Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GFG
GFG
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
ndrumtor tiinific:
Asist. dr. POPOVICI DIANA
Studenti: Botea Cristina-Alexandra
Burlacu Tatiana
Grupa: 121
Bucureti
2015
Introducere
Tema proiectului face referire la mediul tropical uscat si subtropical, avand scopul de a
oferi informatii cu privire la insusirile fizico-geografice ale mediului. Intemeierea proiectului se
datoreaza diversitatii oferite in fauna, vegetatie, soluri si tot ceea ce inseamna mediul tropical
uscat si subtropical. Astfel ca, pentru prezentarea acestui studiu, metoda abordata consta in
prezentarea, evidetierea, compararea, analiza si prelucrarea datelor detinute, avand ca surse de
informare documente tiparite sau digitale care contin informatii cu privire la mediul tropical
uscat si subtropical. Prin mentionarea celor spuse in studiu se urmareste transmiterea de
informatii, factori de favorabilitate si restrictivi ai mediului.
Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind
sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone
de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia,
Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical
semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si
in parti inseminate din Pakistan si India. In Australia zona topicala semiarida margineste la
nord si la est de Marele Desert Australian.
Mediul subtropical este legat de bazinul Marii Mediterane, dar acesta se mai afla si in
California, in Africa de Sud, sud-vestul Australiei, Grecia, Cipru, Liban, Sudul Italiei, al Frantei,
Bulgariei, Nordul Egiptului, Iordania, Israel,Vestul Croatiei s.a. intre latitudinile: 30 si 45.
Capitolol 2. Clima
Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 50 - 450 latinudine nordica si
sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea tropicelor. Caracteristici specifice au
cantitatile de precipitatii atmosferice extrem de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte
rar, amplitudini teermice mari, deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a
vegetatiei si a solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. In functie de gradul de
ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a uscatului. Aceste
regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%), semiaride cu caracteristici
tranzitorii spre zonele vecine (16%).
Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata continentelor
acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33% pe cele doua continente
,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana in vestul continentului african s-a
format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in celelalte continente aceste regiuni reprezinta
zone disparate mai mici la diferite altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana
in 500 m (campii si podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de
inaltime medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar, Hogar,
Tibesti in Africa, muntii din Iran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a lor sunt in regiuni de
platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care se adauga si altele mai noi.
Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua temperaturi la nivelul
suprafetei de nisip de peste 500C (in Sahara s-au inregistrat valori de 70-780C). In timpul noptii
radiatia terestra intense conduce la temperaturi apropiate de 00C si chiar sub aceasta valoare, de
exemplu Muntii Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara
la -100C. In aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un deficit de
umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica (rocile magmatice
impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele groase de nisip care conduc la un grad
ridicat si rapid de infiltrare la adancime a slabelor cantitati de precipitatii atmosferice).
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 200C si 280C (21.60C la El Golea in Sahara
algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic vertical (19.10C la Windhoek in
Namibia), sau datorita prezentei curentilor oceanici reci, la 160 - 190C (16.60C la Walvis Bay, pe
tarmul desertului Namib). regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (300 - 350C), in
timpul zilei temperatura aerului urca frecvent la valori de 400 - 450C, iar pe timpul noptii
coboara la 100 - 150C, iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate atinge 800C,
iar noaptea poate sa coboare pana la 00C, datorita radiatiei efective foarte mari.
Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse, in general, intre 220-250C (la Jacobabad in
ianuarie, luna cea mai rece, s-au inregistrat 150C, iar in luna iunie 370C, iar la El Golea 90C si
respectiv 340C). In regiunile tropicale cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 100C (la
Windhoek in lunile cele mai reci, iunie si iulie, se inregistreaza 130C, iar in cele mai calde luni
ale anului, noiembrie, decembrie si ianuarie, se inregistreaza 230C). Ca urmare a marii uscaciuni
si a variatiilor termice diurne puternice, in regiunile cu climat tropical arid se produce o intense
degradare a rocilor, peisajul caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra.
Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei. Vegetatia este
prezenta pe suprafete limitate, discontinue si numai in scurte intervale de dupa caderea
precipitatiilor, in cantitati mici. Exista asociatii cu un numar redus de specii si de indivizi aflati la
distanta si care au suferit adaptari in raport cu deficitul de umiditate (bulbi, tepi si spin ice au luat
locul frunzelor, tesuturi cornoase verzi). La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta
formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si care se dezvolta
doar in sezonul ploios).
In aceste regiuni, ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul statului Chile, la
Arica, in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0.5 mm), in orasul Iquique (situate
pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in
localitatea Walvis Bay (pe tarmul Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a
precipitatiilor este 30 mm. In interiorul continentelor, conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor,
in Egipt, s- au inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm).
In multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date, acestea constituie dovezi de necontestat
ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor
atmosferice.
Climatul subtropical se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si
uscata (temperaturi de 20-250 C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni
cade cea mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele 500-1.000
mm/anuale), racoroasa (temperaturi medii de 5-100 C) si cu nebulozitate accentuata, facilitata
de prezenta vanturilor de vest. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o
data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). Din munti
se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta, bora in Croatia), fie
aer cald (Santa Ana in Chile).
Capitolul 3. Vegetatia si fauna
Plantele sunt raspandite in foarte multe zone geografice de pe suprafata Globului, ele sunt
clasificate dupa mai multe criterii, cum ar fi: rezistenta la temperaturi foarte ridicate, cantitati de
apa foarte mici sau opusul lor abundenta apei, temperaturi scazute, modul in care acestea se
dezvolta, substantele nutritive necesare dezvoltarii lor, si multe altele. Plantele ce cresc in desert
au nevoie de foarte putina apa, de multa cadura si nu cer foarte multe substante nutritive, au
reusit sa se adapteze la conditiile aspre de viata, si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia
etc.
Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii, ce se desfasoara pe o suprafata de
aproximativ 9 mil. km2 . Relieful este foarte variat cu munti stancosi, hamade, reguri si erguri.
O formatiune cunoscuta sub numele de acheb ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus
supinus), este reprezentativa pentru flora Saharei, aceste plante sunt scunde, de 1 2 cm , rareori
ating inaltimea de 30 - 40 cm, a caror viata active dureaza doar cateva saptamani, atat cat
dureaza sezonul umed perioada in care acestea cresc, se dezvolta si isi raspandesc semintele.
Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (Aristida pungeus), cu
radacini orizontale pana la 25m lungime, cateva specii de arbusti, precum retama (Retama
retam), caligonum (Caligomum comosum), drobul desertic (Genista saharae) si carcelul
(Ephedra alata).
Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o vegetatie ierboasa
saraca, formata din graminee (Aristida) si numerosi subarbusti. In zonele aluvionare ale vailor si
depresiunilor, unde climatul este mai umed, se dezvolta o vegetatie bogata, formata din arbusti,
ca: Acacia harpophylla, Ziziphus lotus, Zilla spinosa, arborele de fistic (Pistacia atlantica) cu
aspect de tufe spinoase.
In zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza, unde creste curmalul
(Phoenix dactylifera), leandrul (Nerium oleander) si palmierul dun (Hyphaene thebaica).
Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii, in vecinatatea Oceanului Atlantic, acesta
este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu colorate, precum: stapelia
(Stapelia), crasula (Crassula), litops (Lithops), muscate (Pelargonium sp.), graminee xerofile
(Aristida brevifolia) si unii arbusti xerofili din genul Acacia (Acacia horida, Acacia graffae). Tot
in aceste deserturi cresc si pepenii verzi salbatici (Citrullus lanatus). De un deosebit interes
stiintific este gimnospermul mezozoic relictar Welwitschia mirabilis, cu un trunchi napiform
bilobat, purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei panglici, Selaginella
lepidophylla.
Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe, adaptate la
conditiile climatice.
Reptilele sunt prezente in numar mare, cum ar fi soparla de desert (Scincus officinalis),
soparla cu coada spinoasa (Uramastix aegypticus), sarpele de nisip (Erix), cobra egipteana (Naja
haje) si broasca testoasa de desert (Testudo sulcata), melcul gigant african (Achatina fulica).
Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici, aici se afla dropia gulerata (Otis undula),
gainusa de pustiu (Pterocloes orientalis), hoitarul alb (Neophson percnopterns) si silvia de desert
(Sylvia nanadeserti).
Soarelui, pe timpul zilei cauta adapost, uneori adapostindu-se in pesteri. Antilopa vaca
(Bubalis buselaphus), antilopa spada (Oryx algazel), o alta specie de antilopa este Alcelaphus
buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani fara apa.
Dromaderul (Camelus dromaderius) este animalul simbol al desertului Sahara, acesta
poate sa bea pana la 160 de litri de apa, poate sa bea si apa de mare, poate rezista mai mult timp
fara apa, in acest timp consumand grasimea acumulata in cocoasa sa. In timpul noptii
dromaderului ii scade temperatura corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura
aerului este foarte ridicata.
Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic, intre Oceanul
Pacific si Muntii Cordilieri.
Desertul Atacama, se afla in nordul statului Chile, fiind unul dintre cele mai mari deserturi
de pe Glob. Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti teposi xerofili de Baccharis spinosa
si specii de cactusi (Opuntia, Cereus). Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de
ierburi (Atriplex, Suaeda, Spirostachys) in amestec cu arbusti halofili.
In acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva, in aceasta zona se
intalnesc unele specii de carnivore, precum: vulpea Zorro (Dusycyon); unele rozatoare ca tuco-
tuco(Ctenomys magellanicus) care produce zgomote repetate, asemanatoare loviturilor de
ciocan, cainele lui Magellan (Canis magellanicus) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea
pennata).
Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta, cuprinsa intre Muntii
Stancosi, Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. Clima din aceasta zona se caracterizeaza
prin ierni aspre si veri foarte secetoase, iar precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150
mm/an). Vegetatia este dominata de specii de pelin (Artemisa tridentata).
Clima este mult, mai aspra,in semipustiurile Mohave, Sonora, Arizona si pustiurile
Chiuahua si Tamaulipa, precipitatiile atmosferice avand o medie cuprinsa intre 70-150 mm/an.
Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante suculente, ca planta reprezentativa, aici se
gaseste cactusul urias (Carnegia gigantea) cunoscut si sub numele saguaro, ce la maturitate
ajunge sa se dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m, are un ritm de crestere foarte lent
aproximativ 2.5 am/an, o alta planta cunoscuta este cereusul (Cereus giganteus), ce isi intinde
ramurile in sus, sub forma unui candelabru, o specie de cactus ce a ajuns sa fie folosita pentru
consumul de stupefiante este peyote (Lophophora williamsii ) desert holly (Atriplex
hymenelytra), Opuntia tuna , Beavertail Cactus , un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre
30 si 90 cm, salcia de desert (Chilopsis linearis), agavele (Agave americana), jojoba
(Simmondsia chinensis), liliaceele arborescente (Yucca brevifolia) si cactacee mai mici (Opuntia
arborescens, Opuntia versicolor si Opuntia microdasys), Hesperocallis undula.
In regiunile mai inalte, in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua, domina arbustul de
creozot (Larrea tridentata), cu o inaltime 1-1.5 m, cu radacini profunde si frunze mici, partial
persistente in anotimpul secetos, si arbustul Franseria dumosa.
Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis latrans), ce s-a
adaptat la conditiile aspre ale climei, rezista la seceta, consuma iepuri si oua, vulpea cu urechi
lungi (Vulpes macrotis); cateva specii de pasari; ciocanitoarea agavelor (Dryobates scalaris) si
cucul alergator (Geococcyx califormianus), treieratorul Leconte (Toxostoma lecontei), gainusa
de nisip, o specie de bufnita, bufnita cu coarne (Bubo virginianus),o specie de soim Falco
sparverius, Calcareus ornatus, Campylorhynchus brunneicapillus , iar dintre speciile de reptile
sunt intalniti serpi cu clopotei (Crotalus) si broaste testoase (Gopherus agassizii).
Fauna este saraca, fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita marsupiala de
desert (Notoryctes typhlops), o specie de veverita numbat (Myrmecobius fasciatus), o subspecie
de cangur Bettong si Wallabie de stanca, ce traieste in zona sudica a desertului australian,
sobolanul cangur marsupial (Caloprymnus campestris), soparla moloh (Moloch horridus),
broastele de desert (Chiroptes, Heleioporus) si unele specii de pasari: prigoarea australiana
(Cosmaerops ornatus) si pietrarul (Saxicola moesta).
Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi, xerofiti (esente lemnoase caracteristice),
cum sunt stejarul de pluta, stejarul vesnic verde, pinul de Alep, cedrul de Liban, maslinul sal-
batic. Copacii sunt scunzi, au coaja groasa si frunze mici si cerate, pentru a rezista la uscaciune.
In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. Cea mai mare parte a padurilor
mediteraneene a fost distrusa, locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul Europei (in
Grecia) maquis si garriga, iar inCalifornia, chaparral. Fauna cuprinde numeroase insecte,
vipera cu corn, broasca testoasa, lupi, ursi, jderi, capre salbatice, magotul si sacalul.
Capitolul 4. Solul
Mediul Subtropical:
Exploatari de minereuri, diamante, apoi pe litoral, etc. In savane, unele popoare practica
agricultura, altele traiesc dincresterea animalelor. In jurul satelor, se gasesc gradini si livezi in
care cresc legume si pomi fructiferi (rosii, ceapa, cartofi, bananieri). Dincolo de aceste gradini
se intind lanuride mei. In zonele secetoase ale Africii, aceasta este cea mai cultivata cereala. In
regiunilemai umede, intalnim si lanuri de porumb si manioc. La o distanta mai mare de sate se
practica o agricultura itineranta, pe arsuri. Taranii dau foc savanei pentru a o desteleni sidefrisa.
Cenusa rezultata in urma acestor incendii serveste ca ingrasamant si ajutaculturilor, dar solul se
epuizeaza repede. Atunci campurile sunt abandonate si zonele decultura sunt mutate. Uneori,
daca locurile de cultura sunt prea indepartate, se construiesteun nou sat in apropiere.
Mediul subtropical:
Concluzie :
In concluzie mediul tropical ucat si cel subtropical se extind pe vaste teritorii ale globului,
ambele avand un relief muntos cu mai multe anotimpuri si cu o fauna si vegetatie foarte bogata,
diversificata.Ambele teritorii sunt antropizate, sunt folosite de catre om in folosul sau.
Bibliografie:
1.Ielenicz M., 2005, ,,Geomorfologie, Editura Universitara, Bucuresti. Posea G., Armas
I., 1998, ,,Geografie fizica, Terra camin al omenirii si Sistemului Solar, Ed. Enciclopedica,
Bucuresti.
3.Povara R., 2004, ,,Climatologie Generala, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.