Cuprins

Introducere

1. Aspecte generale
1.1. Semnificaii i referine ale termenilor de btrnee si imbatranire
1.2. Teorii ale imbatranirii
1.3. Modififcarile organismului in procesul de imbatranire
1.3.1. Modificarile de baza
1.3.2. Modificari ale motricitatii
1.3.3. Modificari ale functiilor senzoriale
1.3.4. Modificari cognitive
1.3.5. Modoficari ale sistemului imunitar
1.4.Fenomenul de imbatranire al populatiei
2. Procesul de imbatranire al populatiei la nivel mondial
2.1. Niveluri si tendinte ale imbatranirii demografice
2.2. Modificarile in structura populatiei
2.3. Factori demografic determinanti ai imbatranirii populatiei
2.3.1. Indicele de fertilitate si mortalitatea
2.3.2. Cresterea sperantei de viata
2.3.3. Migratia internationala

3. Fenomenul de imbatranire al populatiei din Romania

3.1. Caracteristicile demografice ale persoanelor varstnice

3.2. Evolutia fenomenului demografic

3.3. Proiectia populatiei in perioada 2030-2060

4. Provocarile majore ale imbatranirii populatiei

4.1. Imbatranirea, saracia si cresterea economica

4.2. Imbatranirea populatiei si protectia sociala

4.3. Imbatranirea populatiei si sanatatea

 4.3.1. Imbatranirea sanatoasa

4.3.2. Comorbiditati

4.3.4. Ingrijirea de lunga durata

5. Concluzii

Bibliografie
Introducere

mbtrnirea nu este o stare, ci un proces de degradare gradual i diferenial, un

ansamblu de fenomene, care apar la finalul fazei de dezvoltare a unui individ i implic
modificri din punct de vedere biologic i psihologic. Dicionarul Larousse (1991) definete
mbtrnirea ca i ansamblul tuturor transformrilor care afecteaz ultima perioad a vieii i
determin un proces de declin, iar btrneea rezultatul normal al senescenei. Conform
stadiilor lui Erik Erikson, raportate la evoluia individului vorbim despre: pruncie, copilria
timpurie, perioada ntre 4-5 ani, perioada ntre 6-11 ani, adolescena, prematuritatea, perioada
adult i btrneea. Organizia Mondial a Sntii consider mbtrnirea un proces care se
deruleaz de-a lungul vieii, ncepnd anterior naterii. Capacitatea funcional a organismului
crete n primii ani de via, atinge punctul culminant n perioada adult timpurie i declin
natural, ulterior.

Astazi, pentru prima data in istorie, majoritatea oamenilor vor ajunge sa traiasca pana
la varsta de 60 ani si peste.(1 9789eng) In unele tari, datorita Din punct de vedere biologic,
mbtrnirea este considerat un fenomen care implic majoritatea speciilor animale,
rezultanta interaciunilor dintre factorii genetici, de mediu i stilul de via, care influeneaz
longevitatea. Btrneea este un proces biologic natural i ireversibil. (2) mbtrnirea, ca
fenomen al lumii vii, este un proces de regres, de deteriorare, care afecteaz att individul, ct
i ntreaga populaie.

O problem important cu care se confrunt societatea modern de astzi este

reprezentat de mbtrnirea demografic global din cauza scderii natalitii i a creterii
mortalitii n rndul persoanelor adulte. Este un proces ferm i de lung durat. mbtrnirea
demografic este un joc de ponderi, n ceea ce privete structura unei populaii pe 3 grupe
mari de vrst: tnr, adult i vrstnic. Creterea numrului absolut al indivizilor vrstnici,
nsoit de creteri similare i n rndul celorlalte dou categorii, nu determin un proces de
senescen demografic.
mbtrnirea populaiei este un fenomen mondial. Conform datelor Organizaiei
Naiunilor Unite, proporia populaiei vrstnice va crete, pe termen lung, chiar i n regiunile
n care rata natalitii este mai mare dect cea a mortalitii. Ponderea persoanele de 65 de ani
i peste se va mri mai repede dect ponderea oricrui alt segment de vrst. mbtrnirea
populaiei este i un fenomen ireversibil, specific tutror rilor. Acest fenomen a devenit
perceptibil i sesizabil n Europa anilor '60. Consecina numrului absolut al populaiei
vrstnice i a ponderii acesteia n cadrul populaiei totale este consecina cumulrii mai multor
factori, i anume: scderea mortalitatii i a natalitii, creterii speranei de via ca urmare a
scderii mortalitii infantile i a mortalitii generale, precum i a progreselor n medicin
mpotriva bolilor cronice i, n special, a celor acute. mbtrnirea activ este procesul de
optimizare a oportunitilor pentru obinerea strii de bine fizic, social i mintal pe parcursul
vieii, cu scopul creterii speranei de via sntoas, a productivitii i a calitii vieii.
(OMS, 2002). n anul 1985, Adunarea General ONU a recomandat urmtoarea clasificare a
persoanelor n funcie de vrst:
Aduli 45-59 ani;
Persoane vrstnice 60-64 ani;
Persoane btrne 65-90 ani;
Persoane foarte btrne > 90 ani.
Modelul previzional realizat de Organizaia Naiunilor Unite arat c n anul 2025 n lume
vor tri peste 1,2 miliarde de persoane vrstnice, dintre care, mai bine de jumtate, se vor afla
n rile n curs de dezvoltare. Potrivit aceleai surse, att n rile dezvoltate, ct i n rile n
curs de dezvoltare, numrul persoanelor avnd 80 de ani i pestte, va crete de dou mai
repede dect cel al persoanelor cu vrsta de 60 de ani i peste. Estimrile efectuate la nivel
mondial de Organizaia Mondial a Sntii relev faptul c fiecare a patra persoan are
vrsta peste 75 ani, 2/3 fiind reprezentate de femei. Pe msura naintrii n vrst, consecutiv
unei sperane de via ami mari pentru femei, cumulat cu fenomenul de supranatalitate
masculin, ne confruntm cu ceea ce se numete feminizare mbtrnirii. Din punct de vedere
al raportului de persoane active la un vrstnic (65 de ani i peste), n anul 2015, pe primele 10
poziii se afl Cipru, Slovacia, Irlanda, Luxemburg, Polonia, Romnia, Ungaria, Cehia,
Slovenia, Marea Britanie, Austria, Belgia.(anexa 2) Schimbrile n structura pe grupe mari de
vrst determin un impact important la nivelul proceselor sociale, politice i economice.
Odat cu mbtrnirea populaiei, anumite beneficii ca pensiile, asistenta medicala, sustinerea
financiara pentru varstnici trebuie mentinute pe o perioada mai indelungata de timp. Cresterea
longevitatii vietii, antreneaza dupa sine s costuri ridicate pentru serviciile medicale, creste si
cererea acestor servicii, acest grup populational fiind mai afectat de bolile cronice. Scaderea
ratei de fertilitate si a ratei de mortalitate sunt principalele cauze de aparitie, mentinere si
extindere a procesului de imbatranire. Factorii care determina reducerea ratei de fertilitate in
tarile dezvoltate sunt:
 Scaderea ponderii gospodariilor agricole traditionale, caracterizte printr-o rata de
fertilitate sporita, pentru mentinerea activitatii productive si pentru asigurarea
protectiei persoanelor varstnice;
Emanciparea femeilor odata cu accesibilitatea la educatie si implicarea in activitati
neagricole;
Aparitia si dezvoltarea sistemelor publice de pensii, asigurarilor sociale, a institutiilor
de ingrijire a persoanelor varstnice si detasarea acestora de copii lor la batranete;
Acces la diferite metode de divertisment, mijloace de transport moderne individule si
colective si dorinta de a beneficia de aceste facilitati.
Actiunea acestor factori poate fi diferita de la o tara la alta, pe langa acestia, mai apar si
factori legati de cultura, apartenenta religioasa sau politica demografica. O alta consecinta
importanta o reprezinta scaderea progresiva a populatiei apte de munca, in generatiile care
urmeaza, respectiv reducerea contributiilor la fondul de asigurari sociale si de sanatate pentru
pensionarii din perioada respectiva. Aceasta situatie poate afecta semnificativ bunastarea
persoanelor varstnice, mai ales in tarile sarace, cu posibilitati reduse de a acorda suport acestei
categorii de populatie. Romania, ca si celelalte tari in curs de dezvoltare, este afectata de acest
proces demografic, cunoscand in ultimele decenii modificari in structura populatiei. Factorul
cel mai important care a determinat tranzitia demografica este scaderea ratei de fertilitate,
urmata de scaderea ratei de mortalitate, ceea ce contribuie la catalizarea procesului de
imbatranire.

Capitolul 1

Procesul de mbtrnire a populaiei la nivel mondial

1.1. Niveluri si tendinte ale procesului de mbtrnire a populaiei

Conform datelor din World Population Prospects: the 2015 Revision (ONU, 2015)
numarul persoanelor in varsta peste 60 de ani a crescut substantial in ultimii ani in aproape
toate tarile si regiunile, preconizandu-se o rata accelerata a acestei cresteri in urmatoarele
decenii. Intre anii 2015-2030, numarul persoanelor cu varsta peste 60 de ani, la nivel global,
este preconizat sa creasca cu 56%, de la 901 milioane la 1,4 miliarde, si pana in 2050
populatia globala a personelor varstnice se asteapta sa-si dubleze numarul din 2015, ajungand
aproape de 2,1 miliarde. La nivel global,segmentul populatiei cu varsta peste 80 ani
inregistreaza o crestere mai rapida decat alte segmente ale populatiei varstnice, dimensiunea
acestei categorii populationale se va tripla pana in 2050.
 In urmatorii 15 ani, numarul persoanelor varstnice este asteptat sa creasca mai rapid in
America Latina si Caraibe cu tendinte de crestere de 71% pentru populatia in varsta de 60 ani
si peste, urmata de Asia (66%), Africa (64 %), Oceania (47%), America de Nord (41%) si
Europa (23%). La nivel global, intre 2010-2015, femeile traiau in medie cu 4,5 ani mai mult
decat barbatii. Ca urmare, femeile au constituit 54% din populatia globala cu varste peste 60
ani, respectiv 61% din populatia globala cu varsta peste 80 ani in 2015. In anii urmatori,
speranta de viata a barbatilor va avea tendinta de crestere, incat in jurul anului 2050, se
echilibreaza balanta sexelor pentru grupul populational cu varsta peste 80 ani. Numarul
femeilor cu varsta de 80 ani si peste va scadea la 58 la suta in 2050.
Populatia varstnica sufera un proces de crestere mai rapida in zonele urbane, decat in cele
rurale. La nivel mondial, intre 2000 si 2015, numarul persoanelor cu varsta de 60 ani si peste,
a crescut cu 68 % in zonele urbane, comparativ cu 25% fata de zonele rurale. Astfel,
segmentul populatiei varstnice este din ce in ce mai concentrat in zonele urbane. In 2015, 58%
din populatia globala cu varsta de 60 ani si peste traia la oras, fata de 51% in 2000. Aparent,
cei cu varsta de 80 ani si peste, populeaza si mai mult urbele, remarcandu-se cresteri de 8%
din 2000 pana in 2015.
La nivel global, numarul persoanelor varstnice creste mai rapid decat numarul de indivizi
din oricare grup de varsta. Ca urmare, ponderea persoanelor varstnice din totalul populatiei
este in crestere aproape peste tot. Chiar daca, imbatranirea populatiei este un fenomen global,
procesul de imbatranire afecteaza mai rapid unele regiuni, fata de altele. Acesta a inceput cu
mai de un secol in urma in tarile inalt dezvoltate si abia apare, odata cu scaderea fertitlitatii, in
zonele in curs de dezvoltare.
In 2015, unul din opt persoane de pe glob va avea peste 60 ani. Pana in 2030, varstnicii
vor reprezenta unul din sase persoane la nivel global, iar pana la mijlocul secolului XXI,
raportul acestora va fi de unu la cinci.
Pana in 2030, persoanele varstnice vor depasi copiii cu varste de 0-9 ani (1,4 miliarde
versus 1,3 miliarde); pana in 2050, vor mai multe persoane cu varsta peste 60 ani, decat
adolescenti si tineri.
Procesul de imbatranire este mult mai avansat in tarile cu venituri mari. Japonia este tara
cea mai afectata de acest fenomen demografic: 33 la suta din populatie avea varsta de 60ani
si peste in 2015. Este urmata de Germania (28%), Italia (28%) si Finlanda (27%).
Astazi, ritmul imbatranirii populationale in tarile dezvoltate, este mult mai alert decat s-ar
fi considerat in trecut. Tarile in curs de dezvoltare sunt nevoite sa adopte politici de adaptare
mult mai rapid, cu resurse mai putine, fata de tarile care s-au dezvoltat mai devreme.
1.2. Factorii demografici determinanti ai fenomenului de imbatranire a populatiei

Imbatranirea populatiei poate fi denumita ca un proces demografic de succes, determinata

de modificarile ratei de fertilitate si mortalitate, asociate cu dezvoltarea economica si sociala.
Progresele in reducerea mortalitatii infantile, accesul la educatie si oportunitatile de angajare,
promovarea egalitatii intre sexe, accesul la planificarea familiala si sanatate reproductiva au
contribuit la scaderea ratei de natalitate. In plus, progresele inregistrate in domeniul sanatatii
publice, tehnologiilor medicale, impreuna cu imbunatatirea conditiilor de viata, determina ca
oamenii sa traiasca o viata mai lunga si mai sanatoasa, chiar si la varste inaintate. Declinul
ratei de fertilitate si cresterea longevitatii produc o schimbare substantiala in structura
populatiei pe varste. Astfel incat, ponderea copiilor scade progresiv, iar cea a persoanelor
varstnice se afla in continua crestere.

La mijlocul secolului XX, rata de fertilitate a fost mult mai crescuta in zone ca Africa,
Asia si America Latina,(in medie, peste 5 copii pe femeie). Aici, procesul de imbatranire se
desfasoara mai rapid decat in Europa, unde rata de fertilitate in perioada anilor 1950-1955 era
deja scazuta (sub 3 copii pe femeie). Tendintele in cresterea populatiei varstnice releva
influenta majora a anumitor evenimente istorice in modelarea grupelor populationale de
varsta. Persoanele care au atins varsta de 80 ani in perioada anilor 1990 sunt cei care au fost
nascuti pe timpul Primului Razboi Mondial, o perioada in care fertilitatea a scazut foarte mult,
respectiv si natalitatea a suferit un regres important. Astfel, cresterea grupului de persoane cu
varsta de 80 ani si peste, in perioada anilor 1995-2000, a fost mai scazuta fata de deceniile
anterioare si s-a accelerat recent, odata cu atingerea varstei de 80 ani, a persoanelor nascute in
perioada de dupa razboi.

Si impactul celui de-al doilea Razboi Mondial asupra fertilitatii este evident. Rata de
crestere a persoanelor cu varsta de 60 ani si peste a atins un maxim in 2010-2015, acest
maxim il va atinge si populatia cu varsta de 80 ani si peste in 2030-2035, marcand perioadele
in care cei nascuti in timpul baby-boom-ului de dupa razboi, ajung la varste inaintate.
Nivelurile curente si trecute de fertilitate, pe regiune, prezic rata de imbatranire populationala
in prezent si viitor. In Asia, rata de crestere a populatiei varstnice este proiectat sa sufere un
declin important dupa 2025, din cauza regresului semnificativ a ratei de fertilitate care a
inceput in 1960, in aceasta regiune. In Africa, ritmul de crestere a populatiei cu varsta de 60
ani si peste va atinge cresteri de 3,9 la suta anual in 2040-2045, datorita natalitatii sporite in
cea de-a doua jumatate a secolului XX in zona geografica respectiva. Incepand cu 2040,
Africa va fi supusa celui mai accelerat ritm de crestere a populatiei varstnice de la 1950
incoace.

Cauza imediata a imbatranirii demografice este declinul rate de fertilitate. Oricum, o

contribuite semnificativa o are longevitatea, in primul rand, prin eliminarea necesitatii
demografice a unei natalitati sporite si in al doilea rand, prin inmultirea supravietuitorilor la
varste ce trec de decada a saptea. Pana in 2050, speranta de viata la nastere va depasi varsta de
80 ani in Europa, America Latina si Caraibe, America de Nord si Oceania, si se va apropia de
80 ani in Asia si 70 in Africa.

Cresterea ratei de supravietuire la varsta de 60 ani si peste, a reprezentat o majorare a

sperantei de viata in Europa, Amrica de Nord si Oceania, in ultimele doua decenii. Reducerea
mortalitatii la varste tinere, a determinat cresterea sperantei de viata in Africa, Asia, America
Latina si Caraibe.

In 2010-2015, persoanele care au atins varsta de 60 ani, mai traiau,in medie inca 20,2 ani.
Speranta de viata la varsta de 60 ani, a fost cea mai inalta in Oceania si America de Nord, de
23,7 ani, respectiv 23, 5 si doar 16,7 ani in Africa.

Printre tinerii de astazi, supravietuirea pana la 80 ani este de asteptat sa fie fireasca, mai
putin in Africa. La nivel mondial, 60% dintre femei si 52% dintre barbati, nascuti in 2000-
2005 vor ajunge la varsta de 80 ani, spre deosebire de cei nascuti in perioada 1950-1955, mai
putin de 40% din intreaga populatie a reusit sa supravietuiasca pana la aceasta varsta.

In timp ce, scaderea mortalitatii si declinul fertilitatii sunt factorii demogafici principali
ai imbatranirii globale, migratia internationala contribuie la modificarile din structura
populatiei in aumite tari si regiuni. Oricum, migraia internationala va avea influente mici
asupra ritmului de imbatranire al populatiei. Intre 2015 si 2030, migratia este proiectata sa
incetineasca procesul de imbatranire cu cel putin unu la suta in 24 de tari sau regiuni, si sa-l
accelereze cu cel putin unu la suta in 14 tari.
 1.3.Evolutia imbatranirii populatiei
Cresterea numarului populatiei varstnice prognozeaza sa aiba implicatii economice,
politice si sociale importante. In multe tari, numarul persoanelor inactive creste mult ma
repede decat cel a persoanelor active, impunand guvernarile sa mareasca varsta de pensioanre
pentru a putea asigura o protectie economico-sociala minima si pentru a mentine
sustenabilitatea sistemelor de pensii. In acelasi timp, populatia varstnica impun presiuni la
nivelul sistemelor de sanatate, crescand cererea pentru ingrijire, servicii si tehnologii pentru a
preveni si trata boli netransmibile si patologiile cronice asociate varstei. Tarile pot aborda
acestea, dar si alte modificari pentru a anticipa viitoarele schimbari demografice, adoptand
politici proactive pentru a se ajusta unei populatii imbatranite.
Imbatranirea, saracia si cresterea economica
n general, rata srciei n rndul persoanelor n vrst tind s reflecte destul de
ndeaproape cele ale populaiei n ansamblu, dei disparitile sunt evidente n unele ri i
regiuni. In tarile in care, sistemele de pensii nu exista sau nu reusesc sa ofere venituri
adecvate, inclusiv unele din Africa Subsahariana si Asia, persoanele in varsta sunt mai
predispuse sa traiasca in saracie decat cele tinere. n schimb, n rile cu sisteme de pensii
adecvate, cu o acoperire larg, inclusiv n America Latin i n Europa, ratele srciei n
rndul persoanelor mai n vrst sunt, n esen, aceleai sau mai mici dect cele ale populaiei
generale.
Modelele de varsta ale comportamentului consumator ofera indicatii suplimentare legate
de bunastarea in randul persoanelor varstnice. In tarile cu venituri mici si medii, nivelurile de
consumu tind sa scada la varste mai inaintate, ceea ce indica faptul ca persoanele mai in varsta
au nivel de trai mai scazut fata de adultii din alte grupuri de varsta din aceste tari. In contrast,
in multe tari cu venituri ridicate, nivelurile medii de cheltuieli sunt mai mari decat in randul
adultilor din alte grupe de varsta, indicand ca personele varstnice au nivel de trai decent in
aceste tari., in special pentru sanatate, joaca un rol redsitribuitv important pentru a sustine
nivelurile de cheltuieli in randul persoanelor in varsta, in multe tari cu venituri mari. In
schimb, in tarile cu venituri mici si medii, persoanele varstnice isi platesc din propriul
buzunar serviciile de ingrijire medicala. Nivelurile scazute ale cheltuielilor pentru sanatatea
publica din aceste tari contribuie la o lipsa de securitate si calitate scazuta a ingrijirilor oferite
persoanelor varstnice.
Bunastarea persoanelor in etate depinde de ponderea cheltuielilor finantate de stat. In
multe tari cu venituri mici, in care persoanele varstnice au nivel de trai mai scazut decat
adultii din alte grupe de varsta, banii publici asigura 15% din totalul cheltuielilor pentru
persoanele varstnice, comparativ cu 30% sau mai mult in tarile cu venituri ridicate.
Imbatranirea populatiei nu trebuie sa impiedice cresterea economica. Din punct de
vedere structural, ponderea inalata a populaiei adulte-tinere este conditionat de redu-cerea
natalitii, respectiv, scderea ponderii copiilor n efectivul populaiei i creterea speranei de
via la nastere. Aceasta modificare n componena unei mase demografice favorizeaz
dinamismul investiional i declanarea anumitor procese ale acumulrii acestora. Rezultatele
acestei acumulri au fost cuantificate de ctre economiti i demografi cu ajutorul unor
indicatori de tendin cum este cel denumit support ratio, un index adapatat la consumul
specific fiecrei grupe de vrst.
Modul n care acest avantaj demografic se instaleaz la nivelul unui teritoriu a fost foarte
puin studiat n literatura de specialitate, dar influena structurii demografice asupra nivelului
de dezvoltare socio-economic este recunoscut. Din punct de vedere economic, aceasta
situatie este optima, tinand cont de beneficiile aparute prin scaderea sarcinii demografice,
deoarece populatia in varsta apta de munca produce mai mult decat consuma, iar diferenta
obtinut se imparte persoanelor intretinute, adica copii si varstnici. Etapa n care un teritoriu
extrage aceste avantaje din propria structura poart denumirea de etapa bonusului
demografic(sau a dividendului demografic) la prima etapa a tranzitiei demografice. n mod
similar, retribuia pe care un teritoriu o primete din modul n care a reuit s-i echilibreze
structura demografic poarta denumirea de rent demografic. In majoritatea tarilor europene,
aceasta etapa a evolutiei demografice este practic incheiata. Ca si rezultat al "primului
dividend demografic", structura populatiei pe grupe de varsta devine imbatranita. Din punct
de vedere economic, apare tendinta migratiei in tarile in care veniturile pe cap de locuitor sunt
mult mai mari, iar locurle de munca sunt mult mai bine platite. Aceste schimbari sociale si
economice, determina populatia apta de munca sa acumuleze cat mai multe economii un
proces, cunoscut sub denumirea de "al doilea dividend demografic".
Prezentele tendinte demografice determina cohortele succesive de persoane varstnice sa
traiasca mai mult, dar sa aiba si mai putini copii, avand un potential mai mic de sustinere si
finantare la o varsta inaintata. In 2015, la fiecare persoana din grupul de varsta peste 65 ani ii
corespundeau 7 persoane din contingentul populational activ 20-64 ani. Pana in 2050, vor fi
cate 3,5 persoane lucratoare pentru fiecare persoana varstnica, in lume, cu exceptia Africii,
unde acest numar este proiectat sa scada.
Tot in 2015, 30% dintre barbatii cu varsta de 65 ani si mai mult si 15% dintre femei erau
angajati in campul de munca, la nivel global. Atat femeile, cat si barbatii in varsta din tarile in
curs de dezvoltare, erau mult mai probabil sa fie angajati decat semenii lor din tarile deja
dezvoltate, din cauza diferentelor dintre accesul si disponibilitatea la sistemul de pensii dintre
aceste regiuni.
In Europa, Oceania si America de Sud numarul barbatilor varstnici salariati, a crescut
treptat de la 1990 incoace si este in continua crestere. In schimb, in Asia, America Latina si
Caraibe, Africa, ocuparea masculina a fortei de munca a scazut gradual. Atat tarile cu venituri
mici per capita, cat si cele cu venituri medii si-au marit contributiile pentru sistemul de pensii
si pentru cel de asigurari de sanatate, ca si raspuns la modificarile demografice in sructura
populatiei. Multe tari cu venituri mari pe cap de locuitor, au aplicat anumite modificari in
sistemul de pensionare, marind varsta de pensionare, reducand anumite beneficii sau crescand
rata impozitelor.
La nivel global, aproape jumatate dintre persoanele care au atins varsta de pensionare, nu
beneficiaza de pensie, iar cei care o primesc au parte de sume foarte mici, inadecvate.
Diferentele dintre durata vietii la femei si barbati pun intr-o situatie financiara dificila femeile
de varsta inaintata. Problemele asimetriei gender sunt de urmatorul continut, in raport cu
sistemul de pensionare: salariul mic al femeilor, implicarea femeilor in munci casnice,
neplatite, stagiul de cotizare mai mic al femeilor.

Capitolul 3
Fenomenul de imbatranire al populatiei din Romania
Romania a suferit in utimele decenii schimbari importante in structura populatiei.
Transformarile care au aparut dupa 1989 in sistemul politic, economic si viata sociala, au
influentat comportamentul demografic al tarii. Tranzitia demografica a devenit un proces
complex, facand parte din procesul de dezvoltare economica, sociala, modernizare a societatii,
iar dependenta dintre modificarile demografice si cele socio-economice este tot mai vizibila.
Dintre cei doi principali facori demografici ai imbatranirii populatiei scaderea natalitatii, este
cea mai importanta in Romania. Reducerea ratei de mortalitate in randul persoanelor
varstnice, a fost al doilea factor care a contribuit la accelerarea procesului de imbatranire.
Cresterea sperantei de viata a determinat cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice.
In Romania, acest fenomen demografic s-a facut simtit in ianuarie 2000, cand populatia
varstnica a intrecut numeric si procentual populatia tanara. La 1iulie 2016, numarul total al
populatiei din Romania a fost de 22.214.995. Dintre care 18,7% reprezentau persoanele cu
varsta peste 60 ani, iar 18,5% erau cei cu varsta intre 0-14 ani. Conform Anuarului Statistic al
Romaniei 2016, la momentul actual, in Romania sunt aproximativ 22,2 milioane de locuitori,
iar conform proiectiei ONU, in anul 2050 numarul populatiei va ajunge la 14,8 milioane de
locuitori.

3.1. Evolutia fenomenului demografic

La fel ca si majoritatea tarilor europene, Romania se confrunta deja cu consecintele
economice, medicale si sociale ale unei populatiei care este intr-un proces lent, dar ferm de
imbatranire demografica. In ultimul secol, ca si urmare a urbanizarii, industrializarii,
modernizarii s-a trecut de la familiile mari, care ofereau siguranta si stabilitate membrilor sai,
la familii care ofera independenta fiecarui membru, dar nu si celelalte doua aspecte, iar cel
mai mult de suferit au batranii. Daca inainte locul lor era in familie, astazi se confrunta cu
abandon, institutionalizare si izolare. Modificarile care apar in structura populatiei in urma
acestui fenomen demografic, au nevoie si de schimbari la nivel economic, in sistemul de
ingrijire a sanatatii si a asistentei sociale. Incepand cu anul 1990, populatia Romaniei este
intr-o continua scadere numerica. Scaderea ratei de fertilitate, cresterea mortalitatii, migratia
externa au determinat o scadere constanta a populatiei tarii.
Modificarile din structura populatiei Romaniei sunt rezultatul direct al tendintelor
fenomenelor demografice: mortalitatea, natalitatea si migratia. In paralel, cresterea sperantei
de viata a determinat cresterea si ponderea populatiei varstnice. Putem remarca scaderea
populatiei tinere (0-14ani) de la 23,7% in 1990 la 14,7% in 2016 si o crestere a populatiei de
65 ani si peste, de la 10,3% (in 1990) la 15,8% (la 1 iulie 2016). Pentru prima data ponderea
populatiei tinere a devenit egala cu cea a populatiei varstnice in 2012 si a constituit 15% din
totalul populatiei.
Populatia varstnica contine mai multe subgrupe: varstnicii "mai tineri" (65-74 ani) si
varstnicii "mai batrani" (75 ani si peste). Din 1990 pana in 2016 se constata o crestere a
varstnicilor "mai tineri" (de la 1,4 milioane in 1990 la l.9 milioane la 1 iulie 2016), fata de
varstnicii "mai batrani" (de la 820,7 mii in 1990 la 1,5 milioane in 2016). In iulie 2016
segmentul populatiei in varsta de 80 ani si peste reprezenta 3,87% din totalul populatiei, cu
aproximativ 2% mai mult din totalul populatiei din 2002 (1,9%).
La 1 iulie 2016, populatia Romaniei era de 22,214,995 locuitori, dintre care 10.843.549
barbati (48,8%) si 11.371.446 (51,2%) femei. Aproximativ 56,3 % din locuitorii tarii au
domiciliul in mediul urban. Populatia de 65 ani si peste reprezenta 15,8% din totalul
populatiei. Aceasta pondere este in continua crestere din 1990.
 Tabelul nr. Populatia si populatia varstnica total, masculin, feminin, urban, rural
Populatia-total Populatia % populatia % populatie
varstnica (65 ani varstnica in varstnica pe
si peste) total populatie sexe in total

Total 22214995 3517803 15,8 100

Total
Masculin 10843549 1420144 13,9 40,3

Feminin 11371446 2097659 18,4 59,7

Total 12514299 1807353 14,4 100

Urban
Masculin 5976139 737850 12,3 40,8

Feminin 6538160 1069503 16,4 59,2

Total 9700696 1710450 17,6 100

Rural
Masculin 4867410 682294 14,0 39,8

Feminin 4833286 1028156 21,2 60,2

Sursa: Date din Anuarul Statistic al Romaniei 2016, Institutul National de Statistica

Luand in considerare datele din tabelul de mai sus, putem face mai multe constatari.
Populatia varstnica este concentrata mai mult in mediul rural decat in cel urban, ca urmare a
mgratie populatiei tinere de la sat la oras. Astfel, in mediul rural se concentreaza cea mai mare
parte a populatiei varstnice, respectiv 17,6% din totalul populatiei varstnice din mediul rural,
fata de mediul urban, unde persoanele varstnice reprezinta 14,4% din totalul populatiei de 65
ani si peste.
O alta consecinta importanta a procesului de imbatranire o reprezinta cresterea ponderii
populatiei feminine in randul persoanelor in etate. Acest proces mai este denumit ca si
"feminizarea batranetii". Femeile au o speranta de viata mai lunga, iar structura populatiei
varstnice arata aceasta disproportie. Populatia feminina depaseste populatia masculina, in
randul persoanelor varstnice, respectiv 1.4 milioane (40,3%) pentru barbati si 2.1 milioane
(59,7%) pentru femei. In mediu urban au domiciliu 51,3% din populatia varstnica a Romaniei
(1,8 milioane) iar in mediu rural 48,7% (1,7 milioane). Imbatranirea populatiei din mediul
rural, s-a facut cu precadere pe seama populatiei feminine, femeile varstnice reprezinta 18,4%
din numarul total de femei, iar barbatii varstnici 13,9% din numarul total de barbati.
Structura populatiei varstnice a evidentiat la 1 iulie 2015 urmatoarea situatie: la 100
femei de 65 ani si peste au revenit 67,7 barbati varstnici, in grupa de varsta 65-74 ani raportul
de masculunitate a fost de 73,4 barbati la 100 femei, iar pentru varstnicii de 85 ani si peste,
populatia de sex feminina a fost de aproape 2 ori mai mare decat cea de sex masculin.
Vrsta medie a populaiei reprezint media vrstelor unei populaii, prin termenul vrst
ne referim la variabila demografic continu ce exprim timpul cuprins de la ziua naterii unei
persoane pn la un anumit moment de observare.
In anul 2014 Romania facea parte din cele mai "tinere" tari din Europa. Conform
proiectiei ONU referitor la evolutia imbatranirii, varsta medie a populatiei va avea o evolutie
oscilanta in majoritatea tarilor. Astfel, pana in 2040 varsta medie a populatiei va fi in crestere,
urmata de un regres, incepand cu 2060. Tari ca Danemarca, Franta, Luxemburg, Irlanda,
Marea Britanie este proiectat sa aiba o crestere continua in perioada 2020-2100.
Din 2002 pana in 2015, varsta medie a populatiei Romaniei, a crescut de la 37,8 ani la
40,3. Este o crestere lenta, dar continua, ceea ce demonstreaza inca o data ca populatia
Romaniei imbatraneste. In tabelul ce urmeaza, avem reprezentata evolutia varstei medii in
dependenta de sex si mediul de rezidenta, in perioada 2002-2015, a populatiei din Romania.
Putem constata ca varsta medie este mai mica in mediul urban fata de mediul rural, fiind o
alta consecinta a migratiei de la sat la oras, pe langa imbatranirea populatiei rurale. Chiar
daca, migratia din sate la urbe a regresat dupa 1990, acest dezechilibrul s-a pastrat, populatia
din sate fiind mai imbatranita decat cea de la orase, predominand populatia varstnica de sex
feminin.
Tabel Varsta medie-mediul urban si rural (ani)
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2012 2015
Varsta medie- 37,8 38,1 38,3 38,6 38,8 39,0 38,9 39,0 39,2 39,5 40,3
total
Masculin 36,4 36,7 36,9 37,1 37,3 37,6 37,4 37,5 37,7 38,0 40,1
Feminin 39,1 39,4 39,7 39,9 40,1 40,4 40,3 40,4 40,7 40,9 41,8
Varsta medie- 36,9 37,2 37,5 37,9 38,1 38,4 38,3 38,5 38,8 40,5 40,5
urban
Masculin 35,7 36,0 36,3 36,6 36,9 37,1 36,9 37,1 37,4 38,1 39,6
Feminin 37,9 38,3 38,7 39,0 39,3 39,6 39,5 39,7 40,1 40,7 40,6
Varsta medie 38,9 39,0 39,3 39,4 39,6 39,8 39,6 39,6 39,7 40,5 40,5
rural
Masculin 37,3 37,4 37,6 37,7 37,9 38,1 37,9 38,0 38,1 36,1 38,3
Feminin 40,5 40,7 40,9 41,0 41,2 41,4 41,2 41,2 41,4 41,1 41,5

Sursa: Date calculate pe baza datelor din "Populatia Romaniei la 1 iulie 2002-2010. Principalele caracteristice demografice" pentru
anii 2012, 2015 baza de date a Institutului National de Statistica
 Odata cu cresterea ponderii populatiei de 65 ani si peste, scade ponderea celorlalte grupe
de varsta. Cresterea populatiei varstnice impovareaza populatia activa din punct de vedere
economic. Efectele pe care fenomenul de imbatranire le are din punct de vdere social si
economic asupra evolutiei tarii sunt reprezentate si de rapoartele de dependenta.
In Romania, numarul persoanelor varstnice de 65 ani si peste care revine la 100 persoane
intre 15-64 ani, a crescut de la 16,6 persoane (1992) la 25,8 persoane (1 iulie 2015), generand
o sarcina sociala sporita pentru populatia incadrata in campul de munca.
Indicele de imbatranire demografica si rata de dependenta demografica, sunt direct
influentate de scaderea numarului de copii si cresterea populatiei varstnice. Indicele de
imbatranire, care reprezinta numarul de varstnici la 100 de copii s-a dublat, de la 48,4
persoane la suta in 1992, la 95,1 persoane in iulie 2015. In perioada 1990-2015, se observa o
scadere constanta a natalitatii de la 13,6 nascuti-vii la 1000 locuitori (1990) la 9,3 nascuti-vii
la 1000 locuitori (2015).

3.3. Proiectia populatiei in perioada 2030-2060 (imb1,proict pop 2030-60, percep bat, lucr niv de
trai)

In urmatoarele decenii, in Romania procesul de imbatranire al populatiei va continua cu

ritmuri rapide, dezvoltandu-se pe fundalul descresterii continue a populatiei. Chiar daca vor fi
intreprinse unele masuri eficiente de stimulare a natalitatii, nu vor fi influente semnificative
asupra fenomenului in cauza.
Din punct de vedere demografic, principalii factori care actioneaza asupra modificarilor
structurei populatiei sunt fertilitate, mortalitatea si migratia externa (persoanele care si-au
schimbat domiciliul in alta tara). In ultimele decenii, mentinerea fertilitatii la un nivel redus,
cresterea usaoara a sperantei de viata si migratia externa, au determinat scaderea populatiei
tarii. Conform recensamintului din 2011, populatia stabila a Romaniei a scazut cu 1,6
milioane de locuitori din 2002.(proiectarea pop in 2060) O dimensiune neasteptata a scaderii,
care a scos in evidenta un declin demografic in evolutie.
Proiectia populatiei Romaniei se bazaeaza pe analiza principalilor factori demografici si
isi propune sa anticipeze evolutia populatiei tarii pana in 2060.
Aceasta perspectiva are in vedere 3 variante de proiectare: constanta, optimista si
pesimista. In varianta constanta, care va fi ea de referinta, se vor pastra valorile principalelor
fenomene demografice inregistrate in 2011.
 Daca ne referim la varianta optimista, rata de fertilitate va fi in usoara cestere, initial pe
baza nasterilor amanate a generatiilor de peste 25 ani, ulterior pe seama generatiilor tinere, cu
tendinta de a inlocui vechile generatii, dar fara sa-l poata atinge. In variantele pesmiste, ratade
fertilitate va continua sa scada.
Daca in Romania la 1 iulie 2015 au fost 22,4 milioane de locuitori (INS), proiectia
populatiei Romaniei pentru 2030, arata o scadere de aproximativ 3,3 milioane de locuitori, iar
in 2060 se presupune a fi 12,9 milioane de locuitori, adica cu 5,1 milioane locuitori mai putin
decat in 2030.
In nici o varianta de proiectare, populatia Romaniei nu va inregistra cresteri. Chiar daca
varianta optimista a proiectiei, presupune politici demografice spre sporirea ratei de fertilitate,
scaderea mortalitatii infantile si control asupra componentei ilegale a migratiei externe,
declinul demografic se va mentine.

Evolutia populatiei totale, pe sexe si pe variante de proiectare, perioada 2015-2060

1 iulie 2015 2030 2060
Varianta
Masc Fem Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
Total
22.242,8 10.857,5 11.385,3 Constanta 18.047,1 8.766,9 9.280,2 12.946,7 6.227,9 6.668,8
Mii
persoane Optimista 18.270,3 8.877,9 9.392,4 13.996,8 6.775,5 7.191,3

Pesimista 17.777,6 8.624,0 9.153,6 11.926,4 5.745,2 6.181,2

100,0 48,8 51,2 Constanta 100,0 48,6 51,4 100,0 48,5 51,5
% Optimista 100,0 48,6 51,4 100,0 48,5 51,5

Pesimista 100,0 48,6 51,4 100,0 48,5 51,5

Sursa datelor: Institutul National de Statistica (2015); Proiectare populatiei Romaniei la orizontul anului 2060 (2013)

In varianta constanta a proiectiei, populatia Romaniei se va diminua cu aproximativ

4,2 milioane de locuitori pana in 2030, iar pana in 2060, va scadea cu 9,4 milioane de
locuitori, cu o repartite aproximativ egala pe ambele sexe. Din cauza mentinerii unei natalitati
si fertilitati scazute, dar si a cresterii longevitatii, structura populatiei va continua sa se
modifice, in sensul scaderii numarului si ponderii tinerilor si al cresterii numarului si ponderii
varstnicilor, pe toata perioada proiectiei. Populatia cu varsta de 65 ani si peste, se va apropia
de 20% in 2030 si va depasi 26% in 2060. (pop varst 2014).

Evolutia populatiei totale pe grupe de varsta, pe variante de proiectare, perioada 2015-2060

Grupa varsta 1 iulie 2015 2030 2060
 Mii Pondere (%) Varianta Mii Pondere (%) Mii Pondere (%)
persoane persoane persoane

Total 22.242,8 100,0 Constanta 18.047,1 100,0 12.946,7 100,0

Optimista 18.270,3 100,0 13.966,8 100,0

Pesimista 17.777,6 100,0 11.926,4 100,0

0-14 ani 3.281,3 14,8 Constanta 2.397,6 13,3 1.567,8 12,1

Optimista 2.490,4 13,6 1.890,0 13,5

Pesimista 2.290,4 12,9 1.277,5 10,7

15-64 ani 15.512,3 69,7 Constanta 12.099,2 67,0 7.921,9 61,2

Optimista 12.158,1 66,6 8.333,1 59,7

Pesimista 12.021,4 67,6 7.464,7 62,6

65 ani 3.449,2 15,5 Constanta 3.550,3 19,7 3.457,0 26,7

Optimista 3.621,8 19,8 3.743,7 26,8

Pesimista 3.465,8 19,5 3.184,2 26,7

Sursa datelor: Institutul National de Statistica (2015); Proiectare populatiei Romaniei la orizontul anului 2060 (2013)

Conform datelor din tabelul de mai sus, populatia tanara (0-14 ani), va scadea in toate
variantele de proiectare. Astfel, in perioada 2015-2060, populatia tanara va cunoaste o scadere
de aproximativ 1,7 milioane. Corespunzator si ponderea tinerilor in totalul populatiei se va
diminua de la 14,8% la 12,1%, in aceeasi perioada. Daca ne referim la populatia in varsta apta
de munca (15-64 ani) si aceasta se afla in continua scadere conform proiectiei. Pe fondul
scaderii populatiei tinere, ponderea populatiei adulte va avea o scadere usoara in prima parte a
proiectiei (de la 69,7% in anul 2015 la 67% in anul 2030), cu declin dramatic pentru 2060,
deoarece se vor inregistra cu aproximativ 7,5 milioane locuitori mai putin decat in 2015.

Populatia varstnica se va afla in continua crestere indiferent de varianta de proiectie. In

Romania numarul persoanelor in etate a crescut continuu din anul 2002, atat numeric cat si
procentual, de la 14,1% in 2002,(proiect pop 13) la 15,5% in 2011. Acest proces demografic
va continua, dar cu intensitati diferite. Conform proiectiei, pentru populatia in varsta de 65 ani
si peste este anticipata o crestere continua, cu exceptia variantei pesimiste in 2060, cand va
scadea fata de 2015 cu 26,5 mii persoane. Populatia de 80 ani si peste, va avea o crestere
semnificativa, ponderea acesteia va ajunge la aproximativ 8% din totalul populatiei. Ca si in
2015, atat in 2030, cat si 2060, populatia feminina va avea o pondere mai mare in cadrul
persoanelor varstnice.
 Principalul factor demografic care a determinat imbatranirea populatiei in Romania
este reprezentat de scaderea ratei de fertilitate. Scaderea mortalitatii si cresterea duratei medii
de viata, au avut un rol secundar.

Potentialul reproductiv al unei tari este determinat de numarul femeilor de varsta

fertila (15-49 ani), iar perioada intre 20-29 ani sunt varstele mamelor care nasc cei mai multi
copii. In toate variantele de proiectiei, numarul femeilor aflate la varsta fertila va scadea
progresiv. Cresterea numerica inceputa in anii '80, care s-a datorat intrarii in varstele fertile a
femeilor din generatiile numeroase nascute dupa 1966, va scadea an de an. Indicele
conjunctural al fertilitatii in 2015 era de 1,5 copii la o femeie, mai mic decat cel inregistrat in
1990 (1,8). Tendinta la urbanizare a tinerilor si schimbarea modului de trai, a determinat
tinerile cupluri sa aiba o planificare riguroasa a nasterilor. Astfel s-a produs o accentuare a
imbatranirii demografice in mediul rural si un decalaj intre cele doua medii. Tot mai multe
familii, isi reduc dimensiunea la unul, sau cel mult doi copii. Daca urmarim evolutia ratei de
fertilitate si ponderea copiilor de varste diferite, observam ca populatia Romaniei are un
comportament care duce spre declinul si nu esalonare numarului de copii dorit. Migratia
populatiei tinere si adulte, se inscrie de asemenea ca un factor care a dus la accelerarea
procesului de imbatranire demografica in Romania.

Scaderea ratei de natatalitate in Romania reprezinta o tendinta demografica specifica

modelului european, iar fenomenul de imbatranire al populatiei este un proces normal care s-a
dezvoltat si va evolua. Fenomnul de imbatranire al populatiei este un complex, care are
consecinte economice, sociale, medico-sanitare, psiho-sociale si altele.