Pedagogii alternative

Prof.univ.dr. Toader Plan

1
 OBIECTIVELE DISCIPLINEI
Identificarea si argumentarea tezelor pe care se intemeiaza educatia noua;

Analiza comparativa a strategiilor de instruire contemporane (alternativelor educationale),

prin raportare la strategiile adoptate de pedagogia traditionala;

Evaluarea prevederilor legale si a conditiilor care sa permita succesul alternativelor

educationale in invatamantul preuniversitar;

Valorificarea elementelor inovative ale alternativelor educationale din invatamantul

preuniversitar romanesc, in practicile educative ale invatamantului de masa;

Formarea competentelor necesare pentru proiectarea de alternative educationale in

invatamantul prescolar, primar si secundar inferior;

Formarea capacitatii de evaluare critica a strategiilor de instruire din invatamantul public, prin
optimizarea cu elemente ale celui particular.

REZUMATUL DISCIPLINEI
PEDAGOGII ALTERNATIVE

Invatamantul romanesc in fata alternativelor educationale; motive socio-pedagogice si reglementari

administrative; de la invatamantul centrat pe materia de predat, la invatamantul centrat pe nevoile de
educatie ale elevului. Analiza comparativa a pedagogiei "educatia noua si a pedagogiei traditionale
Tezele curentului Educatia noua fundamente ale alternativelor educationale din sec. XX:
1. sursa principala a conoasterii umane in general, a copilului, in special, o costituie
activitatea practica;
2. educatia autentica se poate realiza numai in conditii de libertate deplina;
3. instruire sa se desfasoare ca raspuns la trebuintele de cunoastere ale copilului;
2
 4. interesul copilului trebuie sa fie criteriul principal de organizare a continutulu
invatamantului;
5.principalul rol al educatorului este de a organiza mediul de instruire pentru manifestarea
tendintei copilului spre activitate si in conformitate cu interesele sale.
Pedagogia Waldorf: Rudolf Steiner: - adept al antroposofiei ( filosofie antropologica);
Conceptia psihologica cele trei etape in functie de cele trei elemente ale fiintei umane,
caracteristicile varstei prescolare; conceptia pedagogica - obiectivul fundamental; elemente caracteris
tice (ritmul, fara discipline si manuale, predarea in epoci, euritmia,caietele si instrumentele de scris,
fara note, cursurile artisice si practice, activitati specifice de invatare- limbajul scrierea si lectura,limba
materna si limbile straine, invatarea in ciclul gimnazial, conducere colegiala); planuri de invatamant si
programe.
Pedagogia Freinet (Clestin):
Teze si modele de educatie valorificate de pedagogia Freinet:
- scoala pe masura", "educatia functionala"( Ed. Claparede);
- "scoala pentru viata, prin viata, "centre de interes, metoda globala (Ov. Decroly);
- "scoala noua, "scoala activa ( A.Ferrire);
- metoda "muncii libere pe echipe (R. Cousinet);
Scoala si progresul social; tehnici si valori; conceptia psihologica puterea vitala, nevoile,
experienta prin tatonare; conceptia pedagogica educatia muncii, scoala (organizare, metode, rolul
profesorului, tiparirea, textul liber, dezvoltarea textului liber, corespondenta interscolara, documen-
tarea, exersarea, organizarea activitatii
Pedagogia Montessori: repere istorice ale educatiei Montessori;
Fundamente filosofice; fundamente psihologice (perioadele si stadiile de dezvoltare);conceptia
pedagogica mediul de instruire- materialele activitatile invatarea limbajului, matematicii,
disciplinei etc.;amenajarea salii de clasa; raspandirea pedagogiei Montessori.

Step - by- step: a debutat in Romania, in 1994, sub denumirea Head Start, la initiativa Fundatie
Soros pentru o Socitate Deschisa, iar din 1995 se numeste Step by step ( pentru tarile din Europa de
Est, unde se aplica); prevederi de natura administrativa; conceptia pedagogica obiectivele
alternativei; principii - considerarea copilului ca intreg; centrarea procesului de invatamant pe copil;
invatarea organizata in centre de activitate; implicarea parintilor ; programa scolara; o zi in clasa
Step by step;

3
 TEMA NR. 1 Pedagogia Waldorf
Fondator, Rudolf Steiner(s-a nscut la Kraljevec-Croaia,n anul 1861)
A fost adept al antroposofiei ( filosofie antropologica); concluzia cercetarilor si
reflectiilor sale fiind ca trupul, sufletul si spiritul pot fi vizibile in metamorfozele lor, la
nivelul corpului fizic si a sistemului nervos senzorial , la nivelul organizarii ritmice a
sistemelor respirator si circulator in metabolism. Ele apar in corelatie cu activitati
sufletesti: gandire, simtire si vointa si pot fi dezvoltate,la randul lor, in capacitati
spirituale: imaginatie, inspiratie si intuitie.Steiner porneste de la premisa ca omul este
o fiinta spirituala, aflata intr un proces de patrundere treptata in realitatea societatii
umane si care se leaga in faze distincte de evolutie personala de fapte le de viata.
n viziunea steinerian , n nvarea- formarea uman, accentul se pune n mod dife-
reniat pe cele trei moduluri de manifestare ale fiinei umane.
Vrsta precolar este caracterizat, din acest punct de vedere, n primul rnd prin
activitate fizic, prin imitaie i joc.De aceea, este nevoie de un spaiu protejat, n cares
poat fi efectuate experiene definitorii pentru ntreaga evoluie ulterioar a copilului.
Ce trebuie s reinem :
-copilul nu este un mic adult;
-vrsta copilriei este o form specific de existen,cu trebuine si posibiliti
proprii;
DESCHIDEREA - principala caracteristic a copiilor mici este imensa deschidere
spre ceea ce i nconjoar ( asimileaz elementele din jurul lor i ntlnesc lumea cu
o ncredere nelimitat- fr rezistena pe care o are un adult din experien-
ele de via);
IMITATIA -este mai mult dect un simplu mijloc de copiere a gesturilor,a comporta-
mentelor celor din jur sau de repetare a cuvintelor acestora- ea atinge
profunzimea strilor sufleteti, a gndurilor i atitudinilor umane;
JOCUL -prin joc voina copilului se orienteaz spre mediul nconjurtor pe care l
transform cu ajutorul fanteziei,punnd n micare lumea sa interioar;
4
 prin joc copilul reflect impresiile primite, remodelndu-le ntr-un mod
personal i dndu-le valenele necesare propriei dezvoltri;
-jocul trebuie s fie liber;
-prin joc se manifest dorina copilului de nvare i de nelegere, de ata-
ament sufletesc i de manifestare a posibilitilorcreatoare

Concepia lui Rudolf Steiner privind DEZVOLTARE N ETAPE A COPILULUI

Cele trei elemente ale fiinei umane:trup, suflet i spirit se dezvolt difereniat:
1). 0-7 ani = lumea este bun
-copilul triete ntr-o lume pe care o consider eminamente bun;
-este accentuat dezvoltarea fizic prin activarea voinei, manifestat n joc i
imitaie.
2).7-14 ani = lumea este frumoas
-copilul triete sentimentul c lumea este frumoas;
-are loc n mod deosebit dezvoltarea sufleteasc- activarea simirii;
3).14-21 ani = lumea este real
-tnrul percepe lumea real, n care filozofiile i teoriile sale sunt obiectul
principal al cunoaterii;
-aceast perioad vizeaz dezvoltarea spiritual- activitatea gndirii independente
Obiectivele fundamentale ale pedagogiei Waldorf
- ntrirea, cultivarea i armonizarea celor trei componente fundamentale ale fiinei
umane:voina, simirea i gndirea la nivelul fiecrei categorii de vrst;
- ncurajarea dezvoltrii sntoase a capacitii fizice, sufleteti i spirituale ale
tnrului, pe baza metodicii elaborate de Rudolf Steiner i a programei colare concepute
innd cont de impulsurile date de acesta i gsirea unui rspuns adecvat i corect la
tendinele proprii de dezvoltare ale copilului

Rudolf Steiner a nfiinat prima coal Waldorf n 1919 la Stuttgart, la iniiativa i

cu sprijinul material al lui Emil Molt, managerul fabricii de igarete Waldorf- Astoria
din Stuttgart.

Aspecte legate de alternativa educaional Waldorf

- completeaz sistemul educaional existent;
- substituie unele forme de educaie printr-o ofert metodic i didactic diferit
sau complementar;
- restructureaz cadrul de organizare i funcionare a instituiei colare.

5
 Ce este coala Waldorf n Romnia?
- o coal n cadrul nvmntului alternativ de stat;
- o instituie de nvmnt n care cadrele didactice se strduiesc s pstreze
specificul pedagogiei waldorf;
- un cadru n care prinii elevilor din grdiniele i colile waldorf sunt constituii
n asociaii non-profit i sprijin activitile colii att n procesul instructiv-educativ,
ct i n organizarea vieii social-culturale
Federaia Waldorf din Romnia
- este o persoan juridic, nfiinat prin sentina nr.6/1993 a Tribunalului Municipiului
Bucureti;
- reprezint alternativa waldorf n faa oficialitilor, pentru asigurarea unei legturi ntre
aceast abordare a educaiei i ambientul educaional i cultural romnesc;
Ce nu este o unitate Waldorf?
- o instituie particular cu taxe colare;
- o coal pentru copii cu nevoi speciale.

Cteva diferene ntre pedagogia Waldorf i alte pedagogii

- are n vedere educarea omului n ansamblul su,artisticul susinnd i mpletindu-se cu
tiinificul,armonizndu-se n procesul educaional;
- disciplinele nu sunt privite ca un scop n sine,ci ca mijloace educaionale;
- copiii primesc la sfritul anului colar o caracterizare scris de educatoare/ nvtor/
profesor, ce sintetizeaz evoluia lor( progrese,)
- evit folosirea manualului ca unic surs de informare pentru elevi, uneori renunnd complet
la acesta, n favoarea crerii obinuinei de consultare a unor surse variate de informare;
- disciplinele sunt predate n module/epoci de cte 3-4 sptmni;
- are discipline, activiti colare specifice numai n pedagogia waldorf:
-euritmia sterian
-nvarea unui instrument muzical din cls.I blockflote
-desenul de forme
-serbare lunar-la sfrit de epoc
-ateliere de aplicaii tehnologice(lemn,lut,fier,cupru,text)
- curriculum propriu, aprobat de M.E.C. la toate nivelurile de nvm.;
- tendine spre renunarea la sistemul piramidal de conducere a unitilor de nvm. n favoarea
conducerii colegiale i prin delegatie.
Structura cursului principal (110 minute fr pauza):
a) partea ritmic -se adreseaz componentei afectiv-motivaional

6
 -are drept scop activarea copiilor,pregtirea pentru lecie
-cuprinde: -exerciii ritmice de micare
-exerciii de plastica vorbirii (cultivarea rostirii)
-cntul vocal i instrumental
-calcul oral
-interpretare de roluri semnificative pentru
disciplina studiat
b) partea de nvare se adreseaz componentei cognitiv-aptitudinal
-are drept scop descoperirea de ctre copii ,prin demersul coordonat de
cadrul didactic, a noiunilor i fenomenelor studiate;
c) partea acional se adreseaz componentei volitiv-acionale
- se lucreaz la caietele de epoc
- se efectueaz exerciii individuale;
d) partea narativ -se adreseaz componentei afectiv-atitudinale
-cuprinde:basme,povestiri,fabule, legende,biografii n funcie de vrsta
copilului

Importanta ritmului n Scoala Waldorf.

Ritmul are un rol important n educarea vointei, urmarindu-se ritmul unei ore, al
zilei, al lunii si al anului.
Ritmul orei este reliefat de mpartirea cursului principal, ce se desfasoara la nceputul
cursurilor n primele doua ore, n trei parti:
- partea ritmica, prin care este solicitata vointa copilului
- partea cognitiva care se adreseaza intelectului si
- partea de povestire care se adreseaza simtirii.
Utilizarea ritmului n educatie permite ca ntreaga fiinta a persoanei educate sa fie
abordata si nu numai componenta sa intelectuala.
Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a
acesteia si a celor artistice si practice n cea de a doua parte. Acest lucru face posibila
adncirea subiectelor teoretice prin aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor
artistica.
Ritmul lunii se refera la existenta unor module de 2-4 saptamni n care zilnic ntre
orele 8 si 10 sunt studiate materiile principale (romna, matematica, fizica, chimie,
geografie, istorie, biologie etc.). Aceste module poarta denumirea de epoci.

7
Arta dramatic:
- este o materie specific pedagogiei Waldorf, prezent apoape n fiecare an, chiar
dac nu apare n planul de nvmnt. Fiecare disciplin poate da ocazia unei
dramatizri, fie c vorbim despre limbi strine sau despre fizic. La sfritul clasei a
VIII-a, elevii pun n scen o pies de teatru mai ampl, pe care o vor prezenta n faa
prinilor i a ntregii coli. Aceast pies de teatru este o ncununare a muncii lor ca i
colectiv de-a lungul celor opt ani petrecui mpreun. Pentru realizarea piesei de teatru,
elevii sunt solicitai s participe activ la toate etapele de elaborare a recuzitei i de
punere n scen a textului; munca la aceast pies, care de obicei dureaz cteva luni,
ntrete i unete foarte mult colectivul clasei, i face pe elevi s fie mai tolerani unii
cu alii, i face s se ajute mult mai mult ntre ei. Prezentarea piesei de teatru de ctre
clasa a VIII-a este un eveniment deosebit pentru ntreaga coal i n special pentru
clasele mai mici, acetia urmrindu-i cu foarte mare atenie pe colegii lor mai mari.
Acest eveniment se repet la un nivel de complexitate mult mai mare, la sfritul
liceului, cnd piesa de teatru le ofer elevilor posibilitatea de a se depi i de a-i
consolida performanele n exprimarea social

Limba romn:
Dac pn la vrsta de 9 ani copilul se identific pe deplin cu mediul n care triete,
dup aceast vrst el se interiorizeaz, se detaeaz de cele ce-l nconjoar. Pn la
acest moment el se identific cu limba matern. Distanndu-se de aceasta, elevul poate
s o analizeze i s-i perceap structura. Din acest moment, elevul poate ncepe studiul
gramaticii, avnd primul contact raional cu structura limbii i cu regulile gramaticale.
Astfel debuteaz un proces lung, care continu pn n clasa a VIII-a. Prima parte o
reprezint aprofundarea principalelor caliti ale prilor de vorbire, apoi copiii se
familiarizeaz treptat cu structura propoziiei, iar ncepnd din clasa a VII-a cu structura
frazei.
n predarea literaturii, metodele folosite vizeaz n mod preponderent planul
emoional. Analiza elementelor stilistice ale unei opere este evitat pn n clasa a VII-
a, lsnd expresia artistic s lucreze n copil. Pn n clasa a VI-a, n locul analizei
raionale a textului literar, accentul este pus pe aprofundarea semnificaiei textului cu
ajutorul altor forme de exprimare artistic (desen, pictur, muzic). Repetarea,
ritmicizarea, exerciiile de vorbire i de intonare sunt instrumente constant utilizate n
cadrul orelor de literatur. Interdisciplinar, cultivarea exprimrii este prezent i la

8
 nceputul nvmntului principal, pe parcursul epocilor, indiferent de disciplina
studiat. Fie c e matematic, fie c e geografie, o poezie sau un cntec inspirate din
temele studiate introduc ziua de lucru.

TEMA 3

PEDAGOGIA MONTESSORI

Maria Montessori, pedagog si medic italian, prima femeie medic a Italiei, a nfiintat n 1907
''casa dei bambini'' pentru copiii de 2-6 ani ai caror parinti erau n cautare de lucru. ''Casa dei
bambini'' similara gradinitei este o comunitate educativa care nu se substituie, ci completeaza si
desavrseste educatia copilului n familie. Maria Montessori a prezentat n lucrarile sale ideile care
au pus bazele pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ''fiinta divina, dar nenteleasa''si afirma ca
ar trebui ''sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cnd ei
vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i nvatam sa se adapteze''.

Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia necesara, adecvata si continua-
tendinte ale reformelor actuale din educatie care confirma ideile Mariei Montessori si le fac
aplicabile n practica. Ca atare prin pedagogia Montessori se urmaresc promovarea drepturilor
copilului, extinderea si intensificarea educatiei timpurii si educarea parintilor, formarea deprinderilor
de activitate intelectuala intensa si continua, de adaptabilitate si de asumare a schimbarilor; cresterea
rolului mediului educativ n ansamblul educatiei, n familie si n comunitate; educatia cosmica si cea
ecologica care pregatesc generatiile urmatoare pentru extinderea relatiilor cu universul fizic si pentru
asumarea unor responsabilitati de care poate sa depinda chiar viata umanitatii; educatia pentru
libertate, pace, pentru schimbari pozitive asumate responsabil.

ntr-o clasa Montessori copiii sunt pur si simplu absorbiti si foarte preocupati de propria activitate.
Aproape toate lectiile sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de activitati pe
care educatorul l gndeste si l pune n practica n functie de interesul si nivelul la care se afla
copilul. Toate materialele din clasa sunt usor accesibile si la dispozitia copiilor, asezate pe rafturi
joase. Copilul este liber sa aleaga dintre materialele care i s-au prezentat anterior

termina de lucrat cu ele stie ca trebuie sa le aseze pe raft n acelasi loc si n aceleasi conditii, gata
pentru urmatorul copil interesat de aceeasi activitate. Posibilitatea de a alege este un privilegiu pe
care, din pacate, copilul din scoala traditionala nu l are. n clasele Montessori copilul se poate misca
liber dintr-o parte a clasei n alta, ascultnd de propriul lui impuls interior. Cu timpul, exercitiul
alegerii devine obisnuinta, adica se dezvolta capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria
persoana. Miscarea copiilor obisnuiti sa ia decizii pentru ei nsisi devine o miscare inteligenta, cu
scop si dictata de vointa, ba mai mult aceasta miscare merge mpreuna cu cunoasterea si invatarea,
fara ea acestea fiind nenaturale la vrsta copilariei.

Structura fizica a clasei Montessori.

ntr-o clasa Montessori exista patru arii diferite:

1. Viata practica (practical life ) care cuprinde activitati practice legate de viata de zi cu zi.
Toate acestea l ajuta pe copil sa se adapteze noului mediu din clasa, sa si cstige independenta, sa
si coordoneze miscarile si sa exerseze concentrarea atentiei.
9
 2. Activitatile senzoriale care vizeaza dezvoltarea simturilor. La aceasta vrsta (3-6 ani) copilul
exploreaza prin intermediul simturilor mediul n care traieste. Dezvoltarea lor conduce implicit la o
cunoastere mai rafinata si la ascutirea inteligentei. Prin materialul senzorial Maria Montessori a pus
concepte abstracte n forma concreta. Materialul senzorial vizeaza dezvoltarea fiecarui simt n parte
prin izolarea lui de celelalte. Materialul senzorial pregateste copilul pentru observarea sistematica a
mediului, primul pas care duce la mici descoperiri realizate n mod spontan.

3. Activitatile de limbaj care vizeaza, fireste. Dezvoltarea limbajului cu aspectele lui esentiale:
vorbit, scris si citit.

4. Activitatile de matematica - se bazeaza pe materiale specifice, care respecta caracteristica

vrstei, de a opera n plan concret, senzorial. Treptat, spre sfrsitul celui de-al treilea an n aceeasi
clasa, se face trecerea la materiale care se elibereaza de ncarcatura senzoriala, nu pentru ca asa spune
metoda, ci pentru ca pur si simplu copilul realizeaza ca nu mai are nevoie de suportul concret, ca si-a
nsusit ideea.

ntr-o clasa Montessori copiii sunt pe trei nivele de vrsta, ntre 3 si 6 ani. Copiii care au
nceput anul acesta gradinita la 3 ani vor fi n aceeasi clasa nca doi ani de acum nainte. Acum sunt
cei mai mici, peste doi ani vor fi cei mai mari. Un proces de crestere si dezvoltare pe care ei nsisi l
sesizeaza cu mult entuziasm. n felul acesta relatiile dintre copii n cadrul orelor de program seamana
mult mai mult cu viata din afara scolii, adica cu viata reala. Un alt aspect deosebit este faptul ca n
clasa Montessori exista un singur exemplar al fiecarui material, ceea ce nseamna ca un singur copil
poate desfasura activitatea care implica acel material. n mod implicit, daca un alt copil vrea sa
foloseasca acelasi material va trebui sa astepte pna ce colegul lui termina activitatea si asaza
materialul napoi pe raft. La nceputul anului se creeaza conflicte, dar nu ia mult timp ca acceptarea
sa devina obisnuinta. n mod indirect, se educa astfel respectul pentru lucrul altuia si rabdarea de a
astepta sa-ti vina rndul.

Dat fiind faptul ca sistemul Montessori este n mod semnificativ diferit de cel traditional, se
impune un anumit plan de educatie a parintilor care sunt, fireste, curiosi sa afle la ce anume le este
expus copilul. n acelasi timp, o comunicare eficienta si consistenta cu parintii usureaza att evolutia
copilului ct si activitatea educatorului. Parintele si educatorul sunt ca cele doua vsle ale unei barci.
Daca se misca numai una sau daca actioneaza ntr-o directie diferita exista riscuri: fie ca barca sa se
nvrta n loc, fie ca n cel mai rau caz sa se rastoarne.

TEMA 4

ALTERNATIVA EDUCAIONAL STEP BY STEP

Step by Step este o metoda alternativa de educatie a copiilor de la nastere pana in adolescenta
bazata pe datele psihologiei stiintifice a dezvoltarii copilului. Metoda s-a consolidat si verificat in
peste 30 de ani de aplicare si functioneaza in peste 26 de tari. Elaborarea metodei si licenta ei apartine
Children Resource International din Washington SUA.
In Romania programul Step by Step a debutat in 1994, sub numele de Head Start, la initiativa
Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa. Din 1995 programul a luat numele de Step by Step (Pas
cu Pas - in limba engleza), nume de licenta pentru toate tarile din Europa de est in care se aplica.
10
 Administrarea alternativei

Asociaia Centrul Step by Step pentru Educaie i Dezvoltare Profesional (CEDP),

organizaie neguvernamental, non profit, nregistrat ca persoan juridic n martie 1998 a preluat
coordonarea programului de educaie alternativ Step by Step.
Programul Step by Step este acreditat ca alternativ de ctre Ministerul Educaiei Naionale n
conformitate cu aprobarea Consiliului pentru alternative nr 10015 din 30 mai 1995.
In urma Conveniei de parteneriat dintre CEDP i Ministerul Educaiei Naionale nr. 9003 din
ianuarie 1998, alternativa Step by Step se aplic n nvmntul public astfel:
M. E. N., prin inspectoratele judeene, asigur:
- Spaiul de nvmnt n grdinie i coli publice.
- Salariile educatorilor i nvtorilor n conformitate cu Legea Invmntului i cu legea
128/1997, privind statutul cadrelor didactice.
CEDP asigur:

- Formarea iniial, continu, precum i perfecionarea cadrelor didactice i a autoritilor din

nvmnt implicate n alternativa Step by Step.
- Asistena tehnic pentru toate clasele/grupele i unitile de nvmnt care aplic
metodologia alternativei Step by Step.

De ce Step by Step ?
Educatia traditionala este conceputa ca o arta de-a conduce copilul spre asimilarea normelor
societatii civilizate prin reproducerea sistemului socio-cultural existent. Implicit, pedagogia
traditionala considera ca la o anumita varsta copii vor trebui sa acumuleze o anume calitate si
cantitate de cunostinte si sa poata asimila anumite comportamente.

In acest sistem copilul invata prin reproducerea modelului dat. Educatia este
generalizatoare, egalizatoare, dupa un model, care nu este intotdeauna inteles de catre copil cu toate ca
este probat si acceptat de catre adulti. Performanta rezultata se evalueaza, prin notare. Astfel nota prin
judecata de valoare asociata devine "vina" sau "merit" ale copilului.
In sens modern, educatia se bazeaza pe achizitiile psihologiei dezvoltarii copilului si vizeaza
cultivarea tuturor calitatilor potentiale ale acestuia. Cercetarile contemporane privind dezvoltarea ne
spun ca persoane diferite se dezvolta in ritmuri diferite si ca exista perioade critice individualizate de
dezvoltare.

Copilul invata prin descoperire in interactiunea sa cu mediul. Interactiunea cu mediul si motivatia

explorarii este cultivata de pedagog. Metodele si mijloacele de explorare si cunoastere ale copilului

11
sunt individuale, adesea neasteptate, originale. Educatia este individualizata, copilul merge spre
cunoasterea lumii inconjuratoare si identificarea comportamentelor utile, pe cai personale.
Performanta intr-un domeniu de dezvoltare este in acest caz, de comparat doar cu celelalte aspecte ale
dezvoltarii copilului si cu propria performanta sau abilitate anterioara, nu cu un standard extern.
Comparatia cu el insusi in performantele anterioare o face atat copilul cat si pedagogul, aceasta fiind
una din motivatiile descoperirii si progresului individual. In plus copilul descopera efectele si
mijloacele colaborarii si negocierii cu semenii in locul unei competitii pe criterii standard impuse de
adulti.
Dac nvmntul tradiional a fost cea mai adecvat form de educaie pentru o societate static, n
care funciile (meseriile, profesiile, calificrile) aveau o structur de cunotine i abiliti dinainte
cunoscut, s-a afirmat c pentru epoca post-industrial a secolului XXI circa 75% din meserii
(profesii) ar fi nc necunoscute i trebuiesc a fi inventate. Un nvmnt n care se pune accent pe
rezultate ale achiziiei i pe reproducerea unor abiliti dinainte cunoscute, prin metode dinainte
stabilite, care creeaz ierarhii, va trebui s fie modificat nspre unul care s dezvolte oameni care vor
putea s nvee toat viaa, s poat inventa i colabora pentru a se realiza n aceste profesii viitoare.

12