Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teodor Balan Bucovina În Războiul Mondial PDF
Teodor Balan Bucovina În Războiul Mondial PDF
BUCOVINA
IN. RAZBOIUL MONDIAL
CERNUI 1929
"
1 STlTUTUL DE ARTE GRAFICE I EDITUR "GLAUL BUCOVINEI
12629 CERNUTI, STRADA 1 CU FLONDOR 33
www.dacoromanica.ro
orom
TABLA DE MATERII.
pag.
Idei generale 5
Ideia romneasel in Bucovina, atitudinea oportunist dup 1848, caracterul
iredent al nouii misdri rominesti, chestiunea tricolorului, curentul
ucrainean, ingratitudinea Ucrainienilor fata" de Romni, curentul na
tionalist inaugurat de c1-1 Nicolae Iorga.
www.dacoromanica.ro
II
Pag.
Rechizitii de tot felul 50
Chetele, imprumutul de razboiu, rechizitia lanii, a pielii, a lucrurilor de metal,
rechizitia clopotelor dela biserici, rechizitia recoltei, surogatele, Kriegs,
getreideverkehrsanstalt, biroul alimentar din Dorna. Biroul comercial
dela Ilcani al gener. Fischer, Berthold Storfer. Bursa dela Burdujeni
si Vatra Dornei, ce i cat sa exportaf din Romania, contrabanda
oficiala.
www.dacoromanica.ro
PREFATA.
Razboiul mondial a lasat urme nesterse in Bucovina. Pe lnga
desfasurarea actiunilor militare, se afirma aici si actiunea de extermi=
nare a curenielor nationale, pornita de Austria. Asa dara, dela
Inceput s'a impus scindarea materialului isioric. In cariea noastra
Suprimarea miscarilor nationale din Bucovina pe timpul razboiului
mondial" am descris felul cum Austria a inadusii cureniele natio,
nale. In lucrarea de fala se irateaza partea militara cu consecintele
ei economice si polifice.
Materialul isioric penfru aceasta lucrare s'a scos din arhive,
scrieri si ziare. Nu s'a putui studia arhiva de razboiu din Viena,
maferialul referitor la rzboiul mondial nefiind Inca accesibil ca.,
cetatorilor.
12629 1
www.dacoromanica.ro
LITERATURA
Arhive.
ARHIVA. orasului Cern At* 1914-1918 (citat Arh. Cern.).
ARHIVELE Statului din Bucovina 1914-1918 (Arh. Buc.).
ARHIVA curtilor martiale din Viena.
ARHIVA corpului de jandarmi din Bucovina (Landesgendarmerie=
Kommando No. 13) (L. G=end...K.do).
Manuscrise. .
FISCHER EDUARD : Festschrift des Landesgendarmerie.Kommandos
No. 13 Res. 223 din 191r.
FISCHER EDUARD : Cererea pentru acordarea ordinului Maria Theresia.
IASKIENVICZ IACOB : Camel cu note zilnice i o colectie de ordine
militare 1914 1915.
WEISSELBERGER SAW : Carnet cu note zilnice 1914.
0 colectie de ordine zilnice ale brigazii Papp.
Calf.
BOCA ADRIAN : Ru$ii in muntii romneVi ai Bucovinei.
BUCOVINA, in cinstea osta0or Diviziei VIII=a, 1918, 11 Noemvrie.
CZERNIN OrroxAR : Im Weltkriege, 1919, Verlegt bei Ullstein eP Co.,
Berlin u. Wien.
DELADORNA ROMULUS (Max Wassermann) : Bucovina in 1914 1915,
Suceava, Tip. Societ. Scoala romng" 1915.
DENKSCHRIFT iiber die von der k. k. Regierung aus Anlali des
Krieges getroffenen Makahmen. III. Teil 1916, Wien, aus der
k. k. Hof= und Staatsdruckerei.
GFMUSEANBAU, vermehrter, in der Kriegszeit, foaie volania.
LAMMASCH HEINRICH : Woodrow Wilsons Friedensplan, 1919, Leipzig,
E. P. Tal dr Co. Verlag, Wien.
MENCZEL PHILIPP : Als Geisel nach Sibirien verschleppt, Berlin 1919,
Verlag Ullstein.
MONITORUL BUCOVINEI 1918 1919.
MomusIERuNesdnstruktionen fiir die Gemeinden, Wien 1903.
NISTOR ION I. : Unirea Bucovinei, studiu fi documente, Cartea roo
mneasa Bucuresti 1928, Asez'am. Ion I. C. BrAtianu.
NOWAK KARL FRIEDRICH : Der Sturz der Millelmchte, Mnchen
1921, Georg D. W. Callwey.
PROTOKOLLE STENOGRAPHISCHE des Hauses der Abgeordneten, Wien
1917-1918, mit Beilagen und Anhang.
www.dacoromanica.ro
4 TEODOR BALAN 4
Articole.
FISCHER EDUARD : Warum Tausende sierben mussten, in Wiener
Sonn.= und Montags=Zeitung 1928, No. 15-26.
PuscAou SEXTIL : Acum zece ani in Bucovina, in Societatea de
maine", anul V 1928. No. 22-24, pag. 396-399.
RODA RODA : Die Heldeniaten der Kolonne RuB, in Neue Freie
Presse" Wien, 11. April 1915.
TANIAC FILIMON : Amintiri de acum 10 ani, in ziarul Dreptatea",
Bucuresti 1928. No. 315, 317, 323.
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL
Idei generale
Austria colonizand Bucovina cu elemente straine a fcut din
aceasta provincie un mozaic international, o babilonie poliglotA. Fie=
care fractiune etnic5, aezat pe p5mntul m'anos al Bucovinei, i=a
pa'zit cu sfintenie interesele ei economice i nationale. Una a crezut
chiar c5 poate s0i creeze un ideal politic, reclamnd Bucovina pen=
tru ea. Lipovenii i. Skuii din Bucovina, putin numeroi, cum nu
aveau intelectuali, nu s'au ridicat deasupra vietii rustice. Ei nici n'au
formula! vreodat dorinte politice. Germanii, intelectualli i tranii im=
portati in decursul stpanirii austriace din provinciile germane i aus=
triace, lsau in grija statului ocrotirea intereselor lor nationale i, in=
tr'un grad oarecare, i politice.
Alt atitudine a avut elementul malorus zis i ucrainean. Ocro=
titi peste mAsufa de statul austriac care avea lips de ei in viitorul
conflict cu Rusia, Ucrainienii ii creiara un ideal politic, dorind a des=
lipi de Rusia regiunile situate intre Nistru i Don i a institui aici sta=
tul ucrainean. Din acest stat urma s5 faca pahe Galitia oriental i
Bucovina.
Deci pe teritoriul mic al Bucovinei se manifestar cu timpul
dou curente politice, cel oficial austriac care se sprijinea in aparatul
politienesc i administrativ, i cel ucrainean, care reclama Bucovina pen=
tru viitorul stat ucrainean, care deocamdat nu era dect o plsmuire
a diplomatiei austriace, creat pentru a neliniti colosul rus.
Fat de aceste curente politice strine, din care unul sfapanea,
iar altul doria s stpneasc in viitor, RomAnii din Bucovina repre=
zintau, in fond, fraditia istoricg a Bucovinei. Ei n'au prsit niciodat
ideia de stpnire romneasca a Bucovinei, al cgrei caracter a fgmas
tot timpul nealterat i nealterabil. Cci prima i singura st5panire trai=
nic in Bucovina a fost cea romSneasc i fimp de aproape jumAtate
de mileniu p5mntul acestei provincii fusese destelenit de brate ro=
mSneti, apArat de sabia romneasea. i guvernat de agerimea roma':
neasc. In ciuda vitregiei timpului, Rominii din Bucovina au fost tot
timpul sustintorii ideii de stat romAneti, continuatorii traditiei de st=
www.dacoromanica.ro
6 TEODOR BALAN 6
www.dacoromanica.ro
z BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL r
www.dacoromanica.ro
8 TEODOR BALAN 8
www.dacoromanica.ro
9 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 9
www.dacoromanica.ro
10 TEODOR BALAN 10
www.dacoromanica.ro
11 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 11
www.dacoromanica.ro
12 TEODOR BALAN 12
www.dacoromanica.ro
13 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 13
www.dacoromanica.ro
14 TEODOR BALAN 14
www.dacoromanica.ro
16 TEODOR SALAN 16
cari toate sunt prea mari spre a se stinge, prea mici ins ca sa" se
poatS afirma singure fats de marile popoare ce le incunjur5". Austria
lesa unit apSranduole de Turci. Asfazi in locul Turcilor au aprut
Rush. Astfel existenta unei Austrii puternice, atiate prin mijlocul
provinciilor germane cu marele imperiu german, rival al Rusiei, este
cea mai esential conditiune pentru existenta nationals a Romnilor".
Unirea tuturor Romanilor poate fi ajuns pe douS cii. Se pot uni
provinciile romSnesti cu statul roman. In acest caz Austria va trebui
s disparS, un lucru care nu poate fi in folosul RomSnilor. Sau re.=
gele RomSniei facnd un mic sacrificiu de mndrie national" se va
multumi cu o situatie asemanStoare celei a regelui Bavariei, i va re,
cunoaste suveran pe impSratul austriac.
Ideia austrofil propagatS de Aurel Onciul era diametral opusa
ideii nationaliste la care aderau intelectualii romni din Bucovina.
Acestia lansau ideia stSpanirii romSnesti in teritoriile ocupate de Ro=
mani.
Asa dara declaratiile politice fcute la 1914 de sefii partidelor
politice romnesti nu concordau cu siluatia real. Ele erau simple aft=
math rostite in fata oficia1itfii. Poporul credea i dorea altfel.
PregStirea sufleteaseS i materialS pentru rzboiu tinu prima
parte a lunei lui August 1914. De aici incolo incepu rSzboiul, lupta
gigantica pentru distrugerea Austriei.
Prima-invazie ruseasc5 1)
Rusia a intrat in razboiul mondial dispunnd de o armata nu=
meroasS. Milioane de soldati au fost massati la frontul de Vest al Ru,
siei in contra Germaniei i Austriei. Cu tot materialul de oameni
imens, de care dispunea, armata rus suferia de mai multe neajunsuri.
Ea nu era inzestrat in deajuns cu material tehnic. Uneltele tehnice
1) Pentru primele dou'a invazii rusesti in Bucovina s'au utilizat urmtoarele
izvoare : 1. FISCHER EDUARD : Festschrift des Landesgendarmerie,Kommandos No. 13.
Res. 223 din 1917, manuscris. Cererea pentru acordarea ordinulur Maria There,
sia", manuscris. Warum Tausende sterben mussten" in Wiener Sonn. und Montagso
Zeitung 1928 No, 15-26. 2. IASKIEWICZ .: Carnet cu note zilnice, manuscris. Colec,
iie de ordine militare. 3. WEISSELBERGER SALO : Memoriu asupra evenimentelor pe.
trecute in Bucovina in luna lui Septemvrie 1914, manuscris. 4. WEBER JULIUS : Die
Russentage in Czernowitz in Neues Wiener Tagblatt 15 Febr. 1915 No. 46. 5.
Articole informative aprute in 1914 si 1915 in ziarele 'Czernowitzer Allgemeine
Zeilung" i Czernowitzer Tagblatt".
www.dacoromanica.ro
17 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 1
www.dacoromanica.ro
18 TEODOR BALAN' fEi
www.dacoromanica.ro
19 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 19
www.dacoromanica.ro
20 TEODOR BALAN 20
A.
www.dacoromanica.ro
24 TEODOR BALAN 24
www.dacoromanica.ro
25 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 25
www.dacoromanica.ro
ti
Ni VNIA0011S3
:.
,
4 101
4 4; I
;VI
11%.1
N
www.dacoromanica.ro
Traneu cu kgionari romni.
28 TEODOR BALAN 28
www.dacoromanica.ro
29 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 29
www.dacoromanica.ro
30 TEODOR BALAN 30
www.dacoromanica.ro
31 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 31
www.dacoromanica.ro
.32 TEODOR BALAN 32
Victor Rusu
www.dacoromanica.ro
33 BUCOVINA IN I2AZBOIUL MONDIAL 33
www.dacoromanica.ro
34 TEODOR BALAN 34
www.dacoromanica.ro
35 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL .
35
Revolutia ruseasc
Rana' in luna lui Martie 191? aparatul militar rusesc din Buo
covina rAmAsese neschimbat. Asemenea functiona si administratia
civilA instituit de Rusi.
Dar ziarele rusesti aduser stirea evenimentelor politice petrecute
in Petersburg. Repede a ptruns intre soldatii rusi vestea destituirii
-tarului si a inscaunkii lui Kerenski. Pretutindeni soldatii rusi se buo
curar de schimbarea intamplatA, crezand cA ea va aduce sfirsitul
rzboiului, care prea mull ii tinuse tintuiti in transee sioi supusese la
nevoi. Spiritul revolutionar se manifest intSiu intr'o atitudine mai lio
berA a soldatilor...Acestia pArAseau in masse cAzArmile, formau grupe
www.dacoromanica.ro
36 TEODOR BALAN 36
www.dacoromanica.ro
37 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 37
144,
www.dacoromanica.ro
38 TEODOR BALAN 38
www.dacoromanica.ro
39 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 39
tot
www.dacoromanica.ro
40 TEODOR BALAN 40
1917 are accente si mai puternice. R5zboiul mondial este crima co.
mis5 de cercurile .imperialiste. El e de natur5 s5 produc5 victoria ca..
pitalismului si sa zdrobeasca individul. Revolutia rus5 este revolta
celor nedrept5titi, a lucrtorilor si a soldatilor". Ea se indreapt5 contra
tarismului si a razboiului. Democratia rus dokeste incheierea pacii
generale, far anexiuni teritoriale i f5r5 contributii, pe baza dreptului
de autodeterminare a popoarelor.
In alta foaie volant5, scris5 de soldatii armatei rusesti revolu=
tionare" se zice c dorinta exprimat5 de Austriaci de a incheia pace
nji poate fi socotit sincer5, cat limp in Ora lor vor stpani
De aceea soldatii rusi indeamna pe camerazii kr austriaci s5 se re=
volte i sa treaca puterea la popor. Str5dui1iN5" spun ei, cu loath'
puterea, cu toat5 energia i cu toat5 vointa sa ajungeti la regimul po=
litic dela noi. Str5duitiN5 i treceti puterea la popor, destituiti pe
cal5ii vostri, pe impratii agrarieni si pe fabricaritii iubitori de r5z=
boaie. Cugetati cat e de usor a face lucrul acesta, 'usor, fiinda cu
totii sunieti inarmati i nici odata nu yeti avea o astfel de ocazie atat
de prielnic5 . . . sa faceti sa falfaie stindarul rosu al revolutiei peste
necjita voastra Ora'.
Dar entusiasmul starnit in primele zile de revolutie s'a potolit,
cum firesc era s se intample. Ratiunea care a pus capal bucuriei a
facut s5 se inteleaga c5 Rusia se afl in plin rzboiu i c5 nu este
lertat a trai inteo nesfarsit serie de meetinguri i festivitti. La front
pandia dusmanul, mai bine organizat si mai puternic ca Rusia. Era
vorba : ce se face cu r5zboiul ; se continua sau se incheie pace. Gm=
vernul Kerenski impreunk cu ofiterii rusi se hotrir s continue raz=
boiul in chiar interesul Rusiei. Caci era evident c5 defectiunea Rusiei
va insemna abandonarea ei de ail aliati. Toate jertfele aduse de
Rusia in decurs de trei ani urmau s fie z5darnice, odat ce armata
rus, dand ascultare elementelor extremiste, va inceta s mai lupte.
A suporta rzboiul pana la sfarsit era o chestiune de viat5 pentru
Rusia.
Conducatorii rusi indemnati de propagandistii franceji, hotarira
s5 inceap5 ofensiva cat limp dainuia entuziasmul starnit de revolutie.
Ordinele care s'au lansat in vederea pregatirii ofensivei rusesti din
vara anului 1917 si cuvantarile care s'au tinut cu acest prilej soldao
tilor caracterizeaza foarte bine situatia subreda in care se afla armata
rusk S'a ingradit pe cat s'a putut cercul de influent al comitetelor
www.dacoromanica.ro
41 BUCOVINA IN PAZBOIUL MONDIAL 41
www.dacoromanica.ro
42 TEODOR BALAN 42
www.dacoromanica.ro
43 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 43
www.dacoromanica.ro
44 TEODOR BALAN 44
www.dacoromanica.ro
45 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 45
www.dacoromanica.ro
416 TEODOR BALAN 46
www.dacoromanica.ro
4T BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 4T
luna, mai ceru pe rand un numar de 1310 lucratori civili. I s'a trimis
i acest numar, dar guvernorul Bucovinei nelinitit de repetatele cereri
.ale lui Hadfy, se planse comandei armatei VII, cerand sa inceteze
reclamatiile lui Hadfy, de oarece Bucovina e aproape supta in ing
iregime" 1).
Si alte unitti militare au cerut lucrtori civili. Dar cererile lor
n'au putut fi inregistrate aici, de oarece lipsesc dosarele respective.
Pentru tot cazul, de au devenit atat de numeroase incat guvernorul
Bucovinei a fost silit s se planga Ministerului de ,razboiu. Ca s'a
.aiba un substract de date statistice, el a trimis in anchet in 1915 pe
1) ARH. Buc. 23233/V D. 1916.
www.dacoromanica.ro
48 TEODOR BALAN 48-
www.dacoromanica.ro
49 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 49
mai multi trani din satul Pr Ithiti delang Suceava, intre ei Nicolai
Bocancea, Ifie Pentelescu, Gavril Ignatescu si au rugat in numele
lor si al colegilor lor, de toti 10 la numr, s fie scutiti de corvada
pe care o fac din ziva de 6 Decemvrie 1914 1). Tot in acel timp s'au
prezentat la acelas guvernor mai multi farani din satul Bosancea (Nix
colai al lui Todor Mitrofan, Gheorghe al lui Ion Ieremie si altii) si
au zis a de trei luni fac corvad5 si nu mai pot munci, fiind slbiti
ei si animalele lor 2) Corpul de geniu al armatei austriace VII a cerut
in Aprilie 1915 primarului Cerna'utilor s5=i pun5 la dispozitie 25 c5=
rute cu cai pentru un limp de 2-3 s5pt5mani. Primarul a r5spuns
c cu loat bun vointa nu este in stare s puna la dispozitie Ira=
suri cat de putin potrivite, fiindca locuitorii orasului dela isbucnirea
fazboiului incoace au fost angajati incontinuu la corvezi in m5sura
.cea mai mare". Tot atunci s'au plans primarului mai multi locuitori
ai Cern5utilor zicand ca soldatii austriaci i=au oprit in drum, le=au
aruncat in drum sarcina ce o aveau in trAsur sit i=au luat la cor=
vada 3). Un proprietar din satul Cinau, judetul Cern5uti, avnd a
transporta gram la Cern5uti, rugA & i se dea caii primariei Cerdauti,
deoarece in Cinc5u carele si caii sunt rechizitionati pentru scopuri
militare" 4). Asemenea nu se puteau c5ra lemne la Cern5uti, fiindc5
la dus sau la intors carele erau oprite de soldati si rechizitionate pentru
armata. Plangerea comunei Cernauti adresat5 comandei armatei aus=
triace nu avu mult efect. Aceasta dispuse ca oameniii comunei Cer=
nauti s" ailp carnete ca s fie scutiti de corvadd 6). In vara anului
1916 femeia Maria Paladi din Hula veche, judetul IZ5d5uti, s'a plans
guvernorului Bucovinei c5 de trei luni caii ei se afl undeva" la
armat5 ; ea a rugat s5 i se restituie caii sau & primeasc5 o dreapt
despagubire 6).
Interesant este cazul cu rechizitia carului ce apartinea tranului
Alecu Burl din Budenit, judetul Storojinet. In Decembrie 1917 un
locotenent austriac a cerut jandarmului din loc patru care. Cum intre
limp se lansasera cateva ordine severe cu privire la rechizitii de acest
fel, i se rspunse Ca poate primi ceea ce doreste, insA numai cu in=
1)ARH. Buc. 165/ID. 1915.
2) ARH. Buc. 483/ID. 1915.
8) ARH. CERN. 42T/K. din 1915.
4) ARH. CERN. 1T8/K. 1915.
6) Am CERN. 334/K. din 1915.
6) ARH. Buc. 1930T/D. din 10 Mai 1916.
12629 4
www.dacoromanica.ro
50 TEODOR BALAN 50
www.dacoromanica.ro
51 BUCOVINA IN PAZAOTUL MONDIAL 51
www.dacoromanica.ro
52 TEODOR BALAN 52
www.dacoromanica.ro
53 BUCOVINA IN RIZBOIUL MONDIAL 53
1) Etapp..Kdo No. 8 E. No. 7832 res. din 713 1915 i ARH. Buc. 6TZTI/D.
1915.
2) ARH. Buc. 8438/D. din 19/5 1915.
3) Minis!. de Interne No. 63409 din 25/XI 1915.
4) VII A. E. Kdo Int. No. 22111 din 10/XI 1915.
5) ARH. CERN. 1612/K. din 23/XI 1915.
www.dacoromanica.ro
54 TEODOR EALAN 54
www.dacoromanica.ro
55 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 55
sd=si pregateascd pr5jiturile din find de orz, ova's, linfe sau gris care
se potrivesc penfru mulfe pralituri". Zah5rul poate fi inlocuit Cu fruc,
fele. Spirtuoasele nu sunt necesare, cdci apa este cel Mai bun mill&
contra setei. In acela tiny s'a lansat o ordonant5 ministerial5, in care
s'au fixaf urmatoarele norme cu privire la consumul f5inei de grail).
Franzelele se suprim5, iar cozonacii cu 'TWA MIA de grail se vor
putea pregati numai de dna ori pe s5ptam'ana. La prepararea pasnii
nu Se va mai intrebuinta faina de lux, iar faina de gr5u si shard
numai p5n5 la 50P/o a greutdtii totale a panii. Restul se va constitui
din fdina de orz, p5pusoi, ov5s, orez si cartofi. Se va ad5oga zah5r
Rand la 5Vo. Guvernele prOvinciilor vor stabili preturile si vor exer,
cita controlul consumului.
Ordonahfa era bun5 si era rezultatul calcultati asupra resurselor
de alitnente, de care dispunea Austria. Dara totu$1 ea suferea de un
hike cusur. In Austria exista provincii agricole active si altele pasive.
Adeed centrele industriale erau avizate la importill de alimente. Deci
pel5ng5 un sdrplus de alimente inteo parte, exista lips5 ih altd parte.
Ordonanta hu e potrivea, dac5 iritAiu nu se rijea de distribtilrea
dreapla a alimentelor in mod egal asiipra infregului stat. aim co=
mertul liber era aproape desfiintat, iar mijloacele de tranaport rechi,
zitiohate de slat, nu ekisfa alt mijloc pentru distribtiirea dreapt5 a
produselor agricole deaf contingenfarea recoltei. Adec5 Statul a fost
silit sa rechizitioneze toat5 reeolta, dec1ar5ndu=o avere ptAblic. Pro=
ductia r5mAnea in -seama proprietarului sau a cultivatorului, dr roa,
dele, Odata deslipife de p5mint, roadele muncii lor, aparfineau sta=
tului, care le reparfiza dup5 buna chibzuinra a sa aSupra pbOulatiei.
Rechizifia recoltei s'a oranduit In Februdrie i thai precis in
Tunic 1915 2). Tn Viena s'a infiinfat o institufie central, in Seama c5=
reia cadea sarcina captdrii, ingrijirii si a repartizdrii produselor agricole.
Aceast5 institufie primi dentunirea : Kriegsgetreideverkehrsanstalt. Tot
aparaful administrativ i polifienesc al statului i=a stat la diSpozifie.
Guvernele provineiale, prefecfii, pritnarli i jandarrnii frebuiau s con=
fribuie la bumil mers al acestei insfitufii. in afar de organele oficiale
ale stafului, institufia poseda organe comerciale proprii zise comisio=
nari". Acestia aveau s exploreze stocurile de produse agricole, sd
1) R. G. P>1. No. 24 din 30/1 1915.
2) Kais. Verordnung 21/2 1915 R. G. Bl. No. 41 si K. V. din 21/6 1915
R. G. Bl. No. 161.
www.dacoromanica.ro
56 TEODOR BALAN 56
www.dacoromanica.ro
5T BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 5T
www.dacoromanica.ro
58 TEODOR BALAN 58
www.dacoromanica.ro
59 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 59
www.dacoromanica.ro
60 TEODOR BALAN 60
www.dacoromanica.ro
61 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 61
www.dacoromanica.ro
62 TEODOR BALAN 62
www.dacoromanica.ro
63 BUCOVINA IN RAZBOILIL MONDIAL 63
www.dacoromanica.ro
64 TEODOR BALAN 64
www.dacoromanica.ro
65 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 65
cai, care i cam 70 vagoane de grane 1). Boierul din Jadova, Dimi=
trie Goian, un om de 85 de ani, a fost ridicat noaptea din pat, trans=
portat in gra'dina i batut crunt. Intre limp, casa i=a fost golita de lu=
cruri i distrusa 2). In Carapciu pe Ceremus Ruii au rechizitionat,
la 12 Octomvrie 1914, dela boierul Radu Origorcea caii de rasa, ce=i
avea, i i=au golit castelul. Personalul lui Grigorcea a avut de cone
semnat pierderea de orare, de bani i lingerie. Boierul Iano din
Panca a pierdut castelul i stocul de alimente. Ele au fost prefacute
in cenua. Soldatii rui s'au purtat cu acest prilej ca nite hofi i
vandali". In Ropcea, la boierul Alexandru Hurmuzachi, o patrula de
Cazaci a incendiat la 20 Septemvrie 1914 castelul i depozitul de gra=
ne 3). In plasa Seletinului Ruii au scos uile i ferestrele din edifi=
ciile publice i casele particulare in care au fost incarfiruifi. Casa
preotului roman din satul Moldova a fost distrusa complet 4). In satul
Dihteniti soldafii rui au incendiat in Decemvrie 1914 un numar de
42 case, intre ele prim'aria i 5coala primara 5). Castelul lui George
Vasilco din Berhomete pe Ceremu a fost devastat. S'au deportat
din el biblioteca, tablourile, diversele servicii, colecfia de arme i mo=
nete. Asemenea au fost luafi tofi caii, toate trasurile si vacile de rasa
Simental 6). Din prefectura de Vijnita s'au deportat toate mobilele i
s'au aruncat pe podele documentele din arhiva. Crtile registraturii au
fost aruncate in drum. Biblioteca liceului a fost distrusa 7). Acela
lucru s'a infamplat si in RAcfaufi. In Sirete soldatii rui au spart uile
pravaliilor i ale caselor ramase fara stapan si au furat din ele tot ce
era de pref. Ce nu s'a putut transfoorta, a fost distrus. La pota s'au
demontat aparatele, iar din liceu s'a furat for ce era mai de pret in
muzee i biblioteci 8). In Gurahurnorului a fost devastata in Ianuarie
1915 pravalia romaneasca, i distrusa arhiva judecatoriei i a prefec=
turii. Aparatele aflate la pota i la gara au fost demontate sau sfa=
ramate. In liceu s'a distrus inventarul i s'au deportat obiectele mai de
pret din muzee. La judecatorie n'a Camas intreaga nici o masa, peste
1) Sammlung II. Nachtrag p. 52-53.
2) Sammlung p. 143.
41 Ibidem p. 141.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
68 TEODOR BALAN 68.
www.dacoromanica.ro
69 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 69
www.dacoromanica.ro
TO TEODOR BALAN TO
www.dacoromanica.ro
7I BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL TI
www.dacoromanica.ro
72 TEODOR BALAN 72
www.dacoromanica.ro
73 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 73
pusoiul si au scos din pmant cartofli verzi 1). In satul Budenit, ju,
detul Storojinet, au fost dislocate in Ianuarie 1918 dou5 regimente
unguresti : cel de honvezi No. 6 i cel de ulani No. 6. Cei dintai
au rechizitionat dela tarani un numar mai mare de vite, iar soldatii
regimentului de ulani au comis mai multe furturi de alimente din cas5
www.dacoromanica.ro
74 TEODOR BALAN 74-
www.dacoromanica.ro
75 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL TS
Soarta Bucovinei
Se stie, c intentia Puterilor Ententei a fost s desmembreze
Austria. Germania, ca stat national, urma s5 fie slbit, sa fie trans=
format5 intr'un stat democrat, din stat militar ce era. Dar Austria era
menit5 sA dispar de pe harta politic5 a Europei. In acest caz, Rusia
revendica peniru ea cele trei degete", adec5 : Galitia, Bucovina si
Carpato=Rus. Rusia biruitoare ar fi anexat Bucovina si ar fi trans=
format aceast provincie, cu un trecut romanesc atat de mandru,.
inteo gubernie ruseasc5.
Dar Rusia pare s5=si fi revizuit planurile cu privire la Buco=
vina. V5zand a nu poate birui Austria, pe ascuns a tratat cu ea,
dand de cunoscut c5 doreste s se inteleag5 in privinta viitorului Ro=
mniei. Dac5 e adev5rat c5 Rusia a incheiat, in anul 1916, o conventie
secret cu Austria pentru impArtirea Romaniei, atunci Nordul Buco=
vinei pan5 la Sirete umra s5 treac5 la Rusia, iar Sudul la Austria,.
sau, ce era mai probabil, la Ungaria. Deci primul stat care a reclamat-
Bucovina a fost Rusia, care odat a cerut=o intreagA, alta" data era
gala dac5 e sa credem stirilor inoficiale care circul sa se
multumeasc5 cu o parte a ei.
In August 1916, Romania a intrat in rzboiu si una din reven=
dicarile ei teritoriale a fost tara BucOvinei. Ea o cerea toata, dar curn
si Rusia formulase pretentii asupra ei, s'a convenit in urma ca, in
caz de victorie, Bucovina pang la Prut sa treaca la Romania, iar
Nordul Bucovinei situat intre Prut i Nistru, fosta Ora a Sepeni=
cului, s ramana a Rusiei.
Romania i Rusia aveau caste dou5 programe cu privire la Bu=
covina, unul maxim, altul minim. In cel dintaiu se reclama toat5
Bucovina, in al doilea numai o parte a ei.
Intelegerea intre Romania i Rusia s'a facut, vezi bine, fAr par=
ticiparea Austriei. Pana in anu11917, aceasta n'a crezut ca este ne=
cesar sa angajeze discutii asupra incheierii pacii si s fixeze, ce
anume teritorii austriace vor trebui cedate pentru a impaca pe adver=
sari. Dar situatia economic insuportabila din anul 1917 a silitoo s
se apropie de acest gand. Lipseau materiile prime pentru industrie,.
www.dacoromanica.ro
76 TEODOR BALAN 76
www.dacoromanica.ro
Tr BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL zr
www.dacoromanica.ro
78 TEODOR BALAN T8
www.dacoromanica.ro
79 BUCOVINA IN RAZBOILIL MONDI U. T9
www.dacoromanica.ro
80 TEODOR BALAN 80
www.dacoromanica.ro
81 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 81
1) CZERNIN, 0. C. p. 327-330,
12629 6
www.dacoromanica.ro
82 TEODOR BALAN 82
www.dacoromanica.ro
83 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 83
li*sue2,4247/?. li
Ac,41,4,A0.,..,wrAtA 04
(f
444A vt.ofilA.- laAx AZ /t41 44414-e)
----:7
Vr44/U441,4 OtatZt
I% AgIAAil "14i
4414v,
www.dacoromanica.ro
84 TEODOR BALAN 84
www.dacoromanica.ro
85 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 85
www.dacoromanica.ro
86 TEODOR BALAN 86
www.dacoromanica.ro
n BUCOVINA LNI RAZBOIUL MONDIAL 8T
Unirea
Situatia politica interna a Austriei a devenit imposibila in toamna
anului 1918. Tensiunea intre stat si popoarele guvernate era atat de
mare, Inc& nu mai suferea o potentare. In Octomvrie 1918 curentele
1) Foaia poporului din TIT 1918 No. 25.
www.dacoromanica.ro
88 TEODOR BALAN 88
www.dacoromanica.ro
89 BUCOVINA IN RAZBO:UL MONDIAL 89
www.dacoromanica.ro
90 TEODOR BALAN 90'
www.dacoromanica.ro
91 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAI
www.dacoromanica.ro
92 TEODOR BALAN 92
www.dacoromanica.ro
93 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 93
www.dacoromanica.ro
'94 TEMOR BALAN 94
www.dacoromanica.ro
'95 BUCOVINA IN RAZI3OIUL MONDIAL 95
www.dacoromanica.ro
96 TEODOR BALAN 96
www.dacoromanica.ro
9T BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 9T
www.dacoromanica.ro
98 TEODOR BALAN 98
www.dacoromanica.ro
.o
z
www.dacoromanica.ro
. 4.
VNIA0311*
r-
L
'<KIN N iflICCZyd
1
Gcn. Zadic, insofif de Iancu Flondor, comunica populatiei unirea Bucovinci cu regatul Rominiei. Cern;iuti 28/XI 1928.
www.dacoromanica.ro
102 TEODOR BALAN 102
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA
VICNON 111101
Un serviciu divin cu participarea autoritStilor romnesti. Cernauti primvara 1919
www.dacoromanica.ro
104 TEODOR AALAN 104
www.dacoromanica.ro
ANEXE
Originalele anexelor sunt proprietatea autorului, afar de anexa
1, care apartine (Hui Salo Weisselberger, i de anexa 20, d=lui rnaior
Iacob Iaskiewicz. Amndoi domnii locuesc in Cernauti.
1.
1914 Septemvrie 2
Locotenentul rus Pigarevschi c5tr5 Salo Weisselberger, primarul
Cericautilor.
II someaa sA predea orasul Cern &di
Ich melde, dass den 20 Augusi, 2 September, haben das rus=
sische Herr Cernovice vernommen.
Von heute an ist die Stadt in unsere Hande.
Ich melde den Einwohnern, dass irn Fall, wenn ein Schoss
sich hren wird, dann wird die Stadt sofort vernichtet. Ich befehle
den Einwohnern, dass niemand bei den Fenstern und an die Balkonen
sich bewies ; dass die Fenster mussen in verlauf der Nacht hell be,
leuchtet sein ; die Hotelen mussen menschenrein und verschlossen.
Dafiir verflUchte ich mich unterhalten wollen ungefahr in der Stadt
Cernovice. .
Wenn ein Wiederstand sein wird, dann werden die Leute,
welche bei uns sich finden, erschossen und die Stadt vernichtet.
Komendant der Stadt Cernovice
2.
CernSuti, 1914 Septemvrie 2
Primarul Cernufilor comunicA populatiei iminenta ocupare a ora.
sului din parka trupelor ruseti
Kundmachung
Die Landeshauptstadt Czernowitz habe ich heute nachmittags urn
halb 3 Uhr an die russischen Truppen iibergeben ; ob eine Besetzung
der Stadt stattfinden wird, wird spater noch bekannt gegeben werden.
Sollte eine solche stattfinden, wurde die Schonung des Lebens
und Eigentums der Burger unter der Bedingung garantiert, daB nicht
das Cieringste unternommen wird, wodurch russische Soldaten oder dem
russischen Militar gehriges Eigentum irgendwie Schaden leiden wiirde.
Ich habe mein Wort verpfandet, dal3 die Bevlkerung sich ruhig,
zuvorkonimend und friedlich den russischen Truppen gegeniiber ver,
www.dacoromanica.ro
106 TEODOR BALAN 106
halten wird, und gebe der bestimmten Erwartung Raum, daB mich
die Biirgerschaft nicht eines Wortbruches schuldig machen wird.
Fiir den Fall eines Einmarsches der russischen Truppen diirfen
der getroffenen Vereinbarung getnaB Balkone und Fenster nicht be=
setzt sein ; wobei ich noch besonders darauf aufmerksam mache, daB
die Stadt im Falle auch nur eines Schusses aus der Mitte der Bevl=
kerung, mit der Demolierung durch Kanonen bedroht erscheint.
Nicht leerstehende Wohnungen sind wahrend eines allfalligen
Einzuges zu beleuchtcn.
Ich appeliere nochmals an die Einsicht der Bevlkerung, sich
ruhig, besonnen, und dem Ernste der Lage entsprechend zu benehmen,
sich insbesondere jedes Zurufes zu enthalten, da die Stadt im Ge=
genfalle namenloses Ungliick gewartigt.
Fiir die Aufrechthaltung der Ruhe und Ordnung wird bis zu
cinern eventuellen Einmarsche der russischen Truppen die Bagel-,
wehr Sorge tragen, deren Anordnungen piinktlichst und unweigerlich
Folge zu leisten ist.
Der Biirgermeister : Dr. Weisselberger
3,
Cern5uti, 1914 Septemvrie 3
Primarul Cerrfaufilor comunicS populatiei 6 a fost impus5 de auto.-
ritallie militare rusesti cu suma de 300.000 cor. austriace
An die Bevlkerung der Stadt !
Bis heute 2 Uhr Nachmittag muss dem H. Kommandanten der
hier einmarschierten russischen Truppea gepragtes und gestanztes Gold
und Silber im Werte von 300.000 Kronen iibergeben werden.
Die zu iibergebenden Wertsachen sollen lediglich als Garantie
fiir das korrekte Verhalten der Bevlkerung den russischen Truppen
in unserer Stadt gegeniiber bilden und wurde deren Riickgabe zu.
gesichert. Fiir jeden Fall jedoch iibernimmt die Stadt die Verpflichtung,
den Wert der iibergebenen Wertgegenstande zu ersetzen.
Ich fordcre jeden einzelnen der Bewohner dieser Stadt auf,
alles, was er an Gold und Silber besitzt, unbedingt zur Verfiigung zu
stellen, denn. jeder Einzelne ware, wenn er dieser Aufforderung nicht
nachkommt, verantwortlich fiir das schreckliche Ungliick, dem die
Stadt anheimfiele.
Je zwei Delegierte mit einer von mir gefertigten Legitimation
ausgestattet, werden von Haus zu Haus gehen, iiberall die vorhandenen
Wertgegenstande in Gold und Silber gegen Hinterlassung einer Be=
statigung a bneh men.
Auch muB jeder, bei dem die Delegierten nicht vorgesprochen
haben, bis spatestens 12 mittags die in Rede stehenden Wertgegen=
stande im Magistrate I Stock, Tiir 24 abliefern.
Ich ermahne jeden Einzelnen dringend, den Delegierten willig
www.dacoromanica.ro
10T BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 10T
4.
Cerntiti, 1914 Septemvrie 3
Populatia orasului CernAuti este somat s predea armele
Kundmachung
betreffend die unbedingle und sofortige Ablieferung von Waffen
aller Art.
An die Bewohner der Stadt Czernowitz !
Der Herr Kommandant der einmarschierten Truppen hat unter
Androhungen mit unnachsichtlich durchzufiihrenden Bestrafungen der
Gesamtbevolkerung die Ablieferung von Waffen aller Art verlangt.
Ich fordere jeden Einzelnen auf, in seinem Besitze befindliche
Waffen, welcher Art immer, unbedingt und sofort dem Stadtmagis..
trate abzuliefern.
Eine Nichtbefolgung dieses Befehles wiirde die schrecklichsten
Folgen fiir die Besitzer der Stadt und ihrer Bevlkerung haben.
Der Biirgermeister : Dr. Weisselberger
5.
Certtuti, 1914 Septemvrie 3
Populatia CernAutilor este somat sA nu se apropie de senfinelele
rusesti cari au ordin sa. facA uz de armA
Kundmachung
Das Betreten von Platzen, auf welchen russische Wachposten
aufgestellt sind, ist laut Anordnung des Stadtkommandanten strengstens
verboten.
Wer auf den ersten Aufruf der Wache nicht stehen bleibt,
wird unnachsichtlich sofort erschossen.
Der Biirgermeister : Dr. Weisselberger
www.dacoromanica.ro
108 TEODOR BALAN 108
6.
CerMiuti, 1914 Septemvrie 3
Se comunic5 populatiei oraului Cernuti uneie mAsuri
po1ifiene4ti
Kundmachung
Im Auftrage des Kaiserl. russ. Militarkornmandos wird verordnet
wie folgt ;
I. Ansammlungen des Publikums, dann das Herumstehen auf
Gassen, Platzen, Trottoirs ist strengstens verboten.
II. Die Kaufmannschaft wird aufgefordert, die Verkaufslden von
7 Uhr friih bis Z Uhr Abends offen zu halten, widrigenfalls die Off=
nung mit Gewalt erzwungen werden und der Ladeninhaber Schaden
leiden wiirde.
Branntwein., u. Bierschanken sind ausnahmslos gesperrt zu
halten. Zuckerbackereien, Kaffehauser und Restaurants diirfen in der
Zeit von 6 Uhr Frith bis Z Uhr Abends offen stehen, doch ist auch
in diesen Betrieben der Verkauf oder Ausschank von Spirituosen
jeder Art strengstens verboten.
IV. Waffen und Munition ausnahmslos sowie Gegenstande,
die aus dem Besitze des russ. Militars herriihren, sind sofort im
Magistrate abzuliefern.
V. Die Haustore diirfen erst um 6 Uhr Friih geliffnet werden
und sind urn 8 Uhr abends zu schliessen. Nach 8 Uhr darf sich
Niemand auf der Gasse zeigen.
VI. Die mit Abzeichen (Armbinde) versehene Biirgerwehr ist
auch weiterhin mit der Aufrechthaltung der Ruhe und Ordnung be=
traut. Ihre vornehnaste Aufgabe besteht in der Hintanhaltung von
Sammlungen des Publikums und Verhinderung des Stehenbleibens
von Passanten. Sie wird, wenn ihren Weisungen nicht auger's
blicklich Folge geleistet wird, milit. Assistenz in Anspruch nehmen.
Die Folgen wird der Zuwiderhandelnde sich selbst zuzuschreiben
haben.
VII. Den Eltern wird nachdrcklichst nahegelegt, dafiir Sorge
zu tragen, da8 ihre Kinder oder Pflegebefohlenen nicht mit Kinder,
schusswaffen (Spielpistolen etc.) herumhantieren, da selbst ein Schuss
aus solchen Spielzeugen die unberechenbarsten Folgen nach sich
ziehen knnte.
Czernowitz, am 3. September 1914.
Der Biirgermeister : Dr. Weisselberger
www.dacoromanica.ro
109 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 109
T.
Cernauti, 1914 Septemvrie 6
Se comunic5 populatiei orasului Cern Auti 6 contributia de 300.000>
cor. austr. a fost iertatA de autoritafile rusesti
Kundmachung
Uber Anordung Sr. Excellenz des Herrn Oberkommandanten
wurde die eingeforderte und Dank der Opferwilligkeit der Bevlkerung
zeitgerecht aufgebrachte Kontribution dem Stadtmagistrate zwecks
Riickstellung an die Eigentiimer wieder gegeben.
Ich danke der Biirgerschaft herzlichst tiir die so wacker be=
tatigte Opferwilligkeit und bitte sie dringend, die bisher bewiesene
ruhige und besonnene Haltung auch weiterhin zu bewahren.
Gegenw;irtig wird eifrigst an der Sichtung und Ordnung der
Gegenstande zwecks glatter Abwickelung der Riickgabe gearbeitet.
Nach Abschlus wird der Zeitpunkt und die Art, in welcher die
Riickgabe der eingelieferten Gelder und Wertsachen durchgefiihrt-
werden soll, besonders bekannt gegeben werden. .
Der Biirgermeister Dr. Weisselberger
8,
Cernauti, 1914 Septemvrie 8 (August 26).
Generalul rus Ariutinov face cunoscut cA a iertat populatiei
contributia impus
Prirnarele orasului Cernuti aduce populatiei la cunostint5 ur=
rn5toarea scrisoare a Excelentei Sale domnului general Ariutinov.
Oka' popoarele oraplui Cernuti :
Pentru a ar5ta cat de dureros si nedrept a fost din partea Au.-
striacilor a pune populatiei pacinice din Camenet o cerere neastep=
tat si aproape nemai auzit5, am hot5rit s las s simt5 aceasta si
locuitorii din orasul CernAuti.
Esind Austriacii din Camenet au dat banii ind5r5pt. Si eu V.
inapoiez banii si anume f5r5 chiar sasi fi luat in primire, de oarece nu
convine sufletului poporului rus a supara si pedepsi o populatie pacinick
Sunt convins de pacinicia si prevenirea amabil5 a locuitorilor
din Cern5uti fat de trupele rusesti si de aceea nu aflu de frebuint
nici o cautiune.
Intarnplandu=s ins5 s se intimpine frupele rusesti cu oarecare
neprietenie din partea locuitorilor, atunci voi sti s5 aflu mijloace dea-
stule pentru a=mi asigura ascultarea trebuitoare.
General Ariutinov
www.dacoromanica.ro
110 TEODOR BALAN 110
9.
Cernauti, 1914 Septemvrie 10
Se comunic5 populatiei orasului Cernuti unele nfasuri polifienesti
Kundmachung
Die Bevlkerung wird nochmals dringend aufgefordert, An=
sammlungen auf den Stralien und Matzen zu unterlassen und jeden
Zusammenlauf zu vermeiden, auf den Strafien nicht stehen zu bleiben,
nach 8 Uhr abends nicht mehr auszugehen, iiberhaupt alles zu ver=
meiden, was die freie Passage verhindert.
Sollte auch diese letzte Mahnung fruchtlos bleiben, warden die
Zuwiderhandelnden unnachsichtlich arretiert und strengstens bestraft
werden.
Der Biirgermeister Dr. Weisselberger
10.
Storojinet, 1914 Septemvrie 15
Cpitanul rus P. Diacicof, ocupnd orasul Strojinet,
ia masuri de sigurant
Publicatiune
Catra populatiunea orasului Storojine i imprejurime :
1. Incepand din ziva numita mai sus subsemnatul comandant
ia asupra sa loath' puterea de stapanire in teritoriul ocupat al distric=
tului Storojinet.
2. Subsemnatul deci provoaca populatiunea de toate natiunile
si confesiunile din teritoriul numit ca sa urmeze ocupatiunea civila
obicinuita, sa mita toate certele nationale i confesionale i sa se
priveasca de aflatoare sub stpanirea imperiala rusa.
3. Pe toate edificiile publice trebue departate insigniile austriace
i inlocuite cu stcagul national imperial rus. Steagul consta din trei
colori, cari urmeaza dupa olalt de alungul in urmatoarea ordine si
anume : sus alb, mijlocul albastru si jos ros. Lungimea steagului va
fi 2 metri si ltimea fiecarei colori 30 centimetri. .
4. Pentru cazul veunei insultari sau inlaturari fortate a stea=
gului imperial rus, primarul va fi judecat dupa dreptul de razboiu,
iara orasul va fi sfaramat.
5. Dela 7 oare seara 'Ana la 6 oare dimineata este oprit
populatiunii sa apara pe strada, fiecare contravenient va fi impuscat
(le patrule.
www.dacoromanica.ro
I II BUCOVINA IN RAZBOILL MONDIAL 111
www.dacoromanica.ro
112 TEODOR BALAN 112
11.
CernSuti, 1914 Septernvrie 16/ 3
Guvernorul Simeon Evreinov numeste primar al Cerna'utilor pe
avocatul Temistocle Bocancea
Publicare
Consiliul municipal e disolvat.
Decretez ca primar pe doctorul Temistocle Bocancea.
Dat de guvernorul oraului Cern5uti S. Evreinov
Orig : rus. rotn.
12.
Cernuti, 1914 Septernvrie 17 (4)
Guvernorul Simeon Evreinov stabileste cursul valutei austriace
Ordinatiune
Indaloresc pe toti cornerciantii, vanzatorii i toti locuitorii din
oraul Cern5uti i imprejurime, ca ei la schimbat banii austriaci in
bani ruseti, s numere valoarea unei coroane austriace cu 30 co=
peice ruseti.
Aceia cari la schimbat sau la vanzare i cumprare de, marfa
vor numAra dup5 alt curs vor fi lrai de mine la faspundere.
Guvernorul orasului Certfauti
Camer Iunker al Curtii imp5r5teti : Evreihov
Orig : rus. rorn.
13.
CernSuti, 1914 Septernvrie 18/5
Guvernorul S. Evreinov someaz5 populatia CernSutilor s5 predea
arinele
Ordinatiune
Poruncesc tuturor locuitorilor oraului Cernauti i imprejurime,
ca ei Oa in trei zile s5 anunte i s5 predeie comandantului oraului
Cerauti tot felul de arme cari lerar avea, atat arme de foc cat i
sbii. Nu e permis a tine i a purta pumnale, cutite mari i bete cu
www.dacoromanica.ro
113 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 113
14.
Cernuti, 1914 Septemvrie 24 (11)
Guvernorul S. Evreinov comunia populafiei c armata austriac5
este balut si c rezistenfa pasiv5 nu are rost
Apel
Provoc pe locuitorii Bucovinei de a I5sa impotrivirea in contra
armatei ruse si de a preda armele.
Armata austriac5 e btuta peste tot si nu va mai ajuta.
Introduceti=v5 la lucrul Vostru, iar st5pinirea rus5 va griji pentru
voi, dac5 yeti sluji credincios imp5ratului rus.
Dela Guvernorul din CernSuti:
Camer Iunker al Curtii Maiesfatii Sale : S. Evreinov
Orig : rus. rom.
15.
CernSuti, 1914 Septemvie 25 (12)
Guvernorul S. Evreinov comunic5 instituirea poIiiei rusesti in
orasul Cerdaufi
Ordinatiune obligatoare
Aduc la cunostinta locuitorifor orasului Cern5uti, curnca cu data
de ast5zi se introduce in tinutul orasului politia or5s5neasc i c5 din
cauza aceasta se desridic si se desfiinteaz5 toate organizatiunile re=
lative la mentinerea ordinei, care au fost pan5 acuma. Orasul se su=
pune prefectului politiei si se imparte in patru sectii.
In fruntea fiecgrei sectii va fi un impiegat al meu a politiei, atr
care se vor adresa locuitorii la caz de necesitate.
1. Locuitorii snt obligati a urma far5 sovaire porunciie autorig
fatilor militare si ale politiei mele si se admoniaz ca s5 nu se ameso
tece in actiunile lor. Locuitorii din partea lor s caute ca ordinea s5
fie mentinut5 in oras.
2. Circulatia pe strade i comertul in toate restaurantele, cofe=
tartile, cafenelele si in toate prv5liile trebuie sA inceteze la 9 ceasuri
seara. Dup5 aceast5 or5 e oprit a p5r5si casa tuturor persoanelor, afar5
de acele cari posed o adeverint5 de trecere (imblet) eliberat5 pe nu=
mele persoanei respective pentru chiar acest scop si fiecare persoan5
aflat5 pe strad5 dup5 ceasul amintit se va opri si se va aresta imediat
12629 8
www.dacoromanica.ro
114 TEODOR BALM 114
16.
Cernauti, 1914 Octomvrie 5 (Septenwrie-122).
Guvernorul S. Evreinov interzice functionarea cluburilor politice
Ordinatiune obligatoar e
a Ciuvernorului militar general al Galitiel.
Guvernorul militar general al Galitiel, generalut=locotenent contc
Bobrinsky a ordonat in baza punctelor 1, 2 si 3 ale paragrafului 19
din Normativ despre teritoriile afltoare in stadiu de rgzboiu urrao
toarele :
1. Functionarea de cluburi de orice naturA, corporatiuni si so=
ciefati, e interzis5 pAn5 la exoperarea unei incuviinfari speciale de
dtr guvernorul general.
2. Tot asa functionarea tuturor institutiunilor didactice existente,
internate si cursuri, pn la emiterea unei anumite dispozitiuni res.,'
pective.
Aceia ce se vor face vinovati de dlcarea acestei ordinatiuni se
vor pedepsi pe calea administrativ cu inchisoare pn'a la trei luni,
ori cu amende pan la 3000 ruble.
www.dacoromanica.ro
115 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 115
11
www.dacoromanica.ro
116 TEODOR BALAN 116
18.
Cernauti, 1914 Octomvrie 14 (1.)
Prefectul de polifie rus Lazarev face cunoscut c la 18 Octomvrie
se va oficia un serviciu divin solemn cu ocazia zilei onomastice
a Tareviciului.
[Tradus din ruselte].
Publicatie.
La 5 (18) Octomvrie, cu prilejul zilei onomastice a Inaltimii
sale imparate0i, a motenitorului tronului i marelui principe Alexei
Nicolaievici se va oficia in Cernauti, in biserica catedrala ortodoxa,
un serviciu divin solemn. Asemenea se vor oficia servicii divine $i
in bisericile celorlalte confesiuni.
Proprietarii caselor sunt invitati sa...i decoreze casele in ziva
laceasta cu steagurile ruseti.
Aduc aceasta la cunostinta publicului in urma ordinului primit
dela Inaltimea sa, domnul guvernor al Cernautilor.
Politimeister din Cernauti : Lazarev
19.
CernNuti, 1914 Octomvrie 16 (3).
Guvernorul S. Evreinov face cunoscut 6 grija locuinfelor pArsite
cade in seama polifiei
Publicatiune
Avand in vedere anuntarea ca indivizi suspecti patrund in loo
cuintele cari au fost parasite de locuitori in timpul razboiului, aduc
www.dacoromanica.ro
117 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 111
20.
1914, Octomvrie 26
Generalul Ariutinov provoac5 pe comandantul austriac Iaskiewicz
s5 predea orasu1 Cern5uti
Komammpy a6crpfficmix 6oilocb irb ilepnoimax:b
Ho. 227 1914 r. 13. Oicra6pyl 7 qacb yrpa.
Ho 3axony si o6snairb npexcae whim nanarb 6m6apAnposam
ropoKb, SI ,710.7DIcelfb npeiwomirb nenpisiremo CJAaTb TopOirb, .tta6bI
1101.11a1LHTb 21M133Hb MI3pHbIXT, 21CHTe/Ierl. HCIIWINSISI 3aKOITI", SI npmny
Bac% 01114CTHTb i-lepnomlbt orb BaIIIIIXE. 6011CK'b ICT3 8 tiacams yrpa
14 OKra6pst (cero,amt 13ro), 6.b 11pOTHBH10113 c.nytlam cb 8 tiac.
yrpa But most apnuepisi natniem 6ofri6ap,amposicy ropoila.
HallaiIbM3K7a 111 TepCK}111 Ka3a.111:dg 111413143114
Fel-wpm-E. ApIOTIIHOWID
Traducere
Calr comandantul arrnatei austriace in CernAuti.
No. 227 . 1914, 13 Octomvrie, ora T dimineata.
Conform legilor sunt obligat, inainte de a incepe a bombarda
orasul, s5 provoc pe inamic s predea orasul pentru a cruta viata
locuitorilor pasnici.
Indeplinind prescriptiunile legii V5 rog ca impreun cu soldatii
DoVoastre s'a pgr5siti orasul Cern5uti pn in 14 Octomvrie ora 8
dimineata (astAzi e in 13); la caz contrar toat artileria mea va incepe
s bombardeze orasul.
Comandantul I Diviziei de Cazaci din Tersc.
General Ariufinov
www.dacoromanica.ro
118 TEODOR BALAN 118
21.
1914 Noenwrie 22
Deputatul Aurel Onciul invit Pranimea rornn din Bucovina la
adunarea din Suceava pentru a infiinja corpul legionarilor romni
Taranilor romani,
Muscalul a intrat in tara si voieste s rapun Impartia. Iar
cazand Austria, cade cu ea i intregul neam romnesc. Caci nu
poate incapea indoiala, ca peste scurta vreme dupa caderea Austriei,
Muscalul va inghiti Romania dimpreuna cu Ardealul si Bucovina,
facand astfel cap.& neamului nostru.
De aceea noi, taranii romani din Bucovina am lost i ramnem
pururea credincioqi Imparatiei. Tot de aceea ne.=am fi asteptat ca in
razboiul groaznic intre Muscal si Imparatie oastea romaneasca, ca sa
apere neamul, va lupta umar la umar cu ()Virile imparatesti, cand
cob auzim, ca la Bucuresti o sama de oameni asmuta din rasputeri
impotriva Austriei, ca vreau ca Romania s se lege cu Muscalul,
cernd totodata ca oastea romneasca sa intre in Imparatie, pe cuvant,
de a ne scapa de jugul sub care pretind ei ca am geme.
Rata de aceasta incercare de sinucidere a neamului nostru, noi
taranii din Bucovina, trebuie sa ne ridicam glasul $i sa le spunem
rashit domnilor dela Bucure$ti, ca noi nu ne clintim in credinta
noastra pentru Imparatie, ca ne impoirivim oricarui amestec in ire=
burile noastre qi ca dorim din stifle!, ca oastea romaneasca SA lupte
alature de feciorii nostri din oastea imparateasca.
Ca sa ne impreunam glasurile, Va chemam pe Dumineca, in
9 (22) Noemvrie 1914 la 2 ceasuri dupa am. la Suceava, in sala
de gimnastica la o adunare thraneasca cu urmatoarea ordine de zi :
1. Cuvant de deschidere a prezidentului ce se va alege.
2. Dare de sama asupra starii Romanilor de gospodarul *tefan
Forfota din Vatra.Dornei.
3. Dare de sama asupra nevoilor tranesti de gospodarul Nistor
Andronicescu din Fundul=Moldovei.
Veniti cu tofu ! De trenurile de trebuinta am grijit. In ziva adu,
narii, la 5 ceasuri dimineata vor pleca trenuri din bate capetele tarii,
dela Vatra.Dornei, dela Strata i dela Cernauti (gradina publica).
Pentru comitet :
Gheorghe Hutu .5tefan Brtoi Gheorghe Bonche.
gospodar i primar al ora. gosp. i prim. in Stroeti gosp. in V..Dornei i deputat
ului Campulung in sfatul taii
Alex. Buburuzan ,Stefan Forfota Zaharie Zub
gosp. in Man. Humorului, fost gosp. i prim, al oraului gosp. in Horodnicul de Sus
deputat in sfatul fah Vara Dornei
Tipografia Scoala romana in Campulung.
www.dacoromanica.ro
119 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 119
22.
Cernauti, 1914 Noemvrie 30 (IT)
auvernorul S. Evreinov, revenit a doua oar5, numqte prefect de
politie pe un domn Crijanovschi
Publicatiune
Aduc la cuno0inta public CA cu ziva de azi am luat in samA
guvernarea orasului Cerauti i incredintez agendele maiestrului poli=
liei, prefectului Krijanowski.
Dela guvernorul din Cern:iuti :
Camer Iunkerul Maieslatii Sale imprte0 : S. Evreinov
Orig. : rus. rom.
23.
Cern5uti, 1914 Decemvrie 1 (Noemvrie 18)
. auvernorul S. Evreinov oprete vnzarea de lYauturi spirtuoase
Publicatiune
Conform ordinului comandantului general se vor pedepsi acele
persoane cari Vand la soldati i persoane civile spirtuoase, yin i bere
cu toate ca pin acum s'a interzis de mai multe ori vnzarea ace=
stora, conform dreptului martial cu cea mai mare asprime.
Provoc deci s5 anunte fiecare vnzalor de spirituoase cantilatile
spirituoaselor ce le posed5, la dincontra va fi pedepsit fiecare la care
se vor afla dup5 18 Noemvrie spirituoase neanuntate, cu cea mai
mare rigorozitate conform ordinului comandantului general.
Dela guvernorul din Cernauti :
Camer Iunkerul Maiesfatii Sale impAr.itqti : S. Evreinov
Orig. : rus. rom.
24,
Certfauti, 1914, inceputul lui Decemvrie
Prefectul de politie rus Crijanovschi face triajul populatiei
Ordonantg
Din ordinul Excelentei sale Domnului Guvernor al orasului
Cerauti, aduc la cunotintA tuturor proprietarilor i administratorflor
de case din Cerauti i suburbii curnea cu data de 31 Decemvrie
st. v. sunt toti proprietarii i administratorii acestor case obligati a
prezenta la biroul de evident toate datele necesare despre acele per=
soane cari locuesc in aceste case. Spre acest scop se va intrebuinta
un formular, care se poate cumpra pentru un pret fix la susamin=
fit ul birou.
www.dacoromanica.ro
120 TEODOR BALAN 120
25.
Cernauli, 1914 Decembrie 16 0)
Guvernorul S. Evreinov face cunoscut ca in ziva de 19 Decemvrie
se va oficia un serviciu divin solemn cu ocazia zilei onomastice a
Tarului Nicolai
Publicatiune
In 6 (19) Decemvrie curent, ziva Maiesf5tii Sale a Gosudarului
Imperatorul Nicolai Alexandrovici,se va tinea in biserica catedrala
gr..ort. din loc dup5 sf. liturgie care se va celebra la orele 91/2 dimi=
neap, un tedeum de mult5mire.
Asemene se vor tine si in celelalte locasuri dumnezeiesti ser=
vicii divine.
Provoc pe administratia comunal5 cat si pe locuitorii orasului
de a decora casele lor cu steaguri.
Dela guvernorul din Cernauli :
Camer Iunker al Maiest5tii Sale imp5r5testi : S. Evreinov
Orig : rus. rom.
26.
CernSuli, 1915 lanuarie 3 (1914 Decemvrie 21)
Guvernorul S. Evreinov interzice- colportarea de stiri nelinistitoare
Ordinatiune obligatoare
Cine se va face vinovat de a fi respandit comunicari despre
operatiunile trupelor i activitatea guverniala, cat si stiri potrivite de a
www.dacoromanica.ro
121 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 121
2T.
Certiguti, 1915 Februarie 16 (3)
28.
CernSuti, 1915 Februarie 20
Primarul Cerdautilor admite la plat i moneda rus
Kundmachung
Da unter der Bevlkerung noch eine grosse Menge von rus=
sichem Gelde kursiert, so wird die Bevlkerung verpflichtet russisches
Geld irn Handel und Geschftsverkehre anzunehmen.
Der Wert des Geldes wird festgesetzt, wie folgt : 1 Rubel =
2 Kr. 50 H., 1 Krone = 40 Kopeken.
Der Vorsitzende der Stadtvertretung : Rafael Kaindl
www.dacoromanica.ro
122 TEODOR BALAN 122
29.
Cernuti, 1915 Martie 21
Se comunic5 populatiei c s'a infiintat o curie martial areia
este supus5 si populatia civil
Kundmachung
Mit 8. Marz 1. J. wurde beim h. o. Militarkommando ein Feld.-
gericht aktiviert.
Nach den Bestimmungen der StrafprozeBordnung unterstehen
auch die Zivilpersonen der Iudikatur dieses Gerichtes.
Aus diesem Anlasse wird der von Seiner Excellenz dem Herrn
Landesprsidenten unterm 5. August 1914 zur allgemeinen Kenntnis
gebrachte Befehl des k. und k. Armee,Oberkommandos, betreffend
die Verhangung des Standrechtes gegeniiber alien der Militarstraf,
gerichtsbarkeit unterstehenden Personen mit dem Beifiigen kundge=
macht, daB auch die Zivilbevlkerung wegen der in der bezogenen
Kundmachung begangenen Delikte der Strafbarkeit durch dieses Ge=
richt unterliegt.
[Urmeaza comunicarea crimelor].
Der K. K. Regierungsrat und Polizeidirektor :
v. Tarangul
30,
CernSuli, 1915 Aprilie 19.
K. K. Poiizeidirektion in Czernowitz
Pentru a feri orasul de atacuri aeriene, prefectul de politic interx
zice iluminarea ferestrelor
Kundmachung
Mit Riicksicht auf die Gefahr durch Abwerfen von Bomben
seitens feindlicher Flieger ordne ich an, daB die Beleuchtung in den
Wohnhusern und sonstigen Gebauden derart durch dichte Vorhange
zu dampfen ist, daB von auBen kein Lichtstrahl sichtbar wird.
Ebenso ist in den Abendstunden und wahrend der Nacht das
Hantieren mit Licht im Freien untersagt. Zuwiderhandelnde werden
nach den militarischen Gesetzen eventuell standrechtlich zur Veranfr
wortung gezogen.
Die Strassenbeleuchtung wird bis auf weiteres entfallen.
Czernowitz, den 19. April 1915.
Der K. K. Regierungsrat und Polizeidirektor :
v. Tarangul m. p.
www.dacoromanica.ro
123 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 123
31.
Cerrfauti, 1915 Iu lie 19
Comenduirea piefii stabileste obligativitatea carnetelor de identitate
Kundmachung
Vom 20. Juli 1915 angefangen ist Zivilpersonen das Verlassen
von Czernowitz nur mit Passierscheinen gestattet, welche von der
k. k. Polizeidirektion in Czernowitz ausgestellt und vom k. und k.
Stadtkommando vidiert sind.
Passierscheine zum freien Verkehre im Polizeirayone der Stadt-
Czernowitz werden auch weiterhin vom k. u. k. Stadtkommando.
a usgestellt.
Anweisungen zur Erlangung dieser letzteren Passierscheine werden
bei der k. k. Polizeidirektion Czernowitz behoben.
Der k. u. k. Stadtkommandant :
k. u. k. Feldmarschalleutnant : Salomon v. Friedberg
32.
Cerauti, 1915 Iulie 26.
Se institue cenzura scrisorilor.
Kundmachung
Das K. u. K. T. Armeekommando hat Nachstehendes verfiigt ;
1. Briefe diirfen nur offen zur Beforderung der Post iiber=
geben werden.
2. Auf allen Postsendungen muss der Name und die Adresse
des Aufgebers angegeben werden.
3. Adressen diirfen nur in lateinischer oder gotischer Schrift
geschrieben und nur die landesiiblichen Sprachen angewendet werden.
4. Paketen diirfen keine schriftlichen Mitteilungen beigelegt werden.
Diese Anordnungen treten sofort in Kraft.
-Lieber Ersuchen des Z. Armeekomando wird dies hiemit zur
allgemeinen Kenntnis gebracht.
Der K. K. Regierungsrat und Polizeidirektor :
v. Tarangul
33.
1915.
Se interzice ruperea srmelor de telegraf si telefon.
Kundmachung
1. Wer Telegrafen. oder Telefondrahte zerstrt oder besch:idigt,
wird erschossen.
www.dacoromanica.ro
424 TEODOR BALAN 124
34.
Cern'auli, 1915 August 14.
Comanda armatei ordon ridicarea de ostateci, pentru
preintimpinarea crimelor.
Kundmachung
Das T. Armeekornmando l'asst Nachstehendes zur allgerneinen
Verlautbarung bringen :
Geiseln sind auszuheben, urn einem Verbrechen wider die
Wehrrnacht des Staates vorzubeugen.
Die letztbezeichneten Geiseln fallen an Stelle des Tters unter
die militrischen Komrnandorechte und sind wenn erforderlich
nach dem Kriegsnotwehrrechte zu behandeln".
Der Inc. Regierungsrat und Polizeidirektor :
v. Tarangul
35.
Suceava, 1916 Iunie.
Prefectul rus Blagonravov invit populatia judetului Suceava s
continue munca pasnicI
Publicatiune
Direggtoria districtual a judetului Suceava aduce la cunostinta
publid urratoarele :
I. Se asigur libertatea fiedrui cult confesional. Proprietatea,
averea Si viata populatiunii pacinice vor fi scutite i respectate in de=
plinS mSsurS, ct tirnp populatiunea locals se va abtinea si mai
departe de orice intreprinderi i incercri criminale fats de annata
imperial rus.
n. Judedtoria local va rezolvi conform legilor i obiceiurilor
uzate pSnS acum toate procesele civile si penale, cele din urma. insa
www.dacoromanica.ro
125 BUCOVINA IN PAZBOIUL MONDIAL 125i
36.
CernSuti, 1916 Iunie 30.
Din ordinul armatei rusesti primarul Certfautilor ordonA
deschiderea
Publicare
La ordinul d=lui comandant imp. rus. al orasului Cern'auti sunt-
toti proprietarii resp. administratorii pfavliilor provocati ca s deschida,
*15 in 24 de oare prValiile inchise ; la dincontr se va efectui des=
chiderea asta prin administratia imp. rus. si se va confisca marfa.
Pentru Magistratul orasului :
Presedintele Miculi
Orig, rus. rorn. polon.
37.
Cenfauti, 1916 August 14.
Comunicatul ajutorului de guvernor rus din Cermiuti conkle
Lamzdorf-Galagan cu privire la rspndirea de stiri tendentioase.
Dispozitiune obligatorie,
luat de atr conductoriul Guberniei Cerdauti, in substituirea guver=
norului, conform 22 si 40 ai statutului provizor pentru guvernarea
teritoriilor austro=ungare ocupate prin fasboiu, pentru locuitorii guber=
niei CerrAuti.
E interzis a rspSndi in public stiri mincinoase i nelinistitoare.
E interzis a expune in vitrine i feresti ale magaziilor, prvliilor..
precum si a vinde i rspndi calf, brosuri, foi, ilustrate etc. de ca=
racier evident tendentios in care se iau in batjocur sau se ridiculi=
zeaz armata i organele administrative ruse.
www.dacoromanica.ro
126 TEODOR BALAN 126
38.
CernAuti, 1916 August 14.
Dispozitiune obligatorie,
luat'a de catr conducAtoriul guberniei Cernuti, in substituirea Guyer=
norului, conform 22 si 40 ai statutului provizor pentru guvernarea
teriforiilor austrogungare ocupate prin fasboiu, pentru locuitorii Guberg
niei Cernauti.
E oprit a urca cu mestesugire i precugetare preturile mrfug
rilor de trebuinfa zilnic.
E oprit a vinde cu preturi mai mari acele mgrfuri cari sunt
indicate in tarif si ale dror preturi sunt stabilite i intrite de guvernor.
E oprit lucrAtorilor i c5r.iusilor a cere simbrie mai mare, decurn
e afatafa in tarif.
E oprit a intrebuinta Ingsur5 sau cump.ing fals5 la vinderea dig
feritelor victualii i altor mgrfuri cari se vSnd cu m5surg sau cumpn5.
E interzis a vinde mgrfuri stricate sau acele cari sunt evident
vaTam'atoare sAnttii oamenilor si a dobitoacelor.
E oprit a vinde poame verzi sau mucigAite.
E interzis a ascunde m5rfuri de trebuinfa zilnic5 in depouri,
rnagazii, pivnite sau in alte locuri cu scopul de a putea urca pretug
rile lor in piatl
E interzis comerciantilor de a cump5ra mArfuri de trebuint
zilnic afar5 de oras sau in drumul lor spre piatg.
E interzis a impiedeca in executarea serviciului politia i orgag
nele orasnesti insarcinate cu inspectiunea sau supravegherea pietei.
Persoanele cari vor contraveni acestei dispozitiuni se vor peg
www.dacoromanica.ro
12T BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 12T
39.
C ernuli, 1916 August 14
www.dacoromanica.ro
128 TEODOR BALAN 128.
40.
Cern:Atli, 1916 Septemvrie 19
Comunicatul guvernorului rus al CernSufilor, V. Lighin, cu privire
la stricciunile pricinuite la sasrmele de telegraf etc.
Ordinaciune obligatoiie
Edat prin guvernorul Cernutului pe baza articolului 22 $i 40i
a ordinkiunei provizorice asupra administratiei terii austro.ungare,
ocupate pe baza dreptului de fazboiu, pentru locuitorii Guvernamen,
tului Cern AO.
Este oprit a strica srmele telegrafului i telefonului, totodatA
este oprit prAdarea sArmelor acestor aparate.
Cine s'a face vinovat a aka ordinatiunea aceasta, va fi pe=
depsit cu inchisoare de cetate pSnA la 3 luni ori cu pedeaps5 in bani
pAna la 3000 de ruble.
Aceast obligAtoare ordinaciune infra in vigoare indatA dupA
publicare.
L. d. s. Guvernorului :
Originalul : rus. rut. rom. polon. V. Lighin
41.
Cern2iuti, 1917 Ianuarie 29
Ordinul comandantului suprem al armatelor rusesti depe frontul
sud.vestic privitor la agricullur.
Dispozitiune obligatorie
1. Marii proprietari i populatia tuturor localitAtilor Galitiei $i
Bucovinei ocupate de o$tile ruse$ti, care se ocup cu agricultura, sunt
obligati, cu inceperea timpului de primAvarA al anului 191T, sA are si
s samene casmpurile de arat i grdinile care le staPanesc ca poser
sori sau pe baza contractelor de arasndA.
2. CAmpurile de arat ale marilor proprietari $i ale ananda$ilar
care, incontra dispozitiunii prezente, vor tAtna'nea nearate i nesAmA.A.
nate, pot fi secvestrate la ordinul Guvernatorului general $i puse in
folosul sporirii teritoriilor de sAmAnat.
3. Persoanele care fti$ se vor subtrage de la implinirea. dispo.=
zitiunii prezente se vor pedepsi pe cale administrativA cu inchisoare
piing la trei luni sau cu amend pana" la 3000 de ruble.
4. Punerea in aplicare a dispozitignii prezente cade, la insArci-,
narea Guvernatorului general militar, in compete* Guvernatorilor ai
tinuturilor austro.ungare ocupate prin dreptul de rsboiu i pedepsele
dictate celor vinovati se vor implini imediat.
5. Dispozitiunea obligatorie prezent inlocue$te, in raionul Gu.-
vernatorului general al tinuturilor austrosungare, ocupate prin dreptul
www.dacoromanica.ro
129 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 129'
42.
CernSuti, 1917 Mai 20
Comisarul revolutionar D. Dorosenco comunic populatiei buco,
vinene nouile reforme administrative pe care doreste s le aplice
Oka" populatiunea din teritoriile ocupale ale Galifiei si Bucovinei.
Regimul provizor mia (!) numit comisar peste teritoriile ocupate
din Austro=Ungaria. Lugnd in samg indatoririle impuse mie de regimul
provizor aflu neapgrat de necesar, ca sg mg adresez cu urmgtoarea
publicatiune cgtrg popoarele din Galitia si Bucovina.
Politica, care o urmgrea Ong acurna administratia civilg rusd
fatg de populatiunea de aici si care stetea in strnsg leggturg cu di=
rectia vechiului regim imperial din Rusia, in prezent sa se delgture
cu totul. Marea revolutie rusk care a adus libertatea tuturor popoax
relor imperiului rusesc, nu poate Igsa neschimbate si raporturile A=
ciilor rusesti fata de populatia civila a teritoriilor ocupate cu antra din
imperiul Austro=Ungar.
In conformitate cu principiele dreptului international crede repre=
zentantul regimului provizor imposibil, a emite in acest rgstimp de
trecere legi, cari ar restrgnge drepturile populatiunei in ceea ce pri=
veste institutiunile generale administrative de mai nainte.
Regimul nou aflg just sa. iee toate ingsurile spre a inlesni si=
tuatia populatiunei in teritorille ocupate intru cat nu contrazice intere=
selor armatei ruse, care apgrg libertatea Rusiei.
In deosebi na-zueste regimul rus, a da populatiunei libertatea de
a=si restabili autonomia adrninistrativa" in sate si orase conform siste,
mului vechiu, precum si de a largi si desvolta aceasta administratie
pe noaut si lrgi baze (I), la caz s o doreascg aceasta populatie ; a
sprijini renasterea activitalii orgartizatiurrilor, cart au existaf in singu=
ritele locuri, a cooperativelor, a institutefor de pgstrare si de binefa,
cere etc., dupg putinfa a reinvia activitatea iudecgtoriilor pe baza le=
gilor locale, a face posibil redeschiderea scolilor poporale si medil, a
deschide scoli noaue, la caz cg cere trebuinta si a lua mgsuri spre
scutul si ingrijirea copiilor orfani.
Bazat pe principiile libertgtif tmei natiuni de sine constie re,
proab noul regim rusesc chiar si Ondul la mice feliu de apgsare
12629 9
www.dacoromanica.ro
130 TEODOR BALAN 130
sau neindrepttire a vre unei natii din tars. Tot asa nu poate fi vorba
despre ap5sare pe terenul confesional.
Deosebit5 atentiune va da regimul nou aprovision5rii cu pane.
Pentru acest scop s'a format acuma un comitet de aprovizionare pen#
tru Galitia si Bucovina, care va griji, impreun5 cu reprezentantii
populatiunei indigene, de productele i articolele neaprate necesare
pentru traiul de thate zilele, precum i pentru o distribuire just intre
cei nevoesi.
In conformitate cu ordinatiunile regimului nou si a autorifatilor
superioare militare, in sama c5rora st5 administrarea rani, intentionez
s5 organizez in cel mai scurt limp la comisariatele districtuale i go.
berniale un consiliu, la care s participe cat se poate de intetisiv 5i
populatiunea indigen din thate pturile nationale i sociale i cred ca
acest consiliu va sprijini pe reprezentantii noului regim spre a safis#
face necesittilor zilnice ale populatiunei. Cu timpul va fi creat un
consiliu si la comisariatul general.
Apelez la populatiune s se supue ordinelor comisariatelor gu.
berniale i districtuale ale regimului provizor, cari stau in fruntea ad#
ministratiei guberniale i districtuale.
Astept c populatiunea teritorillor ocupate va fi prevenitoare
nkuintelor reprezentantilor noului guvern rus in ceea ce priveste in,
troducerea ordinei in far i usurarea situatiei locuitorilor ei. Numai
dac5 populatiunea indigenS va fi astfeliu prevenitoare va pute regimul
nou rus realiza in teritoriile ocupate prodata sa impus5 de regimul
provizor al Rusiei libere.
Cernguti, 20 Mai 191T.
Cornisarul regimului provizor al prii din Galitia si Bucovina :
D. Dorwnco
Originalul : rus. rom. rut. polon. nemt.
43.
Cernauti, 1917 Iunie
Comisarul rus D. Dorosenco linisteste populatia asigurncloo c
nu va avea de suferit nimic din partea armatei rusesti
Instiintare
In ultemele zile se af15 populatiunea in mare neliniste in urma
stirilor despre probabile pr5d5ciuni.
Provoc populatiunea s fie linistit i s5 aib toatS increderea
in reprezentantii autorilatilor rusesti.
S'au luat toate m5surile spre a impiedeca ori ce pr5dAciune sau
presiune. Reu fac5torii vor fi pedepsiti pe baza ultimului ordin din
partea comandantului suprem al frontului sucl=vestic.
Comisarul de tar al guvernului provisoric in Qa1iia i Bucovina :
D. Domenco
Orig : rus. rut. rom.
www.dacoromanica.ro
131 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 131
44.
1917 August
Generalul austriac Kvess, apropiindu,se de Bucovina, adreseaz5
populatiei din Bucovina un apel, invitnd:o la colaborare
Popor bucovinean
Armatele aliatilor inainteaz5 cu ajutoriul lui Dozeu iar5i invin .
gatoare inainte i alung dumanul din Pile noastre.
Nu e singura datorint5 fat de stat, ci i a existentei proprii, ca
populatia s ia parte ajuttoare la restabilirea ordinei i sigurantei puo
blice i s deie mina de ajutoriu la delturarea urmelor de fapte ale
dumanilor.
In prima linie e spionajul &man, care pericliteaz5 in msur
foarte mare operatiunile armatei proprii.
F5r5 indoial e a dumanul a 15sat la retragerea sa persoane
cari au mandat, a se tinea incontinuu in diferite locuri, de a spiona
imprejurarile referitoare la puterea armatei noastre i a comunica cele
aflate prin persoane mijlocitoare.
Interesul comun i a fiec5ruia este de a erua persoane de acestea
fie ele &mane ori chiar de ale noastre pentru aoi face imo
posibili.
E de mare ins5mrfatate adunarea tuturor acaretelor de rAsboiu
(arme, munitii . a.) ale dumanului lsate in urma sa i ale noastre.
Predati pentru aceea toate acaretele de r5sboiu afltoare in po,
sesia voastr5 comandelor militare mai apropiate, aduceti tot odat la
cunotinta persoanele i locurile, unde se afl5 astfeli de acarete.
Luati parte activ5 la paza liniilor telegrafice, telefonice i a
c5ilor ferate.
Cugetati c totul ce yeti face pentru siguranta armatei noastre
i slbirea dusmanului e intru ajungerea scopului cauzei noastre drepte
si lucrati in directia aceasta.
Am sperant in patriotismul devotat al intregului popor din fru.=
moasa noastr5 tear pe a drei p5mint binecuvntat acum cu inim
vesel5 iar5i p4im.
Comandantul armatei :
De Kvess, Generaloberst
45.
Cernuti, 191? August 16
Primarul interimar adreseaa populatiei orasului CernSuti vorbe
incurajatoare
C5tr poporul capitalei Cern5uti
Splendid conduse de victori4i lor efi vitezele noastre armate
si cele ale glorio5ilor notri aliati inainteaz dela succes la succes..
www.dacoromanica.ro
132 TEODOR BALAN 132
46.
1917 Septemvrie
Comanda armatei austriace apeleaza la populatie s'a" nu conturbe
operatiile militare
Insliinfare
Indaraptul frontului de pe teritoriile reocupate ale Bucovinei pi
prin Romania se poarta dupa aparenfa de catra Rusi (Moscali) lsafi
indivizi cari taie sirmele (firele) telegrafice i telefonice
De aceea se dispune :
1. Cine nimiceste sau stria sirmele telegrafice si telefonice, fie
din rautate sau din sburdalnicie, va fi pertratat dupa legile marfiale
(razboinice) i pedepsit cu moartea prin impuscare.
2. Cine se poarta in mod suspicios (banuitor) prin apropierea
liniilor telegrafice ori telefonice va fi arestat.
3. Spre paza liniilor telegrafice i telefonice au sa aseze comu=
nele (primariile) straji civile pana la marginea satului invecinat. Fiecare
comuna ramane deci responzabila pentru orice strickiuni (pagube) in=
tmplate pe hotarul ei.
www.dacoromanica.ro
133 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 133
4T.
Cern Suti, 1918 Noemvrie 6,
Manifestul Ucrainienilor
Manifest calfa cetteni liberi ai tuturori natiunilor i stailor tarii.
Ceigieni !
Valurile gigantice ale eliberkil popoarelor s'au abtut i Oa
la noi, momentul mare de astazi chiam i populatiunea Bucovinei
sub steagul liberfatii.
Guvernul cel vechiu, ce n'a voit sau n'a priceput s se aco.
modeze la dorul libertalii *al popoarelor, a trebuit s cada ; lza surpat
victoriosul spirit al timpului. Fara nici o fortg brachial numai in
urma neevitabilei evolutiuni istorice a picat cSrma din mnile guvero
nului de pAn acuma.
Guvernul cel vechiu a perit de sine i ne vedem necesitati de
a forma un organ nou, care sa' ieie asupra sa functiunile unui gu=
vern de stat. Regretam foarte mult, a nkuinta sincer a Ucrainilor
tarii acesteia, de a compune un guvern impreunA .0 in burhi intele.
gere cu reprezentantii celorialte natiuni n'au avut nici un succes, din
care cauz am ajuns inteo stare nesuferibila a anarchiei, care ame=
ninfa tuturor i fiecruia in deosebi cu nimicirea culturii, averii 0 vietii.
Intr'un moment de at& de mare responsabilitate Sfatul national
al Ucrainilor, unica in momentul present putere bine organizat5, s'a
decis a lua asupra sa grea sarcina de a tine ordinea i siguranta
publia.
1) Lund in mSna sa guvernul in orasul Cernuti i in acea
parte a tarii, care in majoritatea sa este locuit de Ucraini i
2) Luand sub scutul su toate oficiile centrale in orasul .Cernuti.
Cefleni !
Sfatul national al Ucrainilor (LTcrainsca nationalna Rada) st
neclintit pe platforma dreptului plinei nici prin o forta nemarginitei
destin5rii de sine a popoarelor ; fiind totodat deplin con0iu, a im=
partirea teritorial5 larii noastre vor decide judecalorii lumii la con,
gresul de pace.
Formrid pe platforma ast guvernul spre tinerea ordinei 0
sigurantei publice, ne adres5m la toti cetSteni : sprijiniti guvernul acest
www.dacoromanica.ro
134 TEODOR BALAN 134
48.
Cermiuti, 1918 Noemvrie 6.
Prociamatia lui Aurel Onciul
Proclamatie
Guvernul imprStesc, considerand misiunea sa de finit, ne=a
predat astazi noue, in insusia de comisari nationali ai poporului roman
pe deoparte i ucrain pe de a1t5 parte, puterea in Bucovina, fr s
o impart5.
Pusi in fata acestui fapt indeplinit, noi, ca s5 impiedec5m
anarchia i sa. mentinem ordinea i siguranta publica, am luat in
seamA puterea si am impartit.o intre noi in modul urmator :
1. Aral poporul roman, cat si cel ucrain ii rezerv5 pretenziux
nile sale, relative la teritoriul Bucovinei, precum au fost formulate de
reprezentantii sai legitimi, las insA ca congresul de pace s hotareasca
definiiiv in chestia aceasta.
2. Rana la hotararea viitoare, se mentine starea faptica.
3. Competenta ambelor guverne respective se bazeaz pe major
ritatea relativa din comun, precum a fost constatat ea la recenzeo
mentul din anul 1910. Drept aceea comunele, in cari majoritatea
relativa a poporatiunii este roman& sunt supuse guvernului roman,
iar comunele, in cafi majoritatea aceasta este ucrain5, guvernului ucrain ;
www.dacoromanica.ro
135 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 135
49.
Cernauti, 1918 Noemvrie T.
Primarul ucrainean Iosif Bezpalco provoaca pOpulatia
s5 fie linistit
Administratiunea proVisorie a capitalei Cernauti.
Catra populatiunea capitalei Cernauti.
Delegatiunea bucovineana a consiliului ucrain m'a numit ca
comisar urban al Cernautului. Dispozitia aceasta a fost confirmata de
guvernul comun al Bucovinei.
Eu am luat in sama conducerea oficiului municipal la 6 Noern=
vrie 1918 si voiu purta agendele pana la formarea unei noua admi=
nistratii.
Aceasta aduc populatiunii capitalei Cernauti la cunostinta i o
provoc s tins linife i ordine.
Numai asa imi va fi posibil a purta oficiul meu sub referintele
.actuale atat de grave spre binele populatiunii orasului.
Pentru administratia provisorie :
Comisarul orasenesc : Ossyp Bezpallko
Orig. : rom., germ., rut.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro