162, 162f
plcerile olfactiv, 192
Ohman.Arne, 27-28, 153
optimism, 203
Tema oral contaminare, 175, 176, 183
oculi oribicularis musculare, 205-6, 211
Osgood, Charles, 2
O'Sullivan, Maureen, 175
Oswald, Lee Harvey, 163-64, 163f
Eroarea lui Othello, 57, 169
alte persoane
apel pentru ajutor de la, 88
ne nva ce s fie
despre emotional, 35, 37
n sensul pierderii, 86
respectarea sentimente de, 76, 81
recunoscnd furie n, 135-42
Semnalul semn de ntrebare, 166
furie, 116, 117, 193
Reagan, Ronald, 210-11, 210f
reappraisal, 49, 75, 77, 79, 122
timpul de recuperare, 214
reevaluri, 69, 75
emoiile reexperimentarea, 34
expresie referenial, 129
reflectorizante evaluarea, 24-25, 31-32, 37
contiin reflexiv, 74
perioada refractar, 39-40
atenie la, 81
lung, 39-41, 46, 47, 50, 53, 67, 69,77,
78,79,80, 145216240
gestionarea furie n, 122
respingere, 85
i furie, 111, 112, 125
regulament, emoional, 63-64, 67
tipare de reglementare, 64, 65, 67, 72
relatii, xiii, xiv, 201-2
furie n, 116, 120, 121-22
i tristee, 108, 109
folosind informaii de la expresii din,
170-71, 187-89, 212
i bine-a fi, 203
de relief, 59, 86, 87, 148, 193-94, 198, 199,
200, 201, 202
aciune fizic cu, 61
schimbri n physioiogical, 63
zmbete n, 204
resentimente, 112-13, 128, 198
respiraiei, 63, 68, 135, 195
rspunsuri / reacii, XV, 26-27, 29, 30-31,
70
schimbare, 17-18, 64
controlul, 49
eveniment (e) i, 45-47
diferentele individuale in, 214-15
involuntar, 51
ntrerupe, 45
nvat, 44
nvare noi, 176
gestionare, XVI, 69
Semnalele de declanare, 54
viteza i puterea, 48
la suferin, 179-80
unlearning, 71-72
furie reinut, 138, 138f
rzbunare, 130
reuniuni, 201
rzbunare, 112, 113, 119, 130
Road Rage, 46
dragostea romantica, 201, 202
Rosenberg, Erika, 126-27
Rosten, Leo, 197
Rozin, Paul, 174, 175, 176, 177, 181
Ruby, Jack, 163163 f, 164
Rynearson, Ted, 86
tristee, XVI, XVII, 8, 10, 11F, 15, 33,
82-109, 143151158190
starea de spirit albastru i, 50
modificri corporale n, 26
la tulburri emoionale, 203
expresia facial, 10, 11F, 15, 58
Funcia de, 42, 88
declanare pentru pierderea, 23, 24
medicamente pentru, 87-88
 i starea de spirit, 159
aciune fizic cu, 61
recunoscnd n altele, 97-106
recunoscnd n noi nine, 94-97
de strin (s), 133
tristee / reacie chin, de declanare pentru,
32
expresie tristee
componentele, 101-6, 101F 103F
104F, 105F, 106F
Rspunsul la, 106-9
semnale de tristee, 56
ca striga pentru ajutor, 113
schadenfreude, 199, 204
Schechner, Richard, 194
Scherer, Klaus, 23, 60
Schooler, Jonathan, 74-75
Scott, David Lynn, III, 115-16, 117, 118,
119
Scott, Sophie, 204
scrierea (s), 41-42, 45, 48, 49, 69, 76, 80
respectul de sine, 202-3
furie auto-neprihnit, 112
Senior, Carl, 182
senzatii, xvi, 75-76
contientizarea, 218
suprat, 133, 135
cu dezgust i dispre, 182,
183
expresii faciale produc,
36-37
n semn de recunotin, 198
model de, xv
cu tristee, 96-97
cu plcerile senzoriale, 192
cu mirare, 195
n griji, 161-62
placeri senzoriale, 42, 191-92, 198, 199,
200, 203
cu copii, 202
aciune fizic cu, 61
n relaiile sexuale, 201
zmbete n, 204
sex, xvii, 158, 177201
Shakespeare, William, 57
ruine, XVI, 217
 Shirley, Bettye, 82-83, 83F, 84, 85, 87, 90,
94, 95, 96, 97-98,100,103,106,
107, 160
timiditate, 159
obiective turistice, plcut, 191, 192
semnale, XV-XVI, 20, 54-61, 65, 217
abilitatea de a recunoate, 219
de furie, 125
emoii plcute, 204
experien facial ca, XV-XVI, 58-59, 60,
61,65
recunotin, 198
placeri senzoriale, 192
puterea, 215
suprimarea, 56
universalii din, 66-67
Temperaturile de piele, 26, 63, 68
expresie uoar, 220, 239-40
mirosuri, 173, 191-92
zmbete / zambitoare, 94, 204-12, 205f, 207f,
208F, 209f, 210f, 211f, 212f
cercetrii, 36-37
n tristee, 98-99, 104, 105
dezgust sociale, 176, 178
fobii sociale, 182-83
zmbet sociale, 206 n
Sorenson, Richard, 10
Sorsby, Claudia, 194N
sunete de emoie, 84
dezgust, 173
plcut, 191, 192
nvarea specii-constant, 25, 26, 27
viteza de debut emoional, 214, 215
reacia tresarire, 151, 163-64, 210
Stirm familie, 190, 191F, 200-1
Culturi Stone Age, 5-6, 24, 86
blocajul, 56, 62, 121, 177
puterea de experiene emoionale, 58,
214
dispre, 181-82
diferentele individuale in, 214, 215
bunstarea subiectiv, 202-3
suferin, 89, 90, 95
reacie la, 91-92, 179-80
suprat, 112
Surabaya camion fotografie, 151-52, 154, 160,
162, 164
surpriza, XVI, 10, 11,58, 148 la 52, 198
, durat limitat fix, 150-51
aciune fizic cu, 61
i tristee, 105
semne de, n faa, 164-68, 164f, 165f,
1166f, 167f, 168F,
transpiraie, 20, 26, 63
gesturi simbolice, 4
plceri tactile, 61, 192
vorbind despre experienele emoionale din trecut,
34,37, 128-29
gusturi, 173, 174, 191, 192
Tavris, Carol, 119-20
lacrimi, 92, 95
teasing (de exemplu), 45-49, 51
temperament, 64, 91
persoana temperat, 53
teroare, 155.157.158.161.163.164
controlat, 165
 emoie i, 193
expresie teroare, 162
Testul (citire fee), XVI, 76, 219-40
teme, 24-26, 27, 28-29, 32, 81, 216
furie, 110-12
dezgust, 174, 175, 176
emoii plcute, 190, 201, 202
evoluie n, 26-27
a evoluat, 38, 46
fric, 152
how-ul dobndit, 25-26
sunt de neters, 43
nvat sau motenit, 25-27, 29
nvare n, 29
tristee, 97
placeri senzoriale, 192
vezi, de asemenea, teme universale; variaii
gnduri / gndire, 28, 55, 63, 198
ameninare, 157-58
i furie, 110-11, 112, 125
n fric, 24, 152-53
imediat / iminent, 156, 157, 169
calendarul de fric, 156, 157
Tomkins, Silvan, xvii, 2-3, 6, 7, 59, 65,
69,70,158,192, 193200
atingere, 191, 192204
declaneaz, XIV-XV, 17, 18, 30, 32, 75, 81,
215218
furie, 112, 213
autoappraisers sensibilitate la, 23-28
modele de comportament nvat pentru a face
cu, 67
conexiune de asamblare de celule, 43-45
gndire, 34
culture-specific/individual specific, 18
dezgust, 174, 175-76
tergerea, 42
fric, 28-29, 152-53
individual, 25
nvat, 29, 38, 43, 44, 46, 153, 192
a nvat devreme n via, 29, 47
nvare noi, 176
starea de spirit si, 51
asemnare cu situaia iniial, 46-47
 placeri senzoriale, 192
comun, 18
universal / individuale specifice, 22, 23, 24
nenvat, 152-53
slbire, 45-51, 53, 78, 80
vezi, de asemenea, declanseaza fierbinte
Troisi, Alfonso, 112
Refugiai Tuzla, 88-89, 89f, 92, 94, 98-99,
106, 107
Personalitate de tip A / B, 126, 140
Tipuri
n emotii, 58
stimul necondiionat, 27-28
Statele Unite, 3, 5, 22-23
teme universale. Vedea tematic
universalii, 214
n dezgust, 174
n semnale emoie, 66-67
n expresii faciale, 2-4, 5-8, 10-14,
26,36
diferenele individuale n jurul valorii, 213
declaneaz, 22, 23, 24
suprtor emoii, 191, 203
dispre n sus, 188, 189
variaii, 216
furie, 112
dezgust, 176
emoii plcute, 202
fric, 152
nvat, 29,44, 153
tristee, 97
placeri senzoriale, 192
unlearning, 43
Veder, Sal, 190
abuzul verbal, 118, 129-30
violen, XVI, 71-72, 119, 129-33, 151
Valoarea de adaptare la, 131
cu furie, 159
capacitatea de, 114-15
cauzele, 133
justificate, 130-31
scop util de, 118
plceri vizuale, 192
evenimente vitale, 29, 45-47
autoappraisers scanare pentru, 23-24
evoluie i, 19-21
expresii vocale / voce, 36-37, 71
furie n, 120
controlul, 68
semnale emoie n, XV-XVI, 59-61, 65
emoii plcute, 193, 204
tristee i agonie n, 88
Waal, Frans de, 175n
Wallace, B. Alan, 73
bine-a fi, zmbind n, 207
Cultura occidental, 23, 92
Expresii faciale de Vest, 4
va pentru a supravieui, xvii
Wilson, E.O., 28N
Wilson, Margaret Bush, 210, 210f
retragere, 90, 121, 177
martorii altcuiva emoional
reacie, 34-35
e de mirare / uimire, 61, 194-95, 199,
 200, 201
zmbete n, 204
Woodin, Erica, 177
cuvinte, 13-14, 83-84, 190-91, 199
v facei griji, 158, 164168
senzatii in, 161-62
semn de, 166, 169
Wyner, Henry, 74
Zajonc, Robert, 65 de ani
musculare majore zigomatic, 205
Despre autor
Paul Ekman, Ph.D., este un profesor de psihologie in cadrul Departamentului de
Psihiatrie la Universitatea din California Medical School, San Francisco,
Cisco. El a primit numeroase onoruri, mai ales distinsul
Contribuia Premiul tiinific a Asociaiei Americane de Psihologie,
TION n 1991, i un doctor onorific de scrisori Humane de la Uni-
sitatea din Chicago n 1994. ntr-un studiu recent dintre cele mai influente
psihologi ai secolului XX, Ekman a fost inclus printre primele
o sut.
Interesele Ekman s-au concentrat asupra comportamentului non-verbal i comu-
cationi, n special expresia i fiziologia emotie precum
nelciune interpersonale. n 1970, Ekman i psiholog Wally
Friesen a dezvoltat un instrument pentru expresii de msurare n fa,
Aciune facial sistem de codificare, care este utilizat n prezent de sute de
Oamenii de stiinta din intreaga lume, autor sau editor de treisprezece anterioare
cri, inclusiv Spune minciuni, el este un consultant frecvent pe emoional
expresie a ageniilor guvernamentale, cum ar fi FBI, CIA, i
ATF, pentru avocai, judectori i poliiti, i de corporaii, inclusiv
Pixar Animation Studios i industriale uoare i Magic. El triete n
Oakland, California.